GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA Nr.

______ din _________

PROIECT pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII Tema: HIDROIZOLATII AMPLASATE LA INFRASTRUCTURA CLADIRILOR NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a - 2007 _ 2008 - HIDROIZOLATII AMPLASATE LA INFRASTRUCTURA CLADIRILOR 1. ARGUMENT Inlaturarea umiditatii este una dintre btliile majore in intretinerea cladirilor.

Odata ce s-a observat o pata specifica umezelii, intrebarea care se pune este de unde provine apa, iar primul pas care trebuie facut este de a trata acea posibilitate care pare cea mai evidenta. Exista patru cauze generale ale umezirii: a. condensul, b. instalatiile care au scurgeri, c. inundarea (planseelor si peretilor), d. patrunderea umiditatii din exterior. a. Condensul, este cauzat de regula de o incalzire, izolare termica si/sau ventilare insuficiente, asociate cu umezeala excesiva produsa de activitatile casnice cum sunt imbaierea si gatitul, dar si fiziologice (respiratia) si altele. Este important sa se cunoasca modul de utilizare a incaperilor, tipul si regimul de incalzire (intermitent sau continuu). Tratamentul in cazul condensului poate fi o combinatie dintre o termoizolatie imbunatatita si ventilare, dar si educarea utilizatorilor (schimbarea comportamentului, respectiv a obiceiurilor acestora). b. Scurgerile din instalatiile defecte se refera la dispozitive si aparate, rezervoare, conducte, dintre care unele pot fi locate in spatiul podului. Executarea instalatiilor deasupra nivelului petelor de umezeala trebuie intotdeauna sa fie verificata in prealabil. Tratarea acestei probleme consta in repararea instalatiilor (eliminarea scurgerilor), uscarea si repararea deteriorarilor produse prin umezire. c. Inundatii _n cazul in care cantitati mari de apa se arunca pe podea, accidental sau folosite pentru curatenie, o parte poate sa-si croiasca drumul prin planseu spre nivelul inferior, umezind tavane si pereti si dand nastere la pete. In cazul in care deasupra suprafetei deteriorate prin umezire exista un planseu, trebuie sa se verifice

daca sa aruncat apa pe suprafata acestuia, sau daca s-a folosit o cantitate insemnata pentru curatenie. Tratamentul consta in uscarea suprafetei, refacerea finisajului si consilierea utilizatorilor despre modul cum astfel de accidente pot fi evitate. d. Patrunderea apei din exterior este mai putin probabila si, se pare, cel mai dificil de diagnosticat. In casele mai vechi fenomenul se poate datora invelitorii defecte, respectiv defectiunilor din sistemul de evacuare al apelor pluviale (jgheaburi, burlane), ploii care patrunde prin neetaneitatile peretilor sau igrasiei (umiditatea din teren care se propaga, initial prin elementele de constructie in contact cu solul, prin ascensiune capilara). Tratarea problemei se face in functie de natura sursei de umiditate, corect identificata. Ca o concluzie generala, trebuie subliniat faptul ca defecte relativ nesemnificative in elemente nestructurale ale unei cladiri pot indica defectiuni structurale majore un adevarat pericol pentru functionarea normala si integritatea constructiei. De aceea, prezentul modul de curs se va referi atat la elementele structurale cat si la unele elemente nestructurale afectate de avarii diverse, analizand forma/aparena acestor avarii legata de cauzele care le-au produs, precum si gradul de periculozitate pentru structura. Hidroizolatia este lucrarea care are drept scop protejarea elementelor de constructii si a mediului interior,de defectele actiunii apei. Materialele de baza folosite pentru realizarea componentei structurale a infrastructurii (betonul,zidaria)sunt extrem de permeabile la actiunea apei,spre exemplu pentru un beton obisnuit,permeabilitatea la apa este de aproximativ 0.5 litri/(m 2 - 24h)

Actiunea apei asupra elementelor de constructie ale infrastructurii,se poate realiza: -in mod direct prin: a)degradari mecanice datorate fenomenelor repetate de:inghetdezghet,evaporare, eroziune,spalarea unor constituenti; b)coroziune chimica,datorata agresivitatii chimice a apei sau a terenului; c)favorizarea aparitiei mucegaiurilor,a ciupercilor,a microorganismelor,ceea ce conduce la deprecierea conditiilor interioare din punct de vedere sanitar igienic; -in mod indirect prin fenomene de tasare. Izolatiile se realizeaza pentru : - a mari durabilitatea constructiilor ; - a asigura conditii optime de viata si munca ; In constructii se realizeaza : - hidroizolatii _ pentru a impiedica patrunderea apei prin elementele de constructii sau de a crea bariere de vapori ; - termoizolatii _ pentru a reduce transferul de caldura prin elementele de constructii si instalatii ; - izolatii acustice _ pentru a reduce nivelul zgomotelor : - protectii anticorosive _pentru reducerea pierederilor de materiale cauzate de coroziunea materialelor ; Dupa natura lor , materialele izolatoare sunt : - anorganice : bca , vata de sticla , vata minerala , materiale ceramice poroase , produse pe baza de diatomit , etc.) - organice : bitum , pluta , polimeri , etc.) - mixte :bitum pe suport din fibre de sticla , bitum pe folii de aluminiu , etc.) Dupa structura lor pot fi :

- coerente : -poroase celulare ( bca , pluta ,polimeri expandati ) - fibroase ( cartoane , impslituri ) -compacte (cauciuc , folii de polimeri , folii de aluminiu ). - necoerente : -fibroase ( vata de sticla , vata minerala ) - granulare (perlit expandat ,etc. ). Materiale hidroizolante

Comportare materialelor de constructie fata de apa depinde de porozitatea lor . Comportarea la apa a materialelor poroase depinde de marimea porilor , felul (inchisi , deschisi )si distributia porilor . Pentru a fi hidroizolator un material trebuie sa fie compact , hidrofob , impermeabil la apa . In functie de natura elementelor de constructie protejate ( fundatii , terase , canale , tunele ) , de felul , circulatia si presiunea apei, hidriozolatiile pot fi : rigide , peliculogene , plastice , elastice si metalice . Materialele hidriozolante se realizeaza pe baza de bitum , polimeri , mortare si betoane de ciment impermeabile cu adaosuri de impermeabilizare sau modificate cu polimeri. Materiale hidroizolante pe baza de bitum : - bitum topit - cu suport din fibre organice ( cartoane din celuloza sulfat) sau anorganice ( impslituri din fibre de sticla ); - cu suport tesut ( pnze din fibre ) - cu suport din folii metalice ( Al, Cu) - cu sport mixt ( tesatura folie). Cartoanele bituminate sunt de mai multe tipuri : -neperforate (C );

-perforate blidate ( CBF ); -impregnate fara strat de acoperire (CI); -impregnate cu strat de acoperire (CA). Pnzele bituminate se fabrica prin impregnare cu bitum sau impregnare si acoperire cu bitum filerizat. Materiale hidroizolante pe baza de compusi macromoleculari - sub forma de lacuri rasini epoxidice , siliconice , cauciucuri etc.; - sub forma de folii polietilena , cauciuc , PVC , polipropilena - utilizate pentru bariere de vapori . - sub forma de profile pentru etansari de rosturi cauciuc , PVC, polietilena . 2. NECESITATEA PREVEDERII HIDROIZOLATIEI Hidroizolatia este lucrarea care are drept scop protejarea elementelor de constructii si a mediului interior,de defectele actiunii apei. Materialele de baza folosite pentru realizarea componentei structurale a infrastructurii (betonul,zidaria)sunt extrem de permeabile la actiunea apei,spre exemplu pentru un beton obisnuit,permeabilitatea la apa este de aproximativ 0.5 litri/(m 2 - 24h) Actiunea apei asupra elementelor de constructie ale infrastructurii,se poate realiza: -in mod direct prin: a)degradari mecanice datorate fenomenelor repetate de:inghetdezghet,evaporare, eroziune,spalarea unor constituenti; b)coroziune chimica,datorata agresivitatii chimice a apei sau a terenului; c)favorizarea aparitiei mucegaiurilor,a ciupercilor,a microorganismelor,ceea ce

conduce la deprecierea conditiilor interioare din punct de vedere sanitar igienic; -in mod indirect prin fenomene de tasare.

3. ACTIUNEA APEI IN NATURA Functie de moduri specifice de actiunea asupra elementelor de constructie,apa din natura care actioneaza asupra cladirilor poate fi clasificata in:apa din precipitatii,apa de suprafata,apa subterana. Apa din precipitatiiactioneaza asupra elememtelor de constructie prin:dizolvarea partiala a unor companenti ai materialelor,degradarea elementelor prin inghet-dezghet, eroziune,umezire,spalarea unor componenti constructivi. Apele de suprafata apar atunci cand apa provenita din precipitatii,acumulata la nivelul acoperisului si al terenului,nu este directionata catre sistemul edilitar de canalizare sau atunci cand,la nivelul suprafetei terenului,exista o lenticula de pamant greu permeabil. Apele de suprafata actioneaza asupra elementelor de constructie,in zonele de contact dintre acestea,prin eroziune si infiltrare. Apele subterane pot proveni din infiltrarea apelor meteorice,a defectiunii unor instalatii,din apa freatica.Asupra elememtelor si materialelor de constructie,apa subterana actioneaza in mod diferit functie de compoziia sa chimica,caracteristicile fizico-chimice ale pamantului, pozitia elementelor de constructie comparativ cu nivelul panzei de apa freatica.In aceste conditii actiunea apei se poate realiza prin umezire,eroziune,coroziune chimica etc. sol se poate gasi sub Se poate aprecia ca pana la adancimea de inghet,apa din

trei forme de agregare solida,lichida si vapori iar peste valoarea adancimii de inghet,apa din sol se intalneste doar sub forma lichida. Sub actiunea gravitatiei,apa din sol este antrenata pana la un nivel la care

intalneste un strat impermeabil acumulandu-se si formand apa freatica.Functie de dispunerea lenticulelor impermeabile din sol,se intampla adesea ca,oglinda apei subterane(cota superioara a panzei de apa freatica)sa nu fie aceeasi pentru o suprafata supraterana,analizata in figura urmatoare. Amplasarea unor lucrari noi care intrerup ori se interpun pe directia favorabila de migrare al apei prin sol,schimband regimul de umiditate al apei din sol in imediata sa vecinatate;spre exemplu: -lucrarile de regularizare ale unor rauri:casetarea raului Dambovita a condus la cresterea nivelului panzei de apa freatica in zonele invecinate; lipsa unui sistem drenant care sa reia acest surplus de apa din sol,aflat in imediata vecinatate a raului,a avut ca rezultat ''inundarea subsolurilor/demisolurilor cladirilor amplasate in vacinatatea raului;

Modificarea regimului hidrologic al solului ca urmare al realizarii unor cladiri ce au fundatii adanc ingropate

Realizarea unor constructii ingropate,de dimensiuni importante:cazul metroului bucurestean a generat in unele zone,situatii similare celor descrise anterior; Modificarea regimului hidrologic al solului ca urmare al realizarii unor lucrari ingropate Acumularea apei meteorice in imediata vecinatate a cladirii,ca efect al diferentei mari de permeabilitate dintre terenul natural si umplutura din jurul cladirii:se recomanda ca realizarea stratului de umplutura,adiacent cladirii,sa permita o buna drenare sau sa prezinte caracteristici similare cu cele ale terenului natural; Migrarea apei prin sol in cazul unei ,,suprafete'' impermeabile

.realizarea de directii preferentiale de migrare al apei,din terenul natural in terenul de umplutura adiacent unei cladiri; .colmatarea drenului din jurul cladirii; .ploile abundente ''transforma''terenurile permeabile cu pori mici si desi in terenuri greu permeabile pentru o perioada de timp; .intensitatea ploilor; .regularitatea procedurii de inundatii; .regularitatea aparitiei perioadelor de seceta; in consecinta,elaborarea unei previziuni corecte al circuitului apei prin teren este esentiala pentru alegerea hidroizolatiei. In afara rezultatelor geomorfologice,datele referitoare la structura terenului trebuiesc ''completate''adesea si din alte surse,cum ar fi: -aprecierea gradului de umiditate al terenului prin inspectarea gropii de fundare,inainte de realizarea fundatiei; -informatii preluate din ''vecinatati''. ''Hidroizolatia'' unei constructii trebuie conceputa si executata ca un sistem complex, alcatuit din: hidroizolatia propriu-zisa(ce va fi denumita in continuare hidroizolatie)si va fi rezolvata cu ajutorul materialelor hidroizolatoare; lucrari constructive aferente:care sunt compuse dintr-o serie de lucrari menite a reduce efectul actiunii apei asupra hidroizolatiei propriu-zise: a)colectarea apelor meteorice de l anivelul acoperisului si directionarea lor catre un sistem de rigole sau catre reteaua edilitara de canalizare; b)prevederea de trotuare si rigole perimetrale cladirii,necesare pentru colectarea si indepartarea apelor de suprafata din imediata vecinatate a cladirii;

c)realizarea lucrarilor de umpluturi,din jurul cladirii,cu pamanturi si cu un grad de compactitate adecvate pentru a evita acumularea apei in sol,langa constructie; limitarea fenomenelor de tasare ale terenului(masuri necesare pentru a evita exercitarea unor solicitari mecanice importante atat asupra hidroizolatiei cat si a elementelor structurale ale constructiei); d)efectuarea de lucrari de stabilizare,epuismente etc. 4. CLASIFICAREA HIDROIZOLATIILOR Functie de nivelul panzei de apa freatica si al cotei de fundare,hidroizolatiile adoptate pot fi: a)contra umiditatii naturale a terenului:au rol de a impiedica contactul elementelor de constructie cu umiditatea terenului;aceasta se considera a fi situatia in care talpa fundatiei este situata mult deasupra cotei nivelului panzei de apa freatica; b)contra apelor subterane fara presiune hidrostatica:au rol de a impiedica patrunderea apelor in elementele de constructie prin capilaritate,talpa fundatiei fiind situat deasupra cotei nivelului panzei de apa freatica,dar in apropierea acesteia; c)contra apelor subterane cu presiune hidrostatica:au rolul de a impiedica patrunderea apelor in interiorul constructiei datorita presiunii exercitate de apa,cota talpii fundatiei fiind situata deasupra cotei nivelului panzei de apa freatica. 5. REGULI FUNDAMENTALE NECESAR A FI RESPECTATE IN PROIECTAREA SI EXECUTIA HIDROIZOLATIILOR Pentru o executie corecta si o exploatare fara probleme a hidroizolatiilor,trebuiesc respectate anumite reguli de baza,dintre cele mai importante amintindu-se urmatoarele: 1:sistemul de hidroizolatii trebuie gandit ca un sistem cuva,continuu pe toata anvelopa cladirii: zonele situate in dreptul rosturilor de tasare sau al strapungerilor

datorate instalatiilor trebuie sa ofere acelasi grad de impermeabilitate ca si zone adiacente asa-zis de camp curent;se precizeaza ca diversele zone ale cladirii (infrastructura,peretii exteriori,acoperisul etc.)trebuiesc rezolvate cu grade de impermeabilitate diferite,functie de specificitatea actiunii apei asupra lor;

2:hidroizolatia se va pozitiona pe fata pe care se exercita presiunea; Dispunerea hidroizolatiei pe fata pe care se exercita presiunea

3:hidroizolatia trebuie sa fie dispusa astfel incat sa nu permita curgerea materialului de etansare (la presiuni peste 5 daN/cm2*sau temperaturi mai mari de 40 grade C,bitumul trece in stare lichida); 4:solicitarile mecanice exercitate asupra hidroizolatiei trebuie sa fie uniform repartizate pe suprafata sau sa aiba o variatie continua; 5:presiunea minima,exercitata asupra hidroizolatiei, va fi de 0,1 - 0,2 daN/cm2* iar cea maxima de 5 daN/cm2*; 6:hidroizolatia nu trebuie sa intrerupa continuitatea legaturii dintre elementele structurale,spre exemplu dintre fundatie si pereti sau stalpi;pentru a evita aceasta,hidroizolatia rezultata trebuie sa fie de aceeasi natura cu cea a materialelor pe care trebuie sa le separe; actiunilor mecanice 7:materialul hidroizolator trebuie obligatoriu protejat contra

care ar conduce la perforarea sa;solutiile constructive curent utilizate pentru aceasta lucrare sunt:zidaria din caramida plina presata de 7,5 cm grosime,perete din beton armat,foi metalice,placi rigide din P.V.C.etc; 8:hidroizolatiile nu trebuie sa constitue suprafete de lunecare intre elementele de constructie,pentru aceasta se urmareste limitarea valorilor inclinarii precum si a marimii diferentelor de nivel dintre planurile inclinate;

Realizarea hidroizolatiei pentru planuri inclinate 9:suprafetele suport pe care se vor aplica hidroizolatia nu trebuie sa contina unghiuri mai mici de 90;pentru a evita acest lucru se vor efectua lucrari de racordare de tip scafe sau ''umpluturi'', in zona intrandurilor;functie dimensiunile geometrice ale intrandurilor,lucrarile de ''completare'' pot deveni.... Racordarea hidroizolatiei executate la cote diferite hidroizolatia trebuie dispusa astfel In zonele de muchii de tip intrand/iesind

incat sa evite crearea planurilor de rupere sau efectuarea de masuri de asigurare daca aceste planuri nu pot fi evitate; In cazul realizarii hidroizolatiilor din mai multe straturi este necesar decalarea zonelor laterale de lipire pentru a evita concentrarea defectelor in aceeasi zona; Decalarea foilor de hidroizolatie realizate din mai multe straturi Hidroizolatia trebuie sa permita refacerea usoara si sigura a etanseitatii ca urmare a lucrarilor de reparatii/interventii. Modul de rezolvare clasica al hidroizolatiei contra apelor sub presiune este prezentat in figura urmatoare. Izolatii hidrofuge impotriva apelor sub presiune Alegerea hidroizolatiei se realizeaza functie de: a)categoria de umezire admisibila a suprafetei interioare a peretilor,pardoselii sau radierului l.uscat:pete de umezeala de max 1% din suprafata totala; ll.umed:umezeli izolate,fara picaturi de apa,pe max 20% din suprafata totala; lll.ud:umezeli cu aparitia fisurilor pe max 20% din suprafata totala; b)rezistenta la fisurare a elementelor constructiei dupa calculul limita al deschiderii fisurilor; c)conditii hidrotehnice datorate:variatiilor de temperatura,solicitari mecanice

exercitate asupra hidroizolatiei,forma in plan a constructiei,vecinatatea altei constructii,etc. Functie de procedeul tehnologic utilizat si a naturii materialelor de baza care

realizeaza hidroizolatia,putem avea: *materiale pentru umplerea porilor:solutii utilizate pentru cazul in care stabilitatea la fisurare este mai mica de 0,1 mm;se utilizeaza tehnologii de infiltratii sub presiune a solutiilor hidrofobe,materiale plastice,hidroizolatii rigide pe baza de tencuieli; *etansari cu materiale metalice:in cazul solicitarilor mecanice ce depasesc 5 daN/cmp si temperaturi mai mari de +40C;se utilizeaza table din otel;plumb;cupru sau aluminiu; *etansari cu materiale plastice:utilizate in cazul solicitarilor mecanice reduse;se utilizeaza policloruri de vinil;recomandate pentru lucrari de etansare a bazinelor,rezervoarelor,etc. *etansari cu materiale bituminoase. 6. STRUCTURA UNEI HIDROIZOLATII In mod generic se poate considera ca hidroizolatia este alcatuita din: In functie de directia de dispunere a unei hidroizolatii,rezolvarile clasice pentru cladiri de locuit,sunt urmatoarele:

REZOLVAREA CLASICA A HIDROIZOLATIEI IN FUNCTIE DE DIRECTIA DE DISPUNERE 1.strat suport hidroizolatie(perete structural);2.strat de corectare+nivelare;3.hidroizolatie verticala; 4.strat de protectie mecanica a hidroizolatiei;5.teren bun de fundare;6.strat rupere capilaritate; 7.hidroizolatie orizontala;8.placa beton slab armata

Pentru a-si indeplini rolul,stratul suport trebuie sa respecte anumite reguli,dintre cele mai importante fiind precizate urmatoarele: -sa fie neted si continuu; -sa fie uscat curata atent; -sa nu fie patat de uleiuri,grasimi,solventi ce ataca chimic hidroizolatia ori care reduc aderenta-va fi curatat in prealabil; -sa nu constituie planuri de alunecare; -daca este realizat dintr-un material cu caracteristici elastice,ori nu este suficient de dur pentru lucrarile ce urmeaza a fi aplicate,stratul suport va fi "ramforsat" cu placi rigide pe care se va aplica hidroizolatia. Stratul de protectie trebuie sa indeplineasca o serie de conditii,cum ar fi: -sa suporte:solicitarile mecanice viitoare,actiunea apei,actiunile climatice,actiunea apei agresive; -sa exercite presiuni uniforme asupra hidroizolatiei; -sa nu acumuleze apa,etc. Din acest motiv acest strat se va realiza din beton armat,zidarie de caramida plina presata,placi rigide din PVC,foi de tabla. 6.1. MATERIALE HIDROIZOLATOARE a)solutii injectabile; b)metalice; c)plastice; d)tencuieli; e)bitumuri; f)mixte. -sa nu fie murdar de pamant sau de alte impuritati-in caz contrar se va

In functie de procedeele de etansare: *la rece:utilizand produse pe baza de bitum; *la cald:utilizand produse pe baza de bitum; *prin sudare-cu flacara sau aer cald:pentru elemente pe baza de bitum -cu flacara: pentru materiale metalice. A. HIDROIZOLATII SUB FORMA DE SOLUTII INJECTABILE Sunt utilizate atunci cand stabilitatea la fisurare este mai mica de 0,1 mm. Procedeul consta in injectarea sau difuzia de solutii hidrofobizante(silicati alcalini,fluosilicati,siliconati,silicati polimerici,epoxi,poliuretani),sub presiune in elementele de constructie. B. HIDROIZOLATII METALICE Sunt utilizate in cazul solicitarilor mecanice importante(ce depasesc 5 daN/cmp),temperaturi mai mari de +40C,la lucrari speciale. Au costuri ridicate dar ofera impermeabilizari deosebite. Se utilizeaza: a)foi din otel inoxidabil,imbinate prin sudura; b)otel laminat imbinat prin nituire,rosturile dintre profile etasandu-se cu plumb; c)foi de cupru; d)foi de zinc; e)foi de aluminiu(Al+Mn) de 0,2mm grosime;este sensibil la agresivitatea chimica si din acest motiv trebuie protejat;in general este protejat pe ambele fete cu bitum. f)foi de plumb;cele mai utilizate datorita avantajelor oferite de acest material,si anume:se lamin usor,necasant,ductil(se poate indoi,mula usor pe suport),rezistent la ape agresive;se utilizeaza foi de 2-2,5mm grosime; aminteste ca trebuiesc Ca dezavantaje specifice hidroizolatiilor metalice se

rezolvate problemele legate de: *etansare,in zona de imbinare; *coroziunea provenita din curenti electrolitici. C. HIDROIZOLATII PLASTICE Sunt recomandate pentru lucrari de etansare a bazinelor,rezervoarelor. Se folosesc membrane elastice din PVC. D. HIDROIZOLATII REALIZATE DIN TENCUIELI Se utilizeaza doua tipuri de tencuieli: *impermeabile:cu adaosuri hidrofuge sau cu dozaj ridicat de ciment(peste 400500Kg/mc);sunt straturi relativ subtiri(3-5cm);adesea sunt protejate suplimentar prin vopsitorii hidrofuge;ca dezavantaj se poate mentiona faptul ca fisureaza la sarcini mecanice,la tasari ale constructiei *torcretate:se obtin prin improscarea de mortar cu presiune si viteza mare(~115m/s)cu aer comprimat. E. HIDROIZOLATII BITUMINOASE Deoarece sunt materiale cel mai des utilizate in constructii pentru rezolvarea lucrarilor de hidroizolatii,vor fi tratate pe larg in subcapitolul urmator.

F. HIDROIZOLATII MIXT Pot fi masticuri bituminoase cu insertii metalice,masticuri bituminoase aplicate pe tencuieli,materiale bituminoase si foi metalice. Sunt utilizate la rosturi de tasare -dilatare,la elemente de constructie supuse presiunilor hidrostatice mari. Sunt durabile si eficace.

6.2. HIDROIZOLATIILE BITUMINOASE Datorita avantajelor pe care le ofera(pret de cost relativ scazut,punerea usoara in opera, rezistenta buna la agenti chimici,aderenta mare la lipire,gama mare de produse compatibile),bitumul ramane cel mai utilizat material hidroizolator folosit in constructii. Principalele caracteristici fizico-mecanice ale bitumului sunt: Produse bituminoase utilizate in constructii: a)solutii de bitum:se obtin prin dizolvarea la cald a bitumului in solventi organici petrolieri(benzine,white-sprite);se folosesc pentru lucrari de amorsare a suprafetelor suport; b)emulsii de bitum:solutii de bitum in mediu apos cu emulgatori pentru aderenta;sunt utilizate pentru amorsarea suprafetelor;sunt deosebit de eficiente pentru locuri neventilate si cu pericol de incendii sau pentru suprafete umede; c)suspensii de bitum:rezulta din amestecarea bitumului moale cu var pasta si adaos de apa;sunt extrem de utile pt hidroizolatii dispuse pe pante mari; d)chituri bituminoase:este o suspensie de bitum cu var filerizat,fibre celulozice ori fibre de azbest; e)masticuri de bitum:se obtin din amestecarea bitumului oxidat de petrol cu filer de calcar,cenusa de termocentrala,microazbest,fulgi de azbest,adaosuri de cauciuc; f) asfalturi naturale:obtinute cu procente diverse de bitum(22%,15%); g)materiale in suluri:obtinute prin utilizarea de armaturi si/sau imbunatatirea masei de bitum. Toate aceste masuri au drept efect:imbunatatirea caracteristicilor mecanice,cresterea punctul de inmuiere ,imbunatatirea comportarii la frig,flexibilitate sporita,cresterea rezistentei la imbatranire.

-Caracteristicile mecanice ale membranei din polietilena de inalta densitate HDPE sunt reprezentate in tabelul urmator: Grosime 1.1...3mm Se armeaza cu fibre poliesterice,fibra de sticla,dispuse pe una sau pe ambele fete. Alte caracteristici: -rezistent la produse petroliere,acizi,baze; -ignifug; -antiderapant; -antistatic; -electroizolant -ecologic. -Caracteristicile mecanice ale membranei din elastomer poliuretanic:

Alte caracteristici: -rezistent la produse alcaline,petrol,ulei,acizi slabi,ploi acide; -permite difuzia vaporilor de apa,eliminand posibilitatea acumularii umiditatii sub membrana; -antiderapant. Este un material monocomponent lichid,putand fi pus in opera cu pensula,rola,sau prin suflare. Hidroizolatii din bitum Bitumul folosit are caracteristici imbunatatit si poate fi: -oxidant; -aditivat; -bitum oxidat aditivat cu copolimeri olefinici elastomeri. Bitumul oxidat se obtine din bitumul natural prin procedee de oxidare (suflare de aer cald peste masa de bitum).

Bitumul aditivat se obtine din bitumul oxidat prin incorporarea,in masa sa,a unuia sau chiar a mai multor polimeri. Cei mai utilizati polimeri sunt: -polipropilena atactica,produsul fiind denumit generic si APP; -etilen-propilena,produsul fiind denumit generic si EPM; -stiren-butan-stiren,produsul fiind denumit generic si SBS. Prin tratarea masei hidroizolante sunt imbunatatite caracteristicile legate de alungire si de comportare la temperaturi extreme.

Armatura hidroizolatiei poate fi constituita din: a)solutii de baza: -carton celulozic; -tesatura textila:fibre liberiene tesute,fire in urzeala de bumbac si vigonie; -fire polimerice (netesute); -tesatura din voal poliesteric; -tesatura din fire poliesterice; -tesatura din fire de sticla; -impaslitura din fibre de sticla; -folie aluminiu sau cupru de 0.08 mm grosime; b)solutii imbunatatite: -poliester netesut ranforsat; -voal fibre de sticla,ranforsat; -tesatura din fire poliesterice pe o directie si fire de sticla pe cealalta directie; -impaslitura din fire de sticla intarita longitudinal cu fire de sticla;

-poliester filat; -tesatura din fibre de sticla,intarita; -doua straturi de poliester netesut termoliate de o parte si de cealalta pe un voal de sticla (IMPERPOL). Grosimile acestor membrane sunt de 4.2 + 4.6 mm

Calitatile membranelor pot fi imbunatatite,in continuare,prin: -utilizarea de bitumuri elasto-plastomer (APP+SBS),rezultand un bitum rlastoplastic; -armaturi intarite pe directia principala:grila de sticla+compozit netesut din poliester -utilizarea de armaturi realizate in doua straturi; -utilizarea de armaturi de natura diferita pe directie longitudinala si pe directie transversala spre exemplu: armatura inferioara de tip tesatura din fire de sticla si armatura superioara din voal poliesteric sau armatura inferioara din armatura poliesterica iar armatura superioara din voalul de sticla,vizibil la suprafata membranei (firma IMPERBEL); -utilizarea de bitumiri diferite,la partea inferioara (spre ex de tip SBS)si la partea superioara a membranei (spre ex de tip APP)-firma PLUVITEC; -combinatii ale cazurilor mai sus amintite spre exemplu utilizarea unui bitum plastic la partea inferioara si o armatura rezistenta la tractiune, de tipul tesaturii poliesterice ,iar la partea superioara un bitum elastic armat cu o armatura rezistenta la poansonare voalului poliesteric;o solutie economica este cea care foloseste drept armatura inferioara o tesatura textila. Structura unei hidroizolatii dublu armate 1-material hidroizolator inferior; 2-fata inferioara; 3-fata superioara; 4-armatura inferioara; 5-armatura superioara; 6-material hidroizolator superior .Membrana bitum APP,tesatura poliesterica,bitum APP,voal de sticla ranforsat,bitum APP,voal de sticla ranforsat,bitum APP.

Membranele cu caracteristici speciale,cel mai des intalnite sunt: -antiradacini; -rezistente la foc; -membrane bistrat. Membrana bistrat Membrana bistrat cu functie de drenare-ventilare realizeaza pe de o parte drenarea descendenta a apelor infiltrate in sol dar si ventilarea stratului de aer in care se acumuleaza apa din sol. Membranele bistrat au stratul ''interior'' o membrana hidroizolanta iar stratul ''exterior'' poate fi: *un strat din pasla sintetica caserata,de 5-6mm grosime; *o membrana cu ploturi de distantare; *membrana cu granule grosiere pentru autoprotectie.

Membranele bistrat sunt relativ scumpe;se folosesc la cladiri de importanta mare:bazinele,constructii hidrotehnice,tuneluri,cladiri amplasate in terenuri sensibil la umezire.

Aprecierea calitativa a membranelor Aprecierea calitativa a membranelor hidroizolante se face in raport cu mai multe criterii cele mai importante fiind: -rezistenta de rupere la tractiune (R)in [N]; -alungirea la rupere (A)in {%}; -flexibilitatea la temperaturi scazute (F) in [*C].

Cu titlu de exemplu si pentru a evidentia diferentele dintre diferite tipuri de membrane se redau mai jos incadrarile unora dintre acestea in sistemul calitativ

R.A.F. *carton celulozic cu bitum oxidant......................................RAF *panza textila cu bitum oxidat.............................................RAF *impaslitura din fibre de sticla cu bitum aditivat cu APP......RAF *impaslitura din fibre de sticla cu bitum aditivat cu SBS......RAF *tesatura din fire de sticla cu bitum aditivat cu APP............RAF *tesatura din fire de sticla cu bitum aditivat cu SBS............RAF *voal poliesteric cu bitum APP...........................................RAF *voal poliesteric cu bitum SBS...........................................RAF

Alegerea tipului de armatura nu trebuie sa fie una intamplatoare ci functie de solicitarile se vor exercita asupra hidroizolatiei trebuie aleasa structura constitutiva a membranei. Fiecare tip de alcatuire pate (si trebuie)fi caracterizat prin valorile unor parametrii de performanta.

In prezent,acesti parametrii sunt: *impermeabilitatea la apa(I); *rezistenta la poansonare statica(Ps); *rezistenta la poansonare dinamica (Pd); *comportamentul la temperaturi ridicate (T); *rezistenta la oboseala. Impermeabilitatea la apa este definita conventional prin nivelul presiunii de apa (mentinuta experimental o durata de timp standard)sub care etanseitatea nu mai este asigurata.

Sunt definite 6 niveluri exigentiale notate I1-I6. Rezistenta la poansonare statica este definita prin rezultatul incercarilor care produce experimental strapungerea complexului de etansare. Sunt definite patru niveluri de apreciere. Comportamentul la temperaturi ridicate are in vedere glisarea in mm a structurii de etansare in raport cu suprafata suport (si a straturilor componente intre ele)atunci cand aceasta este incalzita experimental la o temperatura standardizata. Sunt definite patru niveluri exigentiale. Clasa de combustibilitate ale membranelor este C4.

Elemente accesorii hidroizolatiilor Producatorii de marca proiecteaza si elaboreaza hidroizolatia unei constructii ca pe un sisteme,de cele mai multe ori complex.Astfel nu sunt elaborate numai materiale hidroizolante ci si ''accesoriile''necesare. Spre exemplu,sunt elaborate si distribuite odata cu materialul hidroizolator si: -strat nivelant-corector; -grunduri,chituri,masticuri; -materiale de etansare; -solutii de lipire la rece; -strat drenant(firma Nord Bitumi realizeaza un produs poros cu rol drenant); -elemente de placare a hidroizolatiei; -solventi pentru curatarea suprafetei stratului suport;

-profile de etansare,a hidroizolatiei,la partea superioara: 7. DETALII DE REALIZARE A SISTEMULUI DE HIDROIZOLATII LA CLADIRI DE LOCUIT Datorita rezolvarilor constructive specifice,rezolvarea sistemului de hidroizolatii

la cladiri de locuit poate fi impartit in rezolvari pentru: *cladiri fara subsol; *cladiri cu subsol. Obs: In desenele urmatoare sunt notate cu: *H-tipurile distincte de hidroizolatii folosite; *L-lucrari constructive aferente: 7.1.Cladiri fara subsol Pentru un perete exterior,rezolvarea sistemului de hidroizolatii,tinandu-se cont si de conditiile termoenergetice,este prezentat in fig urmatoare. H1-strat rupere capilaritate de 1015cm grosime(straturi de nisip si pietris ce formeaza un tub capilar invers); -hartie Kraft,folie de polietilena de 0,2 mm grosime;acest strat are un dublu rol: *opreste laptele de ciment,in structura placiide ciment,ajutand la hidratarea cimentului totodata impiedica colmatarea stratului de rupere al capilaritatii; *este o bariera suplimentara,primul strat,impermeabila; rol:impiedica ascensiunea apei,prin capilaritate,in interiorul cladirii: H2-in cazul zidariei cu stalpisori aceasta hidroizolatie poate fi de tip rigida(realizata din mortar cu aditivi hidrofobizanti ori mortar de ciment cu dozaj ridicat de ciment; rol:impiedica ascensiunea apei,prin capilaritate,atat in perete cat si la interiorul cladirii; H3-hidroizolatie rigida ce se obtine din mortar de ciment cu grad scazut de permeabilitate. H4-cordon din mastic bituminos,mastic bituminos,chit bituminos cu calitati elastoplastice;

preia miscarile relative ce le efectueaza trotuarul si soclul,mentinand rostul inchis; L1-trotuar din beton de 10 cm grosime,sclivit superior si asezat pe un pat de pietris bine compactat; L2-umplutura de pamant bun de fundare;daca se respecta stratificatia si gradul de compactare al terenului din vecinatate,se evita posibilitatea acumularii apei in sol,langa cladire; L3-dren;are rolul de a capta apa din sol ce ajunge la nivelul talpii fundatiei si de a o conduce catre reteaua edilitara de canalizare; L4-perna de pietris,de 5-1 cm grosime,bine compactata;are rolul de a evita fenomenele de tasare locala a fundatiei; 1-teren bun de fundare; 2-umplutura realizata din teren bun de fundare;esential pentru asigurarea unor lucrari corecte,o reprezinta obtinerea unui grad de compactitate care sa evite aparitia tasarilor; 3-termoizolatie orizontala realizata din polistiren extrudat; grosime,slab armata; 5-pardoseala; 6-termoizolatie verticala realizata din polistiren extrudat. 4-placa de beton,de min 10 cm

Exemplu de rezolvare al continuitatii sistemului de hidroizolatie la pereti exteriori: Rezolvarea hidroizolatiei la peretii exteriori 7.2. Cladiri cu subsol Pentru un perete exterior sistemul de hidroizolatii este prezentat in fig urmatoare.

Obs: fata de straturile descrise anterior,mai apar: H2'-hidroizolatie rigida relizata din beton cu aditivi hidrofobizanti,de 10 cm grosime; H5-hidroizolatie elastica realizata din straturi de carton bitumat,lipite cu bitum ori din membrane bituminoase; protejeaza peretele de subsol de actiunea apei din vecinatatea sa; H6-strat de protectie mecanica a hidroizolatiei;se poate rezolva din zidarie plina de caramida plina presata de 7,5cm grosime,placi rigide din PVC,foi metalice etc. 7-termoizolatie din polistiren,placi de stabilit etc; 8-placa beton armat,planseu peste subsol. exterior cu o rezolvare bistrat,este prezentat in figura urmatoare. Rezolvarea hidroizolatiei la pereti exteriori cu subsol 8. DETALII DE REALIZARE A HIDROIZOLATIILOR LA ROSTURI SI LA STRAPUNGERI Detalii in zona de rost Rezolvarile din dreptul rosturilor depind de tipul si intensitatea solicitarilor mecanice la care este supusa hidroizolatia astfel putem avea rosturi: -slab solicitat; -puternic solicitat; -in zonele specifice. solicitari mici,rezolvare clasica O rezolvare a realizarii etanseizarii rosturilor,utilizand profile plastice,este prezentata in figura urmatoare. Detaliu realizare hidroizolatiei la rosturi Rezolvarea sistemului de hidroizolatii,pentru un perete

Detaliu utilizare inchidere rost,folosind profile PVC

Rezolvarea clasica a etansarii unui rost intens solicitat este prezentat in figura urmatoare. solutie traditionala Detaliu realizarare hidroizolatie la rosturi cu solicitari mari,

Zone cu rezolvari specifice pentru hidroizolatie Modul de rezolvare clasica a strapungerilor conductelor prin peretii subsolului, este prezentat in continuare. freatice Strapungeri in peretele de subsol,deasupra nivelului apei

Detaliu strapungere perete de subsol sub nivelul apelor freatice

O rezolvare clasica a zonelor de strapungere care grupeaza mai multe conducte este prezentata in figura urmatoare. Rezolvarea unei strapungeri,in cazul gruparii unor conducte 9. PROBLEME SPECIALE INTALNITE LA REZOLVAREA HIDROIZOLATIEI Ordinea cronologica de executare a operatiilor de hidroizolatii este adesea conditionala de diversi factori,spre exemplu executarea hidroizolatiei verticale de pe peretele unui subsol poate fi conditionata de posibilitatea executarii lucrarii,din exteriorul cladirii: -in cazul executariiunei sapaturi in taluz natural,ordinea operatiilor este 1-perete cladire, 2-hidroizolatie; 3-strat protectie mecanica a hidroizolatiei, 4-umplutura;

-in cazul executarii unei sapaturi in taluz vertical,ordinea operatiilor este 1-strat protectie mecanica a hidroizolatiei; 2-hidroizolatie; 3-perete cladire; de rezolvat in cazul executarii sapaturii in taluz vertical instabil,care necesita sprijiniri.In acest caz ordinea operatiilor este:1-strat protectie mecanica a hidroizolatiei, 2hidroizolatie; 3-perete cladire; 4-taierea spraiturilor; 5-refacerea etanseizarii hidroizolatiei. Detaliu rezolvare hidroizolatie in cazul unui taluz vertical instabil Realizarea etanseitatii hidroizolatiei poate deveni o problema difil

Ca solutii minime constructive se precizeaza ca,functie de clasa de umiditate a terenului care vine in contact cu fundatia,se impune respectarea rezolvarilor prezentate in tabelul urmator: 10. BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea

CUPRINS 1. Argument 2. Necesitatea prevederii hidroizolatiei 3. Actiunea apei in natura 4. Clasificarea hidroizolatiilor 5. Reguli fundamentale necesar a fi respectate in proiectarea si executia hidroizolatiilor 6. Structura unei hidroizolatii 6.1. materiale hidroizolatoare 6.2. hidroizolatiile bituminoase 7. Detalii de realizare a sistemului de hidroizolatii la cladiri de locuit 7.1.cladiri fara subsol 7.2. cladiri cu subsol 8. Detalii de realizare a hidroizolatiilor la rosturi si la strapungeri 9. Probleme speciale intalnite la rezolvarea hidroizolatiei 10. Bibliografie