P. 1
Dictionar de Marina B&B (Pag 1-100)

Dictionar de Marina B&B (Pag 1-100)

5.0

|Views: 819|Likes:
Published by Cornel N. Şeitan

More info:

Published by: Cornel N. Şeitan on Apr 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2013

pdf

text

original

Capitan

de rangul I (rez.)

Capitan

de rangul

'"

(rez.)

ANTON BEJAN

MIHAl BUJENITA

DICTIONAR" DE MARINA

EDITURA

MILITARA-

BUCURE$TI, 1979

CUVINT INAINTE
Programul Partidului Comunist Roman, adoptat la Congresul al XI-lea carta de baza ideologica, teoretica si politica a partidului -, stabileste intr-o perspectiva cuprinzatoare .si unitara directiile fundamentale ale dezvoltarii societatii romanesti pe drumul socialismului ~i comunismului, stipulind obiectivele ce urmeaza a fi atinse in toate domeniile de activitate, inclusiv in eel al transporturilor navale si fluviale, al dezvoltarii bazei materiale a acestei ramuri. Dupa cum se prevede in Directivele Congresului al XI-lea, in urmatorii ani va spori productia de mijloace de transport, punindu-se un accent deosebit pe constructia de nave mineraliere si petroliere de mare capacitate, precum si pe nave specializate; totodata, se vor realiza in tara, intr-o proportie majorata. instalatiile necesare echiparii navelor: "In cincinalul 1976-1980 productia interna va asigura circa 90% din necesarul de dotare a flotei maritime de transport a tarii". In transportul maritim al marfurilor importate si exportate va creste participarea flotei proprii, care va dispune, in anul 1980, de aproape 200 de nave cu un tonaj de circa 3000000 tdw, capacitatea flotei maritime sporind de 2,2-2,4 ori. Se vor lua, de asemenea, masuri de dotare a flotei maritime cu nave de mare capacitate, precum si de amenajare a porturilor pentru preluarea si predarea transcontainerelor, de mecanizare ~i automatizare a operatiilor de incarcare-descarcare. Concomitent cu realizarea canalului Dunare - Marea Neagra, va incepe constructia noului port maritim Constanta Sud - Agigea, care va asigura, printre altele, transbordarea marfurilor intre navele maritime ~i cele fluviale. In acelasi timp, " ... volumul traficului intern de marfuri va creste in 1990 de doua ori si al celui maritim de 12-13 ori fata de 1975." In cadrul traficului intern, 0 dezvoltare in ritm mai ridicat va cunoaste transportul fluvial, care va prelua cea mai mare parte a traficului pe caile terestre de comunicatii paralele cu Dunarea, Totodata, flota maritima va asigura transportul a circa 75-80% din volumul marfurilor care fac obiectul comertului exterior; capacitatea flotei maritime de marfuri va ajunge la aproximativ 11 000000 tdw, Acest amplu program de dezvoltare a flotei maritime si fluviale a determinat un avint deosebit in constructia de nave de tonaj din ce in ce mai mare, atit pentru satisfacerea nevoilor interne, cit si pentru export. Astfel, in anul 1978 a fost lansat la apa petrolierul rom anesc .Jndependenta" de 150000 tdw, care constituie 0 marturie de netagaduit a capacitatii constructorilor de nave din tara noastra, Dupa cum este bine cunoscut, navele polarizeaza 0 tehnica foarte variata, care le asigura autonomia necesara pentru a se deplasa in siguranta pe mari

CUVINT

INAINTE

6

si pe oceane. Ele reprezinta adevarate uzine, dotate cu mijloace moderne de navigatie si cu tot ce este necesar desfasurarii in conditii optime a vietii normale pe timpul transportului. Pentru ~ aprecia complexitatea si gradul lor de inzestrare este suficient sa amintim ca 0 singura nava este alcatuita din sute de mii de repere apartinind celor mai diverse specialitati tehnice. Se intelege ca atit constructia, cit si exploatarea navelor au determina t cresterea impetuoasa a numarului ~i calificarii celor ce lucreaza in acest important domeniu de activitate. In astfel de conditii a fost necesar sa se dezvolte si invatamintul de specialitate mediu si superior. Au fost create licee profesionale, Institutul superior de marina "Mircea eel Batrin". Centrul de perfectionare a cadrelor din marina civila etc., ceea ce reflecta 0 data in plus dezvoltarea pe care 0 inregjstreaza aceasta ramura importanta a transporturilor. In aceste conditii a aparut si necesitatea elaborarii unei literaturi de specialitate, inclusiv a unor instrumente de lucru, printre care si cea a unui dictionar explicativ cuprinzind un bogat fond de notiuni cu care se opereaza in multiplele specialitati existente in marina. In elaborarea Dictionarului autorii au avut in vedere in primul rind fondul de cuvinte constituite istoric, ca urmare a preocuparilor care au existat in acest sens in permanenta la poporul roman, dar si cuvintele de domeniu aparute in ultima etapa a evolutiei limbii romane odata cu profundele prefaceri sociale ce au avut loc in tara noastra, Tinind seama de faptul ca Dictionarul de marina reprezinta 0 lucrare meritorie, rod al unor insistente si profunde investigatii in principalele domenii constitutive ale marinei, il recomand cu caldura atit marinarilor, ca instrument uti! de lucru in activitatea zilnica, cit si celor care, atrasi de vraja marii, se straduiesc sa-i patrunda tainele.' ,
Viceamiral GHEORGHE SANDU Ministru adjunct, Sef al Departamentului Transporturilor Navale

drept maritim. sugestii fji obseruatii critice ne-au ajutat sa finaliziim prezenta lucrare inceputii cu mai multi ani in urmii. R 1 (rez. atentie deosebiid s-a acordat termenilor care au intrat in uz ca urmare a dotdrii n~velor marinei noastre militare fji civile cu tehnica cea mai avansata. Muzeul marinei romdne prin cpt. care nu stnt injelefji de majoritatea marinarilor. de asemenea. dar care se intilnesc in mod frecvent in literatura noastrd de speciaiitate sau cele care prezinta interes din punct de vedere linguistic. prin sfaturi. Savu Emil.). de naoigaiie. in diciionar a fost inclusa. Limbajul marindresc. reprezintd 0 dovada incontestabild a faptului ca vitregia timpurilor nu ne-a put~tt desprinde de mare fji de Dundre. Este momentul sa subliniem vechimea terminologiei noastre de marina care s-a format pe baza limbajului marindresc folosit in bazinul M drii M editerane fji cdruia is-au adduga.INTRODUCERE DICTIONARUL DE MARINA cuprinde peste 5000 de termeni maritimi fji fluviali [recoent intilniji in diferite manuale. ca fiind utila includerea celor mai im portante cuvinte fji expresii aparfinind argoului marindresc. pe la mijlocul secolului al XI Xi-lea. dar care stnt free vent folosite. arid maritima militara. uncle dintre acestea aoind un continu. R 1 Petrescu Nicolae. De un real [olos in elaborarea dictionarului au fost materialele documentare pe care ni le-au pus la dispozi!ie Lns pectoratul naoigatiei civile prin cpt. fiind intilniti $i astazi in limbajul curent. termeni care imbogajesc continu« limbajul marindresc. care. Totodatd. care au 0 veche tradiiie $i dau wn colorit viu limbajului marinarilor nOfjtri. sa fie utilizaji odatd cu aparijia fji dezuoltarea marinei noastre. A p. J n scoput eoitdrii unor interpretdri eronate.. Registrul naval roman prin ing. terminologia [olositd de societdiile de clasificare. istoricul nauelor. Comandamentului marinei militare. Am considerat. de asemenea. pe care it considerdm. teoria navei. mai tirziu. Biblioteca centrala a M. unii termeni proveniJi din jarile nordice. tratate fji cursuri de marindrie. a Directiei hidrografice maritime Constanta. constructii naoale. a Lnstitutului roman de cercetdri marine. J n procesul elabordrii dictionarului ne-am bucurat de sprijinul conducerii o a Tnstitutului de marina "Jlircea eel Bdtrin". inedit. Stdnescu Raimond. . au fost meniinute in schimb numai acele cuointe care me au corespondent in limba romana. precum fji cea proprie documentelor de marina. Un loc important it ocupa termenii care au incepu. N. s-a renuniat la termenii imprumutaji direct din alte limbi $i adopta/i artificial. pescuit etc. hidrografie. un tezaur sacru. meteorologic nauticd. a Departamentului transporturilor nauale. exploatarea nauelor comerciale. in diciionar au fost incluse $i numeroase cuvinte inoechite.

de cursa lunga I urascu Gheorghe. R3 (rez.) Radianu Mircea.R 2 (rez. ing. R 1 (rez. cpt. ale cdror obseroaiii ne-au ajutat sa inlaturam 0 serie de dificultati inerente. Mircea. ~. Andone Marius. cpt. M uljumim de asemenea Editurii militare care s-a straduit sa puna la dispozilia cititorilor 0 lucrare cu un inalt nivel tehnic a carei redactare a necesitat un efort deosebit. de sprijinul tonardsilo« cpt. AUTORII . Marinescu I s. Tuturor le adresdm sincerele noastre muljumiri. Popa Ion Nicolae.) IN. Matheescu Paul din Ministerul Transporturilor.Pt. R 2 Oruna Stefan. R 2 (rez. Murgeanu Laurentiu. R 1 (rez.) Pavica Victor. R 3 Rddo. It. R 1Gheorghe Ion. cpt. R 1 (rez. R 1 M ungiu M atei. de asemenea.a. cpt. ISergiu Columbeanu I de la Institutul de Istorie N. cpt. ing.) Ionescu Paul. R 1 Angelescu Gheorghe. cpt. ajutor care a representat un puternic imbold in munca noastrd.. cpt. Iorga care ne-a comunicat rezultate nepublicate ale cercetdrilor sale. Mainescu Iuliu~i ing. Laboratorul naval din cadrul Institutului de cercetdri ~i proiectari tehnologice in transporturi prin ing. cpt. cpt. Am beneficiat.) 10nescu M ircea.INTRODUCERE 8 prin col.) Ciuca Ion. cpt. cpt. Nu putem uita nici ajutorul moral pe care l-am primit din partea a numero~i susjinatoriai ideii elaborarii unui dictionar de marina. cpt. R 1 M atei M ircea.

dorneniul la care acestea se refera. de regula. DESCHIS (despre un aliniament}. de exemplu. intre paranteze. aparate etc. denumirrle integrale Iiind prezentate intre paranteze. cuvintele-tirlu mai prrtin cunoscute poarta un accent grafic.A. Uneori dupa cuvintele-titlu se indica. Semnul <> marcheaza expresii continind cuvlntul-titlu. formate din substantive si adjective.REGULI DE FOLOSIRE A DICTIONARULUI Cuvintele-trtlu sint dispuse in ordine alfabetica. ANCORA DE FURTUNA . OBO (oil-bulk-ore). Denumirrle de institutti. de denumirea Iigurii. princlpiu aplicat ~i la organizarea expresiilor care urrneaza uneori acestora. dupa defrnirea cuvintelor-titlu. pe care multe din ele le au in limbajul curent sau in eel ~tiintific. de exemplu. Cu exceptia unor cazuri Izolate. cuvin teletitlu sint date la singular. cind se utflizeaza in mod obisnuit la plural. sint considerate de asernenea cuvinte-tithi. in timp ce la altele ordinea norrnala a cuvintelor este [nversata. Pentru econornie de spatiu cuvintele-titlu repetate in cuprinsul definitiei se abreviaza. de exernplu. fie printr-un v fig urmat de cuvintul-titlu si. Unele expresii. Trimiter ile pentru completarea informatlei se fac fie printr-un v.d. care se utflizeaza de obicei abreviat sint incluse in ordine alfabetica sub aceasta forma. Hl'TACOV. respectiv. in cazul in care elementele cornponente forrneaza un tot unitar (de exemplu. Sinonirnele se dau. In general. de exemplu BABA.F. Pentru a fi pronurrtate corect. cele mai putin cuno scute fiind insotlte de explica'tiile necesare. pe primul Ioc fiind trecut cu majuscule cuvintul eel mai important ca sens (de exemplu. DISTANTA ZENITALA). curba lui). . nave. cuvirrtele ~i expresiile sint explicate nurnai din punct de vedere marinaresc tara a da alte sensuri.

terrnen medical .Iirnba italiana fnv L invechit .aviatie Iatimea navei (dupa - argou ar tilerie lat long Me med mil so- inaltime de constructie cietatile de clasificare) Mm MN nav . .pescajul navei DM .hidrografie ist .termen fluvial jr . H .termen militar .teatrul maritim de actiuni militare - torpila transport transporter vezi viteza vedeta torpiloare .tie Depl.latitudine .meteorologie nautica naviga.deplasarnent d .longitudine .lungirnea navel Nd oc .mila marina .LISTA ABREVIERILOR arg art AS asir av B D antisu bmarin astronomie .marina civila .Iimba franceza germ . PA peso petr RNR sin torp transp TR v V VT - nod oceanografie portavion tehnica pescuitului petrolier Registrul naval roman sinoriim TMAM .inalttme de constructie hd .limba engleza fl .Istoric it .limba germana GAl .drept marrtirn engl .geografle maritima.

de Ia galben la brun in~his cu vine negricioase. 2. membrii echipajului care nu fac parte din echipele pentru cornbaterea avarrei si. de Maccasar poate avea dife rite nuarrte. cu toate masurile luate. Mariane (11 022 m) si arhipelagul Filipinelor (10 540 m). 4. A. ABAZA MN Vint de sud-est pe coasta de vest aM.sirme de abatecarea de la ancora sau de re . Atlantic Iinga Porto-Rico (9 218 m).i.recut . 3 . Coeficient aproximativ al deviatiei compasului magnetic. 3.palanc de ahatere . alama).) care perforau opera vie.a. sin abazia.rtilerie. se gasesc in Oc. voita intr-un bord . tn t. v fig baba. Negre [denurnire [olositd de pescari ) . Eroare a Iiniei de credin ta a compasului magnetic sau giroscopic : sin A mecanic.A A 1. 2 .cheu. in Oc. ABATERE DIN DRUM MC Abatere a u nei nave cornerciale de Ia drumul direct intre doua porturi. incendiu. avarie etc. in Oc. Abaterea unul ~Iep: AB. [l Manevra de deschidere a unui ~lep folosind 0 sirrna de abatere l?i cirrna actionata de curentul apei. aceasta nu mai poate fi salvata. barbatl. Pasagerii se evacueaza in ordinea: femei.C. v curba de giratie. ABANOS Lernn de arbore tropical folosit la constructii si arnenajari pe nave de pasageri ~i pe iahturi .C. ABANDONARE Parasirea navei in cazuri de forta majora (sinistru. Ia deterrninarea vitezei navei etc. table Table care permit calcularea azimutului prin tr-ei intrari in trei table intitulate ABC. se Ioloseau in acest scop pontoane de abatere sau chiar ancorele navel. ABANDON DA[ Renuntare la dreptul de proprietate asupra navei si caricului in profitul asiguratorului. ABIS oc Depresiune a fundului oceanului cu adincimi peste 5 500 m. Pavilion din Codul international de semnale eu semnificatia : "Am un scafandru la apa . pentru a le catrani si rnai ales pentru a distruge cu Ilacar! sfredelitorii (Teredo navalis s.tere In -- de abatere. african este de culoare neagra : A. fara a pune nava in perieol de rasturnare. Pacific linga ins. Indepartare de la directia din care bate vintu!. mentineti-va la distarrta buna cu viteza mica". Indian Iinga ins. . 2. A. legate cu 0 macara de catarg si cu cealalta la 0 baba A earena: 1 . 5 .pon til . 6 -lest. iar viata echipajului si pasagerilor este in pericol. ABATERE IN CARENA inv Inclinare volta a navei astfel incit opera vie sa iasa din apa pentru a fi care nata sau reparata . ABAC fnv Platou rotund sau dreptunghiular cuprinzind un ansarnblu de diagrame ce serveste la deterrninarea unor rnarimi scalare in tragerile de a.seendru. 3. in cele din urrna. Comandantul paraseste ultimul nava. dupa ce s-au epuizat toate posibiltta [ile de salvare a navel. ABATA] sin abatere in carena.i. A. se tacea cu ajutorul unor palancuri de abatere.O\TERE 1. Cele mai adinci A. 2. Procedeul a fost frecvent folosit pe vremea navelor cu vele care aveau corpul de lemn. Actiunea se numeste a face A.curen t . cind . 4. pentru a reinnoi calafatul.sart de carenaj. care protejeaza cornpasul .ac. se ut ilizeaza astazi nurnai in cazul navelor rnici de cabotaj.). tntoarcere 1.ponton de abatere AII.slep la geamandura. lava (7 450 m) etc. restul echipajului. la ple3 . copii si bolnavi . 4. ABITACLU Caleta din material amagnetic (de regula. 7 . ABC. ABACA sin manila.

is! Aveni bord la bord sau cu bornpresul pe bordul unei nave inarnice pentru a 0 captura prin abordaj. sin a face coliziune. de regula din alnico. destul de suplu . decorative. pe punte sau sub punte. porturi etc. ACCELERATIE. ceea ce se reaIizeaza cu ajutorul unor parime date in ambele borduri (a nu se ~::=::r=+ ~ Ac de vole [>-sectiu~e. 2. A lovi accidental o nava sau 0 geamandura . marimea 3. marimea 0. convoaie. confunda cu aborc dajul). 1n ultimul caz nava este e . ABORDABILA v coasta (2). Pentru Iegarea de nava inamica se utilizau gheare de A. Actinnea de a aborda ("I). submarine.Capatu) rrului" (ca si Achernar). Portiune de mare acoperita cu gheturi : se exprima in zecimi din supratata vizibila a marii. ACOPERIRE 1. cit si in eel de-al doilea razboi mondial. . 2 . . in forma de tub. "I. curba de Curba-diagrama reprezent. ACOSTA A aduce ~i a lega 0 nava sau 0 ambarcatrune la cheu sau la alta nava. casant : SapeUi si Cipo. a colida. ABORD. Numerele mici se Iolosesc si ca ace de merlinat. in araba "Capatul riului" (ca si Acarnar). 2. ABRAZIUNE Fenomen de distrugere a malului sub actiunea vinturilor. ACALMAT (despre nauele cu uele} Imobilizat din cauza lipsel de vint. A lua contact CU 0 coasta prin intermediul u nei arnbar ca.tiuni. AC 1. ABORDA 1. grenada cu run etc. A. v fig compas. care permite calcularea distarrtei cisttgatejpierdute odata 'cu marireajmicsorarea vitezei. Varietatile cele mai folosite: Marele Bassam. folosita la constructia compasului magnetic. Niangon. ABUZ DE PAVILION DM Folosirea unui pavilion national la care nava respectiva nu are dreptul (pavilion fals) pentru a induce in eroare inamicul.ii maritime. ACLAMF fl Remorca data. Avodlre. caracterizata prin caderea vintului ~i linistirea marii. Putrezeste greu. inv Scondru cu care se Intarea arborada navei la abaterea in carena : v fig abatere in AC DE GRANDEE v ae de vele. N urnerele 11-13 sint" folosite pentru coaserea grandeelor. a intra in coliziune . ACLINA Curba care uneste toate punctele de pe glob cu inclma+ia magnetica zero. fortele navale ale inamicului liii a Ie impiedica sa loveasca obiectivele [comunicat. Pentru velele de iaht se Iolosesc cu precadere numerele 13-16. Mat mar ri destinati sa. 2.. ACAJU Lemn de arbore tropical de culoare rosie folosit la constructia iahtur'ilor. curentilor marini. AC MAGNETIC Piesa magnetica. prevazuta fUndcu un capac cu gearn pentru citirea gradat iilor rozel si. A merge cu 0 ambarcatrune la bordul unei nave pentru arnbarcarejdebarcare de pilot.. purtind denurnirea de ace de grandee. inghetului etc. fiind utilizate pentru amenajari ~i suprastructuri. vizita etc. 3. toporul de A. Actiunea de a lua contact cu useatul cu ajutorul unei ambarcatiuni sau nave de debarcare. ACAMAR Steaua nautica Eridani (Eridan). sin coliziune.) in folosul carora se executa. de carena. la 0 anumita distanta. sfn habitaclu . ABORDOR ist Marinar care merAbordare: J . era 0 manevra practicata pe vremea navelor cu rame si vele. ACALMIE MN Imbunatatirea temporara a vrernii. Se fabrica. ACOSTARE Actiunea de a acosta cu bordul san cu pupa la cheu. ACHERNAR Steaua nautica a Eridani (Eddan). in forma.1. in ultimul timp. mearga sau sa sara la A. de la "I la 18. 2. Numerele 9-18 sint utilizate mal frecvent. 2. mil Actiune desfasurata de 0 grupare de lupta navala (nave de suprafata. se exprima in zecimi din totalul cerului vizibil. ABORDAJ 1. aviatie) pentru a intercepta. 3. sin ecuator magnetic. AC DE RELEVMENTE v alidada. in araba . dar este putin elastic. Armele folosite erau : sabia dp '\. magnetic.6. hd Stmca inalta si ascutita care nu poate fi descoperita decit prin dragaj hidrografic. Zona de mare in care se poate folosi un mijloc de navigatie electronica. de bara si. au avut loc atit in primul. eventual.ind acceleratiajdeceleratta.rampa prova . formau unul sau mai multe divizioane de A. AC DE MERLINAT Ac de cusut cu merlin. Cazurr cu totul izolate de A. Portiune de cer acoperita CU nori . "I. CU un felinar . valurilor. AC DE VELE Ac cu sectiune trtunghiulara folosit pentru coaserea velelor.motor gea sau sarea la abordaj. in dlagonala (cruce) intre prima si urmatoarea dana ale unui convoi de slepuri : ~in anclamf. ABORDARE 1. La A. ist Manevra constind din asezarea navei proprii bord la bord CU 0 nava inamica pentru a 0 captura prin lupta corp la corp. in 15 marimi. in In interiorul bordajului sau parapetului. rnai pu tin suplu .ABOOD 12 regula. trebuie sa se evite ca ambarcatiunea sa cada intre valuri.

datorita celor doua zone de suprapresiune la prova ~i pupa sl zonei de depresiune de la centru. capului etc. se tin la zi prin grija comandantului navei. ACTE DE BORD Documentele care trebuie sa. golfului (baii.D. iar cele privind reviziile. Daca viteza navel depaseste viteza critica se produce fenomenul apupar ii de viteza .. "A."2.cheu. sub nivelul celei mai joase maree. ADtNCIME Distanta masurata pe verticala intre suprafata apei si fund. anumite part]. AFIRMATIV Pavilion cu sernnificat ia "Da" sau indicind ca. ca in expr. In partea opusa intoarcerii. A. Din punctul de vedere al Regulilor de drum 0 nava legata AFUNDARE ADIERE MN Vint de Ior ta dupa scara Beaufort. ADHARA Steaua nantica e: Canis Majoris (Ciinele ~lare). carle etc. ADMINISTRATIA FLUVIAL~ A DUNARII DE JOS (A. fara a tine searna de clauzele de contract care Ie reglementeaza.elicea din A. . AFUIERE hd Dislocarea si spalarea de catre curentul apei a aluviunil~r din jurul navelor scufundate. 7. Raportat la un observator irnobi l. la prova de una-dona ancore sau de 0 Iegatura data. Alte acte referitoare la instalatiile bordului. certlficatul de bord Iiber.. marrmea 1.. e xist e in permanenta 1a bordu1 unei nave. AFRETARE sin navlosire. afluxu1 de apa dulce al fluviilor. 3 masina Inapoi Acostare cu pupa: 1 . in Iunctie de valoarea bunului transportat. vinturile dominante. focul (~i trinca)". AFTERPIC sin pic pupa. rernorca" fl Formula. ca in expr.cheu : 2 . cia sonda" Spre larg de izobata de cca 200 m de la care sondajul nu mai este po sibil decit cu sonda acustica. prin care se raporteaza ca. ca in expr .pavilionul .1. variaza in raport cu mareea. "vint adevarat" sau . dragaje pentru mentinerea adincirnilor. MC In strainatate. fl Opus malului. iar pentrn rnar ile cu rnaree. este raportata. participare 1a avaria comuna. "Semnificatia grupului precedent trebuie socotita afirmat iva". este mai pronuntata decit pe fund mare. "A. In afara bordului. precum ~i a1 asigurarii pilotajului navelor la bara ~i pe Du narea de Jos.. Ambarcatiuni le acosteaza. AD-VALOREM MC In raport cu valoarea. miscare adevarata" folosita in cinematica navala. 3 -se fundariseste ancora a doua . AFARA 1. 0 "A. martmea 1. AFUNDARE Imersiune a unei nave aflate in mers. v sugere. la nivelul zero al har tii marine. 6. In Codul international de sernnale . in araba "Fecioara". 3. Acostare cu bordul: 1 . mai mare decit pescajul in stationare. 4 .F. Pe fund mic A. "in A. obstacolelor sau fuudatiilor de pe fundu1 apelor curgatoare. patrata ~i rame (15 perechi). ADtNCUL Vint dinspre larg (term en [olosit de pescari ). asigurare. ale nav ci.13 tinuta. guvernu1 statu1ui al carui pavilion il poarta nava sau autoritarea care are dreptul de a supraveghea 0 armrni. Ro-Ro) incarca si descarca acostind cu prova la cheu. In ultimul timp unele tipuri de nave (de ex. presiunea atrnosferica. de obicei. _ ADMINISTRATIE DM In converrtiile internationale .6.. egala cu pescajul calculat al navel plus rezerva pilo tului : sin A. la nivelul me diu al marii. Opus cheului. Stabilirea unor rapotturi separate referitoare la navlu. ca in expr. la care omul in pro va impinge cu coada cangii in cheu sau in nava pentru a deschide pro va. taxe vamale etc. navigabila minima fl A. "A. instalatii etc. 5.) DM Adrninistratie infiintata in baza Converrtiei de la Belgrad (1948) in scopul asigurarii navigatiei pe Dunarea de Jos (de la gura Cana1ului Sulina pina 1a Braila inclusiv) prin lucrari hidroteh nice. prova!" Cornanda la plecarea unei barci. A. ADEV ARA T 1.masina inapoi. arg.ta activ itate." 3.C". Certificatul de nationalitate. n rvigabila de garantie: v cota.)". ACRUX Steau a riau tica (:£ Crucis (Crucea Sudului). In larg de. . aflat. (despre drumuri sau releumente) Raportat la Nordul adevarat. Raportat la globul terestru. se tin la zi si la Societatea de clasificare. care folosea 0 vela. balizaj. ACTUJUA ist Tip de nava militara romana.J. A. pentru marile fara maree. 2 . Scos in afara bordului. certificatul de tonaj. prova la pupa nefiind adrnisa decit cu totul exceptional. ca in expr. usoar a si rapida..verticala adevarata".se fundar iseste ancora intii cu pupa la cheu si ancorata nu este considerata nava ancorata. In cazul hartii marine A.estacada. 2. rernorca unei dane sau unui convoi de slepuri a fost f ilata in intregime. de regula. ca in expr. vizitele etc. AcrE DE BAZA Totalitatea certificatelor de registru si a actelor cerute de conventiile internationale sau de legislatia interna care se elibereaza unei nave civile. la 0 gearnandura. certificatul de navigabilitate (de clasa si de sigurarrta) ale navelor comerciale se depun la capitania portului pe timpul stationarii in port. ACVATORIU v ape portuare. 4. la scara navel si intotdeauna prova la prova. etiaj. "cirma in A.

nava afurcata : d . chirnica. desprins din calotele glaciare polare. AGETON 1. ca in expr. denumrta ~i A. cosec 1{ = cosec z = cosec ~ sec R cosec R II =e sec R sec(K _ (j»). atingind paralelul 3Y S.ilnesc in emisfera nordica. indiferent de bordul prin care 0 depaseste. din zbor. din care 4/5 se afla in imersiune. v izogona. pina la paralelul 400 N. <p . A.AFURCARE AFURCARE Ancorare cu doua ancore ale caror Iarrtur i fac un unghi de cel pulin 60°. Se int. in care: R este lungimea sec II perpendicularei coborite din astru : K . pentru a inceta filarea sau virarea. si cu viteza inapoi : V cheie de afurcare. AGONA Curba care uneste toate punctele de pe glob cu declina. sin gir-gir.M. AlAR Eroare a u nui cintar. ~ . pot cel al navel ancorate cu 0 singura ancora. AL NA'IR Steaua nau tica a.West a Oc. sin agent de vapoare.U. 2. reprezerrtind interesele navelor comerciale. in parte a de Nord. A. AGENT MARITIM MC Persoana sau firml!. Nava care A. in prezent se Ioloseste scara internationala a maru. AGITATIA MARII Miscare ondulatorie complexa l~ suprafata apei sub forma. iar in emisfera sudica. in araba "Cea stralucitoare". 3 . AGENT DE NAVLOSIRE MC Intermediar care par ticipa la incheierea contractului de navlosire din imputernicirea navlositorului sau arrnatorului. ALARMA mil In1. se determina in trecut cu ajutorul scari i Douglas. Inghetat de Nord. sa aleaga Ull drum sigur. Atlantic. AGITATA (despre mare) Cu valuri. AISBERG oc Bloc urias de gheata plutitoare. 0 alta nava este obllgata sa 0 evite. Gruis (Cocorul).2. sa evite pericolele. 2 . spatiul de evitare devine mult mai redus decit 'paliului de evltare prin af urcare . se poate face en vireza inamte. A.tia magnetica zero. AGANTA fl Comanda folosita de pilofii de pe Dunarea Maritima. in medie. adica din sectorul luminii de pupa. inalt imi de 100-300 rn.latitudinea. Prin A. AJUTOR PENTRU NAVIGA':PE Dispozitiv sau aparat (far.ltiintare printr-un semnal despre un perieol iminent care necesita luarea unor masuri de protectie si de lupta. radiofar etc. de valur i produse de 'lint. AJUNGE DIN URMA A se apropia de 0 nava din sectorul cupr ins intre doua carturi inapoia t. Ura a beneficia de calitatea de nava pr ivilegiata. aeriana. "a face aiarul".raversului si drept in pupa.spatiu de evitare. in Oc.) destinat a ajuta nava sa-si faca punctul. Gradul de A. poate fi de exercitiu sau de lupta.nava ancorata .declmatra astrului. Table de inal tirni reprezentind 0 imbinare intre tablele precedente ~i tablele \Veerns. lungirni de peste 2 Mrn. marimea 2. pesc Unealta de pescuit confectionata din plasa si folosita in pescuitul marin. . de la Capul Bunei Sperante pina in zona gurii riului La Plata. Asista pe cornandantul navei in relatrile cu autor itat ile locale.cosec P sec ~.arcul avea. adica a determina eroarea unui cintar. indif erent de pavilion. 1 . 2. ALAMAN LIZ Apa adinca. Iolo- Aisberg H H' Table ageton sind formulele: cosec R = cosec .diametrul spatiului de evitare Reducerea cuprins intre piciorul perpendicularei si ecuator .d. Table de lnaltimi bazate pe trnpartirea tr iunghiului de pozrtie printr-o perpendiculara coborita din astru pe meridian.

15
navala, submarina si se da. prin semnale scurte si repetate cu soneria, c1opotul, sirena, goarna, siflee.a sau poate fi transmisa la telefon etc. La A. echipajul navei actloneaza conform rolurilor. ALARMA NAVALA mil Actiune de ridicare a star i] de pregatire a fortelor si mijloacelor mar inei rnili tare, in scopul prevenirii atacului prin surprindere din partea navelor de suprafata sau a submarinelor inarnice, ALBA [des-pre parimd } Necatranita. ALBIE 1. fl Parrea cea mai adinca a unei vai cu apa curgatoare , A. majora Lunca acoperita de ape nurnai in timpul v irtur ilor mari. A. minora Patul riului (matca) prin care apa curge permanent san in cea mai mare parte a ariulu i, 2. Por tiu ne de mare cuprmsa intre 0 Iinie de br izarrti si plaja : v brizarrti. ALBIRE ARCTICA/ANTARTICA MN Disparitia corrtrastelor in marlle polare, uscatul fiind aeoperit cu zapada, iar cerul cu un strat uniform de altostratus si cirostratus, ceea ce face ca uscatul sa para unit cu cerul , prezentind un fond alb neintrerupt., cu reperele de navigatie nedistincte; lipsa de corrtraste face irnposibila apreclerea distarrtelor. ALDEBARAN Steaua nautica a Tauri (Taurul), marimea I, I; in araba "Urmaritorul". "ALEXANDRU CEL BUN" Canoniera (de construct.ie engleza, 1882). Caracteristici: Depl, = = 10'1 t; V = 9 Nd ; doua tunuri de 37 mm si doua mitraliere. A fost ut ilizata pentru misiuni de minare si ridicari hidrografice, ALFABET FONETIC INTERNATIONAL Cuvinte mlocuind Iiterele alfabetului si cifrele pentru a se evita confuziile in convorbirile radio: AHa Bravo Charlie Delta Echo Foxtrot Golf Hotel India J Juliett K Kilo L Lima M Mi ke A B C D E F G H I N 0 P Q R S T U V W X Y Z November Oscar Papa Quebec Romeo Sierra Tango Uniform Victor Whiskey Xray Yankee Zulu ALFABET MORSE si pu ncte folosite acust ice si opttce. Alfabet pentru R ... -

ALFABET constrtuit din Iiuii transmisiile radio

I

A*.A
BC Ch*D

S T

U* .. V ... \V. --

F

E.

F .. -.

XY -. Z 1 2 3 i 5 6 7 8 9

.. --

H ....
I .. K -.L. - .. N

G-

J .- -

M--

N* -

0* P

0* -

Q - -.-

o ----de semnale.

• Nu sint folosite in Codul International

ALFABET PENTRU SEMNALE CU BRATELE Alfabet format din diferite pozitii ale bratelor si folosit pentru cornunicarea intre doua nave

It

~

(7-1q
B

....

~

~

.~
C

r
F K

A

·i
0

r
~
E

~
G

~
H

~
I

~
J

L

M

N

a

o

Nadazero

6 Soxisix
7 Setteseven

1 Unaone

2 Bissotwo
3 Terrathree i Kartefour

8 Oktoeight 9 Novenine
Virgula Punet (zecirnala) Stop Decimal
L_

Z

~

Chemare

Ter~inat _L~C~~ co bratele

5 Pantatlve

Alfabet pentrn semnalizare

ALGOL sau intre 0 nava si uscat, Ia distante mici, De regula, in fiecare rnina se tine un mic pavilion de semnalizare, ALGOL Steaua nautica f3 Persei (Perseu), marimea 2,3; in araba "Demonul". ALiDADA 1. Instrument de vizare asezat pe un cornpas sau pe un disc de relevmente, 1n forma sa cea mai simpla, A. consta dintr-o rigla ce se poate rotl pe un pivot si care are la o extremitate un vizor compus dintr-u n eadru cu un fir vertical, iar la celalalt un ocular cu 0 fanta foarte ingusta. Tipurile mai perfectionate sint prevazute cu 0 luneta si 0 prisma pentru citirea gradatiei eompasului, 0 oglinda pentru luarea relevmentelor la astri si, eventual, un dispozitiv care face ca A. 'sa rimina. in aceeasi directie, chiar daca nava gireaza (A. autosincrona), Uneori A. are in centru si un ac de relevmente pentru vizarea astrilor prln ocular si virful acului. 2. v sextant. ALiFIE DE FURBI~AT Decapant folosit pentru furbisarea alarnurilor ; sin alifie engleza, pasta de furbisat, ALlMAN j1 Portiune a Dunarn cu apa l inistrta ALIOTH Steaua nautica € Trsae (Carul Mare), marimea 1,7; in araba

16 Major is "Scroafa

mica",

ALlUM 1. Pozrtia relativa a navei fata de vint. Din acest punet de vedere put em dist inge :

(termen {oiosit local in Oltenia).
ALIMBA A descarca 0 parte din caricul unei nave intr-o alta. nava mal mica (rnahona sau limb) pentru a realiza un pescaj care sa perrnita trecerea peste funduri mici, bare etc.; sin a face limb. ALIMBARE Actiunea de a alimba : sin limb. ALINIAMENT Directie marcata prin doua repere de pe uscat. Reperul eel rnai apropiat de mare se numeste anterior, iar eel rnai Indepartat, posterior. Se spune ea cele doua rep ere sint in A. cind ele se ana in Iinie, A. prezinta 0 foarte mare importanta pentru navigatie. deoa-

Aliura

Aliniament

rece nu depind de instrumentele nautice. Cele mai importante A. sirrt marcate pe hartile marine. Ele pot fi de intrare sau de iesire din port, rada, canal, de aterizare, de evitare sau de siguranta (care permit evitarea unui fund mic, uriei stinci etc.). Un A. este corisiderat sensibil in cazul in care iesirea de pe acesta se observa usor, dlstanta dirrtre nava si reperul anterior fiind, practic, egala cu de trei ori distanta dirrtre rep ere. A. de radiolocatie A. format din doua reflectoare de radiolocatie ; sin A. radar.

vint strins, la care unghiul dirrtre directia vintului si axul navei este egal cu 1-7 carturi : (cind unghiul este de circa 1 carturi se nurneste vint de bulina, iar pentru restul A. vint strins in voie); vint de travers, la care unghiul este cuprins intre un cart inaintea :;;i u n cart inapoia traversului : vint larg de la vint de travers pina la 1 carturi inapoia rraversulu i (este A. eea mai favorabila): vint mare larg, de la 1 la 7 carturi inapoia traversului : vint din pupa, de la vint mare larg la axul navei, N oile reguli de drum disting numai doua A.: vint strins, inaintea traversului, si vint larg, inapoia rraversului. A. eu vint dinapoia traversului se numeste A. purtatoare : sin mersul navel. 2. Mersul masinii exprimat prin : "foarte incet", "incet", "jumatate", »P" drum", "toata fortajviteza" (inaintejinapoi) ; v ~i trepte de viteza, telegraful masinii, ALiVEI Me 1. Spatiu pe puntea pr incipala, su b castelul central, pentru incarcarea de marfuri usoare sau car bu ni, 2. Coridor. ALIZEE MN Vinturi regulate, de for ta 3-4, in Oc. Atlantic si Pacific, la Sud si Nord de ccuator, pina la" paralelul 30°. La: Nord de ecuator A. bat de la Nord-Est la Sud-West, iar la Sud, de la Sud-Est la Nord-West, Zona A. se caracterizeaza printr-o vreme frurnoasa, eu precipitatii reduse. ALKAID Steaua nautica 'IJ Ursae Majori(Carul Mare), marjmea 1,9; in araba .Condus catorul f iicelor sicriului'"; sin Benet nas.

17
ALLARD, formula lui Formula. cu ajutorul careia se calculeaza bs.t aia Iuminoasa (P) a faruri'or. E,

AMERICA

=

TP 1sau Es

s=

=

I --

e-a

i=

in care E,

este pragul de poi ceptf e al ochiulni navigatorului; I - i ..teisit atea lurninoasa a sursei ; T - coeficierrt, numit initial coeftcient de transparenta pe unitatea de distanta, iar ulterior coeficient de transmisie atrnosferica pe unitatea de distanta : a - coeficient de densitate optica pe unitatea de distanta legat de T prin relatia a = - Ig T; P - bataia luminoasa a farului; e - baza logaritmilor neperieni, ALMANAH NAUTlC Publieatie arruala cont irrind pozit iile aparente ale astrilor folositi in navigatie si alte date astronornice necesare efect uarii ealeulelor nautice. In trecut era cunoscut sub denumirea de efemeride. ALl\HNCANTARAT (ALMUCANTARAT) sin paralel de inaltime, ALNICO Otel aliat cu aluminiu, nichel si cobalt, eu foarte bune proprietati magnetice, folosit la fabricarea aeelor magnetice si a magnetilor de compensare. ALNILAM Steaua nautica e Orionis (Orion), marirnea 3,1; in araba ,,!?iragul de perle". ALO BARCA! inv Soma tie a santinelei de la a ncora sau de la scara navel, adresata unei arnbarcatiuni care se apropia. ALPAHARD Steaua nautica 0( Hydrae (Hidra), marimea 2,2; in araba "Steaua singuratica a sarpelu i'": sin Cor Hidrae, ALPHECCA Steaua nautica 0( Corona Borealis (Coroana Boreala), marlmea 2,3; in araba "Cea slaba" (in coroana). ALPHERATZ Steaua nautica 0( Andromedae (Andromeda), marimea 2,1; in araba "Burieul calului" . ALTAIR Steaua naut ica 0( Aquilae (Vulturul), marirnea 0,9; in araba "Vulturul". ALTERNANTA Faza de lumina a unui far CU lumina alt.ernat iva. ALTERNATIVA. [despre lumina) Care isi schimba culoarea. ALTOCUMULUS v nori, ALTANA inv Parima de manevra, ALUNECAREA EUCEI Diferenta intre pasul geometric al elicei si distanta de inaintare a acesteia ; sin reculul elicei. AMALFI, codul de la ist Culegere de legi maritime eodificate la Amalf i (sec. XI). AMARA A fixa obiectele de la bord pentru a nu se deplasa la balans, De ex., tunurile se amareaza eu boturi de amarare. AMARA inv, sin parirna de legare. AMARINA 1. A 0 bisnui cu marea. 2. A inlocui echipajul unei prize cu echipaj propriu , AMBARCA 1. A lua la bord oameni, materiale sau tehnica de lupta. 2. A lua apa la bord din cauza rnarii rele, ca in expr. "nava arnbarca eu provaJla prova", "nava arnbarca cu bordul",

AMBARCARE 1. Actiunea de a ambarca, 2. Iridemnizatie prirnita de personalul ambarcat. 3. Perioada de timp in care 0 persoana face parte din eehipajul unei nave. AMBARCATIUNE Mijloc plut itor de dimensiuni mici, de regula, nepuntat, propulsat cu rame, cu vele sau CU motor (barca, iola, salupa etc.). Este Iolosit pentru transporturi de calatort ~i marfuri, pentru salvare, pescuit, ridicari hidrografiee, lucrari portuare, sport etc., precum ~i in scopuri militare. AMBARCATIUNE FARA DEPLASAMENT Ambarcatiune de tipul celor cu perna de aer sau aripi portante, care, atunci cind navlga pe perna sau pe aripi, nu deslocuieste apa, neavind, prin urmare, deplasament, AMBARDA {despre naoa ) A oscila in jurul axului vertical din cauza efectului vintului, curentului, marii sau a unei greseli a timenierului ; sin, fl a lua mascada (a nu se confunda cu abatere}: AMBARDEE Abatere involuntara de la drum a navei, din cauza unei erori a timonierului, vintului, maru etc.; sin, fl mascada. AMBOLET inv, sin nisipar [denumire [olositd in prima jumdtate a secolului XIX). AMBOSARE 1. Manevra prin care 0 nava ancorata se mentine la un cap dat, impotriva actjunii vintului sau a curentului apei, Se poate executa cu ~pring, pe lantul ancorei sau utilizind unul ori mai multe ancoroate. A. se foloseste pentru a aerisi nava, a ridica sau a lasa 0' barca la apa ori pentru a aduce tunurile in pozitie de tragere cit mai Iavorabila. 2. fl.

A
Ambosare: A - eu un ancorot; B - eu spring

Legarea unei remorci snplimentare (sirrna de arnbosare) pe,!1tru a usura rondoul unui convoi, AMBRAZURA mil Deschizatura in turela sau in scuturtunului prin care treee teava (a .nu se conf unda cu sabordul }: 2. mil Deschizatura prin care se executa observarea in blochausul navelor cuirasate. AMENINTAT OR (despre limp) Care reprezinta semne de Inrautatire: Iormare de nori, intensificarea virrtulu i, intunecare etc. "AMERICA", cupa Cupa inst rtui ta in anul 1851 de iaht-clubul englez la regata din jurul insulei 'Wight, cind a fost ci~tigata de iahtul "America".

in sens invers . consta din fundarisirea ancorei. Loc Iavorabil ancorarii . binte etc. deoarece.centru. ANAFOR fl Virtej care ia nastere in momentul intilnirii fileurtlor de apa cu un obstacol. nava cosrnica etc. 2. iar la malul sting. de flota. sin palanc de distantare. locul cu amenajari le destinate construetiei ~i reparatiei navelor militare.B. La malul drept. cit si pe uscat. de viceamiral si. Autoritate care editeaza hart] marine. din care cauza Ii se spune uneori ~i ofiterr de pavilion. lant sau cablu. pe mare sint sernnalate in cartile pilot ~i pe hartlle marine. A. Victuitoare care poate trlii atit pe mare. respectiv de contraarniral. ca in expr. avangarda. sfirsind prin a 0 smulge si a 0 face sa are. v si stabilizator. 2. ANCORA 1. In Franta. In Anglia." etc. pe care se insira rondele de pluta pentru a Ie mentine in pozi tie verticala. AMORTIZOR DE RULIU Dispozitiv montat in bordurile navei si destinat reducerii unghiului de ruliu. conducte etc. ANA peso 1. Ansarnblul ancora fu ndar isita. Saula lunga si rezistenta de care se suspenda petilele la capatul carora sint prinse cirligele priponului de pescuit. tanc amfibiu.comandate de amiral. interzis Zona de mare sau de fluviu. al flotei sau A.: "a imbunatatt A. Se noteaza cu E/\VON sau E/WoS. In Rusia. baie etc. in care ancoreaza 0 singura nava. nava pe perna de aer etc. Portiune dirrtr-o rada. 2.ia functionarea unui aparat. lantul ar cadea peste ancora si ar incuIca-o. Saula ce Iormeaza Iatura superioara a plaselor de pescuit. sin ciovrrntie. Provine din 1. Caracteristica constructiva care permite autovehiculelor sa se deplaseze atit pe apa. Ianturile se pot incurca daca vintul . 3. Rezultatul u nei manevre de ancorare. ANCLAMF v acJamf. chiar daca marina respect iva nu are A. XVI. In mod curent pentru A. echivalent cu gradul de maresal. AMORSA A iriit. poate fi pasiv. se utilizeaza 0 smgura ancora. cea mal inalta autoritate a mar inei rni li tare. A. 2 ancora 2 -c Ancorare cu Irei ancore Ancotare cu patru ancore doua ancore ale caror larrturi Iormeaza irrtre ele un unghi mal mic de 60°. arg A se stabili intr-un oras. arg Cea mai inalta autoritate a mari nei. ~ AMIRALITATE mil 1. in timp ce zonele de A.I. 4. ca urmare a existen tei pe fund a unor instalath : cabluri submarine.i. cu spring v ambosare. care trebuie sa alba un fund de bu na tmuta si sa of ere adapost contra valurilor si vintUl:ilor. pe fluv ii sint marcate printr-un panou cu 0 ancora CU diamarrtul in sus. cit si pe uscat (de ex. AMERIZARE [des-pre aeronaue ) Coborire a unui aparat de zbor (hidroavion.R. A fixa 0 nava. in caz co ntrar. balizat cu geamanduri galbene unde nava asteapta vizita organelor sanitare sau face carantina. A intrat in uz cu semnificatia actuala in sec. sub forma de chile de ruliu. Se utilrzeaza pe navele mari de pasageri si pe unele nave militare. A. Zonele de A. o mini sau 0 geamandnra cu una sau mai rnulte ancore. cu AMERICAN Manevra care leaga doua bigi. filarea larrtului . A. A. sin. otmet. de carantina A.) pe supratata marri. lucrind in telefon. AMFIBIU 1.sta p inul marfi. Prin utilizarea A. in care ancorarea nu este perrnisa.AMERICAN 18 ceasornic. "tinuta A. 2. cind 0 flota era impartita in trei escadre . sau activ.d. 4. A. AMIRAL mil Grad in ierarhia navala care corespunde gradului de general-colonel in armata de uscat. A. AMPLITUDINE 1. 2. se rotcsc in sensul acelor unui Ancorare In barba: 1 ancora 1. araba : "el amir al bahar" . nava are Intotdeauna 0 anurnita viteza (gang) inainte sau inapoi.. ariergarda . ANCHETA PAVILIONULUI DM Cercetarea de catre 0 nava de razboi a documentelor unei nave cornerciale pentru a constata daca aceasta are dreptnl la pavilioriul pe care i1 poarta. ANCORARE Manevra de fixare a navei cu ajutorul ancorei. Distanta verticala dintre nivelul mareei inalte si nivelul mareei joase urrnatoare (a nu se conf unda cu tnal!imea mareei ). Unghi Ia centrul Parnintului sau arcu'l de orizont corespunzator. In momentul A. CU sistem giroscoptc ori inertial. ANCORAJ 1. 3. in barba A.).". A. In unele tari exista si gradul de A.{ I) AMONTE fl Pozi tia unui punct de pe un curs de apa sau de pe mal. 5. intr-u n port etc. [l loc de A. rnai aproape de izvor in raport cu un alt punct de pe acelasi curs de apx. cuprins intre punctele Est/West si punctele Rasarit/ Apus ale unui astru. au ca maroa de comandament un pavilion patrat. serveste la controlul deviatiei la apusul si rasaritul Soarelui si Lunei. 0 ambarcatiune. oprirea navei si botarea lantului. AMPLI1VDINEA VALULUI v val. t ribunalul mili tar mar itim. nava evitind de 0 parte si de alta a di rectiei vintului.. AMFIDROMIC v maree. 2.I. A.

eu traversa}: A. folosita la lucrarrle de salvare . Y-'. Partea din interiorul locului de desfacere a Iiecaru i brat se nurneste git. amiralitatli este folosita astazi numai pe navele cu vele sau ca ancorot pe navele mario A./ 08. ANCORATOR Platforrna usor inclinata pe care se pun la post ancorele tip arniralrtate si se asigura cu boturi de lant. A . se t iraste pe fund ptna cind irrtilneste eel mai mic obstacol in care se infige. cu un singur brat (brevetata] : A. cu doua sfere (din care una este demontabila) denumite bile. care se Ingrcapa eu ajutorul unui jet de apa. A. v ~i cap de sarpe : A. A. 0 A. Iolosita pe fluvii. eade cu bratele pe fundul apei. avind la diarnarrt 0 cheie pentru lantul-calauza . A. se practtca daca nava trebuie sa. ANCORA. A. ori un nod de ancorot. iar distarrta dintre gheare poarta denumirea de deschidere. ANCORA Dispozitrv de diferite forme si dimensiuni._" dvo .Z. A. sin A. cu patru aneore A. eu patru brate A. fusul are un crificiu patrat. Este tinuta la u n eap de sarpe ~i are doua larrturi groase. la ambele capete. cu un brat. Pentru Iundarisire Ancorator se el ibereaza boturile cu ajutorul unei manete. Dupa caracteristicile constructive.-calota Bloc de Ionta cu gheare la partea inferioara servind uneori la ancorarea geamandurilor. A. de eurent A. B . in caz contrar. m~scind fundul apei sau ingropindu-se in el. sau cablul eu un nod de A. A. unghia. Northill A. c~ brate al:ticulate au la diamant un ax pe care acestea pot oscila. A.se desfac bratcle terminate cu palrne.in V 'j(. speciale. eu un singur brat A. A. de avanti De regula. A. A. La Iundarisire (A. de corp mort A. A. cu ca bl u s1!:b lant instalata la pupa. -bloc Bloc de beton sau de fouta serv ind la ancorarea geamandurilor. are urechi laterale ~i virfuri ce poarta denumirea de gheare. are 0 traversa din lemn fixata cu bratari metalice. se impart in: A.-grapa [l A. de post avind nara pe etrava : A. Pe fus exista u neor i 0 bratara de traversiera pe care se afla inelul de traversiera eu care se traverseaza A. fiind asigurata eu 0 pana prinsa cu un Iarrtisor. La partea opusa diamantului. cu un capat incovoiat ~i ter- minata.-bloc sau A. Un opritor sau un guler Iixeaza traversa pe fus. ce se instaleaza pe iahturi. cu doua aneore de post si cu ancora de eurent. eu ajutorul careia nava poate Intoarce pe fluviu sau poate ancora cu prova in aval pe un canal. din a carui extremitat e inferioaradramantul . Unghiul dintre fus ~i brat se numeste unghi de muscare. de grnie A. Fiecare ancora este legata cu un cablu compus din 25 m lant si 30 m sirrna. cu 0 cheie de A. suporte un ciclon la ancora. de forma unui triunghi isoseel alcatuit din bare de otel de care se prind gheare verticale. Deasupra patratului se afla un orificiu prin care trece inelul. poate fi Iolosita si la adincirea albiei prin grapare . eu trei ancore. dar exista si alte t ipuri brevetate. A. ell trei ancore tI A. dar din cauza tractiunn lantului si a traversei ea se rasuceste si musca din' acesta cu unul din brate. A. dad narile sint suficient de indepartate. A. de forma unei ciuperci . fclosita numa i la geamanduri. sin A. Poate Ii intilnita uneori pe miciie velicre de cabotaj. pupa. care. din care una cu un lant (zavor) mai scur't . A. Se ut ilizeaza de obicei ancore de trei ori mai grele decit ancorele de post ale navel de salvare. A.-ciuperca A. Hall. cu patr u brate care se da in prova unei dragi pentru a perrnite inaintarea acesteia : A. 0 A. ce serveste la ancorarea navelor-far sau a geamandunlcr : A. mere sau nuci.~. eel rnai frecvent folosit este A. ele se dau in "V". A. Eells A. Trigrip A. instala ta pe iahturi si pe hidrcavioarie . A. speciale: A. A.in cruce (in X). in laM 'd~ gfsca. A. Tombstone A. A. se clasifica astfel : A. A. amiralitate. denumit patratul A. mai veche decit A. de regula din otel . de etrava La navele militare. A.-patent (brevetata) folosita pentru ancorarea unei geamandu~au u nu i corp mort. la care fa. utilizata de navele mici. amiralitatii se compune din Ius. cele mai multe dintre ele neavind traverse. Lanturile de dau in cruce (in "X"). A. cu doua ancore.19 sare : tI si afurcare. A • unci nave de salvare deasupra unei epave. de impe- . A. prin care trece o traversa (la na-zel e de pe fluviul Dunarea se numeste si cep). cu brate articulate. cu brate fixe. zavorita A. imobili~eaza nava ori alt plutitor prin intermediul unui lant sau cablu..ta superioara. amiralitate sau A. A. Langston A.-~urub A. Iundarisita sau pusa la post eu c gruie (de regula. CU brate fixe: A. de care se prrnde larrtul A. nu "se arunca"). A. ee serveste la ancorarea geamandurilor . in lab a de gtsca A. Dupa uti lizare . comuna. destinata reducer ii miscarilor violerrte de evitare ale navei. A. Tipul de A.-plug A.

fiind Iolosita in locul unei A. de post A. de salvare A. iar A.primitiva de lemn ell bolov Baldt . 9 .amiralitate tara 'traversa . A. 34 .powell. de regula. babord si A. 24 27 . denumirea de 'A. care perrnite efect uarea papio-.Ryrrvaar t . A. tribord. de post in cazul pierderii .Danforth. @ An 1 _ amiralitate. A. A.Dunn. 23 . tmperecheata : A. de post. Pe vremea navelar cu vele A. 8 .grapa . Exista cite 0 A.ANCORA 20 bord: A. A. de papionaj A. grea (circa 4 000 kg). de tip Eells.bloc 32 . 33 .Tombostone. 29 .Marrel. de portsart Pe vechile nave cu vele. care se prindea in portsar turi . principala a navei. de rezerva A.bloc Ireton). care tine nava la mareea tnalta : A. de maree joasa A. 16 . 28 roc :ionta). 35 - najulni unei dragi : A. care tine nava la mareea joasa . . mai mid decit A.plug. tribord era mai grea si purta denumirea de A. mare. arnarata reehere v A.Hall. folosita pentru sccaterea de pe uscat.eu pat ru brate . 19 22 .Tyszack. 17 . de post in Iiecare pe punte sau tntr-o magazie. 10 tara traversa : 13 . babord . de maree in alta A. 7 . mica. 18 . 2 .

Trotman. avertizind asupra pericolului : nava rarntne ancorata in barba .Gruson-Hein .Martin zeaza sporadic. Astazi pupa al se utili- ANCORA rupe ~i lantul A. A.Inglefield.21 A. tmperecheata A.d. 11 . asigurata prin aneorarea sa eu un aneorot. saula se A. . 12 . sin A.Matrosov.amiralitate de submarin . la tribord. A. A. fiind tnloenit! en A. sin A.cu un brat tip vechi . cu un brat (modernll).vikingll. 5 . 26 . imperecheata : Traversa core: ani. folosind 0 partma de imperechere : A. 30 -ciupercll. 20 . botat user eu 0 saula. Daca A. in fir.V. engleza fnv. a unei nave. de veghe A. calota . in galera A.amir~litate 14 . se fileaza. 25 . 31-eiupercll ondulatll. avlnd un brat legat en 0 partma care treee printr-o macara de la . care intinde ara si nava goneste pe A. gardiana.. 3 .Westney-Smith. 21 . 36 . in fir de plumb. arnplasata .surub t (feroeiment). de rezerva : A. 15 . in pupa A. de post Iundarisita en putin lant. de speranta A treia A.No:-thi!!.romana 4 . de post (la navele de lupta) sau pe peretele teugii (la navele comerciale). de regula.comuna : 6 .

-4 . t inuta nurnai in botul de capon. pompeaza milul in afara. "A." a) A. Se foloseste la navele cu vele atunci cind acestea trebuie sa ancoreze si sa v ireze deseori A. "In A.: 1 . 2laM de g isca : 3 vela. ANCOR. caponata" a) A. "A. s-a smuls l" Formula cu sernnificatia ca A.!" sin A. sin A.sal' eu ulei . al carei lant tine efectiv nava. filata din nara si atirnata la gruia de capon sau la babale pentru a perrnite legarea navei la gearnandura : b) A. incurcatii. 1.. acostare : c) A. la pic. 5 . 3 . "A. curata" sin. care poate fi folosit si la nave mici . inairrte de a Ii prinsa si cu traversiera .. sin 22 ca larrtul ancorei este vertical. Aneor! traversati. la suprafata !" Formula prin care se raporteaza ca A. Ancora de namol . 2 .Intoarcere : 2Iaba de gtsca : 3 . a fost virata pina la suprafata. care se fileaza in prova u nei barci pentru a 0 merrtine intr-o pozitle fa vorabila astfel incit valurile sa. innamolita. liberii. "A.A.cere de parlma Aneora de Curtuna [Improvizata} : 1 . "A.A Ancora CU un singur brat. midi v A. care.. -4 .parima de. b) A. ancora d~ mare. "A. A. steme etc. curata. sin ancora de deriva.capon.A DE GHEAT.gruie de traversiera . v fig gruie de A. ANCoRA DE FURroN.gruie de capon. este irrtra'ta in nara sau botata pe ancorator : in cazul in care au fost manevrate ambele A. incurcata. s-a degajat de fund.scondru . la post!" Formula prin care se anunta ca A. 6 . intarrt la baza cu un cere si . Iar de acolo. "A.d. prinsa intr-un cablu sub marin. eu un jet de apa de mare care indeparteaza milul. Hind prinsa cu cirligul de traversiera in bratara de traversiera (Ia navele cu gruie de A. 2. subtraversata" v A. "A Incaltata" sin A. 5 -lest remorcat eu ajutorul unei labe de gtsca. se mai spune si "lanrul intinde".parlma de remorca . de asemenea. "A. pr insa intr-o gaud in gheata. sub picior" A. A. v fig dcscurcarea ancorelor. subbratatii. pe punte. asezata orizontal. se sparga departe de aceasta.bot de capon. filata atit cit se iasa din nara.-I -5 Ancorii de Curtun!: 1 . gata de a fi fundar isita sau afurcata : b) A. Virarea ancorei se realizeaza. se raporteaza : "A." (despre naua) Ancorata . in fir de plumb inv." v.F. la care Iarrt ul s-a incolacit in jurul bratelor (A.gheara de traverslera i 7 . suspendata in larrtul sau :. "A. Dispozrtiv [mprovizat din scondri si 0 vela lestata la partea inferioara. angajatii. subbratata) sau in jurul rraversei (A. "A. Formule de raport : "A. "A. "A. "A. Iibera." a) A. subtraversataj : v fig descurcarea ancorelor: b) emblema constituita dintr-o A. permite legarea navei. Puterea de tinere se datoreste masei de narnol care acopera apoi ancora.bot de capon. gata de a fi Iu ndarisita. manevra se executa la virarea A. neangajata si neincurcata . si nu trebuie corifundata cu atirnarea A. pr intr-o tubulatura atasata la corp. apic. Con confectionat din pinza de vele. poate fi fundarisita si virata usor. de post. se completeaza cu 0 saula de tras la bord si cu un sac pentrn frlarea uleiului care calmeaza valurile : v si draga.). A. fiind prinsa simultan in cirligul de capon si eel de traversiera : manevra se executa pentru asezarea pe ancorator. A. mare v A. tmuta nu3 . de post.ancora traversata ANCoRA DE NAMOL la A. sin A. irrtinde inainte' (Ia travers etc.i intr-o parima. cu cablul rasucit in jurul fusului si Iolosita pe pavilioane. <) "A. traversata" a) A. apic l" Formula prin care se anunta Dispozit iv de ancorare pe funduri miloase constind dintr-u n corp tronconic ce se ingroapa cu ajutorul unui jet de apa. sint la posturile de mare!" "A. care. intr-o parima sau intr-u n larrt de pe fu ndul apei .lanjul ancorei mai in botul de capon. fund~risita cu putin lant pentru a ajuta 0 manevra.-. in dreptul etravei. 2 -rai deschis. A. A.ANCORA bompres.)" Formula prin care se indica directia Iarrtulu i A. ancora plutrtoare. A." A. atirnatii. Incurcata. 4 . de veghe. asezata orizorrtal.gruie de capon. In acest mod A. A. 'care intinde" A. Aneora atlrnata: pentru a nu lovi cheul la 1 .

timeute unde zgornotele depasesc limita admisa . 3. sufistare de razbol daca este imperios necesara cienta" sau "a avea A. care poate depasi 1. putina". ANGARIE DM Drept de rechizitie in timp de DepJ. este recunoscut unui stat in APA 1. hartile marine prin Iirrii groase continue ~i cu ajutorul careia se calculeaza imersiunea printr-o nota Indicind anornalia. Verga a unei vele latine. teraneene de cabotaj. efectrva a navel. uneori doi scondri scurti ee poarta denumirea ANDROMEDA Constelatie avind steaua naude virfur ile ant enei .navel ang ajata . siune = 1 500 m. v jig bornpres. ANTICICLON MN Sistem de vinturi in jurul ANEMOMETRU MN Instrument pentru masuunui maxim barometric. foarte APA DE SANTINA Apa. ANEXA GRAFICA Portiune corectata a unei ANTIFON ". adincirnea de irnerrazboi a navelor neutre. filind scotele in de salvare. Iolosirea navelor straine pentru transport. A. A. Spatiu. 2. rica Alpheratz. la extremitatile caruia trec u n doc plutitor sau de intrare intr-u n doc uscat . unei nave mar] de nivelul puntu.. Dreptul de A. A. se Ioloseste de personalul gatorilor sau de aviz pentru navigatori.4. era Iolosita in trecut pe galere. greutatea specitelor cimpului magnetic terestru de la valorile fica a acesteia variaza in rapor t cu saliexistente in regiuriile inconjuratoare. v mina. suticienta sub 'lint". In realitate. Poate fi transporc-: prin ancorare pe tat la locul avariei de submarine marr. mariAPA DE MARE Apa cu greutatea speciftca de mea 2. nave de fund mic: .. Se - . se foloseste at'unci cind coreede caracteristici . V = 5 Nd . APARAT SUBMARIN DE SALVARE Aparat Direetia 1 ' 2 . ANTENA 1.. Intr-un A. APA DE BALAST v balast. curent de spartura.-/ - . jl A ineepe forta.M. aproape Denumirea este functionala. In loc de A. APARAT DE DISTANTA Aparat care inregiso intoarcere. in nevreaza usor sub apa cu ajutorul electrornocazuri extreme se taie arboretii sau chiar arborii toarelor ~i poate face legatura cu submar inul gabieri.". mil A stabili contactul de foe v APARAT Palanc mare folosit la manevrele de cu inarnicul san a incepe 0 lupta. APA DE REVENIRE oc Valuri care au lovit ANTARES Steaua nautica 0: Scorpii (Scorplaja. Se prenitatea. iar astaz i doar pe micile veliere mediputind fi ancora de post a unei nave mai mici. se introduce in conductul tiile sint prea numeroase sau prea complicate. sin din compartimentul rnasini sau din alte cornparbloc. v ancora angajata v ~i bonet parasuflu. extern). G. Scondru asezat traANDOCARE Manevra de ridicare a navei pe vers pe bornpres. Situat ia navei' A. marimea 1. Caracteristici : dreseaza. A. A. 2. 1. ascutita la extremitati si construita.010-1.025. A. intern) sau se aplica pe pavilronul pentru a fi publicate sub forma de aviz naviurechii (A. vinturi le rar ea vit ezei vintului in m/s sau direct a Iortei circula in sensul acelor unui ceasor nic in errnsacestuia. Regiunile cu A.4Iolosit pentru salvarea Ia ad incimi mari a echiRedresarea unei nave angajate pajelor subrnar inelor avariate. murdara. dateaza din timpul lui Ludovic al XIV-lea. fiind reflectate de mal si revenind spre pionul}. Marte".nava rezistent al aparatului se compune din trei redresata compartnnente (sfere) care cornunica intre ele ~i in care pot intra 24 de oameni salvati. sint marcate pe in port ul respectiv (la Constanta 1. diferite scurgeri ce se aduna in sarrtina. Ad incirne. cu caparul dmspr e prova foar te apicat . Iolosita pentru arnbosar e sau alte manevre. 3. provenita din lunga.4 m. ca In expr. si descurcar e 2. ANSA Baie de dimensiuni mici. Corpul 1 .'suprafata sau avioane de transport. L = 15. cu a carei valoare se calculeaza deplasaANOMALIE MAGNETICA Abatere a elemenmentul navelor. "a avea A. vele intinse si mtr-o aliUl'a nefavorabila. sarturile bomprcsului. auditiv (A. 2 -. ca in expr. platrnd despagubiri.3 m. altul decit barca sau pluta trebuie cornbatuta irned iat . se Iolosesc v carenaj. ANGAJA I. = 63 t.040%0' supune ca se datoreste concentrartlor de roci APA DE PORT Me Apa cu greutatea specifica magnetice.ed Dispozit iv de protectie a orgaharti care se lipeste in Iocu'l corespunzator nului auditiv imporrjva zgomotelor. "a avea A. fera nordica si in sens corrtrar in emisfera sudica.2. se poate avariat priritr-un sistem de irnbinare cu tamancora : nava vine eu prova in 'lint ~i se rebuchiul de salvare al acestuia. diametrul sferei = 2. ANKAA Steaua nautica 0: Phoenicis.APA ANCOROT Ancora mai mica decit ancorele de de regula.015). in greaca "Rivala lui Iarg : v curent de albie. treaza distant a parcursa de torpila dupa numaANGAJATA (despre naval Canarisita datorita unui gren care a surprins nava cu prea multe rul de ro tat ii ale masinii acesteia : el opreste masina dupa ce torpila a parcurs cursa reglata. Mabanda si cautind a abate nava sub 'lint. prin asamblare : se incruciseaza post. Dad ad incirnea este mica. este foarte periculoasa si APARAT PL'UTITOR (dejini!ie Solas) Mijloc de salvare colect iva. In fu nc'tie al acesteia. (despre ancora ) A se prinde de un obiect aflat pe fundul apei.

remorca polare. 7 . oc Fenomen ce are loc ca urrnare a suprapunerii a doua straturi de apa cu salinitate diferita (apa mai grea se afia in stratul inferior). v balon de acostare.cueatura : 4 . Se monteaza la navele la APARATOARE Obiect folosit pentru a feri care elicea iese in afara borbordajul unei nave sau ambarcatiuni impotriva dajului (indeosebi la navele frecar ii de cheu sau de bordajul altei nave. plastic inchis printr-o cusatura. 5 . Ape in care navigatia se executa prin pilotaj. nu trebuie sa con tina produse regula. lacuri. Apa Iipsita de gheturi. balonet. impletiturf sau chlar cauciucuri vechi de APE INTERNATIONALE DM Apele mar ii automobil folosite in mod frecvent de remordincolo de limitele apelor teritoriale. Valurile produc unde interne la supraIata de separatie dintre cele doua straturi : Apiriitoare de remorcii: daca opera vie ajunge la suprafata de separatie. de sarrtina. apele radelor si ale golfurilor. la apa dulce la varsarile fluviilor in mare si in rindul sau. Ape pentru traversarea carora este necesar un pilot la bordul navel. petroliere pentru a nu polua marea. folosit pe Du nare pentru pescuitul somnului.. dar poate fi inttlnit si in str. APARA 1. Cirlig mare de undita. confectionata dintr-u n tub de APA DULCE 1. 2 . v ~i (nesarata). tranchet. cu fund din prundis ~i pietris. APE DE PILOTAJ 1. la tragerea APARATOAREA ELICEI Constructie din bare barcii de-a lungul navei etc. D'E REMORCA Tub metalic APA INALTA sin Nivelul eel mai inalt al mareei . 6 . Portiunea reei joase. APE COSTlERE DM SupraApiiritoarea fata de apa inc1uzind.manson din plastic viteza navelor se reduce fara vreun motiv sau piele . de elicel regula. de barciA. de cauciuc cu aer comprimat.infil~urlitura. A. brevetate.APA 24 evacueaza in afara bordului cu pompele de folosesc A. "Apara prova 1" metalice care impiedica lovirea elicei de cheu.\. sau dispozit iv de protectie prin umplere. in care numai statul respectiv are dreptul de a pescui. corespunzator platoului continental sau zonei economice (a nu se confunda cu ape teritoriale ). Fenomenul are loc mai ales in marile ~atura. APC.inUaparent. 2. bazine). Pentru navele gigantice de astazi se ape nici un stat nu-si exercita suveranitatea <> . A feri 0 verga care CU un orificiu central ce se Iixeaza pe parimele se descruciseaza pentru a nu se incurca in greede legare a navei pentru a impiedica [ntrarea ment.d. fl Apa adinca. lacuri de acuApiritoare disc: mulare. Cornanda la care omul in prova apara cu cangea.umplutura . In ultimul timp infasurarea este. 2. Apa pctabila. ale Apiritoare pneumaticil unor mari inchise si ale Iacurilor de granita. "Apara!" Comanda pentru a apara soarecilor (sobolanilor) Ia bordo cu mina bordajul barcii la acostare. 2. Apa sare si infasurare a remorcii pentru a 0 feri de lipsita de pericole. Unele state au fixat ljmtta acestor ape la 100-200 Mm de la coasta.. A. Largul mar ii. Apiritoare de nuiele Apiratoare 2.rAPARATOARE inalte. circulara se numeste casca val.tntarttura . A.S. de barei APE INTERIOARE DM Ape naturale (fluvii. de Iupta rapide care au doua Poate avea forme Ioarte variate: scondri din elice) . situate pe teritoriul unui singur . apele portuare.cascaval stat si sup use suveranitatii acestuia. infaAPA LIBERA 1. APA SALMASTRA Amestec de apa de mare si frecare. cu curenti slabi. 2. lemn. 3. tn aceste chere. Apa tara curenti. APE DE PESCUIT DM Ape limitrofe coastelor unui stat. Bosfor. unde navigat. A feri cu cangea sau cu mina borAPARATOARE DE ~OARECI Disc din tabla dajul unei ambarcatiuni. APA MOARTA 1.barbeta .-disc A. 3. marl) si artificiale (canale. 3 . 2 . 1 . circulara confectionata din APA JOAsA sin Nivelul eel mal scazut al rnaparima si prevazuta CU 0 barbeta. Apa de fluviu cauciuc acoperit cu jurnatati de ochiuri.ia navelor straine este reglementata prin legile statului riveran. protejata de un invelis din material unele lacuri de Iitoral care comunica cu aceasta.

in care pescajul prova este rnai mare decit pescajul pupa. largul mar ii. apele de Irontiera si marile teritoriale aflate sub jurisdictia un~i stat. APE LIBERE 1. ale Republicii Socialiste Romania se intind pe 0 latime de 12 Mm. A. rt'\hP1i'PLk -=f5! 3· -- f . totodata. speciala. A~ ~ -- Apupare de viteza: 1 . portavion (portelicopter). APUPARE Pozi tie inclinata a nave. 7.val pupa: 2 .tur de pista scurt. scurt . prea pronuntata deville periculoasa.a. 6 . ape incluzind deseuri care provin de la bai. 3 .. 4 . sandow-ul. care permite nave. A.T. APICA A inclina 0 verga sau un pic. dispusa sub fuselaj si in partea din spate a avionului. sistemul -el. APE NATIONALE DM Apele interioare. intre 3 si 12 Mm. in sens longitudinal. APROVARE Pozi tie inclinata a nave. Pe timpul marsului se constata totdeauna 0 usoara A. se agata de o tija. APELE UNEI NAVE 1. in care pescajul pupa este mai mare decit pescajul prova.distruga tor de escorta . ca pantalonii elicei ~. fiind abatuta de valuri si de 'lint datorita suprastructurii prova care' prezinta 0 suprafata mal mare in compara. nava nu poate tine bine drumul. APR OAPE (despre vint) Care bate diritr-o direct ie inaintea traversului : v aliura ~i 'lint APROAPE FURTUNA v scara Beaufort. daca nu au fost tratate si dezinfectate. putind fi cauzata de 0 proasta distributie a caricului. 2.virajul ~i intrarea pe directta de apuntare. v fig nava de 74. Se excepteaza cazurile de avarie sau de siguranta a navel." A.U. APE VII v maree. Infirmerii etc.. Apele mar ii sau fluviului eliberate de ghetur] in care navele pot naviga in conditii normale. In prezent exista tendinta unor state de a extinde limitele A. aflat la 0 altitudine de circa 250 km. 2. de pclitie etc.T. este trecatoare. La A. 5 . mare deschisa. care reflecta undele scurte. APROPIERI Zona de mare din vecinatatea nscatului. APENDICE Proeminerrta pe fundul navel. datorita efectului elicei. statui riveran are dreptul exclusiv de exploatare a bogatiilor naturale. Apa din pupa unei nave (sensul eel mai obisnuit). APPLETON. Zona a mar ii in care nu sint pericole de navigatie pentru nave.portavion. A. precurn si alte ape reziduale.val prova. APE UZA TE In sensul Converrtiei irrternationale pentru prevenirea poluarii marine (1973).. sa "incaleee mai usor valurile.rulajul final pe punte torul unor cabluri puternice (sandow-uri] care se declanseaza automat la unul din capetele portavioanelor in momentul trecerii cu trenul de aterizare peste un anurnit dispozitiv. 2 .virajul 4 la turul de pistol. ca ~i apuparea. proiectat in sus. pe care 11 Irineaza pe 0 distarrta relativ redusa (15-20 m). de control sanitar ~i varnal . sin mare Iibera. de inundarea unor compartimente etc. APIC {despr« lan/ul ancorei SIlU despre 0 coastii) Vertical sin la pic: v ancora.directia de apuntare . 3. ca urmar e a faptului ell. DM Zona a marii aflata in afara apelor teritoriale. spalatoare.tiile ~i constructule cele mai avansate in largul maril : sin acvatoriu. chiuvete. APE PORTUARE DM Apele unui port ptna la Iinia care uneste instala. avind astfel asieta strtns. cind acesta nu este inca vizibil. 3 . este asigurata cu aju- Apuntare: 1 .tie cu cea oferita in cazul liniei de plut ire norrnale. In A. mai ales pe mare rea. (ptna la 200 Mm). negativa. strat Strat ionizat al atmosferei. in sens longitudinal. pina la oprirea completa. APUP ARE DE VITEZA Apupare produsa la navele rapide.25 -------------------------------------------------------------- APUPARE dar se pot desfasura operatfuni navale. este stabilita prin Iegislatia statului riveran si se men tine in majoritatea cazurilor. 2. la piciorul catargului. ist Babale aflate in putul cablului ancorei pentru a se putea Iua volta capatului acestuia. contribuie la rezistenta navei . nu pot fi descarcate in mare la distanta mai mica de 4 Mm de uscat.. APOSTOLI 1. Latirnea A. deoarece nu perrnite ca intreaga osatura sa. asigurindu-l astfel in put. sin largul marii. Apa din jurul unei nave.T. ist Babale de lemn legate cu o traversa instalata pe navele de lemn. Oprirea din rulaj a avioanelor pe puntea nave. APE MOARTE v maree.depresiunea valului . APUNTARE Evolu tie a avioanelor (elicopterelor) din momentul inceper ii redresarri pina la oprirea acestora pe puntea nave. cercetari st iinfifice etc. APE TERITORIALE DM Fi~ie de mare care se intinde de-a lungul coastei unui stat ~i care este supusa suveranrtatn acestuia. pentru a putea lua volta manevrelor .T.

A face croaziera CU 0 nava de razboi in scop de propaganda. artimon . A. ARA (des-pre ancord} A se tiri pe fund fara a rnusca : sin a derapa . atunci cind bordul superior al acesteia este tangent la Iinia orizontului. a grapa. din trei par ti : coloana. artimon. 3. ARB ORE Scondru vertical sau usor inclinat care sustine vergile. are de la prova . Uneori A. mare si A. AQUILA Constelatia Vulturul avind steua nautica Altair. fenomen ce are loc la vrteza critica.. metalic.APUS de valuri.. este. se produce 0 A. mare. sustine arboretul printr-u n dispozitiv analog. trinchet (A. El se cornpune. A. ARB ORE PORTELICE Tronsonul Iiniei de arbori din extremitatea pupa a navei.:. ARB ORE GABlER Por tiunea din mijloc a. imp rima navei tendinta de a "calari" propriul sau val prova.arboretul bombresului : 2 . 0 nava eu cinci A. XIX. ARBORADA Ansamblul arborilor (catargelor).I } II \ . in general. ~ . pupa si A. mare si A. lemnul Iiind folosit numai in cazul velierelor mici si al ambarcatiunilor.r al astrului se afla cu 112-1/3 din d iamet. 2.. trmchet.spre pupa: A. A. pe care se intmdea 0 de pescari ). Trecerea unui astru cu centrul sau prin orizont dupa culrni nat ie. ARBORET Partea superioara a arborelui cornpus din doua sau trei elemente. adevarat se produce inaintea A. I 0 / f. unui arbore compus din trei par ti. 5 . adevarat A. XIII-XIV. A purta pavilion national sau marca de cornandament. trmchet.trtnca 3- . mic) si A.. 2. APUS 1. si 0 marire a inaljimii valului pupa.i Arboret de bompres: 1 . Daca depresiunea valulu i transversal coincide cu pupa navel. pe funduri rnici .-- :) . ARBOR inv. A. ARA ANCORA! Formula prin care sarrtinela de la ancora raporteaza ca ancora nu a muscat si ara. denumit artirnon. de regula. A.. G.. vergilor.~~1 '//. A. ARBORE-GRUIE sin catarg de incarcare. vela ~. Termenul este foarte important. navelor mari eu vele este compus din doua parti : A. deoarece atesta vechimea marinariei Ta noi. Cind se compune din doua parti. A ridica pavilionul national sau marca de cornandarnent. v fig greement.. A pune la post arborii arnbarcat iunii sau a i navei. acestea se numesc coloana si arboret. antena .V. A. tr inchet. zburiitorului si A. care are loc la t recerea astrului cu centrul sau prin orizoritul adevarat. adevarat al Soarelui are loc atu nci cind bordul inferi . ARBORA 1. A.. sin ax portelice. poate atinge 2-3 m in cazul unui distrugator. A ridica pavilionul pentru identificare . mare. prova. in exterior. ARBORET DE BOMPRES ist Arbore great pe bornpres. A. A.rul aparent deasupra or izorrtului.gabierul bompresului. velatura. A. avlnd un capat in irrteriorul navel. la care centrul astrului trece prin orizontul vizibil.. iar eel al Lunii. cuplat cu arborele interrnediar.. Calciiul sau se reazerna pe gable.__c:_ I \' I \ I . sin \Vest. fiind fixat de capatul coloanei cu un butuc.I. gabier ~i arboret. APUSUL MN Vint de West (termen [olosit 26 are: A. cunoscut sub denumirea de grupe de valuri Kelvin. rindunicii. aparent. 0 nava cu doi A. iar celalalt capat. 0 nava cu patru A. artimon. aparent din cauza refractiei atrnosferei. care. bigile. anteriele de radio si radiolocat ie etc..civada . ghiurilor si picurilor navei . are: A. 2. cuplat cu elicea . prova. rnic. sin catarg : v fig greement si nava.--!II . AQUILON lUN Vint de Nord . 0 nava CU trei arbori are: A. v fig greement. ARATA PAVILIONUL 1. prova sau A. v roza vinturilor.Nord-Est pe coastele Ltaliei. A. cind a fost inlocuit treptat cu arbore. Iiind derivat din cuvintul italian "arbor" folosit in sec.d. instala'tiile de semnalrzare optrca.. A. A. sin a arata culorile. Este forma inrtiala a termenului care s-a merrti nrrt pina catre sfirsitul sec. la ~rueeta. sin arbore.

3 .27 patrata.legiHura la cazici . vertical (pe coloana). Curbura unei nave sprijinita cu partea centrala pe un val. 3. ARGONAUT 1. denurnit urs.S. mare. gabierului.75 Nd. usoara reprezinta 0 calitate a navei.ril~ de 9. Axul sau. zburatorului. ARIMOR MC Pers~ana calificata in arirnarea caricului . Distingem : A. Bosfor spre Colhida (sudul Caucazulu i}. pentru a mari suprafata de captare a pestelui in traul. ARIPI PORTANTE Dispozitiv in forma de arrpi montat sub fundul navei .urs. 2. de inginerul sef al Marinei Mil itar'e A. Primul manual romanesc de Teoria Navel (1902) a fost alcatuit de locotenent-comandorul N. mitologica care ar fi trecut prima prin str. iar primul curs de constructii navale (1898). "ARHIMEDE" ist Prima nava cu elice (lansata in 1839) care a reusit sa traverseze Oc. caut ind "lina de aur". v gabie. Distingem: A. pentru a marl suprafata velaturii la vint de pupa. ARGUMENT Valoare cunoscuta cu care se intra in tablele nautice. Personaj din mitologia greaca facind parte din grupul de tesalieni care au plecat cu nava "Argo" in cautarea . 1. in timp ce A. A. sin boneta (are insa si un alt sens). 2. ARCUIRE 1. ARIES 1. Cabestan din lemn folosit in santierele navale de pe Dunare sau la lucra. . sin cart (3). Actiu nea de a arcu i. 2. ARIMAJ MC Rezultatul unei arimari. "ARGO" Nava. ARHITECTURA NAVAL\ Stiinta proiectarii ~i constructiei navelor. se datoreste pozitiei centrului velic in pupa centrului de greutate. reducind aria farului pupa sau marind-o pe aceea a farului prova. de ambele partt. ora 4. daca este necesar. ARCTURUS Steaua nautlca at Bootis (Boarul).n (term en [o- ARIE DE VtNT inv. are gauri in care se introduc bare ce poarta denumirea de manele. arg Navigator indraznet. atingind viteza record pentru acele timpuri de "Arhimedeu Areuire ARDENTA {despre navd) Care tmde a veni in vint. pesc Piasa asezata la gura traulului. vizibila deasupra orizontului. prin care se raporteaza ca g~ unei legaturi este data la baba. in aliveie sau pe punte. ARE! fl Formula.) si prima nava de suprafata din lume care aatins Polul Nord (17 august 1977. 2. stivuitor. Cupsa. A. Constelatia Berbecul avind steaua nautica Hamal. Avea 0 masina cu vapori de 80 CP. 2. sin. protejind marfa impotriva or icarei deteriorart si asigurind navel stabilitatea si conditiile normale de banda si asieta. 2. ARGAT 1. v fig traul. sin stivator. v fig corpul navel. v punct vernal. ARCUI (despre navd) A se incovoia in forma de are atunci cind se sprijina pe val numai cu partea centrala : v arc (2). ortzontal (pe linie) si A. ARCFORM Tip de nava caracterizata prin formele arcuite ale bordajului. salvare. A. ARIMA MC A aseza si a fixa ("tese") caricul in hambare. (ter- ARC I. ARC N OCTURN v arc diurn. in» cabesta. la capac si la talpa.S. Se irnparte in teoria navei si constructii navale. 2 . "ARCTICA" Spargator de gheata atomic (l'. ARC DE EXCES v sextant. ARIMARE "vIC Actiunea de a arirna. ARC DIURN Portiune din paralelul de declinat ie al astrului .care supraveghea oarnenii de la rarne.ajutor al Comitelui . in cazul navelor cu vele A. subofiter . denumrti verfafori.Jinei de aur". stivador. Curba u nei nave care arcuieste. Portiunile curbe ale bordajului la prova navei . 'poate fi combatuta. v nava eu aripi portante. 3. Por tiunea invizibila a acestui paralel poarta denumirea de arc nocturn.H. sin aripi [merse . ARDENTA Proprietatea de a fi ardent. cu doi cilindri care actiona 0 elice cu doua pale cu diarnetrul de 1. mar imea 0.manela losit in prima jumdtate a sec. ARGUZIN ist Pe galere. ARE REM ORCA ! fl Formula prin care se raporteaza ca remorca u nei dane sau unui convoi de slepuri are gasa data la cirlig. ARIPA. v zodiac. 3. A. in greaca "Pazitorul ursului". X I X). Negrescu din Marina Militara. Vela suplirnentara intmsa cu ajutorul unor scondri . in prelungirea rnat itei.5 m. Argat: 1 . denumita gabierul bompresului ARIPI men folosit in sec. pronuntata este un defect ce poate duce la ambardee puternice care ingreuiaza guvernarea. cu intrind mare. v cornanda (1).00).2. Atlantic. folosind la maximum spat iul. Ea se utilizeaza la execntarea voltei in 'lint si a altor manevre. XVI-XVII).

cu una sau mai multe tevi.ARMA 28 ARTILERIE 1. referindu -se la impartirea prazii ~i la indatortrile fiecarui pirat la bordo Pirati i le semnau in cere pentru a nu se afla cine era comandantul si a putea afirma ca au fost fortati sa le semneze. cabestanul." Comanda pentru a arma bateria. datorita curentului. al Marinei Rornane a fost infiintat in 1879 prin extinderea Atelierului Flotilei de la Galati. ele lanseaza grenadele una cite una sau in jerba. A pregati pentru tragere un tun ori un tub lanstorpile sau a pregatl pentru manevra un cabestan. gura . ARMA IN CURSA ist A arma 0 nava pentru razboiul in cursa. A. de un anum it obiect (epava. de ex. ARSENAL mil Sarrtier de constructii. A. v arborada..contact central de dare a foculu] destinat aruncarii grenadelor antisubmarine. trageri de A. ARMADA is! Fleta (termen de origine spaniold }. in orice directie si la 0 distanta cuprinsa irrtre 100 si 1 500 m si chiar rnai multo ASCULTA' CIRMA (despre nava) A intoarce in functie de orienta rea cirrnei. 2 . A. ARMA1URA 1. Aruncltor de grenade antisubmarine eu mai multe t evf: 1 . 2. mil Tu nar specialist in manipularea. 0 nava A. cit ~i arrtiaeriene. pulberi. ARMADILLA ist Forrnatie mica de nave de lup ta in fostele colonii spaniole. de coastii A.N. se aplicau si pe navele de pira. (in santiere ) A monta pe 0 nava. reactte. fiind destinata in principal executarit tragerilor arrtiaeriene. 4. Uneori A. instalata la bordul navelor ~i destinata ducerii luptei impotriva obiectivelor navale. 2. A. care poate executa atit trageri navale. terestre si aerlene. 2.ti. ARUNCA fl A indeparta un plutitor. . v sonda.mecanism de dare a focului . baterieij barcii nr . intretinere ~i arrnare al marinei militare. 2. navalii A. mine. Primul A. pastrindu-si doar cornandantul ~i mecanicul sef.. 2. 2. ARTA MARINARULUI v marinarle. cap etc. toate instalat iile necesare. impotriva unor obiective de pe uscat. ARMATOR 1. un cabestan. la tun 1" mil a) Ordin la care servarrtii tree la tun. 0 sonda mecanica etc.. Disciplina care se ocupa de constructia armamentului de A.d. v ramare. 2. secundara fermata din tun uri si rnitraliere cu o mare cadenta de tragere. de repara'tii . A incadra 0 nava cu echipaj si a 0 inzestra CU toate obiectele necesare exploatarfi (semnificat ie uzuala).A. A face sa intre in barca arrnamentul si a aduce in aceasta toate obiectele de arrnament. mil Totalitatea tunurilor ~i rachetelor de diferrte t ipuri CU iris'tala'tirle si aparatura specializata folosite in marina. v lnvincibila Armada.teava ArUDcitor de grenade antisubmarine cu 0 tea va: 1 . balistica. navlositor. la tun.. Totalitatea rnijloacelor de lupta ale navei. sint automatizate. A. principala (100-203 mrn). folosindu-se aparatura de radiolocatie si centrale de tragere : v fig turela ~i tun. 3 . 1 . v piraterie. 2 .: sin harrnuz. ARMUZ Spatule dintre scindurile bordajului u nei nave ori ambarcatiu ni construite in sistem latin sau spatule dintre scindurile puntilor de lemn ale navelor. MC Persoana specializata in manipularea explozivului pe timpul prospectiunilor marine.d. fcabestanului! etc.teavA i 3 . ARTICOLE DE RAZBOI ist Cod disciplinar al marinei militare utilizat in perioada navelor CU vele. poate inchir ia nava nuda unui A. clasice si cu ARTIMON 1.jcava.G. arunca". cu pulbere. pregatirea si conservarea munitiei..grenada antisubmarina . ARUNCATOR DE GRENADE' ANTISUBMARINE mil Aparat montat pe puntea nave] "i ARMA 1. 4 .mecanism de dare a focului . barca. grenade antisubmarine etc. Proprietarul unui iaht sau al u nei nave de studii. pot fi CU tije. eventual.. un tun etc.C. N. b) Exercitii cu A. ARME SUB APA mil Armamentul si tehnica de lupta destinate distrugerii prin lovituri sub apa a navelor de suprafata si submarinelor inamice: torpile. MC Proprietar de nava. Arunciitor de grenade antisubmarine cu tljll. sin randa de furtuna. A. v garnitura. Tragerile A. ARMARE Actiunea de a arma. "epava de Ia km . universala (ptna Ia 152 mrn). Seu pus in gaura plumbului sondei de mina pentru a lua probe de fund. ~i tactica A. in care se preseaza calafat sau alte materiale pentru a asigura etanseltatea. ARMAMENT 1. de la bordul navelor de lupta mijlocii sau mari se imparte in A.). Persoana care echipeaza 0 nava in scopuri comerciale. dupa lansare.R. <> "A. destinata ducerii luptei de pe litoral impotrrva navelor inarnice si.platforma rotat iva : 2 . <> "A.. Totalitatea marinarilor destinatl a punc in Iunctiune 0 barca. 3. reactive etc. ARMATll Comanda in barca pentru a lua rama pe brat. A.tija eu lin. ARTIFICIER 1. ARUNCARE LA COASTA v esuare.

ca sa poata intra prin raiurile macaralelor etc.filiera ASTROCOMPAS Instrument natrtic folosit in marile polare indicind directia cu ajutorul unei alidade cu care se vizeaza astrul. poate fi capturata de partea beliprimilor vikingl (in anul 800 e." Este rareori folosit in navigatia marina.O.29 cu atit mal bine eu cit viteza sa relativa in raport cu apa este mal mare. se determina.uri: 1 . ASTAR Tesatura din lina sau din liua.. ASIGURA PAVILIONUL A trage 0 lovitura de tun in momentul ridicarii pavilionului la intilriirea CU 0 alta. fiind egala cu diferenta de pescaj intre prova si pupa raportata la lungimea navei. ASOG ist Galion spaniel care transporta mercur. !?I DE NAVIGATIE mil Totalitatea masurilor luate in scopul asigurarii conditulor optime de navigatie pentru navele proprii si al ingreuierii navigattei navelor inamice. in scop de identificare. XV Astrolab de barca A. ASTROGRAF Instrument constituit dintr-o sursa de lumina care prolecteaza curbele de inaltime ale astrflor pe 0 dlagrama speciala ce permite trasarea portiunii utile a dreptei de inaltime. unghiul oral' local si declinatia astrului .. Daca nava are o vitezli.cheie .e. Piesli. ASIETA. Cmd pescajul prova este egal cu pescajul pupa. Timpul necesar folosit in acest scop poarta denumirea de "timpul mediu al A. cum ar Ii: transrniterea de informat ii. A lega suplimentar (de ex. Nava este aprovata san apnpata. la Galati in luna mai 1933. unei nave aflate in pericol. 2 . ea nu A. dar neabandonate. Iolosita la confectionarea pavilioanelor. Instrument compus dintr-un cere gradat si 0 alidada lili folosit pentru masurarea Inaltirni! unghiulare a astrilor. prin tangenta sa. la care puteau adera navigatorii de toate gradele din flota comerciala. Pe anumite cadrane se inreglstreaza latitudinea observatorului.tul unei parirne facind 0 coada de soarece.n. inarnicului sau de persoane oflciale inarnice nu constituie A. la cerere. decit pe cursurile de apa cind curentul loveste pana cirmei. Imaginea astrului din obiectiv este . ASDIC engl Lnitialele expresier Allied Submarine Detection Investigation Committee (hidrolocator folosit in marina engleza). ASISTENTA. ASCUTI!? 1. 2.n. 2. ASTROLAB ist 1. parima etc.. si fire sintetice. 2.ii. lnventat probabil de Apolonius din Perga in sec. ASCU'fI (despre partme ) A subtia capli.Antisubmarine Rocket) Arrna antisubmarina americana. fiind folosit pina in sec. in inforrnarea hidrometeorologica etc. 6 . de verticala. 5 . nava este la chila dreapra sac ca are A. Se executa pentru a atrage aterrtia lili a invita nava intilnita sa. 4 .clinate la 60° fata. XIII. O. Instrument irnprovizat Ia barcile de salvare pentru masurarea inaltimii unghiulare a Soarelui. Piesa care poate roade parima ce trece pe deasupra ei. Cind nu are viteza. DM Actiu ne a unei nave cornerciale neutre in timp de razboi. Aju tor acordat. Consta in arnenajarea CU mijloace a TMAM de catre u nita [i hidrografice specializate. v a guverna.n. ASTROLAB participarea la ostilitatl etc. Transportul de marfa destinatli. VII at e. cu curbura prea mica pentru 0 anurnita parima. Se compune din doua luneteobiectiv si ocular .C. in dotarea navelor cu aparatura specifica de navigatie si cu documente nau tice . egala cu cea a curentului din pupa. ASISTENTA. v si compas solar. constlnd in acordarea de ajutor direct unuia din beligera nti.) ASOCIATIA MARINARILOR ROMANI ist Asociatie cu caracter sindical infiintatli. ASK ist Nava a Ascull. cu sau fara ochi. ASIGURAREA HIDROGRAFICA.baston de balustrada . se considera cli. 3 . III i. [despre lan]. 0 rem orca) CU 0 parima. dupa cum pescajul prova este mai mare sau rnai mic decit pescajul pupa.C. ASTROLAB CU PENDUL Instrument hidrografic avind aceeasi destinatie ca si astrolabul cu prisme. nava. ASIGURA 1.-l/i arate culorile (pavilionul}..ochi . geranta adversa. ASROC mil (engl . o nava nu A. Astrolab sec. OSTlLA. U nghiul dintre pozrtia norrnala si pozitia la un moment dat a chilei u nei nave intr-o apa linistita.} A fixa capatul.ascutis . a fost perfectlonat de arabi in sec. A. 7 . norrnala (zero). Nava care acorda A.parima . reprezentind o combinatte intre racheta lili torpila arrtisubmarina.babale. de regula.

rigla astronomice rapide .directia la astru : 2 prisma . pe un reper cind nava aterizeaza pe 0 inal'time. Momentul in care ast rul are inaltimea de 60° reprezinta media mornentelor rrecerii sale prin doua Iinii gravate pe oglinda. Inainte ca astrul sa fi atins inaltimea prestabilrta.ocular. 4. cu ajutorul radarului se poate executa si pe ceata. ATIRNATOARE 1.. A suspenda ancora in dreptul etravei pentru a nu atinge bordajul unei alte nave. A~TEPTA IN BALANS 11 [despre un remorcher cu conuoi} A merge in amonte cu 0 viteza egala CU cea a curentului apei. venind dispre largo Distingern : A.itudinea ca la vederea uscatului se afla. a naviga in apele interioare si internationale. ASURZI ist [des-pre rame ) A infasura furchet ii sau a acoperi rarnele cu cirpe pentru a nu face zgomot la ramare. bancuri. Lant care sustine verga. 0 scala de timp care trebuie orientata cu precizie pe directia Est-West ~i o r igla pentru rnasurarea inalrimilcr. se compune dintr-o placa de baza cu un disc rotariv. ASTRONOMIE NAUTICA Ramura a astronomiei care se ocupa de navigatia astronomica. . Se compune dintr-o luneta orizontala avind in fata obiectivului 0 prisma care permite sa se vizeze simultan un astru inamice ancorate. 2.ltimii Schema . ATELIERUL FL OTILEI v arsenal. pe 0 insula sau pe un alt reper vizibil din mare. pe coasta periculoasa (strnci. totodata. dreptul de proprietat e . ASTROPJ"OT Instrument pentru trasarea rezultatelor calculelor de punct.. sin atirnator. fnv A mola botul de rraversiera. ATtRNA 1. A. de ex. A fila putin lantul ancorei a!otfe [ncit aceasta sa iasa in afara navel. A. ATESTAT DE BORD Me Document eliberat navelor de ape irrterloare de catr e capitaniile porturilor unde au fost inscrise si care confera dreptul de a arbora pavilionul national. caracteristicile tehnice ~i de exploatare. .disc rotativ 3 . nava aterizeaza in mod deliberat iutr-o anumita parte a punctului de dest ina. v verga.ocular. 4. funduri mici) se executa perpendicular. 3.~ Schema astrolabulul cu prismil: 1 .azimutul astrolui. gradat la periferie de la 0° la 3590 ~i cu patrate cu latura de 2 mm.obiectiv. cele doua imagini ale sale se observa la inaltimi difertte : ele se 'lor situ a pe aceeasi vertic~la.pendul .ASTROL'B 30 o placa de trasare. Saul a sau lant cu care se asigura cirrna pentru a nu se pierde in cazul cind iese din balamale. mentinlnd convoiul pe loe. Asurzirea ramelor era 0 masura de precautie ce se lua noaptea pe t irnpul deplasarii barcilor la abordajul unei nave reflectata de 0 oglinda suspendata sub forma de pendul. folosind metode malului.directie la astru . 2 . pentru a avea cert. precum si starea tehnica a navelor. A. in momentul in care astrul se va afla la inaltimea prestabilita. in latitudine cind nava urrneaza paralelul care trece prin punctul de A. in longitudine cind nava urrneaza rneridianul care trece prin punetul de A. tinind nava in botul sau de capon gata de fundarisire (manevra practicata pe vechil e nave cu vele}. 2. merrtinind-o in celalalt bord cu ajutorul Iarrtului sau ~i al unei parime de sirma. 5orizon t artificial -c si imagine a sa reflectata intr-un orlzont artificial cu mercur. Iar pe 0 coast a sanatoasa (fara pericole). daca nu este sigura de punetul sau. pentru inililimi. 3. astrolabulul eu pendul: 1 . 1 . . A. A~CHIERE 11 Reducerea brusca a inii. ASTROLAB CU PRISME Instrument pentru ridicar i hidrografice ser'lind la determinarea momentului in care un anumit astru ajunge la inaltimea data.tie.. pe un far. 4 . ATENTIUNE LA MA~INI Semnal sau inscriptie pe cadranul telegrafului indicind ca masina sa fie gata de manevra. ATA~AT NAVAL Ofrter care indepl ineste functia de corisilier in probleme navale al ~efului unui oficiu diplomatic . certificind. la E (W) de acest punct.scara Astroplot: timpului. dupa care este dirijata spre punctul de destinatie. ATERIZARE Luarea contactului vizual en uscat ul . reperele etc. Uneori. 3 .obiect iv . oblic pentru a vedea farurile. 2 .

31
ATIRNATOR 1. Parhna cu noduri de turban folosita pentru coborrrea in barca sau urcarea pe punte a arrnamentului barcii : v fig baleniera cu motor; 2. sin atirnatoare. ATiRNATOR DE RETINERE/DE RULIU Parirna scurta data. de la bord la 0 barca care se lasa la apa pentru a impiedica lovirea acesteia de bordaj la balans; v fig lasare la apa. ATLAS DE CURENTI oc Colectie de harti cuprinz.ind curentii ~arini permanent! sa:u de maree in diferite anotimpuri sau luni. ATLAS DE GHETUIU oc Colectie de har ti cupr inzind zonele de mare acoperite de gheturi in dif erite anotimpuri sau Iu ni, ATLAS DE MAREE oc Colectie de harti indicind curerrtii de maree la anumite ore, epoci etc. ATOL Insula. de corali in forma. de inel inchis sau deschis in jurul unei suprafete de apa, denumita laguna. ATRACPA BAILOR Deviere a navei catre interiorul unei bai din cauza contracurentului, ATRACPE LOCALA Anomalie a cimpului magnetic t.erestru care perturba compasul magnetic al navel. ATRIA Steaua nautlca IX Trtangulis Australis (Triunghiul Austral), marimea 1,9. ATA Dira de spurna alba, paralela cu directia 'Ii nt ulu i, care se Iormeaza la vintur i de Iorta 7-10 pe scara Beaufort. ATA DE GRANDEE Sfoara rasucita din mai multe ate de vele servind la coaserea grandeei, Inainte de intrebuintare se ceruieste. ATA DE VELE Sfoa~a din doua ~u rnai multe fire de cinepa sau de in de cea mai buna calitate, servind la coaserea velelor ~i la patronarea capetelor de saula. ATA PESCAREASCA Ata de bumbac sau de in de grosimi diferite din care se impletesc plasele de pescuit. AURIC v greement auric si vela aurica. AURI GA Constelatia Vizitiul avind steaua naut ica Capella. "AURORA" ist Crucisator din Flota Marii Bartice a Marinei militare ruse, construit la

AVANS octornbrie (7 noiembrie) 1917, rnarcind inceputul Marii Revolutii Socialiste. Caracteristici : Depl, = 6630 t; opt tunuri de 152 mm, patru tubur i Ianstorpile si armament au xi liar. In prezent nava este aricora.ta pe Neva, in fata Scolii Militare de Marina "Nahimov", fiind declarata monument istoric. AU!;jTEC fl Intilnirea intre doua convoaie sau doua nave care inainteaza pe un curs de apa in sensuri opuse, arat indusi reciproc tribordul in loc _\'i<~;tf'~~~ de babord, cum se int impla in mod normal. A. se sernnalizeaza la tribord, noaptea printr-o lumina alba. interrnit.enta, iar ziua agiAustec t ind un pavilion de culoare albastra. AUTOGRAF 1. Aparat care inregistreaza grafrc imersiunea si inclinarea torpilei in drumul catre tinta.. 2. Idem, inregistrind procesul Iansar ii u nei mine sau imersiunea dragii si a elementelor sale. A. se intrebuirrteaza pe timpul exercitiilcr de lansare a torpilelor , de minare si dragaj, pentru verificarea functionar ii armei respectjve. AUTOMATICA NAVALA Ramura a autornaticii care se ocupa cu studiul elementelor si al sistemelor automate sau autornat izat e de la bordul navelor. AUTONOMIE mil Capacitatea navelor de a naviga un anumit interval de timp, fara a intra in port pentru refacerea plinurilor. Este o caracteristica de baza in definirea calrtatilor tehnico-tactice ale navel si se stabileste inca din faza de proiectare a acesteia. Depmde de tipul navel, de rezervele de cornbust ibil. apa, hrana etc. ~i de rezistenta echipajului. AUTORITATE PORTUARA Me Organ portuar (capitanie de port, varna, punct de trontiera etc.) autorizat prin lege sa. ia masuri si sa ernita dispozrtii legale obligatorii referitoare la nav iga tia in zona portului, la varna, la frorrtiera etc. AUXILIAR Mecanic la masinile au xiliare ale navei , AUXILIARE Ansamblul masinilor, pompelor etc. care asigura functionarea masinilor prmcipale de propulsie ale navei sau care indephnesc alte Iunctiu ni. AVAL [l Pozi tie a unui punct de pe un curs de apa sau de pe malul acestuia, situat mai jos (catre varsare) in raport cu un alt punct de pe acelasi curs de apa, AV ANPORT Suprafata de apa inaintea irrtrar ii in port. aparata natural sau prin construct ii hidrotehnice impotriva valurilor si vinturilor. A. est e folosit de nave pentru sta.tioriare ptna in momentul in care se primest e perrnisiunea de a intra in port. AV ANS 1. Interval de tirnp cu care cronornetrul devanseaza ora exacta. 2. Interval de

,.Aurora"

Petrograd in 1900. Celebru prin salva sa de artilerie prin care a semnalat inceperea asalt ului asupra Palatului de lama in noapt ea de 25

AVANTAJUL

32 cartilor-pilot, cartilor de faruri :;;i altor documente nautice, precum si diverse inrerdictfi ternporare de navigatie ; sin aviz pentru navigatori. . AVIZAREA PLECARII NAVEl MC Avizarea pe care comandantul navei 0 trimite navlositorului inairrte de plecarea acesteia in cursa, AVIZO mil Nava militara rapida CU deplasament pina la 2 000 t 9i armament, u90r destinata sa execute escorta, cercetare, protectia pescuitului, reprezentare etc. Caracteristici : L = 103 m; B = 11 m; d = 3,8m; Y = 2025 Nd; unul-patru tunuri de 100-120 mm, dona-opt tunuri AA de 37-80 mm, un aruncator de grenade AS cuadruplu de 305 mm, doua aparate Ianstorpile triple, un elicopter. AvINTARE Portiu ne a navei in afara perpendicularei prova (A. prova) sa.u in afara perpendicularei pupa (A. pupa). AVODIRE v acaju. AXA LUMII v sfera cereasca, AXA PASEI DE NAVIGATIE mil Linie ce trece prln mijlocul unei pase de navigatte, reprezentind drumul navigabil. AXA !;iENALULUI NAVIGABIL Li nie ce trece prin mijlocul unui serial navigabil si care corespunde, de regula, adincimilor optime pentru navigatie. AXIOMETRU Aparat compus dintr-un sector de cere gradat in puncte (de la 0 la 30 in fiecare bord) si un indice aflat in fata t imonierului ce arata unghiul de cirma pus de acesta; v ~i indicator de unghi de cirma. Ax,vL CIRMEI v cirma. AXUL NAVEl Irrtersectia planului diametral longitudinal cu un plan orizontal. <> "In ax" In planul diametral sau paralel CU acest plan. AZIMUT Arcul de orizont cuprins irrtre Nordul adevarat, magnetic sau compas si directia spre un obiect, contat in sensul acelor unui ceasor nic, de la 0000 (Nord) la 3590 (astroriomii il conteaza de la Sud). AZIMUT NECUNOSCUT, metoda Metoda de determinare a deviatrilor compasului magnetic const ind din compara.tia relevmentului compas la un obiect CU relevmentul adevarat aproximativ al aceluiasi obiect, Eroarea fiind constanta pentru toate relevmentele, curba deviatiei va fi deplasata CU 0 cantitate coristanta care se poate deterrnina tinind seama ca suma algebrica a deviat iilor trebuie sa fie egala CU zero. Metoda nu poate f i aplicata daca exista 0 eroar e a Iiniei de credirita.

trrap cu care ora mareei inalte precede uneori culrninatia Lunii. AVANTAJUL VINTULUI ist Avantaj al unei nave sau formatn de nave cu vele de a se gasi in vintul inamiculni , ceea ce ii permite sa aleaga momentul declansarir atacului, AVARIE 1. Stricaciune produsa navel sau instalatiilor de bord, cu consecirrte grave asupra capacitatn de Iupta, de transport etc. 2. MC Pagube suferite de nava ori de carle sau cheltuiala exceptionala iacuta de 0 nava comerciala in vederea salvaril sale si a caricului, A. poate fi suportata de nava (1\. partlculara] sau de totl participantii la expeditia maritima (A. comuna), AVERTISMENT Indicatie inscrtsa pe hartile marine pentru a preveni asupra unor eventuale inexactitati ale acestora sau asupra unor date variabile (de ex., adjncirnile la gurile fluviilor}, AVERTISMENT DE FURTUNA MN Anuntarea unui vint de eel putin Iorta 7 (aproape furtuna} dupa scara Beaufort. Se comunica prin radio ~i optic, prin semnale de furtuna. AVIATIE AMBARCATA mil Aviatie bazata pe portavioane si portelicoptere care include avioane de vinatoare, vinatoare-bombardament, avioane si elicoptere antisubmarine etc. constituind principala forta de lovire a acestora. AVIATIE ANTISUBMARINA mil Categorie de aviatie maritima compusa din avioane, hidroavioane si elicoptere speclalizate in cautarea si distrugerea submarinelor inamice. AVIATIE MARITIMA mil Aviatie din compunerea marinei militare speciallzata in actiuni de lupta pe mare 9i in zona litoralului. Dupa locul de bazare al avioanelor si elicopterelor, distingem A.M. bazata in zona de litoral si A.M. bazata pe nave, in special pe portavioane si portelicoptere (aviatie arnbarcata). AVIATIE TORPILOARE !;II PUITOARE DE MINE mil Categorie de aviatie maritima inzesrrata CU avioane specializat e pentru atacarea cu torpila a navel or inamice , executarea rninar ilor ofensive etc.

marimea 1. AVIZ 1'v[C In:;;tiintare

AVIOR

Steaua

nautica

e

Carinae

(Chila),

de navlosire, indicind nava va sosi in portul care.

prevazuta in contractu data probabila la care de incarcare sau descar-

AVIZ NAVIGATORILOR In9tiintare adresata navigatorilor, indicind modificarI ale har'tilor,

B
B 1. Pavilion din Codul international de semnale cu semnificatra.: "Ineare sau descarc explozivi san material inflarnabil", In unele tari un astfel de pavilion este folosit de multa vreme ca semnal de atac sau de deschidere a Iocului. Potrivit legendei, la originea semnalului s-ar afla 0 manta rosie ridicata de Temistoele pe o rama in lupta de la Salamina (480 i.e.n.). 2. Coeficient aproxirnativ al deviatiei compasului magnetic. BAADER peso Ma~ina speciala folosita pe traulere pentru fabricarea fileurilor de peste, BABA Piesa masiva de lernn, beton arrnat sau metal, instalata la bord sau pe cheu si Iolosita p entru a Iua volta parirnelor. Poate fi simpla,
zeaza, in general, perete. Avea deasupra la bigile mici ; v fig biga de

BABAFINCA inv, sin zburator (pe bornbarde).
0

BABAICA fl Rama de barca cu bratul .ingrosat
catre miner, in forma de para, pentru a crea o contragreutate. Se u tifizeaza., de obicei, la lotci sau barci pescaresti ; sin opacina. BABORD Partea din stinga a unei nave privita de la pupa spre prova ; v fig bordo "B. inairrtej inapoi, opriti !" Cornanda ee se da marinarilor din arrnamerrtul barcii, care rameaza la B., pentru a rama inainte sau inapoi ori pentru a opri. BAC Ambarcatiune cu sau fara propulsie-proprie, folosit pe flu vii sau in porturi pentru transportul oarnenilor, vehiculelor sau diferitelor materiale. BAGALA Nava araba cu unu-doi arbori cu vele latine si cu antena. Caracteristici: Depl = = 150-400 t; L = 30-4.0 m; B = 6-8,5 m; sin bagla. BAGLA v bagala. BAGUIO Denumirea unui eielon in Filipine. BAIDAC inv Nava puntata, cu un eatarg ~i vele, lunga de 36-60 rn, Iolosita pe Nipru. BAlE lntrind al rnarii in uscat, avind 0 deschider e mai mare decit adincimea.

contrababafinca.

~

g9__
A ~

R

Baba

~

RiaiPa'
C

.~
0 Dabale: A - eu umeri (in cruce); Bin V; C - dubla eu urneri; D - dubla

Daba de abater.

BAIERA DE FIRUIALA/TRANSFILAJ

dubla, in cruce, CU urechi sau in V (utilizata numai la - bord, pentru manevrele curente). B. instalata pe cheu se numeste ~i bolard ; v ~i bici, blnta, biton , pici. B. de abatere B. de lernn instalata pe cheu pentru' a servi la legarea palancurilor de abatere; v abater e in catena. B. de remorca a) B. iristalata la pupa unor r emorchere in eele doua borduri sau B. dubla in cruce Ia pupa, destinata voltarl! remorcilor : b) B. de lemn fixata cu 0 bratara la bancul din prova unei ambarcatiuni la care se ia volta remorcii : v fig barca si baleniera. BABA CU MOTOR Tambur instalat, de regula, pe un perete si actionat de un motor, eu ajutorul caruia se poate vira 0 parima. Se utili-

Saula cu care se executa firuialajtransfilajul; v fig firuiala.

BAIERA DE INFA~URARE Saula cu

BAIERA DE INVERGARE Parima ce trece prin ochiul de invergare al unei vele patrate si serveste la Iacerea impuntaturii de invergare, adica a Iegaturit coltului velei pe verga : v ~i sachet de fnvergare. BAIERA DE TERTAROLA Saula ee trece prin ochiurile de tertarola de pe marginea de cader e a velei si serveste la facerea irnpuntaturii de tertarola, adica a legaturii care asi-

care se infasoara vela strinsa pe ~erga.

Daidac

inrrodusa intr-un tane complet izolat de tubulaturile earieului de hidroearburi si de combustibik Iichid si destinat in exclusivita:te transportulu i de B. B. Punere in miscare pentru scurt timp a n nei mastnl sau a unor mecanisme inainte de plecarea navei in scopul verificarii bunei lor functtonari. relat iv mica. murdar B.eche . de regula. adica in momentul in care sextantul este vertical. Nava autopropulsata. v fig verga. avind inBalena: 1 . eventual. Piesa a unui cronometru care regleaza miscarea acestuia. Balealer": 2 . fonta etc. separat Apa de B. 3. B. Velatura consta dintr-un foe. punind in pericol fauna marina. BALENA Speteaza din lemn sau din material plastic la ambarcatru nile de sport. el rnurdareste apa. Mi~care de pendulare a sondei de mina pentru a 0 arunca spre prova pe timpul deplasarri navei. BALANSARE l. v piroga cu balansier. 3 . Miscare a sextantului in jurul axului lunetei pentru a da imaginii reflectate a astrului 0 miscare circulara si a tangenta arcul descris de astru eu orizontul. astfel incit citirea adincimii sa se Iaca atu nci cind saula se aila in pozitie verticala. se practica 0 rarnare speciala. un ghiu sau un pic. 4 . uneori prirrtr-o gura de zrneu . BAKIGI CAIGHI pesc Barca de pescuit cu undi te Iolosita in Bosfor. rareori. 2. 2.' sau altar Iichid e d ecit hidrocarburi ori substarrte nocive. BALANDRA l. cind acestea se produc in jurul axului transversal.lin·te bine teuga. BALENIERA 1. care. iar etrava este inclmata : sin belem. eurat B. Iichidul descarcat in ape curate ~i calme pe timp frumos nu lasa . Barca fil ipineza scobita. BALAM Ambarcatiune folosita in M. Compartiment intre eorpul exterior si corpul rezistent al submarinelor. nici depuneri sau emulsii de hidrocarburi la suprafata apei sau pe mal. 5 sau. Lest permanent (cirnent.velll. Pe B.).1% produse petroliere.IIAJOIER 31 urme vizibile.buzunar de rarne fara sot (de regula. a fest curatat : astfel. BAL Balot de bumbac sau de materiale similare : v ~i capacitate in bale. denumita rarnare la coasta. ghiu si foc. BALANSINA l. v fig biga. 7).) sau temporar (prin introducerea apei de mare in rancurile de B. totdeauna un nurnar 3 . BAJOIER Perete de doc uscat. vela aurica si doua focuri. . care are un catarg cu 0 vela. tertarola. Rosie. care solilIalans in opt crta puterrnc na va si provoaca raul de mare eel mai violent. care corrtine mai mult de 0. este necesara pentru a putea lua ina1timea corecta.gratar . este considerat curat chiar daca lasa urme vizi bile pe apa. care se umple complet cu apa cind se intra in imersiune. Are lungimea de 8-10 m. Daca se instituie un sistem de supraveghere si de control aprobat de adminlstratie. BALENIER Marinar calificat in vinarea balenelor.-- 1 . eu motor Ambarcatlune (1) prevazuta cu motor. Descarcat in mare. v fig cirrna. B. catargul avind 0 vela cu speteaza. utilizata pentru vinarea balenelor. cu balansier dublu. Barca peruviana puntata avind pupa cu tablou. Ambarcatiune cu prova si pupa ascutrte. B. fixata intr-un buzunar practicat perpendicular pe marginea de cadere a unei vele. dirrtr-un tanc. unde se aila un tun port-harpon pentru vinarea balenelor. in ~ opt reprezirrta 0 combinat ie de ruliu :.-=. 2. ~i vele. era folosita adeseori pcntru vizite oficiale. dupa ultimul transport de hidrocarburi . B. care poarta denu~irea de ruliu . usor de distins prin pasarela care leaga cornanda cu gur"1tmarglnea de cadere.balena . BALANS Miscare oscilatorie a navel. plajele si instalafiile portuare. fara ca totusi continutul de hidrocarburi sa depaseasca 15 parti la un milion. avind.e de 8-10 m. Manevra fixa constituita. v fig tangon. cind oscila. si tangaj. 0 vela mare la treirne ~i un bate-pupa sau dirrtr-un foe si doua vele latine CU antena. cind se iau tertarolele : v sachet de tertarola. BALAMA DE CIRMA Balama Iixata pe muchia pupa a etarnboului si destinata sustinerii si rotirii penei cirrnei prin intermediul u riei piese in forma de cui. BALANSIER l. 2 . Manevra curenta care sustine o verga. di ntr-un palanc care sustine capatul exterior al tangonului. Se folosest e numai la navele mici si la barci . denurnita titina. v fig submarin. B. Lungimea barcii est. 3. B. BALAST 1. Ambarcathme cu lungimea de cca 9 m si cu un catarg rabatabil CU 0 vela de aproximatrv 15 m2. 2.cirma . in apropierea coaster.--~=:. 2. 3.2.tiile au loc in jurul axului longitudinal. Manevra curenta eu care se actioneaza 0 biga sau o capra in plan vertical.. B.i tangaj.

strai· 7atirnator . 13 .cirlig patent.scotele velei mari.arbore mare.ghiu. 2 .inel pupa. 2 .eavalet cu perna .bot. 18 .sachet. 15 . 10 . 3 5 .spate.etambou .euibul corbuh.i de tertarola : eche . 29 .elice : 22 cirma . 25 .crevace : 9 .batura . 10 .35 123 BALEXIERA 56 7 9 10 11 12 11 1314 15 16 11 Balenier" (sectiunej : 1 . 19 _: [m-te bine .vela mare la treime.:i. 27 . 15 .arbore bate-pupa: verga . 6 .spate tare pentru babaua de rernorca : 5 .nieri (vlnitor de balene): 1 .stringher.balamalele cirmei.funga 12 .grAtar.apara toare : 16 .foe.balansina . 15 . 2 . . 13 .etrava : 21 contraetravA.pasarela . 18 . 11 .cutia dertvor ului . 23 .curentul palancului. 17 . 28 . 13 - bate pupa. 8 . 19 .motor' 17 . 5 .balenier a intrata 23 13 .palane.dispozitiv de scoatere : 2 .coltar . 16 . 20 . 11 .SCala de pisica. 14 .tro tele cirmei.banchet .ghirlanda .manivela : 3 .strai.4 .eche . & . 14 . 21 .inel prova .locas de furchet. 20 . 3 tun por t-h arpon 5 6 7 8 DIItenieri cu motor la grui scoasi: 1 .gr~tar.parlma de ruliu. 9 . 4 . 6 .sco ta foculd Bal. 23 . 7 .eche .. 22 ~ cheson de aer prova . 33 pana cirmei Baleniera cu vele: 1 . 8-rai deschis . 14 . 31 . 26 .baba de remorca .copastie.eontraetambou.32 . 6 nip.carlinga : 30 .derfvor . 11 . 10 .pont il .gruie.cheson de aer pupa.Iemn mort pupa . pupa. 12bra].camera barcii .Iemn mort prova : 24 . 9-chinga. 12 .. 7 .chila . 4 . 3 .bot alunecator.rocarfoeului.

zbir de rtdicare . .fe!inar. BAUMA fl Apa amestecata cu zap ada care curge pe Dunare.flotor. iar h . servind ca reper 1a Iucrarile hidrografice. 3 . 6 .drlig eu papagal. 10 . 5 . BAUZAJ 1. BAUZA DE DRAGAJ Geamandura eu baston in virful caruia Se afla un pavilion sau un semn fiind destinata marcarii paselor dragate ~i a1tor lucrari de dragaj._.lest. BAUZARE (2).laba de gisea.ancore BAUZOR Nava cu ajutoru1 careia se instaIeaza. Nordului si Canalul Minecii a fost introdus un sistem lateralcardinal. 2. saula sondei grele fi!.c. 11 .geamandura.cheie alunecatoare. 2 . pot fi fixe sau plutrtoare. v balizaj 1. 2 .BALlE 36 senalelor.M. 9 . Azimutu1 se ca1cu1a cu ajutorul formulei : sin BALL.scondru . Inaltimile au fost calculate prin metoda semiversus.Ian t ." (pentru 120 8m) ' . Ansamblu de mljloace de sernnaIizare si asignrare a navigatlei in apropierea coastei . 9ancora .geamandura . Termen folosit uneori impropriu at it in acceptiunea (1). 6 .parima de recuperare .scufundatcr prin inspectie.Ian] de ancorare . Iuminoasa) servind la marcarea BAUZA Baliza Baliza hidrografica: 1 .cuta·colac etc. geamanduri. Amplasarea balizelor sau geamandurilor necesare asigurarti navigatiei maritime. BALlE Recfpient din lemn. 11 . Balizor: 1 .inel. ~i cardinal.biga. din luna aprilie 1977. 7 . 7 . BALIZA HIDROGRAFICA Ceamandura cu structura metalica deasupra flotorului. 10 . denumit "sistem A". 2. In prezent B.I. Un alt sistem. la gura fluvirlor sau pe flu vii . se construiesc din material plastic intarit cu fibre de sticla. : lateral. Primele table de acest fel au aparut in 1907.S. table Table de inaltimi z= sec cp x 6. 4 . BAUzA A instala balize.lest..scufundator . 8 .pentru pastrat apa. denumit "sistem Lanterna B".slrma de ancorare . in M. se controleaza si se intretine balizajul. 4 .tia de semnale de navigatie plutitoare. este in curs de elaborare. pentru marcarea perjcolelor de navjgatle izolate. seendri etc. pericolelor. 2 . Exista doua sisteme de B. Este prevazuta 1a prova cu bigi put ernice si cu grui cu fa1ci pentru manevra geamandunlor. 12 .fiilci Baliza de dragaj: 1 .ochi de recuperare . Reper de navigatie instalat pe mal sau Iixat pe fundul apei si prevazut uneori eu lumina (B.inaltimea astrului.legatura: 3 . 5 .). cit ~i cu semnifica. pentru marcarea senalului. fluviale sau pe --t] Iacurr. elaborat de Asociatla Internationala de sernnalizar i maritime (A. a pericolelor de navigatie etc. zonelor destinate anumitor scopuri.sirrna de ancorare.M. in care <:p este la- titudinea. 8 . pentru marcarea senalelor.

Coborit sub apa ~i legat de epava. adinci sint si funduri de pescuit. m. BANC DE CEATA MN Ceata deasa . v barca. balonul este umplut cu aer.ne.. cod etc.ochet . rnai mare ca Iocul.37 BALLAHU Goeleta folosita in insulele Bermude si in Indiile de West.d. asa cum se intimpla pe Dunare. BALUK Barca CU sase rarne folosita in apele Bosforului. antrenind nava catre suprafata. BALOT Pachet cu materiale sau obiecte nerigide (bumbac. Lungimea ambarcatiunii este de 10 m. otel etc. BANCHET 1. gabiei ingdidire din bastoane si filiere care incorijoara n neori gabia sau nurnai pupa acesteia. scosi este un indiciu de slaba pregatire rnarinareasca. 2. BALUSTRADA Ingradire a puntii. BANC DE VELAR Masa de lucru CU loca suri pentru scule de velarie.. B. de salut Parima de sirrna inti nsa deasupra vergii de care se tin marinarii pentru a putea sta in picioare cind se ordona "La posturile de salut pe vergi!" v parapet si clander. Balsa . pe fund. precum :. BANDA {despre naua} A se mcllna :temporar in plan transversal ca urmare a actfunii unor Balon cu turban: 1 . se utiIizeaza ttje metalice.turban. 2. chefali .A. barbeta .aintr-un invelis din piele umplut cu stupa si Balonet: 1 . BALONET Aparatoare pentru barci constind . compusa. BANANIER Me Nava CU instalatii speciale pentru mentinerea unei temperaturi suficient de reduse. Un B. BANDA cu 0 singura vela. BANC 1. BALON Vela triunghiulara. iar in partea superioara. avind . platforrna ce iesea in afara dunetei sau se afla uneori pe duneta pentru ca ofiterul de cart sa.patronare 3- BALON DE ACOSTARE Impletitura de parima. forma sferica : este urnpluta cu pluta si ma nevrata CU 0 barbeta. 3. BALOK Ambarcatrune malaeza' utihzata in insulele Sunda. avind greutate specifica de 1/7 in raport cu apa. v fig ascujrs. ciiliitoare. BANC DE PE~TE Aglomerare de pesti (serumbii. Barcile au. BANCHIZA cc Ingramil. B. v barca. fnv Portiune de punte unde erau inlarrtuit] condarnnattl Ia galere care trageau la rame. A naviga cu B. folosita la arnbarcatiunile de regate. submarine etc. Cind se deplaseaza sub actiunea cnrentului de apa. B. iar balenierele. 2 . Arbore ce creste in padurile sudarnericane. U neori B. 2. in loc de sirme sau lant. necesara conservarii bananelor pe timpul transportului. folosita pe coasta Perulut : sin baiza.. avind unu-doua catarge cu vele la treime. fiind Iolosita pentru apararea bordajului si atenuarea socului in momentul acostarri sau al plecarii de la 0 alta nava ori de la cheu. pentru a putea Ii stivuit la bordo BALSA 1. Lungimea barcii este de 13.) in miscare.i joasa pe o por tiune relativ mica a marij. Depuneri de mil. aflat la adincime mai mica de 18 m este considerat periculos. care reduc adincirnea ape]. poata observa mai bine velele si bordajul . de regula. Se scoate in afara bordului numai cind barca este acostata. imbracaminte). cu turban Balon cu invelisul format dintr-o impletitura in forma de turban. o copastie de lemn. care sustine arborele cu ajutorul unei bratari de etambreu se numeste B. 2 . v fig barca. duble. simplu/dublu" B. Uneori. ambalat in tesatura ieftina si legat cu sirrna.) pentru a ingreuia trecerea navelor de suprafata sau a submarinelor inamice.barbeta legat cu 0 barbeta.dire de gheata fixa sau plutitoare de-a lungul coastelor in regiunile polare : v aisberg. de arbore (catarg) <> "B. Scindura in camera barcii pe care se asaza pasagerii. B. lina. de regula. simple. Scindura a:. v fig nava de 74. B. Este detectat de navele moderne CU hidrolocatoare speciale sau cu lupe de pescuit. din bastoane prin care tree doua filiere din sirrna sau Ian] intinse cu ajutorul unor intinzatori.ezata de-a lungul bordajului barcilor de salvare ale navelor.i pe timpul stationarii. Ambarcatiune din lemn de B. BANC DE CART in» Pe vechile nave cu vele.ochi infli~urat. pe care stau u nu-doj oarneni rninuind cite 0 rama. nisip. Scindura transversala care serveste ca scaun pentru eel ce trage la rame ~i ca element de osatura al barcii. BALON DE RIDICARE Balon impermeabil utilizat la ridicarea (ranfluarea) navelor scufundate. ele poarta denumirea de B. BANC DE MINE Numar mic de mine lansate neuniforrn (din avioa. B. 4 . pietris.

Se spune ca nava "da B". pent:u a interzice sau a ingreuia actiunile de lupta ale navelor de supratata si submarinelor inamice. pe care se pr inde 0 filiera de tertarola . BARATERIE DM Act fraudulos comis de com~n~ant si de eChipaj. se foloseste in mod curent milibarul = 1/1000 bari . Se poate arunca si eu un pistol. a caricului sau a navei in punerea ei pe uscat etc. Prag format din depunerile aluvionare la gurile fluviilor ce se varsa in marl tara maree. vint) sau efectului cirmei. in [despre parime} Neinttnsa sau facind bur ta. v stmdard. ori un cere din material plastic. Primul baraj in Marina Romina a fost eel de la Nedeia executat de capitanul M." (despre vele ) Atirnate pentru uscare. mine genistice si alte obstacole plantate pe plaja ~l sub apa pentru a impiedica sau a stinjeni debarcarea desantului marrtirn al inarnicului." inv Echipaj insirat de-a lungul balustradei. BARABAI"TA arg 1. de asemenea. pentru a incasa asigurarea)." A arunca B. iar viteza virrtului creste. in forma r=y=>r o O· Baterea bandutei pentru a stabili 0 prima legatura intre nava si cheu sau intre doui nave. asupra navei-cornandant}. BARA] ANTIDESANT Baraj de mine marine. pentru a da apoi. in octornbrie 1877. BANI ERA ist Steag de forma trapezoidala avind baza mica. In acest moment centrul ciclonului se poate ana la 100-200 Mm. Manevra era caracteristica riavelor purtatoare de art iler ie din sec. avind.F. la posturi1e de salut. BARAREA T-ului ist Manevra prin care un grup de nave in formatie de sir intersecteaza prin prova sau pupa drumul u'nui alt grup de nave dispuse. fiind intovarasite de grenuri: ploaie si rafale din ce in ce mai puternice. paralela cu marginea de invergare. de regula. BANDULA Saula avind la un capat 0 para din lemn.. BANDA 1. cu 0 racheta sau cu un tun porbandula. in formatie de sir. protejate. BANDIERA inv. care se arunca 38 BARA FURTUNII MN Perete intunecos format din nori cumulonimbus ce apar la orizont ~i din care se desprind sporadic parti aruncate de vint in diferite sensuri. BANDONG Arnbarcatiune de transport folosita in zona Singapore .na sau mai multe Iinii de mine de tipuri diferite. Se spune ca. ca scop coricentrarea focului intregii art iI lerii a unui grup de nave asupra navei Bararea T-ului din ca pul celeilalte f~r~atii (de obicei. Draghicescu si de sUb10cotenentul E. . Nava de construe tie r udirnentara. cu ajutorul ei. B.. remorcaj etc. sin pavilion. Irrtre grenuri se poate observa stratul de cirostratus. Incunare transversala ternporara a navei. un nod de B. Unitatea fiind prea mare pentru a rna sura presiunea atmoslerica. grenurile sint continue. dreapta/stinga l Cornanda pentru pu nerea cirrnei 1a un unghi maxim 1a tribord/babord (nu se spune "B. pentru a realiza un cistig personal (de ex.tiei inarnice. cerul se intuneca. de regula. BANDA. 0 B. Pe masura ce B. nava "se bandeaza? : in cazul navelor tluviale se Ioloseste si expresia "se zbandeaza".\re n nu-doua catarge cu -vele la trelme. XX. in coada de rindunica. se apropie. BANDO! 11 Raport al nostromului indicind ca rernorcile s1epurilor sint in banda. BANDA (despre cirmd) Cirrna pusa la un unghi maxim. XVII pina in prima jurnatate a sec. constind in distrugerea par tiala sau totals. Poate transporta 0 incarcatura de 5-9 t. barometrul cade repede.• .BANDA forte exterioare (valuri. oarba pentru ca aceasta sa fie detectata. pe 0 geamandura.arola : v fig vela. BANDA REFLECTANTA Banda metalica asezata. parimele de legare. 2. sin Iisie de tert. "ia B". 2. dreaptaj stinga"). KosIinski. La gurile Dunar ii exista B. Termen in'J'echit pentru bordv o "Echipaj la B. mai usor de radiolocatorul navei : v si reflector radar. 0 "A bate B. BARA] DE GEAMANDURI RADIOHIDROACJ]STICE Dispunerea geamandurilor radiohidroacustice pe unul sau mai multe ali niarnente pe una sau mai multe Iinii pentru a sernnala prezenta sau trecerea submarinelor inamice prin baraj. BARA 1. BANDA DE TERTAROLA Fisie de pinza de vele. BARA] DE MINE mil Obstacol format din u. un pumn de mairnuta. Lungimea ambarcatiunii este de 18 m. impotriva dragajului prin geamanduri explozive si mine de protectie. sin invaluirea capului (cozii) forma. sc dragheaza pentru a se asigura navigatia.vo "In B. Nava mare. BAR MN Unitate de masura a presiunii atrnosferice egala cu 0 dina pe ern". iar baza mare prinsa de un basto n suspendat prmtr-o laba de gisca Ia antena galerelor (a nu se confunda cu pavilionul).

15 . Barel: 1 . 2. v aparatoare. efectuarea diverselor lucrari la nave. B. B. cu miscare r itrnica. 4. 11 . cu motor B.scaun. B.8 m. 21 . V=7 Nd.oniera. Are de obicei doi arbori cu vele la treime. folosita la fortarea cursurilor de apa. L= 10 rn. care se dragheaza permanent. agrement. BARCAGW Marinar care conduce 0 barca cu rarne san cu motor in porturi pentru transportul pasagerilor. BARA TRANSVERSALA sin traversa de gabiel BARBA 1.traversa . BARC Nava cu trei-cinci arbori. B.spate. Caracteristjci : Dep1.stringher.camera barcii . BARA LONGlTUDINALA sin furca (1). de regula. transportul de oameni ~i materiale. legarea la geamandura. avind unul sau doi arbori cu vele la treirne si. Zona de brizanti Iorrnata pe B. reziste un anumit timp. propulsata Bari de ~coti: 1 . mire a fost data si cornpozitiei muzicale lirice.crevace . de constructie speciala. 6 . avind un brat fals dat la prova navei de la primul bane din prova B. 2.grlitar.eche BARA FLINDERS V com pas.bane. Aceeasi denude crnceta.. 16 . motoproputsata rapida. amint.=8 t. . 20 . de salvare eU motor (in trecut.~rU'U'.i in mare (delta) si transportaril acestuia la cherhanale etc. tinutll. care are vele aurice. de construetie robusta si cu calita'[i nau tjce foarte bune. acestuia un senal cu 0 adincirne de cca 8 m. 18 . (1) la vint dinspre largo BARA DE ~COTA Bara metalica pe care aluneca scota ghiului Ia ' ambarcatruni ~i u nele iahturi. de peste B. 7 . exceptind arborele artirnon. salvare. 19 . Vegetatie submarma depusa pe vie a unei nave. 2. vele sau masini. avind mai multe compartimente etanse si chesoane de aer. BARCAZ Barca cu 14-20 rame. destinata efectuarii transporturilor ~i asigurarii altor diferite servicii portuare. BARCA Ambarcatiu ne nepuntata. 3.ita pentru agrement in Italia. 9 . de salvare B. v turela .etrava : 12 . 2 . 3 . cu doi oameni la Iiecare rarna. debarcarea grupurilor de diversiune etc. 8 . B=2. de regula.bara de scota : 2 . destlnata evacuant pasagerilor si echipajului in caz de naufragiu. pupa cu tablou. marcat prin gearnanduri. in caz de sinistru. 17 -. cintata de gondolieri. In trecut B. este dotata cu toate obiectele de armament stabilrte prin conventltle internationale.bordaj . cu rame) Ambarcatiune de constructie robusta.chilli. la grui si scoasa in afara bordului. 10 .la pro va !iiipupa u ne] ambarcatruni pentru legarea acesteia la tangon. debarcarea grupurilor de cercetare-diversiune etc. din mase plastice etc.. poate fi construita din Iernn. la trecerea prin produsele petrollerv aprinse ee plutesc pe apa. B.scota ghiului. parimelor de legare a navelor la cheu etc. BARBOTIN v cabestan. v fig barca. cu rame. Pentru asigurarea navigatrei pe bratul Sulina se mentine la B. 13 -cirma.ind leganatul valurilor. B. de asalt mil B.camera pro va. v bot. materialelor. prevazuta cu un motor fix sau mobil. de salvare pentru petroliere B. si fiind pregatita a fi lasata la apa pentru a salva un om cazut peste bordo B.banchet. Parrma matlsita la un inel. BARBOTlNA v barbotin (termen de santier }. capabila sll. cu vele paopera trate.pontil . B. avea si un bate-pupa.copastie. BARCA. la geamandura etc. fnv salupa. eu motor Barca mare cu motor de circa 20 CP. 14 . destinat colectarii pestelui de la pescarii aflat. cu motor arnovibil.panou . legarea navel la chen. BARCAROLA Ambarcatiune fluvialA mica folo. 3 .39 de semicerc cu concavitatea spre gura.tablou. BARBETA 1.tiJn.carlingli. B. din alurniniu. Se uttlizeaza pentru pregatirea marinareasca. de salvare pentru navele eomerciale B.. 5 . sin. poate fi puntata sau nepuntata.

7 botdebarca.rai deschis. 20 .eche legata cu clrma in afara . de rezerva .banehet.curent aranjat pentru filare. sa acosteze la scara sau sa . <> "B.8-centuri de salvare.~ef de barca . 6 . B. amenajata cu pornpe de aer si cu alte instalatii necesare 10 9 1112' 13 14 15 Barca de salvarescoasa In afara bordului: 1. B.B.minere cu mlscare alternativa . 15 .in port statii speciale "Salvamar" -.bo] alunecator . 19 .plasa . Bazate la mal . din ptnza Impermeabila san folii de material plastic. 4 . 21 . tip drezina. pentru executarea de incursiuni etc. este dotata cu tun portbandula. 7 .scondru . care poate fi pliata ~i transportata cu usur inta . Iolosita pentru diferite servicii in port. de serviciu Me B..drlig. B. 14 . un dispozitiv de Iilare a uleiului pentru calrnarea va- activitatfi scafandrilor. de regula. de salvare cu propulsie mecarnca.bot alunecator . 17 . 5 . 5.B.perna .ram. 16 .2 . de salvare de tip ponto n CU forme r otunde la prova si pupa. 3 . Barca de salvare eu motor pentru nave cOmerciale: 1 . mai putin robusta decit B. de salvare.baba In cruce.tin-'!ebine.brat pupa toarna . aceste catiuni sint folosite pentru salvarea sau in ambarnaufra- .13palanc. confectlonata. un" proiector puternic. lO-atirnatori. 2. de regula. 9-chingi.. de cauciuc instalata pe navele mici si care se umfla pentru a servi ca B.4 .clrlig eu papagal .!ija de euplare . 12macara.BARCA precum (>ivalvule de fund automate care permit evacuarea imediata a apei patrunse in interior. B. Este echipata. pneumatica B. 4 .brat fals. 3 . Lundin Barca de salvare propulsata mecanic: 1 . de salvare. B.eIice. de scafandri B. B.cutie de angrenaje. 3 .sanie lurilor etc. B. pllanta B. la scarajtangon I" Comanda pentru ca B. 2 . oprindu-se automat numai cind arnbarcatiunea se ras3 4 57 6 9 8 40 giatllor in apropiere.clrlig patent.a _ coastei.cu chila in sus.tie : sin B. II-gruie radiala . 6. 18 . propulsata prin actioriarea manuala a unor pirghii care imprlma arborelui elicei 0 miscare de rota.cirlig cu papagal. cu doua motoare de 80-100 CP care pot functiona chiar in cazul inundarii compartimentului masini .

se prevada eu aproximatie Barchentina: starea tirnpului si evolirt ia acestuia .. "'3 . 6 .arbore trinchet BAROGR~A MN v barograt. 3. sub palancuri 1" Cornanda pentru ca B. xvn.arbore mare. BASEA Deforrnare (turtire) a bordajuluinavei. Barca Lundin: 1 . Nava de lupta de 30 t. de regula. v fig nava de 74. sa fie adusa sub palancuri pentru a fi ridicata. 4 . Iolosita in M. de cca 200 t. damei. 3. pe 0 djagrama speciala. Nava de transport eu vele.speteaza . foe j 6 .ponton . tara propulsie proprie. Studiul barograrnei pentru un anumit interval de timp permite sa .panou. Medrterana in sec. denumita barograrna. pe ore si zile. 7 . nr . BAROGRAF MN Aparat meteorologic cu sistern de orologerie. destinat inregistrar ii automate a varia. "B. fltra propulsie. v irnpingere. 5 . . destinata impingerii convoaielor .furchet 9 . Barjl: 35- u tilizata catre sfirsrtul sec. transportata de 0 nava portbarje . XVIIXIX. cu un echipaj de 30 de oarneni si cu sase tunuri. Avea trei arbori en vele arabe (eu antena).tiei presiunii atmosferice dintr-o anumita ZOI)A. 3 . BARCHETA sin barca loehului.. 4. v loch. BAROCICLONOMETRU MN Instrument compus dirrtr-un barometru extrern de sensibil Iili un platou de virrt.arbore. Cea mai marebarca a unei' nave ell vele in sec. 'J BAROS DE CAZICI Ciocan mare de lemn BARCHENTINA Nava cu vele. eu trei-patru folosit la baterea cazicilor .armatura pentru rarna de' guvernare. sin baro1 . folosit la constructiile navel~r din lemn.cheson.dama . BARCA LUNGA ist 1. avind velatura patrata la trjnchet si BAROT inv. provocata de 0 lovitura exterioara. 2. v Lash. ft Nava. sin ciocan de cazici. care este folosit in zonele bintuitede cicloane pentru a stabili pozitia navei in raport eu eentrul ciclonului si cu traiectoria acestuia.der ivor Barca lunga 1. 8 . 2 . velatura aurica Ia ceilaltl arbori.parapet.tin-te bine. . Nava vela eu speteaza . rnetru inregistrator. 2 . arbori. timp de 0 saptarnina. seabee.ba te-pupa . BARCA DE LOCH v loch. XVI-XVII.tambuchi. BAR]A L Ambarca+iu ne cu vele cu speteaza. sin traversa (de punte).BASRA fie legata la tangon. 2 . 2.arbore artimon. BARDA DE MARANGOZ in» Topor en lama lata si coada curba.

perpendiculara pe prima. cu virful in forma de clrltg dublu prin care trece straja tenzii. antfaerland. BASTON Bara cilindrica din lemn sau din metal. prova serveste la ridicarea geacului (in port). 0 B. proptea. bandula v bandula. de regula. cu tunuri de peste 280 mm. BASTONUL LUI IACOB ist Vechi instrument de navigatie compus dintr-o rigH!. Uneori se poate monta un mic B. 8 palanc de tenda . 9 .virf. de tenda B. si deasupra marului catargului.P. BATERIE PLUTITOARE ist Primul tip de nava cuirasata folosita in razboiu1 Crlmeei. ptna clnd extremrtatea sa inferioara se afla in dreptul orizontului . BASTARDA ist Galera cu 1a. CU un cui metalic la virf. Uneori ultimele doua se confundau. dupa epurare. mil. A B.d. BASILISC ist Tun lung folosit pe galere in sec. B. v izobata si harti!. la ridicarea pavilionului national (in port). 5clrlig pentru lenda !nclinatii. principahi.P. folosit pentru a scoate tendaletul in afara bordului . 8baston de tendalet. de tendalet B. B. AB. 3 .zii . BATE-GABIA Captu~eala a gabierilor in locul unde ar putea bate gabia. ist Spa. BATERlSIRE v ca1l!. 2 . peatru mers Inapoi. ist Ansarnblul tunurilor de pe aceeasi punte a unei nave cu vele. 2-cirlig.coverta '* - v fig ascutisuri . iar eel din pupa.tendl. L = 15-22m. provajpupa." A capata 0 B. BATERIE 1. Caractertstlci: Depl. prova poate avea 0 mica lumina vizibila dinspre comanda pentru ca noaptea timonierul sa poata observa axul navei. care.d. = 20-100 t. 9 . A B.BASILISC 42 aluneca 0 alta rigla dubla. serveste la desrasucirea parimelor de sirma.timea mai mare decit cea 0bisnuita. 2. Bastaa de teadl: 1. BATISCAF' oo Vehicul submarin autonom destinat explorarilor oceanograflce 1a mari adincimi. lmpreuna cu un zbir.lust ra.matisealii Illiatii. de asemenea. B. cheie de-Iant.attrnli lor de sirma.. din lemn tare. de balustrada B. <> "A face B.balansina : lend ale! . pe marul B. de desrasucire B.baston de tenda . CU tunuri de 150 mm ~i 0 B. 6 ..tiul dintre doua punti (Intrepunti) unde se dispuneau tunurile \li unde locuia echipajul. La navele veehi eu vele. sin nava. de pavilion B.P. B. 7 . Iiind uneori rabatabile : BastoDul lui Jacob astru. Ansamblul tunurilor de acelasi calibru de pe 0 nava. A.baston de balustrada .d.subarba . v distanta. Facind sa alunece rigla dublii. 2. B. B. v fig tendalet. 0 B. luminile de ancora se monteaza. iar cea superioara in dreptul unui ca urrnare a izbirii acesteia de cheu sau de 0 alta nava.fatuire. BATE {despre vela) A avea miscari violente datorita mascarh. de ex. BATIMETRIC oc Referitor la adlncimea marii. secundara. chelle v.P. cu tunuri de 20-130 mm. 7 sfirc de cinepa . 4. de regula. se putea masura aproximativ inaltimea acestuia. 3 . Astazt instrumentul mai este folosit uneori in cazul barcilor de salvare pentru a face punctul aproximativ. apa este trimisa din nou la caldari . batimetrica. B. pe care se irrtind lanturile ba. BATE-PUPA Catarg mic sau vela respect iva la pupa unor ambarcatiuni : v yawl. Pe acest baston pot fi instalate. B. hind aeoperit CU 0 plasa -de B. mil Ansamblul turelelor sau tunurilor dispuse in aceeasi parte a navel l1i avind acelasi scop. prova \li pupa. pe care poate . carturile v cart. prevazut cu un mar cu raiuri pentru saule de pavilion. 5baston de tenda . din Iemn. 3. BATERIE DE COASTA mil Subunitate de artiIerie destinata apararl] Iitoralului. mare a A naviga rnulta vreme. fnapoi A pune rnaslnile in sens invers celui normal. rep ere pentru aprecierea distantelor . fiind mai curind un ponton eu calitati nautice extrem de reduse. XVI-XVII. BA~E Tanc col ector a1 apei provenite din condensatorul caldarii si din a1te surse. Cheson in care se tin harnacele. BASTINGAJ 1. Nave1e de Iinie aveau. adica primirii vintului pe Iata din prova (a nu se confunda c14 a fl utura }. BASTIMEN'I in». B. de bompres v born pres. locas deasupra copastiei in care se pastrau in timpul zilei harnacele echipajului .tacaet '* - BastoD de teDdalet: 1 . Tunuri1e sint amplasate in turele sau in diferite lucrart de for'tificatri.B. A B.d. Pe navele de Iupta. 6 .

ateliere de reparatii.79 m. +- . mod erne sint prevazute si eu un termometru ce mascara temperatura apei la ad incirnile de la care se iau probele. BATISFERA. H = 6-9 m.inaltimea obiectului observat (in m). tdw=9288t. 2 . de gama de frecventa a sernnalelor si de condit iile de propagare (raportul semnal-zgomot) si se poate deterrnina cu aproximatie cu ajutorul Iorrnulei : D = . v cinernatica navala.V=16. BATTENBERG. =9800 t. BAT AlA RADlOLOCATORULUIjRADARULUI Distarita pina la care pot fi receptionare in bune condrtii semnalele trans mise de radiolocator . . Mai exista :. Por tiune a unui port. avind gura In aval pentru a impiedica patrunderea slniurilor. BAZIN DE SPA. confectionat din ceara sau din material plastic. special arnenajata pelltru stationarea navelor.incimea de scufu ndare record (11 500 m) a fost at insa de B. h2 .d. pentru dislocarea in siguranta a navelor militare impotriva atacurilor inamicului din aer. santiere).8m. tdw= 5 170 t. In acelasi scop este necesar ca B. MILITARA mil Raion de Iitoral si de mare de dimensiuni limitate. poligoane de instructie etc. BAZIN DE ARMARE Bazin intr-u n sant ier naval folosit pentru armarea navelor : v cheu de armare..20m. baza se parcurge eel putin 0 data in Iiecare sens. sin.care trebuie sa ofere conditii pentru desfasurarea activitattlor de pregatire de lupta :. ca urrnare a eliminarii efectului curentului si vintului. intr-o mare unltate maritima. B=16. B. in care navele stationeaza iarna cind navigatia este intrerupta Pe cursurile de apa se pot folosi bazine naturale de ierriat (zatoane.M.gcamandura parcurgerii distarrtei isi poate d etermina viteza folosind formula V= BATAIE BAZA MARITIMA. d=7. un disc din alurniniu cu linii negre continue pe 0 directie si cu linii negre intrerupte pe 0 alta directie . etrava si etamboul din lernn in care se prind scindurile bordajului. L=151. construite in 1973.4Nd. arnenajat si inzestrat . platou Platou folosit la rezolvar ea problemelor de cinematrca navala.P. corist ituite. denumite \~are de viteze.= 16382t. L=130m. de pe apa.M. cornportarea navei pe valuri etc. BATURA Sant pe chila. Porneste din baia Bayamo si se risipeste sub forma de ploaie. 0 nava care se deplaseaza perpendicular pe cele doua aliniamente (geamanduri) si Raza de vitezi: conreaza exact durata 1 . BAZIN DE IERNAT Bazin special amenajat in porturile supuse ingh etului. BATOMETRU oc Instrument folosit in Iucrarile oceanografice pentru luarea probelor de apa de mare de la diferite adi ncimi.. =" D Pentru ca rezultatele sa fie cit mai exacte. 2. BAZIN hd 1. cazarmi si spitale. pentru studiul cavitatiei si pentru analiza interactiu nii intre doua nave care tree aproape una de alta (v sugere).inal tirnea arrtenei radiolocatorului (in m). BAZA DE VITEZA Sistem format din eel pe uscat sau putin dona aliniarnete instalate doua geamanduri instalate pe mare. BAZIN DE CARENE Bazin CU 0 anurnita lungime In care se studiaza Iormele cele mai favorabile ale operei vii pe un model de nava in miniatura..88 m : B= =22. dist arrta intre acestea in plan perpendicular Hind calculata cu precizie. romanesti sint de doua t ipur i: Polar I si Polar II. Tipurile Polar III si Polar IV. Mare sau por tiune de mare. au urmatoarele caracteristici : Depl. care se deplaseaza CU 0 viteza proportionala cu viteza navei reale. B. la maree joasa acesteia i se da drumul CU viteza mare pentru a spala depunerile depe fund. hI . V= 17. BA YAMO Gren violent. BAZA DE PESCUIT Nava Irlgorfftca de transport destinata colectarii de pe traulere si transport ului din zonele de pescuit in porturile de dest inat ie a produselor de peste oceanic ambalate in cutii si saci. brate secundare) sau bazine special amenajate in paralel cu albia. doua bare metalice.d. Marrane.Jh. v fig (hila.almiamen te pe mal. BAZIN DE JONCTIUNE Locul in care se leaga doua bazine portuare mai mar i. BAZ.J h2' in care: D este bataia radiolocatorului (in Mm) . oc Aparat sferic Ioarte rezistent destinat explorarii adincimii marilor (oceanelor).24 m. Consta dintr-un platou circular gradat la periferie. in care scop dispu ne de unitat i proprii de aparare ~i protectie (navale si terestre) si de Iormatiuni (depozite.LARE Bazin portuar in care la mar eea inalta se acurnuleaza apa in carrtitate suficienta . perpendiculara pe prima.V. "Trieste" (1960) in zona ins. inu baza navala. un disc din material plastic transparent cu raze trasate din 100 in 100 si cu cercuri concentrice reprezentind distante sau viteze.-\ VERGII v verga. de tipul arrtenei . Ad. mentinind astfel 0 ad incime convenabila a portului.5 Nd.i B. sa alba 0 ad incime suficienta pentru a elimina influenta fundului mic.d.43 B =3-4 m.i odihna echipajelor . d=7. insotit de descarcari electrice.C. in general de forma dreptu nghiulara. este portul. de regula. specializate pentru elice. Un element principal al B. BAZIN DE INTOARCERE Loc irrtr-u n canal sau senal suf icient de larg pentru a perrnite intoarcerea navei. aceasta depinde de puterea emitatorului .care au urrnatoarele caracter istici : Depl. de pe submarine ~i de pe uscat. pe coasta de sud a Cubei.

g-furtuna (forta 8-9· eel 1 put in 0 minute). B. sufixul O-u~or (slabir e}.5-1 Mm 1-2 Mm 2-5. depinde numai de irrtensitatea Iuminii si de vizibilitatea meteorologlca din acel moment. BEAUFORT.--. brurna... d-burnita sau ploaie fina . fs. Ia care poate fi vazuta 0 lumina de un observator in conditii de vizibilitate buna.tie. '/ .. y-eer uscat . avind ea scop nimicirea unei grupari de forte navale inamice.BATAIE BATAIE CALCULATA [des-prelumini) Dlstanta 1a care poate fi observata lumina calculata in functie de bataia norninala. Ip-preeipitatii in vederea navei (sta'tiei}. In cartea farurilor. interna. iar orizontala.O .t parte si savantul roman Emil Racovita. Vert icala. d~:. scant MN Scara a Iortei vintului.5-11 Mm 11-27 Mm peste 27 Mm BATALIE NAVALA mil Angajament naval de mare arnploare. j I / \. Alte semnificatir: litera mare .3/4) . folosite pentru a nota starea t impului: b . BELEM v balam. cistigarea suprematlei pe caile maritime diritr-o anumita zona etc. avia. fiind Iimitata de cur bura Pamintului . V BATATURA v pinza de vele. La expedrtie a lua.G.t~ 'o~\A~~ . . submarine . trecind prin intersectia a doua curbe de inaltime. Piela. da. latitudinea. BATAIE LUMINOASA [despre lumini) Distanta maxima la care poate fi vazuta 0 lumina la un moment dat. G-tempesta (forta 10 eel putin 10 minute). usoara Limpede Foarte limpede Exceptional de limpede 50 m 50-200 m 200-500 m 500-1000 m 0. notarie Prescurtar i foarte raspindite.>i inaltimea ochiului observatorului.eer partial noros (acoperit 1/4.:. repetarea Iiterei -eontinuitate. c-eer noros. B.cer senin (acoperit mai pu tin de 1/4).fur tuna cu zapada : u ..ltimea ochiului observatorului i?i curbura Parnintului. I ! Cod I Atmosfera I BAtaie 6 7 8 9 0 I 2 3 4 5 Ceata deasa Ceata groasa Ceata moderata Ceata usoara Ceata su btire Piela.i . r-ploaie. elaborata in anul 1806. Kz-furtuna cu nisip. rs=-Iapovita : s=-zapada . cu.. tara a tine seama de inalttmea sursei de lumina.~"Pc&' &'o. BEI]I Dlagrama bazata pe faptul ca Iatitudinea si timpul sideral Iocal sint riguros definite prin inaltnnile simultane a doi astri ale carer coordonate sint cunoscute.Belgica" . BELAT Vint de Nord-Nord-West ce bate cu putere pe coasta de Sud a peninsulei Arabice in perioada decembrie-martie. t-tunet. h-grindina. BATAIE OPTICA METEOROLOGICA (despre lumini ) Distarrta maxima la care poate fi observata 0 lumina in functie de transparenta atmosferei specificata in tabela de rna] jos.intensificare . Kg-Hnia grenului : Ks-viscol. inil. la care participa irnportante grupart de nave de suprafata. praf . BATAIE NOMINALA [despre lumini} Distanta maxima exprimata in Mm la care poate fi observata 0 lumina in condltllle in care vizibilitatea mcteorologica este de 10 Mm.~/ "~ '''''- Blitaie calculata BAT AlE GEOGRAFICA {despre lumini) Distarrta maxima. Diferenta dirrtre trmpul sideral local si timpul sideral la Greenwich este longitudinea. m-piela.L. be . p-grenuri cu ploaie trecatoare : q-gren. e-aer umed (Hidi precipitatif}: j-ceata.. ultimul datind din anul 1956. prefixul i-intermitentiL BEAUFORT.ceata pe mare. I I .tionalizata in anul 1926 si reglemerrtata ulterio'r prin diferite acorduri internationale. desi neregJementate prirrtr-un acord international. timpul sideral local. tlz. tlr-furtuna cu ploaie . inaltimea sursei de lumina si inal timea ochiului observatorului. a-eer eomplet acoperit eu norl grosi ._ 'b1>~ Il~ ro _:.5 Mm 5. "BELGICA" Nava belgiana folosita de Adrien de Guerlache in expedrtia la Polul Sud (18971899). este calculata pentru 0 inaltime a ochiului observatorului de 5 m (egala cu inaltlrnea comenzii unei nave mici de pescuit).roua : x."~ / ~. 1 -fulger.. lnaltimea 'sursei de lumina .::_---.cer amenintator : v-vizibilitate exceptionala : w. 'Ir: /-?aQ. z-piela cu praf.

6 ---Briza buna -~-----I·-------Nava eu toate velele irrtinse.-45 BEAUFORT 2 ° sub 1 0.5) 6 .2-20. plin si strins : V = 5-6Nd Se string r indunicile Frurnoasa 0. dar l.6 rece Briza ---6 22-27 10.7 Briza u~oara --1-----3 7-10 3.5-7."ngi.4 --1.3 0. alungita : multi berbeei (eventual.1-(0. plin si strins .5 Adiere u~oara de spuma Se Ior meaza incretituri fara creste Calm plat 0. creste eu aparenta sticloasa.1) I I 1 i Valuri mici. ber beci izolari Valuri mai mad. cr estele se sparg in str opi : spuma aruncata in dire precise pe dir ectia viritului : stropii de apa ingr euiaza vizibilitatea I 1 5.9-17.2-(0.I 1-3 0. V = I-2Nd I Marea ea oglinda Calm plat 0.7 5. are viteza foarte mica.2 Calm Nava sta pe loe.2 I.0 i Ii ° o I: ! . insa I-j-n-c-r-e-tl-.t-a--!---I 0. dire de spuma alba in directia vintului Agitata 3-( i) 4-(5.5) Valuri moderate. atit cit sa aseulte cir ma Nava eu toate velele intinse.5-(7.1 11. care nu se sfarima Valuri mai mari.1 -----1--------1--------Briza moderata ------:---1 Usor agitata 1-( 1.6 7. dar mai pronuntate.0-0.3) scurte. plin si strins.6-3.9 Briza tare ------Se string zburatorii I-:_:__:_----=__!__:_-1-------:£ncep sa se formeze valuri mari Marea mgramadeste valurile .5) 3 5 17-21 8.6 Fur-tuna Nava poate pur ta contragabier ii si velele inferioare eu 0 ter tar ola Valur i de inal tirne mijlocie.0-0.4-5.9 --3.0-10. cu cr este care se sfarima . nusimte ili~ Nava.5) I --1-1 1 5 Aproape furtuna (fur tuna moderata) 4 Nava poate purta contragabier ii 34-40 17. eu toate velele intinse. de forma.1 I 0.8 7 28-33 13.7 17. ber beci usori 2 4-6 1. V=3-4Nd Nava eu toate velele intinse. sar str opi) Moderat agitata 2-(2.3-1.6-( 1) 2 ---1-----11-16 5.8-13.

0-56. criteriu pentru aprecierea vintului.1 15 90-99 46. [nain tc de 1956. vizibilitate redusa (stropi mari) Valuri foarte inalte.vela mare si trinca la ultima tertarola 1-· 7 8 9-(12.5 81-89 41. Acest tabel serveste numai ca ghid pentru largul marii.5 Tempes. muget puter nic : vizibilitate redusa Valur i exceptional de inalte : mare complet acoperita eu pete mari de spuma : virfurile crestelor valurilor sint pulverizate . In ape inchise sau In apropierea coastei eu vlnt spre largo datele nu mai corespund.BEAUFORT ----------------------~-------------------------------------SCaI'a Beaufort 1 9 46 cont inuare I 2 41-47 20. redusa Acr imbibat eu Mare fenomenala I- mare eomplet alba.4 I 3 23.9 45 I I spuma si stropi .0 Tempesta (furtuna deplina)4 Nava poate purta inca. criteriu de apreciere a fortei vintului. eu creste ferlante.6 38.0-41. spurna in pete mari.5-46.de fur-tuna ta.5-28. vizibilitat e foarte peste 14 --i 13 72-80 37. din valuri). Din 1939.0 I I Ior I tei mai oficial a. .5-(16) I I j I -12 64-71 32. (rempesta)! Mare foarte inalta 11. 4.9 100-108 51. vizibilitare redusa I 7 ! 8 Nava poate puter nica pur ta gabierii si velele inferioare 7-(10) I i I I -10 I 48-55 24.8-24. 2.7-36.Capa sub velele ta violen. Nu face parte din Scara Beaufort 3. 1.2 I 4 Furtuna I 5 I 6 Valur i inalte : dire grease de spuma : marea mugeste . suprafata mar ii alba.5) I 1--- 11 56-63 28.dar are oarecar e viteza datorita efectului vintului asupra operei moarte si greementului 9 I Conditiile de mai sus se accentueaza treptat idem -16 I --- 109. Cifrele intre paranteze din coloana 7 indica inaltimea maxima probabila (10~{.4 30.2-50.1-61.118 56. Inainte de 1939.5-32.0 17 -14 peste 45 Uragan ----- Nava nu mai poate pur ta nici 0 'Tela.

v inci . Capatul superior este tinut de 0 balansina tg2 ]/2 Z _ tg 1(2 (90' . 2. De acelasi capat atirna o macara sau un pa. folosita de ofiterli de marina incepind din sec. compusa diritr-u n brat Bicorn de amiral (secolul de lemn san metal ee XIX) se sprijina cu cap at ul inferior (calciiul). coristind in esenta din doua spirale..sapan . sin binta prova. grafic Grafic pentru timii. table Table foloslnd pentru inaltimi formulele lui Souillagouet. RigHi.unghiul la pol. odata CU pavilionul national.re a greutatilor. BERNA. BIGA I. 8 .lanc CU care se ridica greutatile. 7talpa . compus din trei Iascicule sate cu ajutorul forrnulelor : calculul inalde drepre. 2. poate fi situat in amonte sau in aval de u n punct caracteristie.) B. Biga: 1 . BERBEC 1. 8-deelinatia. la vint de Iorta 4 du pa scara Beaufort.past ica .?-Iatitudinea. P . pe un catarg obisnuit sau pe un catarg (coloana) de incarcare. in Pozttie a pavilionului national sau a marcii de comandament la jumatatea catargului san a bastoriului .balansina : 4 . marimea 1. BERMUDIAN v vela. la tinuta de ceremonie.declinatia. A fost scos din uz dupa eel de-al doilea razboi mo ndial. BERTIN. cuprinsa intre doua puncte caract er istice (de ex. aceasta se arboreaza in B. \1 BIC! fl. dud lungimea co nvoiulu i depaseste 200 m. in latina . 2 . B. BICON Semn de zi de culoare neagra. de regula. de calcul circulara.pasttca : 9 . . 2. Bratul este tinut sau manevrat lateral cu BERTON Barca plianta de dimensiuni rnici. tra- initial. constind din doua co nu ri cu baza cornuna.. v fig sernne de zi. 3. osatura din lemn sau metal ~i bordaj din p inza.guler de parima . rigl:i 1.calcii : 7 . 8 . 8 .cap.bratul bigii. BICORN ist PaUlrie cu doua colturi.catarg. al Xl Xslea. bazat pe formulele graficului B. eotangente de jumatat] de unghiuri.47 ------------------------------------------~ BIGA BELLATRIX Steaua nautrca y Orionis (Orion). iar cealalta. printr-o art iculat ie (git de lebada).palauc de ridicare + Iixa san mobila care se pri nde de brat cu 0 bratara sau cu u n ochi. ulterior. BERTIN. 9 .palancuri de picior. 2. folosit ea semn pe geamanduri. hd Creasta alba a 'u nu i val. 5 . Rigla de calcul pentru Inaltime si aztmut. XIX in special pentru ducerea luptei eu pintenul.bal~nsina eu palane. Idem. 4 . ist Nava ut ilizata catre sfirsitul sec.ecluze etc.1» unde tg 1/2 ~ = tg 1(2 (11 + 8) tg 1(2 (90' . 6 .gai. la tinuta zilei si. iar pentru azirnut formulele: sin Zi = sin c sec cpo etg Ze = sin b tg (c-8) si Z = Zi Zz. care este purtat in locul eel mai viz ibil de nava ce rernorcheaza sau de un mijloc plutitor rernorcat .7. BERTIN. v gearnandura.unghiul la zenit. 10 .scondru . pier. Z . pe Ull inel suprapus. in eare b si c sint respectiv a ~i b din formulele lui Souillagouet. Biga improvizata: 1. 5 .brat. una Hind asezata pe un disc.ex) tg 1(2 (90' . Instalatte de ridica. apar. Gradatlile repreziuta log. int re brate.rai. 6 . in semn de doliu national sau in cazul in care exista un mort la bordo Daca decedatul are dreptul la rna rca de comandarnent. baraje.'1') in care: cp este Iatltudinea.baston pentru impledicarea rasucirii.Razboinica ". 3 . BIEF Portiu ne a unui curs de apa.

2 .. este asezat cit mai jos. medievala CU ramele grupate doua rul unui zbir : V capra.5 m.palancul brajului . L==30. Alatur i de canonierele "B. (brate) se prinde balansina foarfeca asezata pe lernn.balansina eu palane. v cranic. vizata dintr-un o talpa de 0 se sprijina incarcare. remorcarea la care se ia greceasca. BISCUIT DE MARE sin galet. timp se Iolosesc baba. BILANCELA Na'ra de cabotaj cu vele latine utilizata Mediterana. cornpusa cu calciiul forrnind pe 0 cu predilectie scondru de lemn. uneori chiar pe punte. 7 . tripod. manevra de forta. pentru greutati granlcin borduri.85 m. 4 . pe cinci" A se culca. : 1 . pe teuga. "A pune B.· de greutate B. telefon. mari gruie. avind Birema B. BigA de perete: 1 . ce se sprljina si de gaiuri de ridicare de palancuri de picior. 1694 ~i care se percepea si corabii." a participat navigatiei numar Constanta.ureehe Bintl sudat . B=4. 2. Instalatie improgreutatilor. ancorei. 3 .cui prova [l Baba instalata volta remorcii la la prova. pe purrte .brat (gai).cui. Caracteristici cu tragere : Depl. BIPOD Catarg CU doua picioare : V catarg. pentru greutati mari.in Anglia. sin biga (2). de murada B. BINTALBa tudinal ba zona portului corrtribuind de marinari la prega- cu un cui longi~i urechi unui insemnat cialitatil e punte si eletromecanica. BIRUL Tara ~EICILOR ist Impozit instit uit in Romaneasca prin hrisov domnesc proprietarilor in anul de seici BILANDER ist Nava decabotaj cu doi arbori sita in en vele aurice . B. care a intrat in compunerea' in august doua tunuri pectiv. pentru ridicarea tinut 0 2. B. V= 12. arg de 37 mm. 3 . tambur fl Baba asezata. sin de gaiuri sau brate.balansina tid. folomarile nordice. ist Nava anttca cu doua rinduri de rarne. asignrarea BILA 1. B. de perete B.lllLANCELA 48 Calciile B. Bratul B. 5 . d= 1.sudura .5Nd. calciiul fixat pe peretele unei suprastructuri si fiind folosita in scopuri secundare. res"Oltul" actiuni si in in spela diferite pe Dunare 2. 6 .perete . in M. Galera cite doua. Palancul legatura sau pe falci de cu ajuto- Bintli: 1 . 2 .past ica . . rapida de 57 mm si. BIREMA 1. ~i"Siretul". = 100 t. v an cora amiralitate. 10 m. la care se ia volta In ultimul sudate. (1) de dimensiuni reduse. pe galena unei nave cu zbaturi. perrtru tirea Bilander flotei romane 1888.ureche .baba cu motor 2. [l . "BISTRITA" ist Canoniera coristruita . 2 . Larrtul'ui instalata B. scondru in bataie.

-. unde este supus la presiunea la care a lucrat si care se scade treptat pina la presiunea atrnosferica norrnala . 2 . denurnite ABC. BOCAPORT Panou dreptunghiular din lemn sau metal. BOMBETA ACUSTICA Bomba. . 4 . cuprinzind trei table. . P~ vremea navelor cu vele B. confectiona ta din lemn. 3 . a inceput sa se pracBOEjER ist Velier olandez cu fund plat. strinsa. BLOC sin anexa graftca. Meditemporara ce apare la scafandrii care lucreaza rerana. . or runea ro unji do a n vel u. table Table de azimut si pentrn navigat.rcare ula bita"·. zie de pe have. folosit la acoperirea gurilor de maga- Bitura· BtTA JIC Bara din lemn cu care se sprijina marfa carata pe umeri (cherestea).ia pe ort odroma.bocaport . BOMBEd. Cronometrind intervalul de timp dintre momentul in care bombeta atinge suprafata apei si momentul explcziei acesteia la atingerea fundului.curent longitudinal. HtV blocus. in special la traulele pelagice (de fund). aranjat pe punte in talpa traulului impotriva asperitatilor de pe fundul rnar ii si a corrtribui la deschiderea pe verticala a gu~ii acestuia. cit si de catre navele comerciale ale [narniculu i. eel din pupa rmai scurt . BOLOZAN ist Tip de nava medievala romaBLOCKHAUS mil Cornanda cuirasata. folosita in M.. Peate Ii din metal. VBOLARD Baba de cheu.). bate pe coasta Americii de Nord. in cazul iesirii rapide la suprace Iolosea ca proiectile ghiulele de piatra sau fata. ist Nava cu vele cu doi arbori. aparitia armelor sub apa. 4 . Daca acest lucru nu este posibil.vinci . BLOC-SEC"fIE Parte prefabricata a corpului unei nave. la p pa' . errnen e san ier . adica in aiara vederii coaster. e e oane. BOBINET pesc Greutate de diferite forme (cilindru.gur~ de magazie . Boala se previne ridicind seafandrul Ia suprafata incet.49 BITON jl Baba mica.ram a (covuz). Operatia de incarcare si descarcare se numeste in acest caz incarcare·-desca. fier sau cauciuc de diferite dimensiuni . 7traversa . porta[i 1. 2rama (covuz). sfera etc.minginie. Iolosita pentru masurarea adincirnii apei . sa lernn sau beton arrnat sau 0 teava de tun vechi fie declarata: 1imita~a in timp si spatiu. 1 .. BLACKBURNE. imediat d upa iesirea brusca lao suprafata. te egra e. cern navel: timona. teristicilor acestei nave). scafandrul este introdus intr-o camera de decornpresiune. BOALA SCAFANDRILOR med Imbolnavire BOMBARDA 1. cu opriri treptate Ia anumite adincimi. BLOCADA mil Operatiune avind drept scop 3 .. constind in supravegherea cu B. 2Cb t b Iu i voci.bocapor t irrterzicerea folosirii marii atit de catre navele militare. Odata cu cresterea bataii tunurilor ~i gura de magazie. 5 . sin reduta. era.gura de magazie. Uneori. ur ura e am ou Ul BLOCUS £nv. 6 .punte . . sin boala de chesori. din neasca (nu se cunosc alte detalii asupra caraccare se conduce 0 nava mare in timpul luptei.. 1 'f t 1f ft . singe. de mina. putind provoca paralizie sau moarte prin embolic. efectiva infipta in cheu. B. se afla toate instalatiile necesare conduBOLTx 1 P t i t "tX a . si impartiala : stH. repetrtoare giroscopice etc. tice B. XIV-XV) la ad incirni mari. care se asambleaza pe cala de consBocaport brevetat: tructie.. 2. mica. la distanta. care se morrteaza pe grundrop pentru a proteja BOMBARE eN Umflatura produsa spre exteriorul bordajului navei in urma unui soc mecanic. . Regulile razboiului pe mare prevad ca B. v blocada. BLIZZARD MN Vint violent si foarte rece care spulbera adeseori zapada d~ pe sol. ist Piesa de ar tilerie (sec. se inlocuieste eu un lant. boala de decornpresie. precum Bombeta Bocaport: 1 . Navele moderne sint prevazute de regula. BOMBETA Felinar de forma sferica. V(t ig cdorpu tnav)el. consta din formarea de bule de azot in fier. BITURA Lan t de ancora vedcrea unei maucvr e.' sin panou (capac) de rului. metalici brevetati. In B. care se manevreaza directa a coastei aflate in stapinirea adversamecanic sau automat.

B. de regula.grandee. din trei parti : coloana fixata pe un calcii si asigurata eu un eere metal ic. -4grandee. eu flancul drept spre prova. tnv j urnatate din echipajul unei nave. . sin boneta. care purta denumirea de civada sau de civad iera {v fig arboretul bompresului}. deterrninind scaderea brusca a temperaturii. B. ca protectie impotriva zgomotului. imperrneabila purtata ploios. este asigurat cu rnanevre fixe: sartur i laterale. Pe goelete. sin aripa. denumit gamon. Bord (2) care nu este de serviciu : v bord de serviciu. care asigura timp de 24 ore. dintr-o singura bucata. se determina BOMPRES Catarg oblic la prova navel : v fig greement. BONET PARASUFLU Gluga purtata de tunar ii din arrnarnerrtul tunurilor mari . ea Soarele. BORD DE SERVICIU ino j umatate pajul unei nave rniljtare. iar apoi prelungita cu bastonul si cu sageara. Bordul opus este bordul neangajat. asigurind ~i protectra impotriva flacarilor. ca in expr. care se foloseste pe navele mici.legHura olandeaa . BORD ANGAJAT mil Bordul in care se da lupta. urrnarind usor.ochi de scota BONJEAN. diagrama Diagrama eu ajutorul careia se determina deplasamentul pentru orice asieta !?i pescaj. B. niste scondri. put ind intra spre interiorul navei. se afla tapapii pentru gabieri si. era montat un arboret pe care se ridica gabierul B. respectiv. Bereta de marinar.la navele . 3 . prin care tree straiurile. u neori. o piasa de siguranta. "Naseut in B. iar citcodata si 0 a doua vela. denumita contracivada.L. respectiv al navei. Pe navele cornerclale.!" Comanda pentru a da onorurile eu sifleea unui ofiter care urea la B. 4. la partea superioara. [ar la cea superioara.ochi de cioara : 6 .vela . Nava. BOMPRES PE DUNETA inv Expresie folosita pentru a indica 0 Iorrnatie de sir strinsa. BORDAJ In'reli~ul exterior al corpului navel constr uit din scinduri grease fixate. 2 . 2.bcneta : 3 och i de put BONETA 1.S." Care duce a~tivitatii de la bordul navel. XVII pe B. inferior ~i B. denurnrti cluburi. 0 arg "Naseut in bordul Iiber" eschiveaza de la rnu nca. Adrtatice "i ale M. Marginea inferioara/superioara a unui astru cu diametrul aparent mare. Prelungire a velei legata prin Iiruiala la partea inferioara a BORD LA BORD {despre dot<d nave} Alaturate. denumit antena. BONET in». La partea inferioara B. bereta. din echiserviciul serviciul cele tara Care se un trai tot greul Bonetl de marinar Bonetl de narl: 1 . La nave Ie din lemn. denumite vioril e bompresului. urrnata de agttatta puternica a mar ii. Bordul babord executa in zilele cu sot. BORD LIBER 1. B. tribord. se inverga 0 vela.L. al eehipajului se aduna in B. Pina la inceputul sec. Negre. Distanta rnasurata pe vert iGala intre Iinia de plutire si punre : v fig corpul navei. este format. 0 arg "A lua peste B. Este confectionata de obicei din azbest. (2 m/s) . trtbord. format dirrtr-o singura bucata. acesteia. 2. irrtinsa cu ajutorul martingalei. Sub B. pe care se invergheaza marginea de Irrtinsura a foeurilor. superior. Cele doua jumatat] purtau denumirea de B. d. "La B. precurn si alte date referitoare la nava. 7 . Distingern B. BORD 1. B. sint fixate uneori niste scinduri cu gauri. Sub B. jar bordul tribord. 3. poate avea.firuiala . 2 . in rafale.iN Vint puternic. este asigurat de 0 subarba. aluneeiitor B. de straiuri pe care se mvergheaza foeurile. 3. B.BOMPRES si viteza de cadere adincimea apei. 2. de ploaie Palltrie de mar inar i pe timp Bonetl: 1 . separate prin planul longitudinal.o "Adunarea pe borduri" Fiecare B. Fieeare din eele doua jumatati ale navei . care bate frecvent in regiunile estice ale M. sc poate instala un baston pentru geac. babord si. In prezent pe B. este reglementat printr-o converrtie iuternationala :v rnarca de B." A lua peste picior. Luna. iar manevrele fixe sint confectionate din t ije metalice. in sot. B.capac. BORA 2'.'5. XIX su b B. se eompunea. Tub incovotat care acopera ochiul de put. din stinga (privind de la pupa spre prova) se numeste babord. de regula. mustati ee tree pe la extremitatea unui scondru." 0 "Pe B. In ~ec. Filtru colorat ce se monteaza pe luneta sextantului pentru observatii la Soare. B. B. La navele metalice. iar eel din dreapta. 4. 5 .

i la asigurarea larrtului ancorei . de amarare B. prevazut uneori CU intinzator. B. brevetat .u nci crnd aceasta este scoasa. in loc de cirlig cu papagal. alunecator B. cu rodanta la care cele doua parime se desrasucesc si Iormeaza trei suvite ce se impletesc asa cum 1\. 0 gheara de draco B. B. simplu Bucata de partma eu lungimea de 3-1 m. indictnd litera. iar eele pentru sirme. care are la un capat un oehi cu rodanta ~i un cirlig. speciale: B.botezatl" cu apa de mare t iner ii rnar inari cind tree prima oara Iinia ecuatorului. primitive. pana blocheaza sirrna.i impletesc fetele eozile. F . de ancorator v ancorator. 2.Portiunea dintre ochi ~i nuca se poate infa~ura. B. B . de bared B. celalalt capat f iind patronat. se folosest. La ambarcatrunile mici. v fig ancora traversata. serveste la botarea cnr ent ilor barcilor. B. c. B. B. Cind cutia se inchide. scoarta de copac etc. -". in ultimul t imp. Cind i se anunta numele se sparge 0 sticla de sarnpanie de bordajul prova. de capon B.de nara . care nu se mai poate fila. intr-un cadru de amuzament cu deghizari . Iunga. avind la un capat un cirlig de papagal si. impedicind-o astfel sa balanseze : v fig barca de salvare. u neori .de legare la gearnandur a . ~ E. care pot trage intr-u n bordo . pentru pari me vegetale se fac din parima vegetala. de lant rupt. cu gheara de drac B. E . B. C . ist Salva executata CU toa+e tu nur ile de acelasi caljbru . unui lant sau unei ancore. pe coaste . I . BORDUL DIN VINT Bordul (1) din care bate vintul . Distanta parcursa intre dona volte succesive .de lant cu papagal.cu nuca . Ia gruia de capon. printr-o jumatate de ochi intors . eu nuca Bucata de pari na rasucita in sart . din plastic.Carpenter. in coada de fat a B. ca suplirnent sau in locul unui B. B. B. B. BORDUL DE SUB VINT Bordul (1) opus celui din care bate vintul. H . v fig barca de salvare. eu care se boteaza. Carpenter B.lice \. G . de descurcat Ianturile Capat ~~~. cind. B. iar la celalalt. B'O:rEZUL LINIEI Obicei marinaresc practicat pe navele de cursa. 0 saula sau 0 salarnastra.turcese . B.de Ian] ell Inttnzator ~i papagal. BOTEZUL NAVEl Ceremonial traditional care are loe cu ocazia Iansarii unei nave noi. care consta dintr-o laba de gisca din sirma [sau din Iarrt). (3).. BORDEE 1. un intinzator. B. B.eu gbeara de drac. Acest B. ce serv este la amarat tunurtle. de lant Capat de lant ce serveste la botarea parimelor meta. prlnzindu-se la unul din capete de un inel CU ajutorul unei chei ~i avind la celalalt capat o cutie in care intra 0 pana eu caneluri potrivite sirrnei ce nr rueaza a fi botata : pana este asigurata cu un surub de fixare. eu nuca. turcesc Are aceeasi utilizare ca si B. BOREAL sin nordic. ancora dupa t raversare .-~ B. denumita barba.in coada de fata. care are la un capat u n oehi cu rodarita si un cirlig sirnplu. D . cu rodanta care aluneca pe sirmele de ruliu atunci cind 0 barca de salvare se Iasa la apa pe mare rea. care are. Bofurl: A .. din foi mari de tabla.pielea navei"}. v volta. dar nu este tinuta in palancuri . iar la navele moderne. aflat la capetele gruilor de barca : serveste la tinerea barcii at. marirnea etc. placaj si . BOT Sub nuca se prinde.~l de lemn. BOT Capat de parima sau de lant ce serveste la asigurarea unei parime. 0 nuca dubla. era const ru it din piei (de unde si expresia .e perrtru botarea larrtului de ancora. sint . BOTEZ Inscriptle imprimata pe un pavilion. din Iarit.

e fi recuperata. la rind 11 sau. vancora.. care a fost ulterior abandonat intr-o barca. sub marfa supratata V BRAT 1. 3 . de nara Capat de larrt trecut prin inelul de ancora pentru a asigura ancora intrata in nara. se prinde in cirlrg (a nu se conjunda cu cheia B. partma in bucle. serveste la tinerea B. 4parrma vegetala rasucire al partmei. 4. pentru a-I asigura. A inchide cu 0 legatura gura unui cirlig pentru a nu permite ochiului sau inelului sa seape din acesta. 2. B. ~ ~ tW BOTMAN v sef de eehipaj.n Ip·'Lrea la cheie. Ramificatie a unui fluviu.navel remorcata .5<5"15$*. 2. 2 . egala cu . iar a unei parime de sirrna. BOTA 1. de legarela geamandurd }.Sl remorcil la rODdou: 1 .. Manevra curenta ce serveste la bra- !~:~i!~: c~. 6remorca de slguranta Botarea remoreii pe remorcher: 1 . dupa ce este trecut prin inelul geamandurii. cu care se traverseaza ancora tip amiralitate. absoarbe 0 parte din energia navei ce aluneca pe cala de lansare. din cinepa care se fixeaza pe gulerul unui scondru de acostare.. dragi de mine. Asigurarea une tarea (orientarea) vergilor sau picurilor si 'ghiurilor. 3 • serveste la descrucisarea si incrucisarea tangonului sau la manevrarea in plan orizontal a Botarea unui cirlig Botarea unei chei unei bigi : MG.:i~~~. de remorca B. de rondou v botarea rernorcii. 0 BRAC MG Suport din Iernn asezat pentru a repartiza greutatea pe mai mare.edo£~:~~~. Unitate de masura pentru adiricimi.. .. 2 . cunoscuta ea urmare a revoltei echipajului (24 aprilie 1788) impotrrva capitanului Bligh. 'i' I ~ .. 1. 3. . stan remorca unei nave fluviale la intoarcere pentru a nu perrnite ea rernoreherul sa fie traversat. rupjndu-se.remorca In banda Botarea parhnelor: 1 . .Ianj .bot Carpenter. 2. remorca ramine prinsa de bot si poat.rernorca .iS:Zo~~i~~)~ . B. BOTARE 1. in sens invers rasucirii. .6 picioare sau ancore tip amiralrtate cu aiutorul lanturilor. Botarea ~/7j ~~ "".remorca bojata . 3.•tit t imp _cit rernorea nu se rupe sau adinc in uscat. 3. Inchiderea guri unui cirlig CU 0 Iegatura. Asigurarea 3RAT DE DRAGA Ramificat. B. Aplicarea unui bet de rondou pe de lant cu cirlig de papagal. Carpenter cu care se asigura remorea in eazul in care aceasta s-ar rupe. Fixarea u riei parime sau unui lant cu ajutorul unui bot. 4 . adica rasturnat. atunci cind remorca ar trage pe travers. de traversiera Capat de parima sau de lant. 1. pe care se fixeaza foarfeeele de BOTAREA REMORCII 1. de put Capat de Iaut eu cirlig de papagal. 1. Manevra curenta ce 1 2.ureche de rernorca . prelungit cu un sfirc de sirrna. f Sensuf gangului BOT CASANT Lant care tine 0 nava in momentul lansaru de pe cala si care. cind sfircul este garnisit la cabestan. v fig verga..BOT 52 nu este virata la bordo In eazul in care se rupe. Prinder ea remoreli taiere a parimei de ancorare a minei : (v fig cu un bot care. [ar uneori CU un brat al sflrcului. care. 3 . B. Iarrtulu i.cabe .' 5 .ie a parimei unei unui bulon de ch eie nr.filiera . B. irnpreuna cu oarnenii ce i-au ramas credinciosi. folosita pe har tile marine engleze si americane. de scondru B. este tinut de 0 draga) . B. A fixa cu ajutorul unui bot. unei parime vegetale se face "eu rasucirea".leg Huri de filiera . sin gal. adica in sensul de Bofarea remorcii: 1 . de legare la geamandura Capat de sirrna cu cirlig de prindere si en zbir.saula . 5. denumite boturi de ancorator. 2 ~ remorca . cu care se asigura capatul Iarrtul ui de ancora in putul. "BOUNTY" ist Nava de razboi engleza. 2parirna de strmll. B. 2.828 m. 3 .remorcher . A asigura un bulon de ch eie cu 0 legatura. Botul si parima sa ramtn BRAT DE MARE Golf ingust care patrunde in banda .

"A B. a fost infiirrtata in anul 1793 prin "Hrisovul pentru corabiile tarii ce sint a umbla pe Dunare" cat de domnitorul Alexandru Moruzi. In trecut a fost utilizat si rerrnerrul brick sau brig. BRICUI A curata puntea. B. adica cu armata perrnanenta. gratarele sau alte obiecte din lemn. BRIC Nava eu dona catarge 9i cu vele patrate. L Il B. Bratele sint marcate CU 0 legatura (sernn) in Iocul in care trebuie luata volta pentru ibratarea "la semn". de capitan de cursa lunga. Hind gata de lasat la apa : ~ fig barca de salvare. de ex. BREMZA il sin bot. BRICUIT Operatrunea de a bricui. un singur catarg.53 BRAT FALS Parima data.caBRIG v bric. Egee. adica pina ce ating sartur ile. in grandee" A orienta vergile pe directia vintului . B . A manevra vergile unui ve Iier in plan orizontal cu ajutorul bratelor.intre doua coturi ce se unesc cind nivelul ape lor creste si care cu timpul se astupa. Nava cu doi arboti. B. Poate fi irrtilriita in M. in cruce (la semn). Unghiul dintr e perpendiculara pe planul diametral al navei si verga. la semn (in cruce)" A orienta vergile perpendicular pe planul diametral al navei. sin brlgantina. de pilot. de la prova unei nave Ia primul bane din prova unei baret de salvare ce se afla la grui. BRICEAG DE MARINAR Briceag CU 0 lama si 0 cavila de matisit. 3 . A vira bratul babordjtribord al unei vergi.Hrcea". urechile" A trage CU urechea. brata. scondri etc. XIV). sin om in prova.N. La 0 nava cu vele BRIGANTINA. 2.arbore trinchet A . folosind piatra engleza si nisip umed. Neagra. velele Hind bratate in evantai la acelasi arbore.i. BRAT MORT fl Brat . 12 .saula BRIGADA DE NAVE mil Mare unitate navala av ind in compunere sase-noua nave mijlocii (dlstrugatoare. M. lupta la sfirsitul epocii navelor cu vele avea maximum 18 tunuri.adeseori in forma de potcoava . vila . Marmara. unghiul de B. BRIGADIER in». elaborata Culegere de uZUTi la Pisa in sec. BRICK v bric. v "Jl. arg c: "A. BRATARA DE ETAMBREU Bratara care tine catargul pe 0 ambarcatiune. BRATIERA Ambarcatiune cu vele si. BRATA. BREVET Document prin care se atesta calificarea prin examen intr-o anurnita Iunctie. <> "A B. BRATARA DE VERFAFOR 11 verfafor. 2 . variaza in lungul arborelui. BRATARE Manevra de a brata. de capitan de cabotaj. XIV. iJRATOL sin guseu. prevazuta cu ochluri de care se prind diferite accesorii. M.lama . BRATARA Armatura metaliea de Braliera forma circulara. Adriatica si M. Ea coopera cu breasla spatareasca. BREASLA NAUTICA ist Denurnire data militarrlor de marina. "La semn. de l~'~ A v1ntului tDirectia Brafare: in B c Brie: 1 . BRIGANTINA 1. submarine) sau doua-trei divizioane de nave mid (vedete). cu un motor auxiliar. BRIC HERMAFRODIT ist. BREVE CURIAE MARIS (regn1i) maritime. Brlceag de marinar: 1 . in sart" A aduce vergile la un unghi maxim de bratare.. avind vele patrate la arborele trinchet ~i vele au rice .ti l" Cornanda perrtru a B. folosita pentru transport si lupta. pentruca acesta sa bata in lungul velelor Care flutura fara efect. iJRIC GOELETA v brigannna (1). cu o vela Ia treime si un foe. B. M. L = 15-17 m.arbore mare. Se monteaza pe vergi. eventual. "AB. cu.B. Mediterana.in sart . BREVE PORTUS KALLAMITANI Culegere de regn1i de drept mar itirn a coloniei pisane din portul Cagliari (sec. "AB. asigurat cu 0 saula. Caracteri~tici: Depl = 50-70 t. la babordj tribord.!n cruce (Ia semn): Cgrandee patrate. Unghi de B. ce se foloseste la lucrarrle de matelotaj : v ~i cutit de gabier. B.

mura Mil itare care in timpul Razboiului de Independenta a transportat trupe ~i armament pe Dunare. urcatori. prin care 0 laguna sau un brat secundar al Dunar ii se Ieaga cu marea [termen [olosit in Delta Dundrii i . 2. Nava eu doi arbori cu vele patrate. Antile (Lndiile de West). plonjanti si B. prin care se urrnareste ingreuierea sau pcrtur barea totala a receptionarii emisiunilor statrilor de radio. de ancora B. Caracteristici: tonaj=12961 t. inv. radioloca. Mornentul startului coincide cu eel in care B. B.contrascota . a construit pod uri de vase etc. tara vela mare. de regula.ic care aduce la curiostirrta navelor date importante privind sigu- . Ansamblu de macarale prinse de acelasi pu nct. Macara cornpusa din doua capatini de macara imbinate la partea superioara : este folosita mai ales pe iahturi. cuprinde rnacaralele scotei. se recrutau pirath Hibustleri . in locul buchetului. BUCANIER ist In sec. se conf unda cu piruenui }. dispuse la 90°. (rar) Portiune a bordajului intre Iinia de plutire si punte. BULA Semn de zi de forma sfeT-ica sau const ituit din doua discuri cu un diametru comun. prm radio sau publicat. BUCHET DE MACARALE 1. B. unde apa este pu ti n adinca (a nit se couf unda cu berbecii ). 2. Aparatoare a bordajului navei sau arnbarcatiu nii. B. murei si contrascotei. de start B. iara a mari puterea rnasi ni i (g. in anul ur mator . care prepara 0 conserva din carne uscata. V= 14 Nd. BRIZA MN 1.colt de scota . denumita bucan. constind dintr-o grinda din lemn ori d intr-o banda groasa din cauciuc sau dintr-o par ima Iixata pe bordaj (Ia arnbarcatruni) 9i avind la prova 0 impanare si un nod de turban. "BUCURE!. 2. XVI. [l Rama folosita pentru guvernare la arnbarca. 2.: B.d. BULETIN Comunicare transmisa. . BULB Proerninenta la prova unei nave care per mite sporirea vitezei. era folosita in trecut pentru deterrninarea star ii absolute a cronornetrelor. ridicata 101un catarg. XVI BRIZANTI Valuri care se sparg in apropierea uscatului. BROcAR sin agent rnar it irn.BRIZANTI Ia arborele mare. ridicata la un catarg si lasata sa cada la intervale de timp determinate pentru a da ora exac'ta. BUCENTAUR is! Nava folosita de dogii Venet iei pentru cerernonia simbolica a . Perturbarea Iucr ulu i aparatelor de dctectie anttsubmarina ale inarniculu i. 2. d=905 m.nesc. in special al ins. BUINA. format din anafoare care se rep eta suecesiv . de mare) si dinspre uscat (B.O. const ruit in 1961.tie. de exe rnplu. sin randa. in acceptiunea (1). rid icata pe 0 saula 1a prova u riei nave. Dupa panta fundului 9i panta valului. sin bric-goeleta. BUIOL sin ghiordel. Procedeu de neutralizare a lucrului mijloacclor radioelectro nice ale inamicului. In momentul abordarii plajei acestia au tendinta de a pune barca travers pe val. fiind folosit pentru rransmiterea unor semnale . Buchel de macarale: "BUCUR" ist Salupa 1 . 4. Iolosita pentru a da startul (plecarea) Ia 0 regata. este lasata sa cada brusc. brooker. V1nt de Ior ta 2-6 pe scara Beaufort. XVI-XVII. urcatori ajung pe plaja sub forma de spurna ce se raspindeste pe 0 zona mare. care. de coltul de scota al u nei vele patrate la care B. a instalat baraje de mine. de remorcaj a Marinei 4 . BUHAZ sin buaz. BULBUCA fl Curent circular in apele curgatoare. Vint care bate alterriatlv dinspre mare (B. Tortuga.sco ta : 2 .tiu nile de pe Prut. orara ist B. B. eu spargere treptata. La aceasta ceremonie dogele aru nca in laguna un inel de aur. se deosebesc trei eategorii de B.. sin buhaz.Jogodnei cu marea". ist Galera usoara Iolosita de algerieni in sec. 3 . indicind ca aceasta este ancorata. BUAZ GM Gura. v reguli de drum si geamandura. si dezorganizarca lucrului sistemelor radioelectro nicc destinate conducerii si dirijar ii arrnamentului si tehnicii de lupt~.34m. B= = 18. Din B. locuitor al ins. sin ciul nita. prin care Venetia "lua in stapinire marea". L=152. a facut ocolul Pamintului intr-o singura cursa. BUGALET Me Lugher de cabotaj folosit pe coastele Breta niei. co nstituie 0 manevra foar te dificila. Spre deosebire de prirnele doua categorii. B. radioreleu.M. ca dar de logodna.80 m. de useat). Trecerea prin B. Randa Brlgantlni (1) Briganlinil sec. B. natu 1. BRUIAJ mil 1. 3.iTI" Primul cargou rorn a. televiziune etc. nu.

v butoi. Rar folosita pe velierele moderne. 0 durata de 1-3 ore. Curbs lui Butacoy BUTAFOR Scondru scos in afara bordului pentru intinderea unei manevre: v fig nava de 74. piasa ist PIasA contra torpilelor. starea :. II vint de B. 2. Pe un trauler pot exista doua-patru buncare acoperite cu capac mobil (bocaport). La unele traulere B. BURTA 1.._ L pus celui initial (ve-90" 270' chiul cap 180°).. localizlnd.igradul marii : precipitatii.. cotele apelor : gheturi : fenomene hidrometeorologice etc. prevazut cu cirlig simplu. care serveste la depozitarea pestelui descarcat din traul. B. B. se pune cirrna de un anurnit unghi in bordul tn care a cazut omul. transmis de doua ori pe zi de catre 0 statie din Terra Nova.__ . Atlantic. v butoi. B. sin bulumea.bulina : 6 . pentru a impiedeca scoaterea acesteia. nebulozitatea.uire . 2 . Portiune a velei de linga rnarginea de inttnsura : II vela. pacura.vrana lin sus). 4. B. B. BULINAR Marinar care da dovada de abilitate in executarea manevrelor cu vele. BULON DE CAPLAMA Mijloc de prindere a unei caplamale. BUSTER Gren violent de Sud. a fost precedata pe navele vikingilor de un scondru cu furca care impingea marginea de cadere a velei. BUTACOV. este prinsa de grandeea de cad ere cu 0 laba de B. BULMEA f1 Perete vertical-transversal sau longitudinal -in interiorul magaziilor navel. 4 . cu + C 'tW. 3. BULETIN DE PILOTAJ Act semnat de comandantul navel si inmjnat pilotului. care bate pe coastele de Sud-Est ale Australiei. II fig Dreadnought. BUM sin ghiu.grandee de cldere 3 . Curbura unei parime insuficient de intinse. BUTANIER Nava ce serveste la transportarea butanului lichid.P. 3 . totodata. temperatura aerului si a apei de mare. Parte a butoiului.i date referitoare la timpul probabil.coltar de spr alj.. este prevazut cu un sistem de pr eracire a pestelui destinat prelucrar ii.ochi de bulinl Burtl pe mart!ae: 1 . en situatia gheturflor B. avfnd forma de cos de moara. 5 . motor ina etc. hidrologic Informare zilnica despre cotele apelor unui curs de apa navigabil. iar cind nava a inters de 70° se pune cirrna de aceIasi unghi In bordul ~o opus. 2 . cu gura la nivelul purrtii de pescuit a trauIerulu i. BULLIV ANT. pina cind nava • oml8apa R( / • ajunge Ia capul o__ . efectele incendiilor . BuRA Picatur i fine care sint ridicate de vint deasupra valurilor si se depun pe puntea navei. contmtnd urrnatoarele elemente despre situatia hidrometeorologica : vintul (directie si vrteza) ." A ambarca la bordul navei combustibil necesar marsului (carbuni.burt . BURTA PE MARGINE Me Mod de stivuire a butoaielor la care butoiul din paniolul (rindul) superior se sprijina cu marginea pe burta celui din paniolul inferior.- BULINA inll Manevra curenta servind la tragerea marginii de cadere din vint a velelor patrate la aliura vint strins. cu ctrlig dublu. BUN CAR Compar tirnent in Care se depoziteaza carbunii navel. Forma bornbata pe care 0 ia partea centrala a unei vele patrate sub actiunea vintului. cu limba etc. dupa ce ultimul si-a executat corect misiunea de pilotaj.ochi de cioad 7 .55 ranta navigatiei. BUTANIER BULGE sin contracarena.d.gardjnA. BUNCAR DE PE~TE pesc Buncar cu capacitatea de 7-10 t. care permite utilizarea mai rationala a spatiului. precum . curba lui Manevra executata de 0 nava pentru salvarea unui om la apa pe vizibilitate redusa.lab~ mare 5 . 4.margine (slert).velA.). Build: 1 . este de obicei etansa si contribuie la rigidizarea structurii. vizibilitatea pe mare si pe uscat. BUNCHERAJ Operatiunea de a face buncar : II tanc de buncheraj.. hidrometeorologic mil B. . B. La primirea sernnalului "om la apa". utilizata pentru protectia navelor mari pina la primul razboi rnondial . <) "A face B.laba micA. prin care se annnta situatra aisbergurilor si a cimpurilor de gheata din Nordul Oc. .

gaura arborelui gabier. Butra Butuc: 1.. BUTOIAS DE BARCA Butoi mic. 3 .BUTELIE 56 BUTELIE ist Proeminenta in bordurile dunetei in care se aflau We-urile oriterilor : v fig nava de 74. Se practica la velele aurice de barca sau iaht. BUYS-BALLOT. lege a lui Lege care detcrmina pozrtia centrului unei depresiuni. se compune din: burta. in emisfera nordica. de forma ovala.dop . v etarnbreu. vrana. 5 chila. Partea cea mai rezistenta a butoiului estc marginea. 3 .. irnprovizat prin legarea cu un lant a celor doua par ti ale Butolas de barca . centrul depresiunii se afia. inu. BUTRA Velier arab cu vele cu antena. v fig butoi. spaniol B. arborelui pe care acesta le leaga in mod normal. format prin dublarea 'marginei de cad ere a velei. . margine sau sfert. f1 Partea din prova a uneiplnte.~. denurnita balena. care reuneste coloana CU arborele gabier sau arborele gabier cu arboretul. BUTUC Piesa vdin lemn sau metal. Este fixat pe fundul barcii pe un cavalet si amarat cu osaula. BUZUNAR DE APA v pluta de salvare. BUTT Me Butoi cu capacitatea de 327 1. v macara. in care se introduce 0 intaritura. Intr-o stiva pot fi stivu ite trei panioluri de B. in care se pastreaza apa pentru barcile de salvare.scutundator. fund. 4chinga de amarare. de regula. 2 . B. sin butoias de barca . iar in ernisfera sudica. la circa dona carturi inaintea traversului babord. Pe vremea mar inei cu vele se Ioloseau si butoaie tronconice pentru rom sau carne. 4. BUTOI PE BUTOI Me Mod de stivuire a: butoaielor care se sprijina reciproc pe burta bur/a pe margine). v fiti1. v fig balena. B. gardina. v nara. v butoi pe butoi si burta pe margine. 1 .coloana (mai rar folosit decit BUTOIA~ DE FITIL . la circa dona carturi inaintea traversului tribord. Stind CU spatele la vint (cu vint din pupa). 3. servind ca ambalaj pentru lichide. BUZA 1. 2 .cavalet. BUZUNAR Locas de dimensiuni reduse. BUTOI Me Recipient metalic sau din lern n. 2butue de lemn. BUTOI DE GALER.

CABESTAN Mecanisrn de punte ce serveste la virarea lantului ancorei sau la manevrarea par imelor. Unitate de masura a distarrtelor.c C l.d.cloin tlmp ce navele mari sint prevazute CU C. Unele nave mod erne au C. pe care se sta calare. 2 . de pot: 2 . de pilot. navelor moderne au sub c1opot un barbotin cu Iocasuri in care intra zalele Iantului ancorei.tachet.lantul ancorei . 2. CABALLITO Mijloc de navigatie folosit de ind ierrii din Peru. 5 .coroana : 7 . Pe cornanda navei se amenajeaza 0 C. la capatul opus C. 7 . Ca mijloc de propulsie se Ioloseste 0 rama simpla ~i lunga de barnbus. denumite manele. Pentru filarea lantului.tachet mobil -. constind dintr-un fel de plu ta confectionata din trestie impletita artistic cu sfoara. 6 . La baza clopotului exista un cerc metalic cu dinti oblici ce poarta denumirea de coroana .ferastruica.ferastruica : CABLU DIRECTOR Cablu electrtc= asezat pe 5 . Barbotrnul poate fi solidar cu axul care este actioriat de un motor sau de masiua cu ajutorul unui volan. portavoce). se vireaza manual.2 m). 6 . fundul mar ii-c-prtn care trece un curent alternatival carui cirnp electromagnetic este detectat sau manual. pentru parime : daca se indeparteaza niste tacheti care acopera barbotinul. Coeficient al deviatiei radlogoniornetrului. de cinepa.masina cabestanului . Pe tavanul cusetei este montat un compas.din secolul XVII: 1 -plWirie. cabestan pe coverta : 4 . CABLOGRAMA. manela . 3. cu aburi cu ajutorul carora C. pentru 6 . manelele sint prevazute cu crestaturi prin care se trece 0 cingatoare. Sub palarte se afla clopotul pe care se garnisesc parimele de manevra saucablul ancorei. ce nu permit miscarea decit in sensul pozitiei in care sint a~ezate. receptoare nu este egala decit in momentul . C.tie (telefon.. Incapere de locuit sau destinata executar ii unor activitati la bordul navelor. 5 -cabestan sub co. egala cu 0 zecime de mila marina (185. Pina la inceputul sec.tachet .castaneta! 9 .: "Da" (afirmativ).p~l:irie. eventual.stea de comanda a masinii cabestanului : sirrna pentru ancoroate si. acestea pot servi si la manevra manuala a ancorei. 3 . B . verta . sonerie.Pa"Tilion din Codul international desemnale cu semnificatia. Telegrarna transmisa prin cablu submarino V CABLU 1. cu picioarele in apa. 2. barbotinul este decuplat de pe ax. C . de cinepa. C. avind la partea superioara 0 palarie cu feresIrrtensitatea zgomotelor din castile celor doua truici in care intra niste bare. Poate fi actionat electric. Navele comerciale sint prevazute si cu 0 C. Pentru a nu iesi din Ierestruici. de mare Iolosita de cornandarrtul navei in timpul nav igatiei.M. In prezent numai barcile mai au C. in acest cere intra niste degete (came).elopot.crestatura.. CABLIER Nava destlnata punerii si reparatrei cablur ilor submarine. 8 .pentru lant ~i parime: 1 .barbotin . ci C. 4 .steaua frinei. 3 -' cing atoare . denumit stea de cuplare. CABINA. 3 _ XIX ancorele nu aveau Iarrturi . 4 . este legata de cornanda prin diferite mijloace de comunica.pentru parime: 1"": ancora de curerrt.tiei cornpasului magnetic. numai pentru lant (fara clopot) \Ii C.barbotin. denumite castanete. Parirna de ancora. 2 . Cabeslane: A . se compune dintr-un ax vertical de receptoarele montate in fiecare bord al navei. Coeficient aproximativ al devia.

CAIAC l.D. sin Calac de eschimos: 1 . reperele de navigatie. C. drumurilor ~i relevmentelor pornind de la Nord ~i Sud spre Est si West cite 90°. CABLU SUBFLUVIAL Cablu electric izolat si acoperit cu 0 manta de plumb.. 2. magaziile cu materiale ale bordului. astfel de nave erau folosite in Tarile Rornane pentru paz a pe Dunare. in» caliifatuitor. CAIET DE ORDINE DE ~OAPTE Caiet in care se consernneaza ordrnele comandantului navel privind drumurile ~i vitezele de urmat in cursul noptii si.osatura . Spatlu dintre ultima punte ~i fundul navel. CALAT arg 1. (IS tlU se confunda cu "pe cald"}. servind la realizarea legatur ii telefonice ~i relegrafice pe fundul mar ii sau oceanelor. CABLU-LANT in» Lant de ancora. bolnav. CADRAN A patra parte dintr-un cere. ist Pedeapsa J . . prevazuta cu doua catarge cu vele ~i armata cu un tun. CABLU SUBMARIN Cablu electric cu un mare numar de conductori izolati intre ei si acoperiti cu 0 manta de plumb si cu 0 arrnatura metalica. Lipsit de posibilitatt. international. 4. CAIET DE SO~DE Document de evidenta in care se inscriu zil nic sondajele efectuate in tancuri sau santine pentru a det ermina fluctuatiile nivelului Iichidului din interior. este folosit pentru marcarea paselor prin barajele de mine. Ambarcatiune cu rame folosita de eschirnosi pentru vinatoare ~i pescuit. 3. intre lansarea a doua grenade antisubmarine (salve de grenade) succesive . Nava de eabotaj CU greernent variabil. ora sosirii etc. Inzestrat cu tot ee trebuie. omul cazind in mare. cind transporturile se efectueaza intre porturile aceleiasi mari : C. 0 "Pe C. drumul de 15° se exprima prin N 15°E. 2. renuntat 10. Rama de gurA de magazte. in care se incarca marfa. CAlC 1. orele la care trebuie sa apara anumite Iarur i. mare. care se foloseste pentru etansarea barmuzului puntii :. Hind instalat pe fundul flu viilor. CALAFATISI £nv. 2 . mic. Spatiu de sub puntea unei nave CU vele. unde se ana. CAIET DE PREGAlIRE A DRUMULUl Caiet in care ofiterul cu navlgatla inscrie rezultatele studierri drumului de urmat. ist Ambarcatjune folcsita pe galere. locul de onoare fiind in stinga. masurat in secunde. 2. Suport al c1opotului navei. iar drumul de 345°. [rar ) pescaj. dar rnai mica decit un golf. CALAFATARE {nv. CADRANTAL in» Sistem de ind icare a. Astfel. CALAFAT 1. mai mare decit un sin sau 0 criga. XVIIXVIII) construita din lemn. de bani.i bordajului la nave le ~i ambarcatiunile din in care nava. 2 . pe care se construiesc navele. sin eAlAfll.CABLU 58 lemn cu locasur i pentru una sau mai multe persoane. CABOTIER MC Nava de tonaj mic folosita pentru cabotaj. CABOTAJ MC Transport marrtirn de marfuri ~i pasageri intre porturi apropiate.d.bordaj de piele (impropriu) hambar. CALAFAGIU sin dUAfiituitor." La Iimita resurselor. precum si pentru calafatuirea punttlor din lemn ale navelor metalice. denumite padele. Distingem: C. 2. 2. 3.trola.c!rml Calae de sport: ce se aplica pe vremea marinei cu vele si care consta din ridicarea celui pedepsit in arborada cu ajutorul uriei parirne ce era apoi filata brusc.. Osatura sa din lemn este acoperita cu plei de foeA. prin N 15° W. de regula. calfatare •. CALA DE CARENAJ sin cala de balaj. "A pune pe cala" (despre navd } A incepe constructia unei nave. CADENTA DE LANSARE mil Intervalul de timp. periculos v ciclon. acest sistem. adica ora plecarh. se afja deasupra cablului. cind transporturile se efectueaza intre porturi situate in mari diferite. CALA DE CONSTRUqlE Plan inclinat. cind transporturile au loc intre porturile unor state diferite. CAD RANT sin sector-cirma. propulsata CU rarne speciale. eventual. CALAJ sin. de la 0° la 3600• CADRU 1. Iolosita in Levant. CALA v etambr eu.C. folosita in apele Bosforului. 0 arg "Pe C . CAlC DOMNESC ist Na'la de razboi (sec. Rarna din lemn pentru intarirea unui palet de gaura de apa.scaune . care serveste la realizarea legaturii telefonice si telegrafice intre maluri. In prezent s-o. "Pe fundul C. actrvitatrle ofiterulu i de cart in anurnite Imprejurari. sin a ealafatui [se mai intrebuinia in timpulRazboitl/ui de Lndependerud } . adoptlndu-se sistemul circular. arnenajat la malul unui fluviu sau intr-un port. 2. CABLU-PILOT sin cablu director. CALANCA Adtncitura a malului. C. 3 . C.. 3. Priceput intr-un anumit domeniu. CALA 1. Ambarcatiune sportiva din lemn sau din pinzA irnpermeabila Intinsa pe 0 osatura din lemn. de mijloace.tuire. Stupa irnbibata in catran." (despre naud} In constructie sau in reparatii. lansarea a doua mine etc. sin cablu-pilot. Ambarcatiune CU rame.

Hind eChipata cu dona motoare care ii permit sa atinga viteza de 10 Nd. C. are 0 camera de observatie subrnarina : un catarg portal permite ghidarea navei si urrnarirea evolutiei vietuitoarelor marine. diametrul torpilei etc. ist Scindura cu gauri corespunzatoare diferit elor calibre ale ghiulelelor. C. pe care se pot ridica navele mici pentru efectuarea reparatrilor si irrtretinerea carenei : sin cala de carenaj.itii. mil Diarnetru interior intre doua ghinturi ale tevii unei guri de foc. precum ~i prin gurile de scurgere ale instalatiilor de Igiena. CALE Spariu cuprins intre doua curbe de pozitie ale unui sistem de navigatie hiperbolic.Ieagan . servind Ia tratarea scafandrilor care. CAMPERDOWN v Victoria (2). CALEA VINTULUI Distarrta pe care un anurnit 'lint bate corrtinuu in aceeasi directie. constituit din citeva fine. 2 . de ex. Omega etc. pescajul redus face posibila navigatia in ape rnici si in mijlocul recifelor de corali. Y.ti de plumb sau de Iut ars pentru a-l mentine in pozitie verticala. de agitatie zero a CALMAREA VALURILOR CU ULEI Operatiune de acoperire a suprafetei marii CU 0 pelicula extrem de subti re de ulei (fila rea uleiului) care impiedica formarea berbecilor .[C Ospatar la bordo CAMBUZA Magazie de provizii la bord. dupa anumite table. CALITATI MANEVRIERE Calitatile unei nave mic. de a nu arnbarca prea multa apa pc mare rea. de care se prind greuta. Bol navul este supus u nei presiuni egale CU cea corespunzatoare adiricimii de la care a fost scos .35° N si paralelul 30-35° S. barcii Spatiul cuprins intre ultimul bane din pupa si spatele barcii (v fig barca ) in care stau pasagerii. C. Determinarea erorilor mijloacelor electrice de navigatie. Pe vremea navigatiei cu vele trecerea prin aceasta zona era foarte dificila. d~ navigatie sin (rar ) C. din cauza r idicar ii rap ide la supratata. nava are corp dublu din Iernn.fila. Se folosea la verificarea diametrului ghiulclor. C. sub apa.. Kava este dotata cu 0 batisfera si un elicopter. CALM PLAT MN Starea apei pe scara mari]. CAMPERDOWN (ALA DE HALAJ Sud-Est in care v irrturile nu sint decit brize u~oare. CALITATI NAUTICE Ansamblul calitatilor marine si manevriere ale unci nave. CAMAROT )'j. De C. CALDERETA MN Vint cald care bate dinspre munti pe coasta de Nord a Venezuelei. adica dintre alizeele de Nord-Est si spa tii de la bordul navelor sau ambarcathmilor. "CAL YPSO" Nava de cercetari oceanografice apart. CAMBUZIER Marinar care are in prirnire cambuza. 1. C. documente nautjce etc. 3 . la arnbarca tiuni : v fig barca.59 Plan inc1inat. 2. Uleiul se Iileaza din saci de filare dispusi in functie de situatia navei. co ntracteaza boala scafandrilor. hartilor Incapere din comanda in care se afla masa cu harti. unui ochi etc. CALIORNA Palanc cu eel putin 0 macara tripla ce se utiltzeaza pentru ridicarea greutatilor mari. Grosimea unei zale de lant. Call de halaj: 1 . . CALITATI MARINE Calrtat ile unei nave de a tine bine marea. instrumerrte nautice sau repetitoarele acestora. cu un diarnetru tactic de a putea Ii op. CALA SEACA inv Doc uscat. apoi presiunea se reduce treptat. dcpinde inal timea valurilor. pentru punerea in miscare a vinciurrlor. variabile ca directie. de a inroarce usor. C. in acest fel este posibil sa se tina marea mai usor. masini Compartimentul in care sint instalate masi ni le. Loran. cabestanelor etc. unde arniralul sau comandarrtul navei aduna ofiterii pentru a le comunica ordine. de a pastra viteza pe mare rea. Provenita di ntr-un dragor construit in 1942. CALDARINA Caldare auxiliara CALIBRARE CAMERA Denumire data anurnitor incaperi sau CALIBRU 1.cabestan care produce vapori de apa sau apa calda pentru Incalzrrea compartimentelor navei. unui cirlig.V. 2. CAL~I Vint de Iorta zero pe scara Beaufort. Deterrninarea dcviatrilor rad iogoniometrului . La prova. CALE DE LANSARE v lansare. 3. hartilor. Cousteau. de decompreslune Recipient cilindric ce poate fi pus sub presiune.inind cunoscutului explorator comandant J. caldari Compartimentul in care se afla caldarile : numarul lor variaza in Iunctie de marirnea navei. C. C. prova Spatiul dintre primul bane din prova si etrava. pina la valoarea presiunii atrnosferice. pe 0 distanta mica. CALM ECUATORIAL MN Calmul dirrtre zonele cuprinse intre paralelul 30 . mare ist Incapere sub duneta pe vechile nave cu vele. si in care ofiterul cu navigatia tine estirna si face calcule nautice. CAMANA pesc Lantana Iixata la partea inferioara a navodnlui. Decca.

CU sectiune drepturighiulara sau trapezoidala.CAMUFLAJ 60 careia navlositorul poate rezilia contractul daca nava nu soseste in termenul stabilit in portul de incarcare: indiferent de cauzele care au provocat irrtirzierea.A. avind un deplasarnent relativ rnlc (circa 2000 t) si fiind armata cu doua-trei piese de artflerio de calibru mare. egala CU 1/60 din intensitatea Iuminoasa. cuirasata mil. fluvii. potrtvit Canoe CANONIERA mil Nava de lupta destinata sa.25 kg a pu tut fi interceptata in Oc. 5 . ventilatie pentru orez. CANAL ACUSTIC SUBMARIN hd Strat de apa aflat la 0 anumita adincime. plase de C. (mai ales pe Dunare). prin acoperire cu ramuri de copaci. dar cu fete plane din scindura. la 0 distanta de circa 800 Mm.traiectoria sunetului. unor condi'[ii de temperatura si presiune. cafea. Se amenajeaza indeosebi pe tirnpul transportului pe distante mari al sacilor cu orez. in cond it ii favorabile.gradient termic negativ..suprafata apei . in care. CANDELA Unitate de rnasura a intensitatil lurninoase.gradient termic pozitiv. se propaga de-a lungul axului canalului la distante foarte mari. invizibila la Nord de paralelul 27°N. CANAL VENETIAN Tunel de ventilatie amenajat provizoriu din dulapi si ghile i~ magaziile navelor pentru a impiedica deter ioar ea marfurilor din cauza umezelii. fiind echipata cu tunuri de calrbru mijlociu si mic (pjna la 85-88 mm). captusite in . C. Mascarea navelor prin piturare pentru a Ie face mai putiri vizibile sau a nu permite adversarulu i sa determine cu usurinta drumul si viteza. CANDELITA sin nod de scaun. CANIS MINOR Coristelatie avind steaua nautica Procyon. in latina "Ciinele mic". 2. C. Astfel.si Sirius. a unui em2 de corp negru (radiator integral) la temperatura de solidificare a plat inei. CANCELLING. CANIS MAJOR Constelatie avind stelele nantice Adhara . pe directia norrnala. ist Nava cuirasata destinata aparari] coastelor (1890-1900). clause engl Me Clauza inclusa in corrtractul de transport marltim.ierea u~catului care le separa. C. Dupa eel de-al doilea razboi mondial a inccput sa fie scoasa din inzestrarea u nitatilor navale. se afla la adincimi care variaza irrtre 50 si 1 200 m sau chiar la adincimi mai mari. cacao etc.unde care scapa in afara canalului virf cu bila si doua cirlige laterale. marimea 0.9. Fe~omenul of era mari posibilita. se utilizeaza pentru a da afara prova la plecarea ambarca'tinni]. mar itim ce uneste doua mari sau doua oceane prin til. precurn si pentru determinarea pozrtiei navel cu ajutorul sistemului radiotehnic de navigatie Sofar : sin canal sonor. folosita in Cartea farurilor. Atlantic. servind la invergarea focurilor ~i velastraiurilor pe straiuri . CAN OE Ambarcatiune usoara Canistrell cu rame denumit~ pagae. datorita. CANARISEALA sin canarisire. 2 . Idem. explozia unei grenade cu greutatea de 0. schifuri sau barci obisnuite. CANGE Prajina lunga (coada) care are la unul din capete 0 arrnatura metalica fermata dintr-un Cange CAMUFLAJ mil 1. 3 . Fisie ingusta de apa intr-uri cimp de gheturi (a nu se con[unda cu senalut). Lucrare hidrotehnica. de dimensiuni corespunzatoare pentru a permrte trecerea navelor.axa canalului . sapat in interiorul continentului intre douii. "Cunele mare". in scopul scurtarii drumului de navtgatle maritima. fiind inlocuita treptat cu escortoare si cu nave apar tinind altor clase. CANOPUS Steaua nautica ex Carinae (Carena). a apara barca sau a prinde un mel ori un alt obiect la acostare. CANAL 1. CANISTRELA Piesa metalica in forma de inel deschis. 6 .ti pentru detectarea su brnarinelor la distante mari . C. 2. Canal acustic submarin· 1 . C.sursa sonora . Uneori coada este prevazuta cu impletituri ornamentale. Are un deplasament de 700-800 t. refleetate in repetate rtnduri in sus si in jos cu pierderi minime de energie. 4 . in latina.unde limitii. strat de difuziune adinca.S. sin (rar ) veriga de strai. actioneze in zonele costiere proprii. CANTA inv Recipient asemanator unei albu. CANARISIRE Inclinare transversala permanenta a navei (a nu se confunda cu banda). C. sin canal de verrtilatie. 8 . interior C. originara din Canada. CANOTA] Sport la care se practica rarnarea in caiace. 7 . canoe. undele sonore. asigurindu-se astfel o cornunicat ie indirecta intr e doua mari.

mil C. Virf de catarg. CAPA CAP DE ~ARPE fl Baril. Extremitatea dinspre larga unui curent de spartura. lasind in urrna 0 zona mai calma. cind intensitatea vintulul scade.\ \ \ \ \ " I J I \trans\ersai Siaj \ Ie (a nu se can[unda cu mortul }. care inchide 0 darna. care 0 protejeaza impotriva berbecilor. Raportul dintre volumul navei destinat incarcarii marfii si greutatea acesteia se numeste coelicientul de incarcare al navei in picioare cubice. 2.vergea de sart. C. C.. 7patul unei par ime .. de care se tine seama la lucrarile de deratizare {a nu se c~nfunda cu tona jul registru ) . 3 .ochi pe du blu sau du blat. de nara C. sin bocaport.C. si convine aproape tuturor velierelor. denurnita 3.vintu. de dama 2 C. la care acesta raporteaza capul pe care il tine la cornpas. Unghiul format intre directia Nord ~i axul longitudinal al navel la un moment dat. la:capatul din put al Iarrtuluj de ancora : cu ajutorul acestela lantul se asigura in put. a unui convoi. in locul C. prevazut cu 0 contragreutate pentru a putea fi minuit usor. 6[nt inzatoare . "A pune capul pe . Mac Gregor C. Iixata la pro va navelor fluviale. CANTON Un sfert din suprafata unui pavilion def inita de medlatoarele Iaturilor . 6.. C. Par tea dinspr e cirlig a u nei rnacarale. 3ancora eli patru brate . CAP DE BERBEC in» Piesa din lemn de forma ovala. primind vintul la circa sase cart uri din prova : nava deriveaza. siaj transversal. V capat. curentii. este mai mica decit C. sin (impropriu) pentru drum. CAP DE MORT Bloc de beton prevazut lOU un inel de otel. 5. insa nu se . C. trinca tertarolata :. 8. Pozrtia cea mai favorabilaia unei nave pe mare foarte rea ~i vint prea puternic. sin car tier. monte a unui sat. Cap de berbec: intilnite doar pe velierele mici 1 .. fl Extremitatea din a. Proeminenta a uscatuluiinaintind in mare. 0 nava jeste totdeauna Ia C. CAPA 1. CAPACITATE DE INCARCARE Me Volumul disponibil al navei destinat incarcarri marfurilor in vrac sau in baloturi. . poate fi ~i zbir.cap de sarpe . Dupa Nordul de referinta.1randa de fur tuna. la Iansarea navelor sau la efectuarea altor lucrari gre- Directia vlntufuj . Partea superioara a gitului coloanei arborelui gabier sau arboretului. fl Extremitatea din amonte a unui ostrov.d. giro (a nu se conjunda cu drumul). <> "Ce cap ai?" 1ntrebare adresata timonierului. cornpas.ntul calauza. bane de nisip etc. care se Ioloseste pe santiere la probele de tractiune ale remorcherelor. CAP DE LANT Za groasa fara pod. care acopera nara pe punte. avind pe margine un sant ~in care I intra zbirul si trei gauri prin care trece intinzatoarea. 2de cabotaj. 0 nava cu vele tine la C. Cap de sarpe: CAP ACIT ATE BALE! 1 lant-calauza (ercbet). 5. 4 zatoare metalice. exprimata in rnetri cubi. Servea la spalarea rufelor marinartlor. zincata.3. chiar cind macaraua se afla Ia extremitatea inferioara a unui palanc. sin. a unei paduri. 11.B. I I Direc\ie J . 7. brevet at cu actionare mecanica . la un tarnbuchi in puntea cuirasata. v fig ~ capat..berbeci.sart. 9. Seryea la intinderea [sartunlor : in pr ezerrt. se numeste C. CEREALE Volumul in 2 .. o nava cu vele tine la C. gabierr. sub trmchetin. " A guverna nava pe un anurnit obiect de la uscat. .u. 4/"" ~-7ji~t{~~~ -c 12.61 interior CU tabla. 13. 2 -siaj transversal Capa (la navele cu propnlsie mecanici) 0\ !'u\ .Ian] gros care se pot incarca bale! cereale. Nod la extremitatea unei parirne . punte CAP DE DANEZ Nod la capatul u nei parime.B. cu ajutorul careia se pune ancora Ia post.cap CAP:BE BULGAR Nod la cade berbec. avind Ia capat un rai pentru la. 8 . Hind folosita cind vintul atinge forta de tempesta . m3 /picioare cubice in 4. inv pentru prova (se mai intrebuin!a inca pe la mijlocul secolului trecut). sin capat. ~' J -Y~(- Capa (Ia navele cu vele): 1. CAPACITATE CUBICA Capacitatea interioara a unei nave. cuirasat C. Acest tip de C. 4. magnetic. deoarece nu cupri nde si spatitle dintre coaste si traverse in care nu se pot incarca bale. /1 v fig bocaport. poate fi adevarat. 4. 2. Partea cea mai inairrtata. in sensul marsnlui. C. dar nu este totdeauna la drum. a unei Iorrnatu. se folosesc intlngrijea. Extremitatea curba a unei chei sau a unei rodarrte. CAPAC 1. CAP 1. 10. legatura . 5 .

Extremitatea unci parime.ochi ?e capelatura . Capatul dinspre nava al unei parime. si sub trinca t ertarolata. iar la velierele mari. ordinarii se tine sub gabieri si trinchetrn. • .presat cu vintul din pupa. sin statator. 11 . seaca se tine numai sub randa de furtuna. sub trinchetin si vela mare sau randa de f'ur-tu na .ureche : 2 . iar siajul transversal trece spre pupa.aparatoare de piele ~4 . capat fix. CAPAT Nod facut la ~apatul unei par~me pentr~ arboretului sau al unui scondru. ceea ce face ca marea sa 0 impinga inapoi. Goeletele tin C. A . Locul de pe catarg unde se sau printr-o gaura oarecare. 0 "A lua C. de preferinta. Bucata scurta de parima metalica." A vCAPAT FIX sin capat statator : st1l. presat Arrnatura asemanatoare. stinga.cap de bulgar dublu.deschis . 3 . dreapta. 0 nava cu propulsie A B c rnecanica tine la C. 5 . pentru a veni cu nava la C. . 8. 10 . CAPAT DE StRMA 1. dreapta..cap de bulgar simplu . Bucata de par'ima de mica.ell ochi . en vintul la 2-4 carturi din Capde de sirma ..sarturi perechi . v si dreapta.falca . de cornert (uneori palanc care se matiseste la cheita macaralei si secundului) de catre l.capelatura i 6. la care nava are tendinta de a veni in vint.d. stinga.coloana poate ii Iixata la capatul unei parime de sirma prin despletirea firelor in interiorul capului ~i rurnarea de zinc topit. in navlu. C." A manevra CAPAT DE VERGA v verga.?c. C.tll.arcll. C.cape te de bulgar dublate. prova. 2. la care nava are tendinta de a abate sub vint.. ardent a C. ana grija de marfa. a nu permite acesteta sa treaca prirrtr-un rar CAPELATURA 1.. C. expunind-o la avariere ~i Ia ambarcare de apa. Astazi C. trecind ochiul inclus1\. inv Prima acordat~ v CAPAT STATATOR Capatul curentului unui comandantuh. capeleaza manevrele fixe ale arborelui. Orice nava tine mai bine C. preventtva C.. 2.S. 7cascaval (cheie). protejind mai putin nava. Capat ul din interiorul navei al cablului sau larrtului de ancora caruia i se ia volta la binte. 2. lungime CAPAT DE PARIMA 1.tor pent:u ~ fixe. 9 .strai . dar fixata pc sirma prin presare.. se considera CAPELA A lega 0 manevra fixa. C. suporta timpul rau la C.piciorul arbore1u! gabier. Uneori se recomanda sa se tina liii C. "A tine la C. Dupa locnl pe care it are A .CAPAT 62 poate stabili velatura. daca fileaza ulei. stinga. 12 .i unei nave. Arrnatura metalica ce Capelatura: 1 . acesteia peste capul coloanei arborelui gabier.sart orlan. respectiv Capete: pe guler sau pe eo~. E cap de danez CAPAT DE BINTA 1... 2. Ccap de bulgar pe 0 parima rasucita in sart : D . C . pe tirnp excesiv Zinc turret de rau. C. in masini cu prova in vint sau. gable. B . moale este C.tor. sau in largul unui port. B . luata de 0 nava in asteptarea unui ciclo n .

cu vele care dubla in cursele sale obisnuite Capul Horn. 8scondrt . sin patrona.palane de picior . Picioarele si talpile se pot misca eu palancuri de picior sau de talpa. manevrelor fixe asezate zburatorulul. cu lemn. nautica a. ist Galera-comandarrt. in general.tiu ni. A fila ancora din nara lji a 0 atirna de 0 gruie de capon sau la 0 pereche de babale pentru a ellbera nara in vederea legarri navei Ia geamandura cu Iarrtul ancorei. inferioara unci gal ere reale. acopera sarninta unui arbore din Java.zbir = formate din doi arbori gabieri si verga mare sau din doua vergi inferioare.saula .balansina . de regula. care serveste la astuparea gaur ilor de apa in cazul efectuarii lucrarilor de Capot de barei: 1 . Ansarnblul capetelor pe gulerul catargului. CAPITULARE vigat.bordaj. Se foloseste Ia umplerea centurilor de salvare. poate reprezenta 0 intaritura preventiva a unci por tiuni slabe de bordaj.ararat: 4 . v inciur ilc ~i. salteleJor etc. Capri: 1 . 5 . La ambarcatiuriile din lernn. 10 . Pe navele eu vele eu' arborada din lemn distingem eaprele mari. 2. 2 legatura : 3 .foaie de arama : 3 . 5 . C. pernelor. 6 . toate instalatrile si aparatele aflate pe puntea descoperita. sudata. C. CAPO( (Ceiba pentandra) Fibra vegetala care.capo t gisd. C. eventual. tip monitor. A prinde ancora cu cirligul caponului Ia navele cu vele. v CAPRA. care s-a . La navele met alice. martrnea CAPELLA Steaua 0. 3. 2. CAPON Palanc la capatul gruiei de capon. t unur ile . 4 . poate consta dintr-o Ioaie de arama asezata pe 0 bucatii de pisla si dublata. CAPOT i'mbracaminte din pinza de vele cu care se protejeaza impotriva ploii si vintului barcile.talpa.2. rlndudirrtr-o manevra fixa. formate din vergile gabierului mare si gabierului trmchet.CAPTAIN in arborada. Iristalatie improvizata cu ajutorul careia se efectueaza manevre de Iorta : este fermata din doi scondri legati la un cap at cu o legatura portugheza sau eu 0 legatura de capra. cu ajutorul caruia se caponeaza ancora .Intariturt din scindura salvare.Iaba de 3 . Aurigae (Vizitiul). 2 . si eaprele mici.cui de arama . Portiune care se reazerna pe guler. la prova ~i pupa. 7 .ie edictate NAUTICUM ist Reguli de nade Republica Venetiei in 1255.p&:otica. CAPITANA.ptsl a .curent . v fig a ncora t raversata si nava de 74. "CAPTAIN" Kava cu suprastructura engleza (1870). CAPIAMA Petec pe bordajul u nei nave sau ambarca. 9 •• legatura . CAPONA 1.. CAPHORNIER ist Nava. Caplama: 1 . nicil etc. exista : C. 2 . av ind picioarele asezate pe talpi si fiind sustinuta la partea superioara de 0 balansina.

C. eele a carer latime depaseste 9 m) sint prevazute CU pereti separator! longitudinali si transversal] (diafragrne de ruliu. CARACTERISTICA LUMINII Ansamblu de elemente prin care lumina unui far sau a unui sernnal luminos de navigatie se deosebeste de cele ale al tor far-ur-i ~i semnale. i~i irnpune autoritatea si dispune de soarta acesteia. din Sf'C. poate fi foarte periculoasa pentru stabilitatea navei. 2 . Curat ire a operei vii a navel in doc. "C" pentru drumuri. la bord.punte de manevra . Perloada de izolare. ' CARENARE sin carenaj. CARANTINA 1. "G" pentru longitudine.. sin opera vie. "L" pentru latitudine. Neagra..2 L de la perpendiculara prova : B .VI" pentru sernnale medicale. "T" pentru ora locala. L=20-23m. . Aceste elemente sint : fazele caracteristice sau ritmul.caravela latina. Astfel.V" pentru viteza in km/ora. CARAELE Vint din sectorul Nord-Nord-West Iavorabil pescuitului de coasta in M. in general. sin numar de armament. din echipajul format din 600 de oameni au fost salvati doar 18. CARENA] 1." "A fi in C. B=6-7m. 2. "A" este caracteristic pentru azirnuturi si relevmente. "S" pentru viteza in noduri.turela CARAMUSSATA ist Galera rapida cu rarne. intr-un tanc de cornbustibil. arata ca aceasta sernnalizeaza dupa Codul international de semnale . de ex.ni in M. perioada si culoarea luminii.Iatirnea navei .caravel a. parime etc. de eel mult 40 de zile. XI-XVI de piratii nord-africa. XVI. deplasind apreciabil centrul sau de greutate. XV-XVI. DE DOTARE Me Indice folosit de societatile de clasificar e pentru determinarea numarului de ancore. CARACTERISTICA Pavilion de semnale care figureaza in toate semnalele. = 80- CAPTURA Act militar prin care comandantul unei nave de razboi pune stapinire pe 0 nava de comert inarnica. sin flamura codului.5 Nd. "Captain": 1 . a echipajului si pasagerilor unei nave care nu are patenta de sanatate curata sau la bordu! carela s-au produs pe timpul traversadei cazuri de boala molipsitoare etc. . avind semnificat. "D" pentru data.lungimea navei (definifie a sacietdtilor de ciasif icare}. folosita in sec.CAPTURA ------------------------------------------------------------ 64 rasturnat pe mare rea din cauza Iipsei de stabilitate. in prova sectiunii . in rada sau Ia uscat. B . de tangaj). "J.1. Caravele: A . cu care trebuie dotata 0 nava cornerciala ." CARAVANA ist Expeditle a cavalerilor ordinului de Malta asupra coastelor turcesti. nepuntata. CARBONIER Nava destinata transportului de carbu ni . CARACTERISTICA STELATURII PROVA Raportul 10 A IBL in care A este aria cuprinsa irrtre proiectia conturului purrtii pr incipale (inclusiv teuga) si prolectia Iiniei de incihcare de vara pe planul de baza. avind semniIicatia "Zarit". C caravela rotunda = c OOt.ie asemanatoare sau referindu-se la acelasi subiect. Ridicata de 0 nava de razboi . cu trei arbori cu vele latine. Iarrtur i. neutra sau aliata. "Z" pentru tirnpul civil la Greenwich. respectiv. <> "A face C. dispusa la 0. CARENA INTERIOARA Cantitate de lichid Iibera in interiorul navel. sin abatere in carena. Local in care se executa C. in Codul international de serrinale. a echipajului si a caricului in conformitate cu legile razboiului pe mare ~i conventiile internatronale : v priza. CARACTERISTICA. Caracteristici : Dept. (ARENA Portiune a corpului navei aflata sub linia de plutire . in sensul de rnai sus. CARACTERISTICA CODULUI Flarnura din Codul international de semnale. "R" pentru distante in mile marine. CARAVELA ist Nava din sec. 2. Aceasta operatie se executa uneori cu flacara peritru a arde depunerile vegetale si animale. V=3-9. Pentru a evita acest inconvenient tancuriIe mar i (de regula. dar uneori ~i cu vele patrate. Mediterana. sin carbunar. L .

.

18 13. Nav. 1. In .. din prova : II . v. 'c ... . ~.b<>rd .. Nova eu vele. b . de 7 Nd. II ---. Navl care pdeui"llie .~. PilnlinA.din lril>ord.e fPlpi n.ut4: :. (:11 L < 50 en.1100.. .i.e . • . lribonl. """'I'USI).dln 1'''1' a.drl I C.r~ ~beaU. vl""th: .. b· . '1'1.. U. - .g.z.. ell pema de aer. . v:lrut~ '. In rm:I"S'1 \'~~ul:l: _ .pillge (fin . .ol care re·mDreheaz4.din b. \! A.din pupa] b . . • . U.:.din Jl'ru".dill pro "a . . v~:<ut.J. dill babord i 11.menJ Vlil'll!I: .. sr. IOIma e unital.apl.din preva . t ale -COp) usll:. KilY. In mers !\uminlplbena ell !!CU· pirl).max..ell . e . :<:1 laurecho. e .11 prin Iraul. din babord.tlel d." eu vlred: prln Bpa."" L < 1 m sau amb""""l-Iune eu ram •. NavA care "'m"rcbe ..din prova .' ~ e . nave rem<>_te III ureehe ~"u implnso. nave eemercate. vhutJ.liua. c ..2. e .>de sus. \'!l1\1 te: p ii • . . "1it"U. vhull: • ..de SU5..> . eLI D < :zoo m Inl..elm 1''''''''. ~ . eu L . .din babord . Mal mull.ell L <: 12".. ~12Ull: .din llI'Oya... JII"v4 eu prupulsle m"""MelI.din Whord. Yhut~ dlo pro"a. "hutl.. 1 . v4zute: • .. 6. Navt eare I".A ell p~ulJul~jt: mcc.:00 m.a..eu lumina f"""aaUVlI. b .flrl vited prln.e J'Up.dfll baburd . di 11 ba bo. . to mers. n.dtn P>lpa.zjUQ~ :5_ N a vI. J. TT"lll~ 1!1IU!lnd cu vlt"a prtn apA..din lobord.ge §j na v il [fQpi_nd (u n. cu D :> 200 m wire pupa re moreb<>nllui ~I pupa uillmo. e dlu lfibord . _ ~ din prova.din prov ~ ~ . "" L < 7 III ~i viteza..rd. b .: '.. N • . Na.I zu 11I di.. din lribord. b .di'n pupa.40 4b LUMINl 111 SEMNE DE Zl 1.! remorcberulul pupa ulUmel nave remcreare.nJC-i.. 10.v~ IHl propul .: .din IrlOOrd.'11 :<:1 prin .. N~""{I c...dln preva .III.le meeaniea .

b . e .capacitate de o:uln~vrl redu!~. ""ot.e la .d..le.din tribard .~ 31 a f+ Ai .. Drager de mine.dill lribord. vlrule din preva. prill a1'1. lB. 30. b .rlua.'~ cu .slrul nnoll.~ uneltele. TJ'8ul~."Y8. Nay! in cun de a draga sau de a efeetua Jumn sub api. 19.din prcva.!B de 16(1 m. vhut§.' declt pm tnul are.din prova : e .tiU9.din pro" a. 15. .din uibord (noapte a ).b . 26. NaY~ care po!$Cul!!'l'. navlglud ~i ell «. c . 18. 'Navd anccTlI1A: • .din trlbord. Na. In impos. Ha\'! pescuJnd ell pla'3-puncG (..din Irlbonl b .~:. . "bui: . d . .te altl.tlu a. 16. d .. TrauJe. • .din b. vhut: II din bibonl. . lanslnd plasele. din trlbonl.. 19. "lizuU: a . vatuld: . Traulcn tn. < 00 m. din !.din prova...din tlilxml loe poat.abard: • .din p.11. 17. 11.\1 a. Nav~ cu vele. b ... truce prln Lribonl).dill pro"". aldel dse 1t priM traulare. 23. " . vdzul. I1vlrul vil. la • DOOr'll .dill prov •. b . Trauler eu traululprln Imr-un obstaeel.. N. peseajul '~".1 dedll'nn traulare. vlI. . Navl care '''m"roheazll.l1. ~ .ribonl.tlu a.1. vi.! 51 b 4tl 32 > 00 m.v.l.ntll: • . . Idglnd I.left.din bBbord.al.cui~lO n alU. eu vit~d. etnd JallSea. Gltre] dealt prln traulare..ziua (se poate tr eee prtn lribonl). .onaplea: b . b .} ~ m~ . b .a~ina . vhutA: I . 00 unalte de pescuil ee oe inUlld pe " dbLantA odz<>nl.l I'"sa \'~lLIlli:a ..11 01 prin ap!.j: 28a ~ 290 29b rft&.!bilitate de a abate din drum. 11.zlua. nil~ d.ul"'d pe pereehl. CD nn<tltulo ps-luse Imr-un obstaeol.llua. in¢rl. Nay! ea re peseul". mecank4. l'lrJ .. yhut: . vbull din hibord..L 1'. C .~Iua.dua. J I. vh·ull!: . dill uibonl.din prova . din Ltlbo.din pro" a.ncorl [neaptea).\ prln ap!.din pmVII. 1a a"""do I" peate treee prln babord).din babord. 12. ell vll"z. • .din pro"a (50 poal" treee prfn IribonlJ: • . prfn apl1 c . u~<:. 15 Navl care """".lIl: II . . Yhula: I :. fdrl vll"za prin "pi..dUll. 14. • . NIl"d ne$lftplnd pe manevdo.ziua. 10. lrA. lu!. sunje. Hal'l cu pwpul!. Nav' can: pcs.

i sconoru de bifurcar« peotru axa ~alulni . de material dra.and uri ~ scondri de epa vii.mandurl!.manduri .BAUZAJ INTERNATIONAL 11 -=Geamanduri si scondrl de babord !ii Geamanduri scondri de tribord Geamanduri de ateeizare $BnaJuI principul 1(J tribotd Ambele ietlaJe de aceea~ "njJorlalitrI $61lalul pri1lGipal III babord dll bifurcate Geamandurl ~ ~Ildri Geamandura Ji scondru de perlcol izoiat L ~-~ Geamandu.~~ ~-1 ~~-Geamandun ~ 1jCondru Geamanduri ~i scondru de stlnga 1 Gea. i BALIZAJ PE DUNARE Geamanduri ~i scondru de dreapta I -""~.gat zOllA -~~-- Geamandurl!. pentru Ail -_. de cablu submarin Gea.ri pentru axa senalului Numai in apele engleze Geauiandurl de zona periculoasa Geamandur!l. de carantiuA _- G ea.

Document neprevazut de regulamente. spanioli si itaIieni in bazinul rnedrteranean si in expedi tiile spre America de Sud ~i Indiile de Est. din cauza pluralului greoicargafunzi -~i prin asemanare cu funga).. CARGOPLAN 1'.gura de magazie ell boca port . C.00-16. incep Ia uniezul noptii (ora 00.IC Plan grafic cu dispunerea caricului in magaziile navei .sabord. CARINA Constela. CARINA. Sef de C. CARGOU DE ATAC mil Nava transportind caric de lupta. oprirea. sin cirrnac. inv chila navei (termenul se mai intrebuinta la inceputul Carael sec.( 12. CARIC M'C Marfa incarcata la bord pentru a fi transportata in schirnbul unui navlu. potrivit ordinelor ofiterului de C. 3 . 3 . ce urrneaza 0 linie regulata. de dimineata (08. 2 . CARLINGA. Iichlde. . raspunde de nava sau-s-daca sint mai multi ofiteri de C. Caronada: 1 . sin plan de incarcare. pe punte. si C. adica materiale si munitie destinate trupelor care ataca coasta ocupata de inamic. poate include marfuri generale. en 0 contracarlinga. latina. Dispune de obicei si de cabine pentru un numar redus de pasager i : sin cargou. Serviciu la bordul aavelor cu durata de patru ore.. intii (00. CO~. Piesa din osatura Iongitudinala a navel.00-08. C.. laterala.6S CAREU 'indi.00) si poarta urrnatoarele denumiri : C.pere pe nava destinata ofiterilor si maistrilor pentru adunari. Miaplacidus . CARNET DE COMANDA. CARGAFUNG Manevra curenta cu care se string ve1e1e patrate . o "A bate carturile" A sernnala ora eu ajutorul c1opotului de bord astfel : dupa prima jumatate .catarg portal. temperaturile CART 1. de dupa-amiaza . CARMAC pesc Cirlig mare de prins peste eu pielea su btire . CARONADA. ea urrnare a neirrtoarcerii la ttmp : v jurnal de cronometre. folosit indeosebi pentru nimicirea personalului de pe navele inarnice. Canopus.-de 0 portiune a navel. C. 2.00). C. Of'iter de C. perisabi le etc. mai scurt decitcele obisnuite. C. suprapusa chilei . XV-XVII de catre portughezt . in vrac. Se deosebesc: C. Chila unei dube sau lotci.00).palane de aducere in baterie Cargobot: 1 .00-04. din zori (04. central a. 7 . CARGOBOT Nava autopropulsata destinata transportulu i de marfuri in vrac sau ambalate. incarcarnint. maxime l?i mmrme in dulapul eu cronometre. sin incarcatura. in latina. CARGO silt carle. preeum si unele incidente. In ultimul caz raspunderea pentru na'Ta.~i calitatea de Ioctiitor al comandantului revine ofiterului sef de C. sin cargafund. prelungtta cu coarne spre prova si pupa. 1. de Iinie C. 2 . obiectul relevat l?i orele respective. 9havalea CARACA. probabil. de ex. Cde noapte (20. 5 . Are armament arrtiaerian si arnbarcatiuni de transport.parapet.tie avind stelele nautice Avior. er~ uneori intarita. C. Gradat care conduce C.00). 8 .friu de recul . ist Nava cu vele folosita in sec.teuga . (foc sau velastrai}. Ofiter' care in timpul C. "Chila".00). CARNET DE CRONOMETRU Document ce insoteste Iiecare eronometru ~i in care se inscriu starea absoluta ·~i marsa d iur na. ist Tun naval.00-24. C. CARGABAS Manevra curenta cu care se stringe o vela.00). dar Indispensabil.00). C. .castel central. in care se tree relevmentele Iuate. care intareste fundul in borduri: La navele din Iernn. studiu l1i servitul mesei. de seara (16. 6 . cargafunga (aparute.00-12.00-20.gura de magazie . XIX). CARGOU v eargobot.comanda : 4.

CARTEA FARURILOR Document nautic in care sint trecute farurile cu coordonatele. CARTE-REGISTRU Document publicat de 0 societate de clasificare eu denumirrle si caracteristicile navelor care au obtinut ~lasa sa. in acceptiunea (1)0 "C. sin registru matricol. 0 Iovitura dubla ~i una simpla s. cu durata de doua me.. £nv portolan..bveOl"Srd trav~~~ . roza compasului era gradata in C. \ carturi <" . scurtat C. CARTIER (BABORD/TRIBORD) L Porttune a navei in fiecare boid inapoia traversului. a pericolelor. Kir itescu ~i capitan E. Ansarnblul oarnenilor de C. sin mil forrnular tactic. ultimele contin numai date generale-meteorologice si oceanograflce= asupra oceanelor . "C. noul ofiter de C. 2. totul merge bine. descrlerea ...-P. a C. care raporteaza "Bun C. calitatile mauevriere . avind ca autori pe comandorii S. a lua de C. puneri pe uscat etc.. l" Formula.CART de orl\ a C. 3. Omega.Bun C. Se disting carti-pilot ale coastelor ~i carti-pilot ale oceanelor . bun!" Urare a vechiului ofiter de cart catre eel nou (a nu se confunda ctt "Bun C . 0 "C.p f~:it~t~. intH (00. Spiropol. pronunta "Am luat de C. lupta etc. pentru a indica ca.00-20. in C. "} Apoi Iactionarul de la pupa raporreaza: . statii de radio instalate pe coasta pentru traficul maritim etc. ordinele de noapte etc. adica indieatii asupra drumurrlor de urrnat. carturiJe.. vint.. la front"! Cornanda pentru executarea apelului oamenilor ce urrneaza a lua de C.00-04.ilor de aprovizionare cu pacura. "C. precum si descrierea porturilor. rumb... cind se terrnlna C.. special rezervate.!" Formula prin care ofrterul ce urmeaza a lua de C. sin instructiuni nautlce. C.<) "Bun C . a posibilitat. evolutii. inainte. Loran. dupa care ciclul reincepe. Pe vremea navelor cu vele. statii care transmit semnale orare.. eventual. De asemenea. dupa prima orl!. Decca. a reperelor de navigatle. pinl!. pe punte" Chemarea pe punte a oarnenilor ce urrneaza .. peste tot". luminile (Iellnarele) ard bine !" (la ancora se completeaza cu : "lantul irrtinde inaintejtravers etc.. Prima C. "A fi de C. intervina pentru a Iundarisi 0 a doua ancora in cazul in care prima ancora fundarisita ara. de asemenea.. Prima C. de asemenea.. Eustat iu si I. care cuprinde semnale pentru formatri.. "C.d. anunta "Bun C. de raport folosita pe velierele in mers si pe orice nava la ancora In rada deschtsa. \ \ . la "patru duble".00). In prezent se Intrebuinteaza nurnai pentru a se indica directia vintului ~i curentului si. !"). carbuni etc.. Oprisan din Marina Militara. in care sint trecuti comandantii de nava ce au avut naufragii. pentru relevrnente prova : sin arie de vint. care echivaleaza practic cu pierderea intregii nopti. Dupa transmiterea acestor date. ". tnaeota .. eventual.>i drumurilor recornandate in fuuctie de anotlrnp.00) se imparte uneort in doua C. iar drumul se dadea. de seara (16. \ . dat la fiecare jumatate de ora.... moment in care i~i asuma intreaga raspundere.d. ~ ) . este Insttintat ca a ramas un sfert de ora ptna la schimbare. CARTE-PILOT Document ce contine instructiuni nau tice . scurtare pentru a evita situatiile in care aceiasi oameni ar executa de fiecare data acelasi C. CARTEA NAVEl Registru cuprinzind 0 scurti descriere a navei si a instalatrilor sale. dimensiunile prmcipale.". "A lua de C. punct. iar seful de C. cornandantu tree observatrile personale asupra tinutei la mare etc. Unitate certuri babord • tr8verSul~ '" ~ babQrCl I inC:J~t:i' . CARTE NEAGRA [eng] Black Book) Publicatie confidentiala (rezervata exclusiv arrnatorilor). C. se executa 0 Iovitura simpla . CARTE DE SEMNALE Cod de sernnale specifice marmet milrtare. I '" traversului tribOrd . insotite de schite de coasta. 0 Iovitura dubla : dupa 0 ora !iii jurnatate de Ia inceputul C. adica la baterea C. cHnelui/dracului" arg C. -+' I \ I . rornaneasca a fost "Pilotul Dunarii" (1907) de capitan N.." A primi de la predecesor drumul ~i viteza navel..ioo b8bord- 0_ ]trr.. sin pilot. asupra per icolulu i pe care i1 prezinta gheturile etc... CARTE DE SEMNALE RADIO Document nautic in care sint trecute toate sursele de semnale radio si caracteristicile lor ca: radiofaruri. sin (impropriu) cartea radiofarur ilor. . in tara noastra prima C. rnanevre. gata slI.m. canalelor si a regulilor de navlgatie. scurtate se executa pe v~eme foarte rea.... t:II Travers . I III·in. t iparita dateaza din anul 1898. "Sfert la C.' ~" 0 .a. a vinturilor locale.S. descrierea coastelor..S. este atribuita amiralului olandez Martin Tromp (1597-1653)..>i caracteristicile de functionare ale acestora. adica cu a 32-a parte dintr-un cere.. inapoi !". cu 11°15'. pe paginile albe. statri radiogoniometrice. C.•.~-_~ /ArCU!tribord 66 de masura pentru unghiuri.la ancora" Echipa de oameni de C. v roza vinturilor. Dreptln prove Certuri tribord prove ~01 erove Arcul babard. in loc de grade.d.poia "'certuri trit:~IUi CIIrtierUI babord /" carturi f babord pupa lmplqlrea orlzontuiul in rarturl Ceasornicele de bord bat. Incepe veghea din prova (santinela Ia ancora). egall1. statti de navigatie hiperbohca Consol." A fi in serv iciu de C. la prova..

rodeos. pe care se ridica arboretul. unui arboret sau unei vergi de lemn. 2. pupa. Portiune a unei vergi. de regula. rabatabile pentru a permite trecerea pe sub poduri. avind un corp in pozitie mai inaintata decit celalalt : v trimaran.galerie Cas. nautica pe navele pentru ridicarea submarinelor. legate printr-o punte comuna. care acopera zbaturile ~i contine.-portal. SCAFANDRU PRIZA v scafandru. avind doua picioare inclinate. Acest sistem de constructle a inceput sa. central). B -1700. In ultimul timp au fost intreprinse cercetari pentru construirea unui C. unde sint specificate zonele pe care. inaltimea lor a Castele pupa: A . de unde se ana raliere C. 4. nelor sau hidroavioanelor de pe puntea navelor de razboi. CASTANETA V cabestan. C. se regula. CA~CAV AL 1. CARTIERUL LUI DAVIS ist Instrument folosit in sec. de ha. comanda. XV -XVI. ~i C. egala CU 1/8 de cart. CATAMARAN Arnbarcathme sau nava compusa din doua corpuri paralele. Catamaran: 2 . C. 2 . 18()(l C . unui arbore gabier.roata rot ii . ist Suprastructura Ioarte ina1ta pe navele din sec. tripode CASTEL 1. DE FUND V PENTRU priza CASSIOPEIA Constelatie avind steaua Schedar (denumire mitologicd ). pupa). A patra parte din inaltimea/lungimea unei coloane. fiecare harta. v pavilion. pe care se ridica. cu vapori : instalatia serveste la lansarea avioa-. prova sin duneta. slnt.. (rar) teuga. denumite galerii : sin casa zbaturilcr.. asa r 3 . Supraregula la centrul navel (c.1790. Pe navele comerciale moderne se folosesc C. HARTl MARINE Document publicat de diferrte servicii hidrograftce. la care arboretul poate intra in interiorul coloanei. 2. dupa categorii etc.. 1 . La navele de lupta se utrlizeaza C. eventual. 3. CATARG V arbore. in ultimul tlmp. in ordine numerica.-turn. rot'ii: .CATARG deasupra Iiniei de phrtire. XVI pentru luarea inaltimii astrilor. cuprmsa intre baza si capatul acestela. in care sint trecute hartile marine editate de unaceste servicii.rti-indice. Uneori. tarnbur. 4. chiar pe navele maritime se folosesc C. pupa sin (rar} CASTELA TURA sin suprastructura. Ie cuprinde Cartierul lui Davis CARTINA inv Unitate de mAsura ghiuri. se C. pe regiuni de navtgatie. fie Iolosit si pe unele nave speciale. CATAPULTA Instalatie cornpusa dintr-o grmda ce se roteste in jurul unui pivot. de exemplu. 4: . Pe petroliere ~i mineafta de obicei la pupa (C. avind la partea superioara sine pe care aluneca un carucior actlonat cu aer comprimat sau. Se prelungeste spre prova si pupa cu platforme. scazut treptat plna la teuga siduneta de astazt Se deosebeau structura. sin cheie de catarg. pentru CASA ROTII fl Suprastructura Iaterala pe navele cu zbaturi .1670. D- . arboretul.punte CASCA DE CASETA de fund.corp. 2. C. Cataloagele sint insottte. Pe navele fluviale. C. telescopice. v aparatoare-disc.. prova si C. CATALOG DE. cabine.comanda : eu zhaturi. bipode.. cu doua coloane unite printr-o punte. pe care se poate rldica 0 suprastructura.

5 sart. este marcata cu un dura groasa.telemetru.saula de semnale.d. asezata orizontal in bordurile £¥ (if:~. 10 .::~. ~i forma de jgheab.cere de sugrumatura . 2 .. 5 . avind executat e din acelasi material.rai . 4 . de mijloc. 17 . CATARG DE tNCARCARE Iosit numai ca suport pentru amareaza ambarcatiunile pe punte cu ajuto- ~ ~ ~ -::tt ~ /1 confectionata in primul caz din lernn tare. trebuie sa.. 5 .felioar de catarg. 3 .68 [cu trel picioare). Cav ila din A .antena radio. 8 (]:::::::. C .camasa ..zabrea .comanda de artilerie.coloana: B .iile navale CAVALET Suport din lernn sau metal.RL de ar t ilerte . la dreaptajstlnga !" Comanda pentru Calarge: A . din zabrele ~1.8 . III ultimul timp.antena RL.scara de pisici.cavila de lemn CAVILA 1. in bordul indicat . 3 .arboret.eomanda : 7 . C..:{ ~~ bOl_ . in acest scop ochiul intr-un orificiu practicat de la capatul uneia di ntre pari me se introduce vertical in caviliera sau in ochiul unui cere de prin ochiul de la capatul celellalte parime caviliera.sustal H . 8-saulll. tea su pe nIoa r. <> .~ 11 VCAVILA DE PARIME Piesa din lemn de forma drica la partea infericornea sau biconica.:.saul A de semnale j. corespunzatoare unghiului de cirma CAVILIERA Piesa confectionata dintr-o scin0°.1 boturi. 6 .pun te de semnale. 15'gabie: 16 . inv Cui din lemn Iolosit la construct. 1 .cos cu gratar . 2 .pic. de semnale. avind. biga. 19 .:::. 1 t SI'" metelica CAVALET DE ELICE matisirea parimelor veTija care sustine axul Cavalel: getale sau metalice.. in partea superioara 0 decupare de forma fun" VCAVILA DE MATIS IT Scula conica sau trondului barcii.antena radio.= . inel de alama ~L in mod normal. 13 .P.plnten .fungal 4 .-eo~ .pin ten .arboret .0 comblnatie intre cos si catarg. 12 . C. 9 -lumini de lupta : 10 . d calaz e .furci .. B . care se introduce Cavila de cavlliera temporar doua parime.balanstna : 4 .. elicei dupa iesirea aces1~:val:~arare. pe care se cornea.cere de sugrumatura Catarg scurt foa se pune cirma cu 0 C. 2 .1 cilin .7 . 13 .eatarg din zabrele: 1 . J.antene pentru uode ultrascurte : 9 . dar situata in virful spitelor prin care se trece apoi C. 3 . eventual.calarg Iripod: 1 arboret ..cheie (cascaval] . lor /vitelor.cavil A eu armatura .. 6 . 18 . C. denumita C.felinar eu eclipsa . Iolosita pentru a fixa oara. stea in pozitie verticala cind cirrna se afla la rnijloc.piciorul tripodului.catarg telescopic. C. 11 .0 C. iar rul unor labe intinse cu 2 id~nceO~le-s~lfdoolOil~atX A. 12 . 11 . timonei. 14 .verga . . (1). pentru trecerea suviteCavlla de matisit: teia din pantalonii elicei.~i~it. 2. Piesa in lemn are uneori un cere forma de miner la parII Ia x • ~ -7) meta ic a partea pat .

A atinge usor fundul marii. care serveste la etansarea intrar'ii catargului in etambreul purrtii descoperite. CALCA 1. Se compune d intr-u n postament (fixat pe punte) cu un 0pritor. CALAFATUIRE Operatiunea de a ca1a. 0 NAVA A intra in coliziune sub act iunea curentului sau a de invergare a unei vele patrate si marginea de irrtinsura. denumita minerul C. . "A da C." 2. CAZIC Par cu arrnatura metalica Ia capatul ascutit ~i cu intaritura Ia par tea superioara . la pupa. CALCfI 1. ealfat. la eatarg san C. sau pe mare si pe Dunare pe timpul efectuarii manevrelor de forta. chesoane.palanc . ca in expr. CAMA!. Distanta pe vertlcala intre marginea A reduce C. 2 . calafagiu. presind calafatul in harrnuz CU ajutorul daltilor cu unul san dona canale.prag poate fi umpluta cu un prag care ridica Iarrtril. CAVITATIE Fenomen fizic de producere in masa unui curent de lichid in jurul palelor elicelor. CADEA DE-AL DOILEA II Manevra nereusita. dar nu si cele ver ticale.. (ADEA tNTRE VALURI A ajunge intr-o poz it ie paralela cu creasta valului . 2. C.lafatuire. peste care pot trece zalele orizontale. nava vintului. 4 . rn". fl A veni travers pe curent. Capatul inferior al bratului bigii. totala si sageata marginii de irrtinsura : v vela. masurata intre coltul de mvergare si coltul de scota respectiv. deterrnina vibra tii si coroziune mecanica.5.~DEA SUB VtNT A pierde teren in directia CALDARE Denurnirea nului marinareasca a caza- in care bate vintul. 5. CALAFATUI A etansa corpul navelor. 0 mica greseala de cirrna poate duce la caderea intre valuri ~i la rasturnare." A produce in mod voit eadere Intre valuri CADE:A PESTE cu alta. cu 0 barca usoara cu flotabilitate mare la prova. Capatul inferior al unei speteze.' C. inv calafat. avind pupa partial sub creasta. Mecanisrn de punte folosit pentru a opri Hlarea lantului 1 ancorei. tot alii. dalta de caliHatuit. ajungind in locurile cu presiune hidrodinarnica mai mare. patarata. "A calcar pe un bane". la C. Manevra periculoasa ce poate fi efectuata numai cu un armament experirnentat..fHui.. 2. [des-pre vin: ~i mare) A pierde din intensitate. m.avea. o C. C. In pupa opritorului 1 . Aparatoare din plnza de vele. "'7""'-===.\"intu1 a cazut de tot. se afla 0 scobitura ce 3 .pe."A lua din C. in care se infig cavilele (v cavila 1) pentru a se lua volta rnanevrelor curente : v fig volta. sin. Apoi se toarna srnoala CU 0 lingura de caliHatuit.. C. CAZEMATA inv Cornpar'timent sub puntea cuirasata a navelor de Iinie. CALAUZIER Mar inar aflat la suprafata.69 navei sau in jurul unui catarg. care serveste la devierea fumului pentru a usura tiraj~l sau a proteja anumite por tiu ni ale navej. v cioc de cioara. perrnitindu-i sa treaca peste opritor. fiind arnenajata in acest scop cu cusete (hamace)." en aburi. II Deriva (abaterea) carre mal a unui convoi remorcat. (ACIULA Par tea superioara a unui cos de nava. rnese etc. 2. in care se aflau tunurile art ileriei secundare destinate combaterii atacurilor navelor torpiloare.. Extremitatea Inferioara a axului cirrnei : v clrma. bordajul si purrtile din Iemn. 4." . Extremitatea [nfer ioara .O "Briza cade spre apusul soarelui. cu centrul de greutate la 1/3 L de la pupa si CU padele in loc de rame." "Marea a inceput sa cada. Barca trebuie mentinuta pe fata arrterioara a valului. [l Aveni cu prova remorcherului pe un anurnit reper de navigatie. 6. Pentru manevrarea pragului se instaleaza 0 pirghie. care acorda ajutor unui scafandru ce lucreaza sub' apa. (ADERE 1. este fixata . in dreptul cirrnei. cind remorcherul nu poate intoarce si cade rravers pe capul convoiului . ceea ce duce la degradarea acestora.postament. datorita curentului sau vintului ori intoarcerii la coturr.. batute cu ciocanul de ciUafatuit (operatiunea poarta denumirea de baterisire). Cllcll: . 3.. Fata inferioara a chilei. de forma patrata.pirghie. periculoasa pentru nava. 3. CAZARMA mil Incaperc locuita de echipajul unei nave. a piciorulu i catargului. sau C. CADEA 1. la fund reprezinta diferenta intre C. care intra in talpa.c. A ramine in urma Iorrnatiei. la mijloc.u n pescaj de . de bule de vapori sau gaze care.ea In expr. CALARI BRIZANTII A mentine 0 barca pe creasta unui val care nu s-a sfarimat sau pe brizarrtii unui val sfartrnat.'A 1. "Nava calca . A . CALAFATUITOR Muncitor specializat in ea. Iolosit pe Dunare pentru a lega nava in locurile in care nu exista babale. la colt C..

Uneor i este forCimila (2): mata din dona 1 . CA.capOllina din lemn (sec. maritim C. care cornanda orice nava.gripie . sint inlocuite in prezent cu pontoane sau nave ridicatoar e metalice. la care vela se taie de-a lungul curburii.RII ist Comandant ul marinei venetiene. pentru a 0 putea pescui usor daca se rope Iarrtul .sin geamandura de ancora. 2. 3. CA. si!} capudan pasa. respectarea ordinii in port si pe navele cornerciale din zona de care raspunde. de cabotaj C. MA.capt useala Ciptu~eala falsi: 1 . CA. v jig nava de 74. Partea inferioara a unui foc (marginea de int insura). £nv Maistru sau gradat insarcinat cu mentinerea disciplinii ~i CAPTU~EALA F ALSA Dublura a unei margini de vela cu curbura mare.amortizor corpuri . de cursa lungii C. 2 . C.PITAN GENERAL AI. speciaIizat in dragajul iundului apei. v chiris si lanchet.70 catarg . verificarea brevetelor personalului navigant si actelor de bord ale navelor cornerciale. 3 ochi . 2. Ponton din lemn servind la ridicarea (ranftuarea) navelor scufundate. CA.ali: (2): 1 . care acopera cu t ele velei ctnd aceasta este strtnsa si infasurata. C. C. Nava pentru transportul carbunilor in vrac : sin carbonier. cercetarea si intocmirea actelor privind a var iile. C.pA. cu un amortizor in tre ele.Se asaza cuta pe cuta .cusatura . ate in subordine echipajul u nei nave si asigura conduce rea acesteia. de forma cilindrica (din Iemn) sau bjconica (din metal). inveli~ interior din lemn sau material plastic al bordajului navei sau al unui perete de magazie. ofiter in al caru i cart vintul este slab sau nefavorabil.PITAN DE DOC Seful unui doc plutitor o nava acostata si cheu sau irrtre doua nave mari. CA. 2 .nod de scota de vela eu speteaza . CARUCIOR ist Afet de tun de pe vrernea mao rinei CU vele. 3. arg Pe navele CU vele. 3gripie Ciptu~. amplasata int re ale echipajului.NIA PORTULUI 1. v jig vela. CA. CAPITA. rezolvarea problemelor zilnice CA. impreuna cu celelalte autoritati din port.PITAN DE PAVILION mil.brtu. Pe navele cu carbuni. sau uscat. ridicarea si coborirea navei (la docurile plutitoare) etc. reprezent ind autoritarea maritima si fluviala insarcinata CU supravegherea aplicarii legilor ~i regulamentelor portuare.U~ MC Conform Regulilor de la Haga. 2. 4: . cabina. 2. CA. CA. CARMACUr pesc Cirlig mic folosit pentru prins cega.legatura. C. B . f CAMILA. 4. C. fluvial C. Plutitor rnic .. marinar care aduce carbu nii din buncar la caldare. ie t rirnisa 0 barca de ajutor etc.linie de taiere . ancorei din tribord este piturata in verde. se intoarce si se coase. care cornanda 0 nava fluviala. jumatate verde. 3 .Se Intoarce in jos . v catarg telescopic. in arbor ada prin care se cerea unei nave de razboi s1l:. 2. 5 . in» Comandantul navei care arboreaza marca de cornandament a unui amiral.PTU~EALA 1. CAPITAN DE ARME mil. de draga C. XVIII): 1capa tina din lemn.RBUNAR 1. care cornanda nurnai nave mici .P. care raspu nde de manevra navel in doc. 2 .rINA 1. 3 . 4.I'ITAN P A~A 'ist Comandantul flotei turce.capatina metalica: 1 . Dublura a unei vele cusuta pe marginile acesteia . CARA. care comanda 0 nava maritima. Daca nava are si 0 ancora de etrava. 1. . marcind locul unde aceasta a fost fundarisita. tacarisirea (asezarea pe tacade). careu etc. Se foloseste la ancorarea in rada Cipitlnl de ancora: A .ve1l. Locul in care este instalata C. acesteia se pitureaza . Nava care arde carbuni la caldarl. Folosit pe-v remea navelor cu vele.2.PITAN MC Persoana care poseda brevetul de C". armator sau navlositor care a incheiat un contract de transport.cu un cere de C.. in rosu. C. pe orice distarrta.. () "C. jumatate rosu : . iar a celei din babord. care se leaga CU 0 gripie la diarnantul ancorei. pe distarrte limitate. C.PITAN DE PORT Seful capitaniei de port. 2 . coliziunile etc. 2 . care recula l1i era adus in baterie . C. v macara.inel.margine intoarsa . 5 se intoarce in sus -deschisa. Organ portuar maritim sau fluvial care. in arborada" ist Semnal con~tind din ridicarea de catre 0 nava cornerciala a u nei C. are rolul de a supraveghea respectarea regulilor de navigatie in zona de responsabilltate. de rernorcher C. care comanda un remorcher.capatina metalica . Pluta foarte rezistenta.

Se ut ilizeaza pe scara larga pentru a ingreuia dragajul. CEATAL 1/ Locul in care fluviul Dunarea. iar pe 0 planseta de manevra de dimensiuni rnari se rezolva problemele de cinematica nava111.omanda CELOMETRU MN Aparat compus dintr-o luneta ~i un incl inometru . C1tJTARE ANTISUBMARIN. ca sernnal de identificare. Menkent. C. Cebec asistenta.A DE TRAG-ERE Incapere pe navele de razboi . daca nu este in pericol de scufu ndare imediata. de regula. utilizata in trecut pentru transporturi pe Dunare. la Mm 34. Rigil Kentaurus. Centrall de trag ere : 1 . ist Corabie din lemn cu vele . CEAM 1. Se cunosc C. 4. ca rezulrat al trecerii peste acestea (in raza lor de distrugere) a dragilor fara contact. ~e arnbarcattuni. care vine in ajutor. dublind estima din camera hartilor. de asemenea. Jig tun. folosit. folosita si M. Aceasta poarta. X.tunur i AA. CEARMUC inv. CENTAURUS Constelatie avind stelele nautice Hadar. <. se poate determina inaltimea norilor. incapere sub punte. unei ambarcatiuni sau unui avion in caz de sinistru .IX). f. unde se centralizeaza informat iile despre inamic si navele proprii .du blind solut iile obtinute in camera hartilor.n? rernorcata. nepuntata sau cu cu- _@W'!lt In:&! 11!~!l1' II ! Cum (2) I. prevazuta CU aparatura de calcu] loare laterale puntate. eventual.l. v canistrela (Iermen [olosit la incepuiul sec. se bifurca in doua brate. in zona deltei. CE CAP AI? v cap (4). care poate fi chiar nava avar iata. un pavilion national de dirnensiuni cit mai mari la marul arborelui (noaptea. Cu ajutorul unghiului indicat de inclinometru ~i al distarrtei dintre proiector si C.A Pe navele de razboi marl . prin cercetare de radiolocatie si hidroIocatie etc. CEASORNIC DE PASE Mecanisrn montat la minele tara contact si reglat in asa fel incit explozia sa se produca dupa un nurnar neu niform de declansar i in gol ale focosului (de la o la 100). Mediterana en vele. C~TEL fl sin castaneta. pe roate.tureIa .Neagra.A DE INFORMATII DE LUPT. CU care se vizeaza pata lummoasa lasara de un protector de plafon ce lumineaza norii in plan vertical. CENTRAL. Ismail) aflat la Mm 43. Sf. sau 0 alta nava.' :-\. precum si C. CEASORNIC DE TIMP Mecanism montat la minele tara contact. servind la transportul stufului din Delta Dunarii si alaltor materials. ~. radiolocatie si v izua. 3 . in trecut in sin sebec . stabilrta prin acord mutual. care face ca acestea sa devina active dupa un anumit interval de timp (pina la 360 zile).UTARE $1 SALVARE Actiunea de cautare SI salvare a u nei nave.antena RL j 2 . Gheorghe. (A t:$ Bazin mic intr-un port.. unde bratul Tulcea se bifurca in brarele Sulina si Sf.1. Gheorghe. estirna. CENTRAL. . a sparagatoarelor de baraj sau a navelor. un proiector dirijat in sus) si un semnal special ce este cornu nicat celorlalte nave care dau t CENTIlALl CEBEC ist Nava M. Chilia (C. In aceeasi incapere se tine.A mil Activitate de descoperire a submarinelor prin hidrolocatie. obtinute prin observatie vizuala. este coordonata de 0 "Autoritate de coordonare de la uscat". de un "Comandant aerian la fata Ioculu i" si de un "Coordonator al cercetar ii de suprafata". unde Du narea se bifurca in bratele Chilia si Tulcea.masa de calcul ."I fiind re'tinut r sau tras de palancuri .

CENTRU DE DERIVA Punct in care se aplica rezultanta tuturor fortelor ce fac sa deriveze nava. aflata la intersectia bordajului cu puntea. pentru avia- luml·nat''~. pentru oarnenii care lucreaza in afara bordului (cufunctionare automata). v butoi. Este folosita de gabierii care efectueaza lucrari de intretinere in arborada. 9 . CEP 1. 8 . cheie siera Cl!Ilturi de ancora: crestatura . CENTUM DE REM ORCA Parima cu care se incinge longitudinal 0 nava ce urrneaza a fi pentru trageri.CEN'fRU 72 miini). CENTUM CUIRASATA Portiune cuirasata care inconjoara nava in borduri !.. 4 . 2 . un dorn (pentru scoaterea osiei macaralei) sau 0 cavila de matisit (daca se executa rnatiseli in arborada). CENTVRA DE ANCORA Parima (sirrna] cu ochiuri la ambele capete si un cirlig de papagal.r aumplere ' . tinind· . Cu C.ceutura de salvare de salvare pentru oamenii care afara bordului Centuri A . CENTURA ANTIMAGNETICA Instalatie de protectie a navelor impotriva minelor magnetice.A. pentru trupe de asalt etc.cirlig papagal. SaiJlacu de salvare: pluta . speciale pentru marne ~i copii. Exista si C. Fila din table sau scinduri.d. C . se incing ambarcattunile pentru dar ea ancorelor. Por tiune a corpului navel la rnijlocul distarrtei dirrtre etrava si etambou. 4 .d.cut it in teaca : 2corn de unsoare.centura .attrnator .S.saula de siguranja CENTURA DE GABlER Centura cu un cu'tit de gabier asezat la spate.inel de traver.ureche . avind la partea inferioara 0 at irnatoare pentru prins ancora.' remorcata sau scoasa de pe uscat l1i care nu are babale sau ale carei babale nu sint destul de rezistente.centura ~ 3 babale . eu tare.centura Iucreaza in 4 torii care zboara deasupra mant.li se inchide la partea superioara cu puntile cuirasate. pentru echipajele submarinelor . de conditiile meteorologice etc. v jig nava de 74. Pentru salvarea unui ranit se Ioloseste 0 centura dubla care permite unui om din echipajul elicopterului s11-1 incinga pe naufragiat. suprastructurilor si greemerrtului navei : sin centru velie. fl Traversa de ancora.labll de gisc. in care se determina inaltatorul ~i deriva. CENTURA DE SALVARE DE ELICOPTER Centura lasata cu ajutorul unei parime dintr-un elicopter in scopul sal var ii naufragiatilor. peso Parima transversals.centura de salvare eu pueumatica . 2. 2.searna de directia si viteza navei proprii l1icelor ale iuamicului. lVUlade I . ist Portlune a puntiisuperioare intre teuga ~i castelul pupa. dispusi in plan orizorrtal !. Consta dirrtr-un sistem de conductor] de cupru sub tensiune electrica.ca6 . blu. B· .v. CENTRU 1. 3spate 4 . umplute eu pluta ori capoc san in care se poate introduce aero Unele cerrturi sint prevazute si cu 0 saula (pentru legarea de un alt nautragtat).asupra corpului.marttngala : 5 . CENTURA DE SALVARE Mijloc de salvare individuala. 3cavila . 7. CENTRU DE VELATURA Punet in care se aplica rezultanta Iortei vintului asupra velelor sau-la nave le cu propulsie mecanlca=. constind dintr-un invelis de pinza de vele sau din cauciuc cu mai multe cornpartimente.livertical in jurul corpului na vei sau al pr incipalelor mase magnetice de la bord pentru a anula magnetismul navel.inelul ancorei Centura de gabler: 1 . un fluier ~i 0 lumina plutltoare.I I A 8 peste . corpului (pentru a putea fi apucat prevazuta la mijlocul CU ambele Cen tura de sal vare de elicopter club Ii . 1 Centuri de remorel: 1 . 6 . care se Iixeaza pe sacul t raulului . 2. 5 .placc1 ell ochi : 2 . un corn de gabier cu unsoare (pentru ungerea macaralelor). CENTURA 1.

de unde necesitatea de a fi filata usor. C. u nei macarale etc. pentru nave de pasageri. aflate la aceeasi departare de un punct dat (cazul cercului de inil. de mvergare. ziua polara. CEREMONIAL MARITIM Ansamblul regulilor de protocol. iar in restul anului. sin ortodrorna : v navigatte. CEREALIER Vrachier (5000-8000 t. ' CERTIFICAT DE EMPTY TANK (tane gol) Me Document care insoteste coritractul de navlosire . de trots. aflat sub gltul coloanei sau la partea superioara a arbo.elui gabier sau arboretulu i. CERC ORAR Cere mare care trece prin polii ceresti . montat la 2 baza u nui catarg. CERC MARE Intersectia unui plan ce treee prin centrul Pamintulu i cu suprafata sferei terestre. onoruri . CERC Armaturlt metalica circulara cu diferite ·iestinatii. de . iar in eel de-al doilea. de sugrumatura C. de cele mai multe ori tradittonale (politeta navala.clbur ie.nferioara a catargului. 2 . iar ea raza distarrta de lansare a u nei torpile.legatura aurice pe catarg (a CERTJFICAT nu se confunda cu ca- nistrela}: C. CERTIFICAT DE SIGURANTA.d. in anumrte imprejurari se face un salu t eu tunu\. saluturi etc. atestind ca petrolierul a fost descarcat si ca tancurile sint complet goale. 5 de invergare C. al unei nave. construit din bucati : b) sin C. CERC DE GIRATIE v curba de giratle. 0 .. de apa tn martle polare.). C. cu aju(ere de talarg (de Invertorul caruia se invergare): gheaza rnargmea de I . un amiral sosit in vizita ofieiala este intimpinat cu garda sub arrne. CERTIFICAT DE TONAJ Certificat prin care Administratia atesta tonajul brut ~i net. de paralel de declinatie. prevazut cu un ochi metalic in care se prinde cirligul u nei manevre.• sosirea comandantuluifamiralului Ia bordul navei sale) sau ocazional (vizita oficiala. C. centru proiectia terestra a astrului . La arborii metalici este inlocuit cu ochiuri de suzrumatura. si poll. montat la capetele vergilor pentru trecerea ·:erfaforilor. CERC DE tNTILNIRE 1. jar ca raza sferica distanta zenitala. CERC VERTICAL Cere mare a1 sferei ceresti. Poate constitui un eveniment cot idian (de ex . Document prm care se atesta ca 0 nava indeplineste cerintele corrven tiei Internationale pentru cerotirea vietii umarie pe mare.ochi de eioara i 4rande sau a alter vele vela . CERE {despre parimii) A fi foarte tensionata. un observator vede un astru sub aceeasi inaltime : v dreapta de inaltime. S.M. C. de culoare . C. care trece prin zenit. Drumul eel rna] scurt intre doua puncte de pe sfera terestra este Intotdeauna un C. v trota. iar ca raza eroarea probabila a acestui punet. 5 . CERC DE FUNDARISIRE Cere al carui centru este un reper de pe mal. CERC DE tNALTIME Cere pe sfera terestra az ind ca. la un moment dat. mil Locul geometric al tuturor punetelor unde se produce impactul unei torpile eu 0 nava ce poate Iua or ice drum. CERC P ARALEL Cere al sferei terestre sau at sferei ceresti al carui plan este paralel cu planul ecuatorului.. CERC DE NESIGURANTA Cere avind ca centru punctul navel. de 4 eaviliera C. indicind prezenta apei libere. C.lut uri . tonajul Suez etc. iar raza reprezinta distanta pina. Esre cunoscut in geometrie sub' denumirea de cercul lui Apolonius. adica distanta de la antena la obiectul vizat . Astfel. de dlma~a v camasa (1). CERC DE DISTANTA Cere lurninos pe ecranul radiolocatorului. cind aeestea nu se capeleaza. timp de sase Iuni (in sezonul rece) se instaleaza noaptea polara. C. la care se prind sarturile. In prrmul caz poarta denumirea de paralel (nu paralela). C. .Fila daca cere!" Comanda pentru a fila 0 partma prea tensionatil. indicind 0 mare acoperita cu gheata. CERCDE POZqIE Locul geometric al punctelor de-pe sfera terestra. C. nadir si ast rul sau punctul considerat. purtind in mod curerrt denumirea de vertical. In zona Cuprinsa irrtre C. CERTIFICAT DE CLASA Document prin care Societatea de clasificare adevereste ca nava a obtinut clasa respectlva. v fig eoordonate orizontale.). CERC POLAR Cere paralel cu ecuatorul.S. inspectie etc.jungJ.ltime sau al cercului obtinut prin masurarea distarrtei la un punet dat sau a unghiului orizontal dintre doua puncte de pe coasta) : v navigatie.cere de cadere prova a unei catarg (de Invergare). de care se prinde nervul t endei.73 CER MN C. C.P. aflat la distanta de 23°27' fata de pol. CERC DE LANSARE Cere avind ea centru nava-tinta. C. Cerc pe care se pot intilni dona nave avind anumite viteze si drumurl. navele in mare pot schirnba sa. ridicarea marcii de comandament. C. onoruri eu sifleea. V = 1215 Nd) specializat in transportul cerealelor.rloare inchisa. Este locul geometric al punctelor din care. indicind distarrta de la centrul acestuia. al caru i sem nal apare pe ecran. la acest reper in rnomentul fundarisirii ancorei : v relevrnent de fundarisire. de verfafor C. montat la partea . eu ochi C. de tenda C. cu a jutorul caruia se stringeau partrle unui catarg 1din Iernn . 3 . de gbeata In marile polare. de la 0° la 360°. cu oehiuri pentru cavilele difer itelor manevre. de eatarg a) ist C. radiotelefonicejradlotelegrafice. garda la scara. nave de marfa si nave CU propulsie nucleara. Se deosebesc C.d.. 2.

Renter. E . CHEIE 1.ell bulon ell filet. incovoiate etc. reunite printr-un . C. deschiderea cheii . golul cheii. CETUS Constelatie avind stelele nautice Diphda "Balena".in iruma . fermata din doua piese in U. de impreunare C. Chei: A . F .bulon. M . rasucite. pentru prevenirea poluarii marine (1973). C. de ancora rara urechi C. cu ajutorul careia se inehide Iarrtul ancorei ~i care poate fi cu urechi (tip veehi) sau brevetata. drepte CU urneri. constatjndu-se ea echiparnentul.Incovoiata . H . cu titina. In transportul maritim carausul poarta denumirea de arrnator. Partea curbata se nurneste cap. Modul de aplicare a taxei difera de la port la port. C. Rapoartele carnpaniei oceanograf'ice au fost trparrte in 50 de volume. se inehide cu un bulon filetat sau nefiletat cu sau fara ochi. CHElA] Taxa portuara platita de 0 nava pentru folosirea temporara a unui cheu sau a unei platforme de descarcare. asigurat ell un splint ee trece pr intr-o ureche sau CU 0 pana. Party .ind fi si proprietarul navel. cu un ochi mai mare. iar spatiul din interior. ce serveste la caponarea CE~CULITA v cornpas. C . CHIP si Menkar. In certificat sint mentionate . gura. NIRE A POLUARII PENTRU TRANSPORTUL DE SUBSTANTE NOCIVE LlCHIDE IN VRAC Certificat prin care se atesta ca nava a fost inspectata in conformitate cu prevederile Conventiei internationale pentru prevenirea poluarfi marine (1973). de ex. de caponare C. constructia si conceptia navei reduc la minimum descarcarile necontrolate de substante nocive Iichide in mare.contract de navlosire) Contract incheiat intre armator si navlositor in vederea efectuar ii unui transport de marfuri pe mare.rotunda. B . CERTIFICAT PREVENIREA INTERNATIONAL POLUARII APEI PENTRU MARINE Document cerut de Converrtia internationals. iar in cazul corrtractelor de transport pe termen determinat (v Time Charter) chirie.de remorca ancorei . Piesa metalica. C. uti1izata pentru a lega un lant din greement cu un capat de parima la un punet fix de la bord. in care se prinde inelul ancorei. I .de Jegare la geamandura . in inima.de caponare. a doua parime. la Iixarea manevrelor etc. si unul mai mic. un set din aceste rapoarte se afla in biblioteca muzeului de istorie naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti.de ancora . de ancora C. de asernenea.dreapta eu umeri. in care se prinde C. falci (terminate CU ureehi cu ochiuri}. rotunde. C. 8 180 m). N . D dreapta ~temuitl. metodele si dispozitivele eu care nava a fost dotata de Administratie pentru Indeplinirea prevederilor converrtiei. de greement C. K . prin care se atesta ca nava este inzestrata CU 0 instalatie de tratare a apelor uzate.ell tit ina . Pretul cuv en it acestuia pentru efectuarea transportului se numeste navlu. C._ERTIPICAT CERTIFICAT INTERNATIONAL DE PREVE. G . ee serveste la prinderea inclului ancorei de lant : C. C. partile laterale. L . servind la prinderea a doua lanturr. eu titiml (virtej) C. drepte sternuite.dreapta . pot fi drepte.pentru Ian] de geamandura . cu un tanc si cu tubulatura de descarcare corespunzatoare . Me (engl Charter in latina "CHALLENGER" ist Nava oceanografica a caret calatorie in jurul lumii (1872-1876) a fost si prima expedrtie oceanograflca importanta Challenger care a initiat cercetarlle la adincimi mario Nava a parcurs 68980 Mm ~i a efeetuat 492 de sondaje la adincime (max. put. forrnata din doua . JKenter. eireularsau oval. in general in forma de U. care permite rasucirea larrtului : C.

4 . A face cu eclipsa numirea unei nave sau statiuni de semnale de la uscat. in borduri si sirnetric in raport cu chila. CHILA 1. Cutie prismatica cu trei fete.-eheson) sau chiar de tunel (C. plata. CHEIE DE CATARG Pana metalica cu ajutoru! careia arborele gabier se reazema pe gabie ~i arboretul pe cruceta : sin cascaval. sint mareate cu pitura alba si cu inele de sirrna pe traversa ultimei zale a Iiecarei dirrtre ele. face rea unei caolamale etc. eu bulb care serveste ca lest. pe circa 213 din Iunglmea acesteia. "A pune C. unde se leaga la cheie. situat in partea inferjoara. se desface 0 cheie de irnpreunare ~i se inlocuieste cu 0 C. pa. purtind tura .75 bucll. de regula. Tresa impletjta. este construita din sine de otel. permitind repararea 0perei vii. amenajat cu estacade pentru acosta rea ambarcatiunilor pescaresti. C. CHERHANA pesc Punct in Delta Dunarit ~i pe Iitoralul M. C. deasupra se afla. cu sectiu ne patrata : 2. CHEU Portiune malul unei man din sau 1 . In cele din urrna ambele Ianturi se fileaza.A.contrachila reprezmta 0 structura in forma. Inceput de ostrov. la megaton" A cere ca nava sa se apropie la distanta de megafon.d. CHEIE DE AFURCARE Dispozrtiv coristind d int r-o cheie cu tltll1a.. 0 ancora are..ria c.A. arne3 . dreapta" Pozrtia norrnala a navel cu asieta zero. de legare la geamandura C. 2 .ti (tip nou) : C. v fig macara. <> "A bate cheile" A indica cu batai de clopot C. pentru a micsora 'unghiul de ruliu. 2. Se uti lizeaza pentru a impiedica incurcarea lanturilor de ancora. dupa care se goleste de apa cu ajutorul aerului comprimat.tiu ni de sernnale de la uscat.chila de denumirea de C. eventual. se introduee prin nara din vint si se prinde de C. de pasageri. iar dedesubt. "Straiul cheama catargul in plan Iogitudinal". fund si capac superior.cheson . CHICIU 1. opt chei de lant (200 m). <> "C. 4 . navei" A incepe constructia navel.A. 2. v siflee . de cutie (C. filate la apa (cite 0 bataie simpla de Iiecare cheie). v fig corpul navei. se boteaza Iarrtul de sub vint. al curen- de la prova la pupa. de arm are (in sant iere) etc. CHEMAREA BARCn Semnal cu pavilioane de YCHINGA 1. Ostrov situat irrtre veriga (brat secundar) ~i Dunare. v navod. v fig dig. V. de regula. este 0 manevra lunga. Una din ramuri are un nurnar de zale fara sot si se asaza la lantul tribord. metalic. denurnite baturi. de Iant de geamandura C. 2. CHElE CU ROLA Cheie cu bulonul prevazut c u 0 rola peste care poate aluneca 0 parima.L. Poate avea dona ~antnri laterale. CHESON 1. se desface 0 cheie de impreunare.A. CHEIE DE LANT Unrtate de masura a lungimii Iantului de ancora. Negre. 2. se boteaza Iantul din virrt. in plan longitudinal. marcarea lantului. Dupa destrnatie.d. care asigura flotabilitatea acestora chiar in cazul patrunderii apei. cind aceasta se afla in afara distarrtei de megafon.d. La arnbarcatiu nile me'talice C. prin care se ordona inapoierea unei ambarpinza de vele ~i prevazuta cu ochiuri eu rodante . asezate pe fundul navei. Iar capatul Iantului din (bei de afurcare: afara bordului se I-trella. ca in expr. A trage. La navele Cbili: metalice ea este construita 1 _ palarie.badin tabla groasa. ridicind chemarea barcii.2-cheiecutitina leaga cu 0 parima de trecere. CHEMA 1.d. care se lipeste de corpul nav ei. Iahturile au uneori C.la. Element principal al osaturii navel. de marfa. cu ghetarl! si inca peri de prelucrare a pestelui. treaz.parima : unui curs de apa. falsa si 0 contrachila. si patru brate din zale de lant prinse la cheie cu trefle. C. CRESON ETAN~ Compartiment etans in barcile de salvare. 3. 4. sau lemn. A transmite prin radio indicativul unei alte statiuni. . 2 . Iolosita la Iauturile de legare la gearnandura : C. d. Cbeson: macarale. arg sanatos. Dulap la bordo C.bordaj. se dist ing : C. Punerea C. .d. 3 . in care marinarii isi pastreaza efectele si lucruri!e personale. A ridica numirea n nei nave sau a unei sta. egala cu 25 m. <> "A C.partma najata pentru acostarea sub cbila navelor.. CHEITh Cheie mica la coada unei la care se mariseste capatul statator tului palancului . acoperit cu vegetatie. eu tunel). I CHING! cafiuni la bord. de martnar Dulap. acoperita cu saula.L. sa iasa din nara tmuta de acestea. Parimade trecere se leaga apoi la capatul de la bord al Iantului de sub vint ~i se introduce prin nara din v int . 5. A da ordin unei arnbarca'tiuni sa vina la bord. CHILA DE RULIU Proerninerrte din tabla sau platbanda. 0 C. Iasind C.

) Me (engl Cost Insurance Freight. (C. C . B -r. pentru metal Amestec format din parti egale de miniu de plumb si alb de plumb la Care se adauga ulei de in fier t. servind Ia r idica.simplu eu doua maca' ta de West a Merale. dar marea este extrem de rea..ii este inconjur at de nor] grosi ce forrneaza peretele acestuia .rea greutatilor._ . Un ochi este prins la capatul unui grui al barcii . asigurare . 2.>:iiura nave. CIMENTARE 1. In ernisfera nordica. dup. CICtON MN Zona a atmosferei CU diametrul de citeva sute de Mm. poate fi impar tit in doua semicercuri : sernicercul manevrabil sau navigabil si semicercul perrculos.dublu ell macarale simple. CHISC fl Prova dubei sau lotcii. Willy-Willy. denumit cadran periculos. sin cu irasa . Portiunea centrala a C. C. </tZ1 ~ dupa poziti. in dreapta traiectoriei. v Ianturi. uragan . riscu rile se tran~mit in mornentul in care marfa trece copastla navei in portul de incarcare. CILINDRU DE SEMNAtE v sernnale de mare distarrta. obligatta de a asigura marfa la 0 societat e de asigurare si de a preda cumparatorului 0 polita de asigurare contra riscurilor transportului pe mare. este prjns la piciorul celui de-al doilea grui pentru a ret ine barca iritrata la posturile de mare. in pretul marfii. v fig barca de salvare. vintul este slab.A. pentru tee hleuit Amestec de creta si parnint de Sienna nears. Se deosebesc : C. In aceasta zona.F. Astuparea u nei gauri de apa eu ciment : in acest scop se Ioloseste u n cofraj din lemn in care se toarna ciment. se include attt prima de asigurare cit si navlul. CHITIBU~ Dispozrtiv format din doua sau trei macarale . poarta denurnirea de ochiul furtunii ~i are un diametru de 10-30 Mm. cu particularitatea ca.. sernicercul periculos se ana. pentru lemn expus intemperiilor Amestec de creta ~i ulei de in fiert la care se adauga lac si terebentina in parti egale. CHIT Amestec folosit pentru etansarea interstitulor.F. franc cont. . Pentru mahon se toloseste pamint de Sienna ars si culoare cafenie. taifu n . navei cu ""Ie In dclon ..in emistera sudici C. C. B . dublu care poate avea 0 macara du bUt sau numai macarale simple. & F. . si C. Acoperirea interiorului tancurilor de apa cu ciment pentru a nu contamina apa dulce cu rugina. v Bagnio. C. iar in emisfera sudica in stinga acesteia. in sens contrar acelor unui ceasor nic in ernisfera nordica si ill sensul acelor unui ceasornic in emisfera s udica.B. C. in care presiunea scade de la periferie spre centru. pornind ademacarale sea din Golful Tehuantepec. slmplu cu doua macarale . Condrtie de Iivrare INCOTERMS. 3. asigurat cu 0 saula. iar celalalt. la care se adauga nurnele portului de incarcare convenit. CHIURASA in».I. CILINDRU DE RANFLUARE v ranfluare.simpl u eu trei xicului. simplu cu trei macarale si C.iile F. CHIRI~ Sipca orizontala Iolosita pentru Iixarea captu~elii u nei cabine. Ca si la condit. pozi!iaIn ciclon Cicloane: A =-In emisiera nordica .cHINGA 76 Ochiul furtun. navlu. CHUBASCO MN Chi!ib"'!uri: Gren violent pe coasA . CHINGA DE MINGINIE Bara cu care se asigura bocaporti]. assurance. 2. fret) Pret. constind d intr-o surna fortetara. Celemai puternice vinturi se intilnesc in cadra nul anterior al semicercului periculos. la extremitat i. cu ma"n.O. mil Cere rne talic cu care se ridica torpilele. Vinzatorul are insa. Un C. iar rnasele de aer au 0 rniscare convergenta. adaugind putina culoare cafenie la tecul de nuanta inchisa si putin ocru auriu la eel de nuanta deschisa.

de c~lafa· tuit . 2. a cit i lochul.tubulatura de ventilaj. precum ~i alte porturi mai rnici. CIULNITA. de eazici se rvi nd la bat erisirea sin baros. la Iabricarea parimelor vegetale !?i a pinzei de vele. raspunda : . initial a porturilor Dover. ist Vela patrata sub bompres. mil Pe navele mari de lupta.im propriu .punte Iernn cu armaturi calafat ului. de cirlig utilizat pentru Ciocuri de cload scoaterea calafatului vechi din harrnuz.. CINGA. metalice . Hastings. In acesr mod nu se deterioreaza suprafata prelucrata a chen. CITI I. de chej C. (Canabis sativa) Planta ale carei fibre se utilizeaza. evitarea coliziunilor. Romney si Sandwich. A distinge pavilroanele unui semnal. CITADELA. CIRCUMPOLAR. acestei confederatii ii reveneau anurnite obligatti rnilitare constlnd in armarea unui numar de nave de razboi.~alupa/Barca la bord !" pentru maistr i militari . Hyther. 4. 3. In general panta C. NAV ALA. Rarnura a cinemaficii care se ocupa eu rezolvarea problemelor de miscare relativa a navelor . C. CIMP DE GHEATA. C. plata a Iu ndului oceanic Iorrnata din depozite sedimentare. Aparatoare care protejeaza un orif iciu de ventrlatie din punte. ciovrantie. Y Cloean. sin navlgatle tactica. CIUPERCA. CIOC Virful unui cirlig. Parima cu ajutorul careia se prind butoaiele ce mar esc flotabilitatea barcii la darea unei ancore : v garnisi (4). 3. XIX. 2. pe tangaj.Marca!" pentru comandantul u nitat ii de nave sau sefii directi ai acest uia : "Ofiteri!" pentru ceilalti ofiteri : .: A . B . bruta. CIOVRINTIE sin anafor.77 CINE ESTE? mil Somafie adresata de la bord u nei ambarcatruni care se apropie de 0 nava in timpul noptii.ie : 2 . A observa gradatla indicata de un instrument de rnasura.tiu nea nu intenttoneaza sa acosteze. CINEMA TICA.. inv sin centura (1). 2.A. <> "A da ciocane" A cadea repetat cu prova in fundul valur ilor. In schirnbul a nurnitor privilegii cornerciale si al dreptului de a dispune de un tribunal marit. sint batute si pieptanate. de ealifiituit C. . 3 . de ex.. La aceasta somatte seful ambarcatiunii este obligat sa. fnv Sapan. CIOC DE BARZA Armatura metalica fixata in capul unui furtun pentru stingerea mcendiilor. 2.TOARE 1. cu acces in ecluza.rc. sin bulbuca.~alupai Barca la larg !" daca ambarca. XIV).valvula de inchidere . Pavi lionul asocia.tiei avea un ornament heraldic putin obisnuit : jumatatea anterioara a unui leu iesiud din jurnatatea pupa a unei nave. CIOC DE CIOARA Scula in forma. folosita pina la ineeputul see. Scula. v ancoracluperca. . CIOCAN 1.. Caderea navei cu prova in fundul unui val. CINQUE PORTS ist Confederat ie maritima engleza. sin clvadiera : v fig arboretul bompresului. este mai mica de I: 1 000. batuta poarta si denumirea de c. Irnportanta sa a inceput sa scada odata cu crearea rnarinei rnilrtare (sec.. aplicat pe cele doua parti ale u nei chci patent. in care se batecu un ciocari obisnuit . din otel avind 0 parte dreapta. inv Parirna ce inconjoara ternporar sageata 11i coloana bornpresului si care nu permite vsagetii sa se abata lateral in tirnp ce este trasa de-a lungul bastonului pentru a fi pusa la post. Serveste la batu t ochetii. CINEPA. compartiment sau grup de compartimente limitat de perett eransi la gaze si radiatit. Fibrele de C.. 4. astru Astru ce se observa in perrnanenta deasupra orizontului. Aglomerare de gbeturi plutitoare ce Iormeaza un ansarnblu mai mult sau mai putin continuu.tia nu pr ezinta decit o nnportanta istorica.ciuperca . gradati : . din clNEPA C. v cabestan. CIMPIE ABISALA. Cele mai lungi fire pieptanate sint . A intelege si a interpreta simbolurile si prescur tarile hartii marine. v goana. C. [l ~ir de anafoare succesi . C. iar la cealalta 0 bila. subofiteri . carora li s-au adaugat ulterior porturile Rye ~i )Vinchelsea. de ochet] C. fl Ciup.: 1 .de chei eu cura~itorjCde oche\i CIVADA. in prezent asocia. CINTA. DC Suprafata. CIMP DE MINE mil Raion maritirn in care au fost lansate neu niforrn doua sau rnai rnulte bancuri de mine de acelasi tip sau de tipuri diferite pentru a nu permite trecerea Iibera a navelor de suprafata sau a submarinelor inamice. 1. e . iar trtlul de Lord Warden al sefului asociatiei este un titlu onorific.

La navele fara servomotor si la barci. utilizat pentru legarea nava slep. C. intre cap si ochi se afla spatele. . in care se prind seretele.S" C. de ex . poarta dennmirea de C.Pett" etc.parima din C. C. pusa pe uscat. Piciorul axului se reazerna cu calciiul pe un locas de pe chila.. sint cele mai rezistente parime vegetale. C. denumite trote.n. compensata. prova C. Tpartrna din C. care permite desprmderea sirnultana a ambelor palancuri : intflnim diferite tipu ri brevetate . Triboord. C. CIR]A Scondru folosit pentru a propti si a impiedica rasturnarea unei nave mici. folosit la palancul bigii. de pluta de salvare C. reprezerrtind 0 prelungire demontabila a penei. automat C. cu doua coarne deviate in sensuri opuse. articulat. cele de mina intii !?i servesc la fabricarea parimelor de calitatea irrtii. a fost cunoscuta in tartle medrterane inca din antichitate . laterale. care serveste la lasarea la apa a plutelor de salvare cu biga. permitind totodata mersul inapoi. C. C. activa C.. la rindul sau. Acest tip de C. Pe capul axului se afla. in e. care are spre interior 0 barba pentru a prinde pestele (Intra in dotarea barcilor de salvare). de lant C. C. . la care 0 Iimba tensionata cu ajutorul unui arc blocheaza gum acestuia..unei nave. por tlunea acesteia din prova axului servind la reduce rea efortului necesar punerii C. care are diferite forme. fixat uneori pe etrava barcilor pentru trecerea scotei. echea este actionata de parime sau de larrturi . de rnina a doua. de remorca C. fixat in virful unui baston de tenda. de balenier C. este cea italiana. CINEPA DE BOMBAY/MADRAS v cinepa Sunn. Din firele mai scurte se Iabrica parlme de calitarea a doua.. Dispozitiv servind la guvernarea navei. C. CtNEPA SUNN Planta textila din India. cu papagal C. de Inearcare C. suplimentare. italiana de mina a doua. prinsa pe axul C. dupa cum este montat pe remorchere sau pe alte nave pentru 0 eventuala r emorcare . a fost 0 rarna ase:zata la tribord pupa. de fardaj Piesa in forma de L fixata pe bordaj. se catranesc pentru a le mAri rezisterrta la umezeala. ceam. CtNTA FUNIlUL A pronu nta cadentat raportul referitor la un sondaj. care serveste la prinderea rechinilor. pe la gura C.• la nave cu propulsie mecanica. In comertul international se Iolosesc urrnatoarele prescurtari : L 1 . care da un irnpuls suplimentar. de minginie C. trece la 0 anurnita distanta de marginea prova a penei . porrton-dormitor s. de mtna Intfi . incrucisarea velelor. Parimele din C. sin cinepa de Bombay/Madras. L . iar cealalta f'iind prevazuta cu un ochi. dar nu a fost folosita pentru parime decit dupa citeva sute de ani. folosit la bo'tur ile de lant : v fig bot cu papagal. CIRMACI Navigator care conduce 0 fluviala fara propulsie (tane petrolier. la care pana este inlocuita eu doua cupe orientabile ce asigura un efect de guvernare foarte puternic. metri. ale caret fibre au 0 rezistenta inferioara celei a fibrelor de cinepa. la ambarcatiuni si la veliere. folosit de velar! pentru intinderea pinzei de vele la cusut. eu carablniera C. mare. de traversiera Dispozitiv cu ajutorul caruia se traverseaza ancora C. legat cu un lant. care serveste la manipularea Ianturi lor de an cora pe punte.parima din C. este prins cu balarnale ~i titine pe etamboul navei. eu titina C. CtRLIG Piesa metalica incovoiata.Robinson".partma din C. f iiud uneori cornbinata cu manila de cali tate inferioara . de rechini C. C. Se Ioloseste la confectionarea de parime de calitatea a doua. C. care se poate roti. C. C. Prima C. de capon v gruie de capon. in . de ex. Pe unele fluvii sau canale pot fi folosite C. C. de velar C. de undita C.). C. Partea incovoiata. CtNEPA MAURITANA Specie de sisal. C. cite una in pupa Iiecarei elice. ca virarea cabestanului. folosit la palancurile barcilor de salvare. iar capul sau intra prin bordaj printr-un tub denumit etarnbreul C. zece.a. C. iraliana de mina intii . C. dublu C. Cl. Calibrul se rnasoara la cap. C. tipul actual a fest introdus de vikingi in sec. folosit la instalafiile de incarcarc. ciocul. compensate si semicornpensate sint tinute numai de ax. C. avind diferite dispozrtive pentru a irnpiedica desprinderea. si pe etamboul C. Daca partea din prova axului are 0 inaltime mai mica decit restul penei. sin stafa. C. . prin care trece straja. de stguranta C. Spatjul dintre ochi si spate este golul in care se introduce un cirlig. Hind suspend ate. cu u n motor cu elice pe muchea pupa a penei.. In afara de acestea exista si alte numeroase tipuri brevetate. care serveste Ia ridicarea de bucat] mar] de balena. Kitchen C. opusa ochiului . fund I". Navele cu doua elice pot avea si C. este capul (chiar daca atirna in jos).. Exista mai multe variante.ilizat la manevrarea minginiilor. gangi. C. C. se eompune din pana.CiNEPA 78 pavilionului de saula. care. sin ganci . de pavilion C. 0 parima etc. CINTEC DE MANEVRA ist Cintec care insotea rnanevrele grele. T 1 . 0 eche dreapta ori rotunda sau diferite sisteme brevetate pentru rransmiterea rniscar ii prmtr-un servomotor. C. vergilor etc. avind 0 extrernitat e ascutita. C. de put C.. CIRMA 1. aflat la capetele sapanului si ut. instalat in putul Iarrtul u i pentru a asigura extremitarea Iantului ancorei in put.C. Uneori parimele din C. de palanc v palanc. C. suplirnentara la prova . C. Uneori axul C. XIII si a aparut prima data in 1242 pe sigiliul portului Elbing. Cea mai buna C. C. Desi originara din Iran. de ~cota C. este semlcompensata. Hind foarte trtila la rnanevra in port.

T .$ velar.de de paravan care serveste la manevre in port.de traversiera : T . mentlnuta in axul navei.de rech ini .simplu . la mijloc" sau "C. V .de incarcare . U . D .cu tit ina de Jant. K . L \ K ~ N ~ 0 S~"n~ -p (irlig': ocmurje sapanulUl R u v z A . C.Pett. M . B .) C.R .de undij3. . (putinll. G . E . improvizata Dispozrtiv de guvernare improvlzat ce se utilizeaza in cazul unei avarii deC. mare (mie). C. 0 . banda" C.de ptutd de salvare. in mare este irrtrata intr-u n put. in vint (sub vint)" C.~ff" <¢i!Jdoc COp A pentru 'C~ie~ curent (""'lane) "'"' . ~~ creie . H . C . ~Quran\'. F H ~!&'~ D clRM! Gol TI\'n'~ E tent de ancora Ch . J . zero" C. "C.e pentru saula saula de aeclan$are J Pluta. <> .eu carabiniera .de ~coU.de pavilion. 1 . e. F ." Unghi de C.. arg Nas. N .Robinson.Ioarfeca . L m01'Cl de remorcher .de remorca de distrugator . pusa astfel ca nava sll vina in vint sau sub vint. Z - . S .. pusa la maximum intr-un bordo .de re.dublu. "Multl!.de balenier. In prezent este inlocuita adeseori cu elice de manevra. 2.C.de siguranta ..

elice .col ivia el icei . L=40 m si B=5. babord : 2 . CLASA 1.etamboul cirmei . 4 ~ B Clrme: A ." A .-. de bord C.iniaritura. 2 . armament principal etc. distrugatoarelor. 2 C r ~. acordata.pala . submarmelor. crucisatoarelor. CLASIFICARE de clasificare c1asl1.elice : D . 0 "C.etamboul eIicei. instalat la prova.face semnale de ceata .stea de manevra a cupelor. Nava avea 0 masina de 18 CP. 3 .eche ~ 4. de incendiu.mars ina poi j 3 . CU compozrtij diverse. CLIN Suprapunere partiala a doua file [scinduri) din bordajul unei ambarcatruni.cu .fC Marca de calitat e acordataunei nave civile de catre 0 Societate de clasificare. cind aceasta merge catre mareea Sizigiilor. pentru a constata daca nava is.~~ ." ~~ .cirma : 4 .compensata : lax. 14 .Kitchen: 1 . care transporta ceai din China in Europa. 13 . 2 . se acorda navelor construite dupa regulile societatli respective.i mentme sau nu C. A se deplasa in dlrectia din care bate vintul. cu vapori si zbatu+i din istoria navigatlei. Operatie prin care acorda unei nave 0 0 CLEMA DE PALANC Dispozit iv de prindere it palanculu i Ia un pontil sau la un obiect asema. 8 .salupa intoarce 13.pana . Societate anurnita CLEI MARIN Pasta brevetata. de alarma. Clermont "CLERMONT" ist Prima nava. dupa o ser ie de exper imentar] incepute in anul 1803.calcii .cirma . 10 . fregatelor. se impart in tipuri ce dif era intre ele in functie d~ unele par't icular ita'[i de construe tie. portelicopterelor. 5 . C . porta vioanelor . vedetelor etc. 4 --. . mil Categorie de nave in Iunctie de destinatie. CLOPOT 1. 3presetupa. 7 . o "A bate C. Navele aceleiasi C. dragoarelor. Cele mai importante C. C. ceaiului" C. ale navelor de lupta sint : C. rea liza.l suspend at a : 1 . axul elicei .palanc. folosit in secolul t recut pe drumurdoarte lungi. care transporta sal petru din Chile in Europa. deplasament. eu care se transmit sernnale de ceata. nitratrlor" C.5 m. . (2). . "C. 2. care inlocuieste catranul la calafatuirea puntilor iahturilor. 3 .scondr u : 2 .balama : 15 .~I$TIGA 80 ~~-~. CLANDER fl Bahrst rada foarte joasa la bordul slepurilor.a e : 9 . se bat cartur ile ~i cheile.ta de inginerul american Robert Fulton. 2.t suplimentara .nator.pana .improvizata: 1 .COt~: 6 . 2 . CLIPER Velier de cursa lunga cu trei-cinci arbori . dubllnd Capul Horn ~i Capul Bunei Sperante. 11 . aceste nave sint inspectate la annmite intervale de inspectorii societatii. de culoare alba sau neagra.de cargo ell cirma suplimentara : 1 .suprafata de cornpensare . j'.trota CI~TlGA IN VINT 1.cirm. 5 cupe : E .semicompensat. vinatoarelor de submarine. stringind vintul mai bine decit aceasta. B . C. 12!ilina. A veni in vin_tul altei nave. Sursa sonora. CI~TlGUL MAREEI Diferenta dintre doua inaltimi succesive ale mareei inalte. -.

2 . care emite semnale sonore Ctopot de bord : 1 . 2 . de ceal:i C. C. avind un ochi la unul din capete. la ra.geamandura . 3. Coada de maimuta: Confection area unei cod de . . uscat. cu ajutorul caruia se fac semnale de ceata pentru a. jl Extrernitatea din aval a unui ostrov. poata iesi si sa se poata salva. 3 . ut ilizata si in scopul de a-i impiedica pe marinari sa.limba clonavigatorilor.clopot submarin. Grinda sernicirculara.receptor. Arnplitudinea scade catre centru (punctul amfidromic).closu b apa pentru avertizarea pot. 5 .sfilate Clopot sub marin : 1 . CLUB Scondr u pe care se invergheaza uneori marginea de intinsura a unui velastrai sau unui foc.vigatori ca se afla in apropierea uscatului. montat pe gearnandura 2 si batut de oscilat iile acesteia datorita valur ilor. nu se con. opusa sensului mar suhri.iOARECE Impletit u ra la capat ul u nei parirne. COAMPLITUDINE.pului unei macarale. unui bane de nisip. a. a unei paduri etc. navei (Q. Instalat la. de clopot. 2. v cabepotului . Se olrtine printr-un ochi asigurat cu 0 legatura de git. de geamandur:i C.tambuchiul submarinului COADA I.supor t . a unui sat. COADA DE !. 2 . CLOPOT SCUFUNDATOR Aparat in forma. • . COARBA 1. C. Element al osaturii transversale a 'navei . 2coada de mai- muta si inlesneste trecerea printr-un rai. care la partea inferloara se continua cu vara nga. este ut ilizata pentruicuratirea puntf i metalice. .ins tala lie electrica . in interiorul caru ia se comprima . Ma. CLOPOT DE SALVARE Aparat pentru salvarea ech ipajelor submar inelor . instalata la pupa remorcherelor. Part. care nu ii permrte sa se destrame Coadi: 1 . unde este aula.ochi inf~~urat.ii . C.aerul pentru a nu perrnite intrarea apei.clopot 4 .81 C.elopot. tarnbuchi al submarinului astfel incit echipajul acestuia sa. folosit uneori la rnanevrele curente ale velierelor pentru a le impedica sa se desrasuceasca la merele-calauz. sin radatre.d.ea opusa ca. Se instaleaza la aproximativ 1 m de capat pentru a seopri la merele-calauz asezate pe sarturi la circa 2-2. curba de Curba concentrica cu un punet arnfidrornic. rece simple soa- 1 . £nv coasta. COASTA 1.Jegatura de git . care apara personalul de pe puntea pupa impotr iva parimei de remorca : silt (rar) curba/traversa de rernorca. iar la partea superioara estefixata de traversa. serveste la executarea de Iucrari pe fundul mar ii. 2. 2 . -4.t~ra fermata din sfilate de parlma . C. COADA DE PISICA sin coada (1).$. submarln Aparat montat de obicei pe 0 nava-far. 2. Planul C.nfluari de nave etc. este perpendicular pe chila pe aproape intreaga lungime a navel.5 m de punte. Descrisa prima data in -1614. 5.junda cu "a bate carturile] cheile'"}. a mareei. era Coadi de soarece cu oebi Clopot de salvare : 1 . coada de pisica. avertiza pe na. se coboara cu ajutorul unei parime sau al unui Iant peste un . care u neste toate punctele eu aceeasi arnplrtudine . mil Extremitat ea unui corrvo i sau a unei Iorrnat. 4 -_ capat stan. Este folosit mai ales pe velierele moderne. sin intinzatoare (de capete de berbec). se poate terrnina cu un ochi pentru a putea trage o parima groasa cu una rnai subti re legata la acestochi. 3 . taie capetele parimelor pentru uz personal. de parima COASTl COADA DE MAIMUTA Opritor permanent sau semipermanent.

a caru i sectiune este egaJA Cn aceea a cuplului maestru si a carui lungime nu dlfera de cea a navel. v Allard. Codul national al Republicii Socialiste Romania este format din 60 de pavrlioane.nta de Ia Iinia de apa la Iinia de baza. arjei plutirii Raportul dintre aria plutirii ~iaria dreptunghiului circu mscr is plutirii.ia "zarit". A fila fungile pentru a cobori velele. astfel : Pi = D 0.tuit. fiind folosite izolat sau in serii de cite doua-patru. CODORt PAVILIONUL v pavilion. Pavihoa nele se ridicA la verga. COD DE PAVILIOANE Ansamblul pavilioanelor. Carac- v devia- . 2. pentru nave mari de pasageri=270-340. constituind nucleul flotelor hanseatice. care pot fi Iolosite de navlgatorl ca repere. V . COFERDAM Compartiment de dlmensiuni reduse. Se practica numai in cazul barcilor.160-190. Linia de separatle a ape] si a uscatului poarta denumirea de ltnja coastei (a nu se con[unda cu litoralul . locuinta pentru ofiterii inferiori . formula lui. 2. trei trlunghiuri repetitoare si caracte risticajflarnura codului cu sernuificat. in timpul luptei era folosit ca post de ajutor pentm raniti. dintre care 33 sint alfabetice. se nurneroteaza de la prova spre pupa. Unele C. pentru crucisatoare usoare si distrugatoare e. unde acestea slnt radiale si poarta denumirea de C. 0 "C. in functie de deplasament si de viteza in noduri. Cerealele nu fac obieetul acestui cod. COEFICIENT APROXIMATIV/EXACT tia cornpasului magnetic. COD INTERNATIONAL DE SEMNALE Cod pentru sernnalizarea Intre navele de orice nationalitate sau intre nave si statiuni de semnale de la useat.82 cu exceptia bolpii (pupa). tar restul de 17 pavilioane au alte caracterlsticl. CODORt ARDORETII A lasa sa alu nece arboret ii.66 C va CP. Codul cuprinde 26 de pavilioane literale (A-Z). ist Pe vechile nave cu :rele. aviate sau deviate. COCPIT 1. flamurtlor si ghidoanelor formind un set complet de sernnalizare cu un anumit sistern. C. pentru nave mici= 150-200. COEFICIENT DE DENSITATE OPTICA PE UNITATE DE DISTANTA v Allard. nurnerele fiind marcate pe punte pentru a putea locahza gaurile de apa. COASTA FALSA Parima de sirma trecuta peste o gaura de apa pentru a servi la intarirea unui paiet de gaura de apa sau a unei caplarnale. Spatiu la pupa cocA in care Pi este puterea Ia viteza data : D .deplasarnentul navei in tone. care este I> notiune geograjicd}.' formula lui. zeee numerice. sint mai rezistente l?i se numesc C. Iiecare pavilion sau se rie avind 0 anurnita semnificatre. XII-XIII) frecvent intilnit1l. C. C.-cadru. prismatic Raportul dirrtre volumul carenei si volurnul unui cilindru. "C. tinuti de 0 funga. COFRA] v cimentare. Uscatul cu in1Utimile vizibile de pe mare. COEFICIENT DE TRANSMISIE ATMOSFERICA PE UNITATE DE DISTANT. a carui inaltirne este egala cu dista. sin corpul navel. la navele rnai mari folosindu-se termenul astringe.u navelor de debarcare. inclusiv al minereurilor. folosite numat in marina militara. de-a lungul arborelui gabier. 2. Iirnitat de doi pereti etansi. sectiunii maestre Raportul dintre aria sectiu nii imerse si aria dreptunghiului circumscris sectiu nii imerse.viteza navei in noduri. COGA ist Nava de comert (sec. variaza dupa tipul navel: pentru navele de Iinie si crucisatoare grele= 180-220. C. in m1i. COFTER6 u dalta de calaf1i. lipsita de stinci si care nu prezinta pericol pentru navtgatle. COEFICIENTUL AMIRALITATII Coefjcient care perrnite sa se estirneze puterea masinii navei in CP. COD NATIONAL DE SEMNALE Set de paviIioane pentru semnaljzare . sanatoasa" C.. Valoarea C. prismatic vertical Raportul dintre volumul carenei si volumul unui cilindru tangent la Iinia de apa. COEFICIENT DE TRANSPARENTA PE UNITATE DE DISTANTA v Allard. COEFICIENT DE FINETE en Coeficient care caracterizeaza formele carenei. A naviga in acelasi sens cu curentul fluviului. C. abordabila" C. CODORt 1.\. care separa tancurile de celelalte cornpartirnente. zece flamuri nurnerice. formula lui. tntartte : cele legate la partea superioara cu 0 traversa intarita formeaza C.rile din nordul Europei. accesibila arnbarcatiunilor sa. COD INTERNATIONAL PENTRU TRANSPORTUL MARFURILOR SOLIDE IN VRAC Codirrtocmit de IMCO pentru reglementarea stivuirii l?i transportului in siguranta al marfurilor in vrac.A. unui Iaht unde se afla intrarea Ia cablna (cind aceasta exista) si loeul timonierului. pentru nave mari comerciale (cargourl rnari) = 200-300.

Numar'ul C. 2 .S.saula de aprindere legata la bord .eolac de . C.1at. C.cac Iator : 3 . Unii C. dar nu la parimele care ar putea cere filare rapida. umplut eu pluta ~i prevazut 8 Colati de salvar. E . dupa care acesta se capeleazacu 0 bucla.saula de declansare pentru flacara fumigena . 6 . COLAC (DE PARtl\tA) Aranjament al unei parime. B . avind 0 forma mal mult san mai putln circulara. Iat C. infasurat atunei cind este necesara 0 aranjare neta.filierii. = . jar uneori si eu 0 saula cu butelie care produce ziua fum si noaptea 0 flacara portoealie. in opt C. 2 -. aflat la partea superioara a plutelor de salvare. denumita "tin-te bine". reprezenttnd 0 combinatie intre formele drakarelor vikinge si cele ale pilotinelor engleze. 5 . C.de filat . G . de sirma C. COLIVAR v draga (1).d. Exista. 4.tin-te hine .lumina electrica . apoi se rastoarna). . de jos in sus. pot fi aruncatt cu ajutorul unui dispozitiv special.. C. Prima ambarcatiune de acest gen a fost construita in 1892.180-200 t. COLIN ARCHER.S.d. eu flacara ~i fum portocaliu. e.lumina. B .83 teristici: Depl.saula de Iixare .plan inc1inat Colaci: A . un "frantuz". cu suprafata de 82-175 m2. C .de sirma eu. F . ce se agata pe 0 cavila. cu pantaloni (v du-te vino) si in forma. Pentru agatarea la tachet se inconjoara de eiteva ori C.S. 2 . Apa de ploaie se seurge printr-un tub intr-un sac asezat in sa pe baneul din interiorul plutei. forme Forme ale corpului unei arnbarcatiuni . adica 0 bucla rasucita in sens invers. B=4-8 m. 6 -. infa~rat pe mina stlnga. 6 -.tragator : 4 . pentru navele cornerciale este fixat prln Converrtia [rrterna'tioriala pentru siguranta vie tii umane pe mare. de f ilat C.: A .lumina plutitoare (eu baterie) . C. Se noteaza eu litera 1. de saula C. COLECTOR DE APA DE PLOAIE Dispozit iv pentru captarea apei de ploaie . avea un singur catarg eu o verga ~i 0 vela.colac cu pantaloni.saula .. exeeutat intotdeauna In sensul rasucirii acesteia (0 parirna cu rasucire la dreaptaj COLIVAR degetul mare pe burta saulei. V = 4-6 Nd. Este una -dintre prirnele tipuri de nava prevazuta cu cirrna In lac de rama-cirma. la care se lasa din loc in loc. L = 30-35 m. ' COLIDA A face eoliziune. forrnind irrtii 0 bucla.de saula . 8 colac de salvare eu dispozttiv gravitational: 1 -. 5 -.cuta. metallci .fran(uz. d=3 m. -in opt.d.colac de salvare : 7 .1a cavila . 7 . COLATITUDINE Complementul latitudinii.colac de salvare eu pantaloni: 1 . COLAC DE SALVARE Mljloc de salvare a unui om la apa eonstind dintr-un inel de ptnza de vele lacuita. acolo unde sirrna 0 cere. C.dispozit iv de aprindere.colac de salvare eu lumina: 1 . salvare : 4 -mecanism de degajare. 3 . reprezenttnd modul obisnuit in care se transporta parimele.laba de gtsca . tinilld pe margine cu 0 saula. C. de potcoava. Eehipajul era format din 42 de marinari si 40-50 de lur tatori folositi in luptele purtate impotriva I i -atilor. folosi in scop ornamental.macara ell sfirc : 5 -. unei manevre C.la tachet D stinga va fi fa. folosit atunci cind parima necesita 0 eventuala filare rapida (se face mat intii C. colac spre dreaptajsttnga}.aripa comenzti : 3 . de fabrica C.

. telemetrul. pe castelul central. compus diritr-o cutie de forma cilindrica. COMPARAlIE Diferenta dintre ora cronometrului bordului si ora indicata de contor. aparatul pentru darea centralizata a focului etc.(OUVIE 84 Titlu onorific conferit de unele societati de navigatte celui mai vechi cornandant de. perete rezistent la foe.t de structuri eranse (pereti. COMPARTIMENT 1. in care se afla ttmoneria. COMPARTIMENTARE 1. si inchisa la partea superioara cu un geam plat saubombat. Mai multe C. aparatul de urrnarire a tirrtei. in care se roteste elicea. magnetic Cel rna] vechi tip de C. Ordin standardizat ca forma si mod de executie. COLlAR DE ~PRAITUIRE Pana de lemn folosita la arimarea butoaielor. spa. cornenzi la cirrna. camera hartilor (u neori acestea fac corp comun).tiu l imi ta. COMISAR DE BORD MC Of iter insarcinat cu adrninistrarea unci nave come. COLLINS. COLT DE MAL fl Proeminenta (iesltura) a unui mal. Unele C. In unele marine straine . v dintre etamboul cirrnei ~i eltcei." A determina C. giroscopic si girostatic. Partea inferioara a unui arbore. de regula. care serveste la efectuarea de lucrari de matelotaj rna] p~tin importante. COMANDO Trupe (mari unitati. cu ajutorul caruia nava tine drumul. pr in interrnediul unei cesculrte din piatra dura (agat).clasificare. 2. Actiu nea de a imparti nava prin pereti eta nsi. 2.. COLTAR v barca.perete etans longitudinal (la navele militare). "COMISIA EUROPEANA A DUNARII" v regimul Dunarii. comandor in marina milltara care a su st inu t examenul de arniral. C. La partea inferioara a acestuia se afla picul prova. COLIZIUNE Ciocnirea accidentala intre doua nave sau intre 0 nava ~i 0 gearnandura ori epava . COMANDA 1. 2. CompartimeDtarea 2 . (J) confectlonata Ia bord din partea bu na a parimelor uzate. 4 . (se efectueaza intotdeau na de u n singur observator care asculta batalle cronornetrului si urrnareste ora indicata de contor). Rezultatul acestei actiuni. J. COLOANA 1. table v Comrie. in care se afla aparatul director pentru conduce rea tragerii.ciale. Presedirrte al unor iaht-clubur i. de coliziune Spatiu cuprins intre etrava si pr irnul perete etans din prova. C. un flotor : pe acesta se spri- . uti'lizata in timpul Razboiului de Independenta (nu se cunosc alte detalii ). Conform Regulilor Societitilor de . v drum si compartlrnent. 4. llmitat de pereti etansi. COLT v vela. dublu fund. J. inchis intr-o turela. inv lnainte de cel'de-al do ilea razboi mondial. cuprinse intre doi pereti etansi. Poate fi rnagnettc. iar uneori si servomotorul. se disti ng C. comandantul navelor comerciale din convoi in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Potrivit Conventiei internationale pentru ocrotirea vietii umane pe mare. de ex. 'nava. Spatru in interiorul na'lei. aflate la aceeasi inaltime. unde se afla echea sau sectorul cirrnei . 3. rame etc. COMANDA DE ARTILERIE mil Post de condueere a tragerii . unitat i si subunitati) special eonstituite in unele state eapitaliste in scopul indeplinirii pe teritoriul adversarului sau in adincimea dispozitivului acestuia a unor misiuni de cercetare-diversiune. COMOROANCA inv Tip de ambarcatrune fluviala cu rarne. Parima subtire formata din doua-t rei suvi te de calitate inferioara care serveste la Infasurari. In interiorul cu tiei se afla Ull pivot central cu virf de iridiu pe care se reazerna. 2. COMODOR mil 1. poarta denumiri speciale : C. COMPAS Instrument nautic ce indica directia Nordului.coasta . fabricata din metal amagnetic. sin cot de mal. de bord C. COMANDOR v grade militare. statia de radio. table. bordaj. C. COMITE ist Seful de echipaj al unel galere. cabina de mare a comandantului s. COMPANIE DE NAVIGATIE Intreprindere sau societate de transport uri care exploateaza nave cornerciale. In trecut s-au Iolosit -5i coloane la care Iinia de sir pr incipala era mai maintata. cu fundul din tabla ondulata (pentru a permrte dilatarea si contractarea Iichidului). C.tablou (ogllnda}. Dupa gradul de rezisterrta. rnasin] . cornanda de artilerie etamboul COLIVIE Spatiul 1 . tip A. mil Formatie de nave din dona sau rnai multe Iinii de sir paralele .perete etans navel: transversal. 3 . B si C. C. <> "A face C. cirrnei. de la extrema pupa. sau camera caldari (nu caldartlor). 2. sau camera masini (nu masinilor). trausversali. Suprastructura asezata. MC forrneaza 0 sectiune. punte). sabotaj etc.a.

denurnit picior. Pe veliere existau in trecut C.: 1 .inclfnometru : 5 . in cele mai muIte cazuri. lIarci: 1 . Cu ajutorul u nei suspensii carda nice C. magnetic montat pe un trepied si folosit la det ernunarea Compa.roza.alid ad ii . cu transmisie la dlstanta. gircscopic C. de relevmente. denurnit Cc-mama . 2sfera de fier moale . [ar in ultimul t irnp si cu uleiurj fine brevetate. magnetic: 1 . se ut ilizeaza. COMPAS DE COMPENSARE C.ocular. C.picior . se frece Ioarte put in de Pe roza C. ca tipul Ansch utz : in trecut' se Ioloseau si C. niste sfere sau cilindri din Iier moale.geam. magnetic arnplasat sub cuirasa. ia r indicat iile sale sint transmlse la repetitoare. eventual. denurnrta habitaclu. care forrneaza un ecran magnetic si face ca indicatrile acestuia sa fie nesigur e. 2 . din fier moale. din care mot iv C. Pentru a anula efectul centurii magnetice. principal al navel. Cutia compasului cu alidada. Poate fi monogiroscopic. 6 . sin C. poate fi Iolosit si in timpul crepusculului. sint montati magnet] longitudinali. cu ajutorul mijloacelor electroriice. aflate in difer ite puncte ale navel. In piciorul C. Capul navel se poate citi dupa gradatia rozel aflata in dreptul Iiniei de credmta trasata pe cutia C. de bares tara picior si . magnetic stabilizat cu un sistem giroscopic. uscate (tara Iichid]. cu varsol..cutia compasului. ceea ce sa. bobine de compensare. Roza vintur ilor este gradata de la 0° (Nord) Ia 359°. prizcnler C. EI poate avea la partea infer ioara un tub prelungit pina la t imoner ie ~i echipat cu un sistem optic care perrnite t imonierului citeasca capul la C. d. flotorul ~i bilitate usor negarjva. riisturnat care perrnite acestuia. periscopic). de asernenea. asezat cit mai sus si cit mai degajat de mase metalice . 3pinula : of -linie de credinta : 5 . ce se bazeaza pe prmcipiul giroscopului. Din COMPAS sau ace. de ex.felinar . Dupa intrebuintare sau construetie. giromagnetic. 4.stalat. toate acestea forrneaza un sistem de cornpensare a devia tiei C. sa controleze capul navei.G. in bordur ile cutiei se ami. se sprrjina pe un suport din lemn sau plastic.habitaclu. intr-un punct cit mai Iipsit de vibratii si de acceleratjt. este in. inchise in tuburi de alarna ori de plastic umplute cu vaselina. bare magnetice . C. a capului navel la repetitoarele amplasate in diferite locuri pe nava.suspensie cardanica : 7 . 3 . etalon (C. transversal] ~i verticali . de cirmii sau de drum. COMPAS CERESC Instrument care indica directia pe baza efectului de polar izare a lumirui solare din atmosfera. C.bobine de cornpensare pentru centura magnetica .eompas . cu 0 roza de carton si cu mai multe perechi de ace magnetice foarte subtiri. Hind acoperit cu 0 cupola de alama. etalon C. 5picior cauza greutat ii lor. 8 . C. trigiroscopice. fara dispozitive de compensare.fir.gradat ii pentru relevmente prova . iar intr-un tub vertical. 6locasuri pentru magne] i de compensare sa. chiar cind este in pat. Acestea orienteaza roza in drrectra Nordului. se disting urrnatoarele t ipuri : C. Interiorul cutiei este umplut cu alcool.5 jina roza compasului. 4. servind. Deasupra cusetei comandantului se afla uneori un C.8. propriu-zis. excluzind astfel necesitatea unui C. 2 . 9 . . si drept C. Pentru ca aparatul sa functioneze nu este necesar ca Soarele sa se aile deasupra orizontului. sint prinse doua roza au 0 flotaface ca cesculrta virful pivotului. ca tipul Sperry. sau bigiroseopic. sin C. de crepuscul. amplasat in prova sau in pupa si rareori lateral. 3 . Pe ambarcatiuni se folosesc C.cntia compasului Compa. Ultrmul tip este un C. 0 bara Flinders. . girostatlcC. nefiind intluerrtat de magnetisrnul navel sau de cel t erest rn . prin intermediul unei alidade.

Astazi nu se mal utilizeaza decit pentru sernnale de Iurtuna. de regula. 0 intrebar~ privind acelasi subiect sau semnal de baza. Inforrna. Soarele fiind mtre 0 planeta superioara si Pamint : conjunctia [nf'er'ioara. ceea ce coincide. Ansamblul artelor si st iintelor ~are permit C.i 0 planeta superioara sint de aceeasi parte a Soarelui . iar DY 4 = "Care este adincirnea apei. insearnna : 1. COMPENSATOR 1. COMPAS SOLAR Astrocornpas folosit numai cind Soarele se afla deasupra orizontulu i pe timpul naviga.stea. CON DE ELICE Piesa conlca care fixeaza elicea pe ax. dar nu in timpul cind nava care intra in port executa. de ex. iar IN 1 = "Am nevoie de un scafandru pentru a degaja elicea". in aceeasi directie. COMRIE. elongatte. Se Iolosesc doua conur i: unul cu virful in sus. in acceptiunea (1)'. de maree sau ca sernn in conforrnitate cu Regulile de drum. navigatie. CONDUCEREA NAVIGATIEI Arta de a comblna toate procedeele de navtgatle. Se foloseste pe navele rnjci. opozitia. CONDUcATOR Me Navigatorul care cornanda 0 nava cu un deplasament gol sub 10 t. de ex.cuirasatul Blanco Encalada (1891). COMPOZITA.. CON DE SEMNALE Con folosit in vechile coduri mternationale pentru sernnalizare la mare distanta.eomandant al unei flotile de distrugaCONDUCEREA NAVEl 1. specifice sau detallate. clnd Parnintul :. inv nautica. Actiunea de a conduce 0 nava din punctul de vedere alnavtgatlel si rnanevrei. in acesta. iar CP 1 = Avionul de cautare si salvare vine in ajutorul dv.: DY ~ "Nava s-a scufundat in punctul cu lat . parra 3- . asteapta in rame/ masini sa. folosind pe cele mai indicate Ia un moment dat. cuadratura. v devia. Idem. de razbo].. Polltetea navala reclama ca aceasta act ivitate sa se desfasoare cit mai repede. cornandarrtul navel din port trtrnlte un ofi ter de complimentare la nava care intra in port.COMPAS devlattilor prin metoda relevmentelor reelproce. 2. 0 varianta a semnalului. v cirrna compensata. pe cit posibil concomrtent. pentru a se controla reciproc.tiei in martle polare. CON DE TORPILA Partea anterioara a torpilei." 2. oceanografie etc.tia cornpasului magnetic.: IN = "Am nevoie de un scafandru". asezata in prova ori pupa compasului san lateral (pentru cornpasurile care nu se afla in axul navei) . care serveste la compensarea compasului. care poate Ii : C. Pe timpul noptu se u tilizeaza 0 lumina albastra. V CONDUCTOR Parima care ghideaza un arboret pe tlmpul coboririi acestuia peritru dezarrnarea navei. impreuna cu torpilorul Lynch. meteorologie nautica.lall~me: marinarie. de exercitiu. 2. a scufundat pentru prima data 0 nava prin torpilare . sfera. 2. cind este ridicat la inaltime maxima (la semn) insearnna ca masina este stopata.tii suplimerrtare. CONFIGURATIE Pozitia relativa a unei planete in raport cu Soarele si cu Pamintul. cind 0 planeta inferioara se afla intre Soare :. si altul cu virful in jos. s. si C. cilindru sau bara de fier moale. Se efectueaza cu magnett longitudinali si transversali. cu punerea la post a scar ii. table Table de inaltimi bazate pe descornpunerea triunghiului sferic de pozrtie printr-o perpendiculara coborita din zenit (1938). 2 .. cilindri sau bare de fier moale asezate in borduri (care face u neori un anurnit unghi cu normala la pia nul diametral) 17i0 bara verticala Flinders. constructle Constructia unei nave din lemn cu osatura metalica. manevra de acostare sau de ancorare : barcajsalupa cu of iterul de C. un magnet vertical si sfere.capac. urmind unui semnal din Codul international. cind Soarele se aHa. 4. pentru masina inainte. intre Parnint si 0 planeta inferioara .N.". un raspuns. cind dreapta Pamint-planeta super ioara si dreapta Pamint-Soare Iorrneaza un unghi de 90°. COMPLEMENT Flamura numerica care. Distlngem : conjunctia. cind cei trei astri se aWl. COMPENSARE 1.i Pamint : conjunctla superloara. de ex. piturat in dungi albe ~i rosii. COMPLIMENTARE Act de polltete navala ce are loc intre 0 nava de razboi aflata in port ~i una care intra. acolo unde s-a scufu ndat nava ?" 3. Persoana specializata in compensarea compasului. Iridiferent de rang si de nationalitate . echipat cu exploziv : v fig torpila. "CONDELL" Torpilor chilian care. Operatiunea de a compensa 0 cirma .: HX = "Ati fost avartat la coliziune". fara exploziv. cind dreapta Parnint-planeta infe- Compresor: 1 .. de ex. iar HX 1 = "Am fost avariat deasupra Iiniei de plutire". Magnet. Operati u ne prin care deviatia compasului magnetic se reduce Ja valori minime. si long ".: CP="Vin [sau nava indicata vine) in ajutorul dv. pentru rnasina inapoi. sin. CONDUcATOR DE FLOTILA Distrugator mare b d Iolosit intre eele doua raz oaie mon iale ca ~::r~-. COMPRESOR Mecanism de punte ce serveste la blocarea lantului de ancora ~i careconsta dintr-o pana actionata de 86 o stea (volan) cu tija. se terrnine manevra. CON DE VITEZA Con ridicat pe 0 saula pentru a indica-in raport cu inaltimea la care se aHa viteza navei .

2. nominative.cuadratura . 7 .armament superior celui al fregatelor din acea 'Heme. acestea se suprapun . XVII) ale Ordinului de Malta. in Romania (1898) a fost elaborat de ing.toare. Cupsa din Marina Militara. la cornert si la intreprinderile maritime> C. C. CONSTRUCTOR NAVAL Persoana cu pregatire t. se determine relevmentul radiogoniometric cu ajutorul u nei harti si a unei table-con sol. 2.' Vulturul Leo Lyra Ophiuchus Orion Pavo Pegasus Perseus Piscis Austrinus Pisces Phoenix Sagittarius Scorpius· Taurus Triangulum Australe Ursa Major Ursa· Minor Auriga Aquila CONGELARE RAPIDA pesc Inghetarca pe(itelui pe traulere in dulapuri sau tuneluri frigorifice Ia temperaturi de minus 40-4i°C. CONSUM SPECIFIC DE COMBUSTIBIL (despre motoare} Cantitatea de combustibil consumata intr-o unitate de t imp pentru dezvoltarea unei unitati de putere (KW.conjunct ie interioara .opozitie Mic Sagetatorul Cocorul Corbul Coroana Boreala Crucea Sudului Dragonul Eridan Fecioara Gemenii Hidra Lebii. Este una dintre cele mai vechi surse ale drcptului marrtim. bataia 1 200 Mm ziua si 1 500 Mm noaptea. se deosebesc : C.conjunctie superioara . Avea velatura foarte dezvoltata. a fost codul care s-a bucurat de cea mai mare autoritate in M. Operatiunea dureaza cca 2 ore. Spaniel (probabil. Pisei.N. ist Cod mari tirn in vigoare in M. Primul curs de C. Tehnica construirii navelor : v ~rhitectura navala. fara merrtiuni suplimerrtare privind existerrta vreunui neajuns in legatura cu marfurile sau cu ambalajul. CONSOL Sistem de navigatie hiperbolica compus dintr-un radiofar cu trei emrtatoare ce emit circular puncte si linii separate de un echisemnal . eroarea 1Mm la distanta de 180 Mm de-a lungul perpendicularei pe baza si 1 Mm Ia distarrta de 80 Mm la 60° de la perpendiculara. fiind atribu it . romana CONSUM NAUTICE Denumirea in I. care se ocupa de constructia navelor pe sarrtierele navale. CONSOLAN Varianta americana a sistemului Consol cu frecventa de 192 kHz. CONOSAMENT Me Document ernis expeditorului prin care carau~ul confirrna primirea marf ii pentru a fi transportata pe apa.eh nica corespu nza. Din punctul de vedere al clauzei de transmitere. CONSULATUL MARII 1. sin polita de incarcare.conjunctie : 2 . 3.da Scorpionul Taurul Triunghiul Austral Carul Mare Carul M 1 Vizitiul . CONSTELATIILE Denumirea In 1.ii . CONSTRUCTIE NAVALA 1. v tabela.Soarele . Freeventa sistemului est e 250-350 Hz. la ordin. roman a I An dromeda Libra Cetus Aries Bootes Carina Cassiopeia Cerrtaurus Canis Major Canis Minor Grus Corvus Corona Borealis Crux Draco Eridanus Virgo Gemini Hydra Cygnus Andromeda ILeul Lira Ophiuchus Orion Paunul Pegas Perseu Pestele SUdului Pestii Ph~enix Balena Balanta Berbecul Boarul Carena Cassiopeia Centaurul Ciinele Mare Ciinele CODfigura~ie : 1 . dupa u nii. 6 .M. grafic Grafic pentru calculul azimutului (1906). CONSTELATIE NAUTICA Grupare de stele care contme una sau mai multe stele nautice . Activttatea de construire a navelor. ist Colect ie de legi maritime (sec.87 rioara si dreapta Pamint-Soare formeaza un unghi a carei valoare maxima poarta denurnirea de digresiune maxima. cu ii de tunuri . arborata deasupra rinduriicii. 4. 5 .Pamintu l . iar dupa alt. forrnind 0 Iinie continua si permit sa. C. 8 . obligindu-se sa 0 predea la 0 anumita destinatie. Medirerana in Evul Mediu. sec. Semnalele pot fi receptionate cu ajutorul unui receptor radio obisnuit. Continea norrne eu privire la persoane . Mediterana. fiind echipata ~i cu 0 vela a cerului.clongatie (digresiune) maxima. CONJUNCTIE v coniiguratie. A. latina ! Denumirea! in I. Ia purtator . . CP) sau raportul dintre CONSTAN. XIV). latina I Denumirea In I. "eurat" C. i-- "CONSTITUTION" ist Fregata americana (1797) reprezentind un tip de nava intermediara. C.

CONTA 1. arat indu-si . XIX). CONTOR-CRONOMETRU Ceas cu precizie inferioara cronometrului . CONTRA [l A pune ctrma slepurilor dintr-o dana (eventual. consumul specific varlaza intre 1 si 10 g/CP/h. v fig velatura. absoluta) sau indirect (c. CONTAINER Tara standardizata. CONTRAARCUIRE Incovoiere a unei nave. ca urrnare a sirnplificar ii operatiunilor de incarcare si descarcare : ele pot fi transportate pe cargouri obisnuite sau pe nave portcontainere specializate. "Azimutul se corrteaza de la Nord". g= Kg combustibil 'Kg combustibil t/p~te CONSUM SPECIFIC DE ULEI Cantitatea de ulei consumata ireversibil in rnotoare intr-o unitate de tnnp pentru dezvoltarea unei unitati de putere. sin sageata bornpresului. manevra prln Forma de mane'Ira reciproca a doua nave (grupuri de nave) in mars. dar suficient de mare pentru a servi la citirea orei u nei observatil astronomice. CONTRAMINARE mil. CONTRAAMIRAL v amiral. CONTOR DE ROTATII Aparat care indica numarul de rotatii ale masmu de propulsie a navel. 2. CONTRAFOC Foe suplimentar aflat in prova focului sa. ca in expr. CONTRAETRAVA Piesa a osatur ii la navele din Iernn . in care se transporta marfa solida sau lichida. vrteza unghiulari:i. si vartatia distante. Manevra obisnuita la volta. CONTRAMAR~. viteza relativa. A nota ora unei observatii astronornice. care se deplaseaza pc drumuri aproximativ paralele si de acelasi sens. CONTRABULINA sin stringator de margine. fara a plati taxe varnale. CONTRAELICE sin elice contrarotativa. capa etc. sint Ioarte mic] . patrata dispusa deasupra gablerului. CONTRABORD. 2. bordurile de nume contrar. "A conta 0 inaltime". CONTRAILUMINARE mil Iluminarea tlntei cu ajutorul proiectorului de catre nava care Ianseaza torpile pentru a nu permite adversarului sa execute foc ochit cu tunurile. Iolosita la monitoare pentru protejare impotri'la efectului exploziei minelor . care 0 poate folosi direct (c. prin cornparatie. CONTRACARLINGA v carlrnga. CONTRARANDA Vela triunghiulara sau trapezoidala aflata deasupra randei. v si intoarcere. in t irno nerie si uneori in camera har tilor. sin bulge. preferindu-se dragajul. rezistenta la socuri. C.getii. dar superioara unui contor. capata 0 utrlizare din ce in ce mal larga. CONTOR 1. Contraarculre CONTRABANDA 1. in afara carenei propriu-zise. ~iteza unghiulara si variatia distarrtei sint foarte mario Este 0 manevra care of era conditii pentru angajamente artileristice de scurta durata si pentru lansari de torpile . utilizata pina la inceputul CONTRACURENT Curent pe mare sau pe Iluviu in directie inversa curentului principal. La motoarele Diesel. CONTRACIV ADA ist Vela asemanatoare civadei. fiind purtat numai de velierele mari. Pe t irnpul manevrei. Transportare de marfa. manevra prln Forma de rnanevra reciproca a doua nave (grupuri de nave) in cadrul careia acestea se deplaseaza pe drumuri aproxirnafiv paralele si de sens contrar.88 combustibilul consurnat de ex. deasupra lemnului mort pro va : v fig barca si baleniera. Aceasta operatiune nu a fost insa aplicata consecvent in practica. este mult mai mare. Aceasta ora se raporteaza. ist In jurul anului 1900. Este instalat la masini si in cornanda. in pupa etravei . dar asezata mai spre virful bornpresului decit aceasta (a fast sec. conditionala) in actrunile militare. a carui eficienta.: ~i productia (prest/Moo talia) sau realizata. v arcuire. sustinuta de cite un valla prova ~i Ia pupa. pana. CONTRABASTON DE FLOC inv. ca in expr. eventual' refrigerata. A socoti. CONTRAGAI v gai. aratindu-si bordurile de acelasi nume. CONTRABRATA A brata vergile in sens opus celui precedent. din toate danele) in bordul opus intoarcerii remorcherului pentru a indepart a coada convoiului de un obstacol. CONTRACHILA v chila. 2. la ora cronometrului. la navele cu gabieri dubli . CONTRACARENA mil Carena exterioara. Pe timpul m~nevrei viteza relativa. operatrune de distrugere a barajelor de mine prin incarcaturi explozive. v loch. Transportarea de catre o nava neutra a unor marfur i destinate unui stat beligerant . CONTRAGABIER Vela. Ceas cu preclzle inferioara cronometrului. CONTRAIMPUNTATURA v impu nta'tura. Este 0 rnanevra care ofera conditri pentru angajamente artileristice de durata relativ mare ~i cu caracter decisiv.

13 . care leaga rama gabiei de cercul de sugrumatura : v fig contraranda. 22 . 2 .. / .arboret .strai triatic.89 CONTRASTALU . 8 . 23 . 15 . 12 . 25 .col] de mura .colt de scota .palanc de ~u~ta.balansina .coloana . 3 .flamura. 14 . .margine de invergare.mura . 9 .suste . 26 . fara a rna. / . / / / . / Ccntraranda: 1 .git de lebada . 21 .grandee de cadere . 16 .margine de cadere . 10 . trece prin gaura de pisica.margine de tnt insur a .pic.~cotii.gabie. 17 . .grandee de intinsura . Uneori este echipat cu grijele pentru a putea urea in gable.. 5 . 11 .stringator. 19 . 20 . 24 . <I .call de tunga : 18 . 7 .scad de pisica ..ferta. CONTRASTALII v stafii. 6 .~a CONTRASART Manevra fixa din sirrna sau tija metalica.mar..cargabas. .

slepuri.unghi orar al punctului vernal.Polul Nord. 12 . COPCA pesc Spartura in gheata unui riu. navele transport.ell cuplare scur ta cu slepuri deschise. constituita drumulJrelevmentul Coordonate ecuatortale: 1 . jl Ansamblu navele de fiind compus.unghi oral' al Soarelui. dane este de prin de se deosebesc : C. C .longitudine west ica . 4.inlHlime. 4 . 2 .paraleI de decltna tie . costiere compus din remorcate. D . din remorcher Dunare .cerc orar al punctului vernal.prtmul vertical.West pe orizont. 17 . B ell remorci drepte ~i cuplare lunga pe stinga. gheturi. CONTRA~COTA care.meridian ceresc Greenwich. inv. v barca.vertical principal.COImlA$COTA 90 Stringl!. 3 . de largo si nava C. Ca1cul de trecere adevarat de la drumulj drum. Vela purtata irnpartirea de cllperele zburatorului denu-' a prim it ambar- prin inferioara ~i-a mentinut iar cea superioara de catre CONTURARE CONVERTIRE relevmentul magnetic declinatie. 8 . regula.unghi la zenit.zenit. 7 . sau compas .declinatie . Fi liera superioara a u nei balustrade (rezernarea de copastie de nota o comportare nernarinareasca). . 10 Est pe orizont. C~!'!!ntul J f1uviulUl e CODvoi fluvial: A . 15cere vertical.azimut. muIte care mai 3. sin distrugator. 10.nadir. 14 . deviatie. 11 . aviatie. 6 . 13 . 17 . de CONVOI 1. sau precum de lupta Iormind ~i nave de salvare-avarii navele apro- . 8 distanta zenitala . Piesa din lemn ce acopera partea superioara a parapetului. facuta de pescari pentru a aer isi apa ~i pentru a pescui. 12 .Nord pe crtzont. relevment. 15 . E . 5 .tor stringerii scota la baza de invergare (manevra velelor vergii curenta) patrate. v cap. 2 . de zburator.Pol ul Sud si aviatia centuri apara de siguranta si indepartata.ell cuplare scur ta pe douA~irur i .unghi orar al astrului .ascensiune dreapta . 5 .Polul Nord.paralel de latitudine. plata folosite.ell remorci in cruce ~j cuplare Iunga pe dreapta. 14 .paralel de ina1time.Sud pe orizon t . 9. 16 . nave de lupta. gheata. 11 . 3 .ell remorcare greceasca ell ~lepuri deschise. in aduce vechi) v vela. 3. 9 . In Iunctie de drumurile si C. Partea mirea denurnirea de C. 7 . 6-meridian . Pe 2. de Coordonate orizontale: 1 . ternporar Urmarirea 0 ca'[iu ne cu perna de aer a profilului la valurilor.cere orar. Grupare de nave naviga spargator precedate de un COORDONATE ECUATORIALEJORIZONTALE astr Elemente referinta planul geornetrice care permit deter- rninarea unui punet pe sfera cereasca luind drept ecuatoruluijorizontului.meridianul Greenwich. 13 .meridian ceresc. 2. (veliere no i) . coltul de momentul sau la coltul (veliere CONTRATORPILOR CONTRAZBURATOR mar i si obttnuta in doua.latitudine nordica . COPASTIE 1. mil Grupare nave din nave de transport.ecuator ceresc : 16 .oouator terestru.

in latina "Coroana nordului". CORDITA DE DARE A FOCULUI mil Capat de saula cu care_ se declanseaza manual percutorul unui tun. 20 .chila de ruliu. CORDON v garlin.dubla eu nnca simpla CORONA BOREALIS Constelat ie avind steaua nau tica Alphecca. dupa care se indrepta. COROANA 1. 10 . in care se tine unsoare pentru osiile macaralelor. cu CORP du bhr . C. C. care poate fi: C.axul navei . 12chila de ruliu. aparatura autornatizata. 31 . puntilor ~i perettlor interiori ai navei : sin coca. CORN DE GABlER Corn de bou. este copastia acestuia . C. + c JI' dinspre A Coroane: A . CORNIER LAcRIMAR PIofil cornier prin care se realizeazav la construclii1€ nituite. bordajului. CORECTIE DE IRADIERE Corectie= cu vaIoarea maxima de 1'2" . dar prins pe un baston sustinut de 0 laba de grsca. tmind seama de iradierc. 5 . 22 . CORN 1. CORNETA ist Pavilion asemanator unui ghidon. 25 .copastie . velier.arc. ~i cap de bulgar in trei sau patru. 19 . legatura bordajului lateral cu puntea.chila .obraz.VikiDg. 17 .sold : 23centru. 6 .linie de plutire. 30 . du bla cu nuca . . CORNIST mil.M.opera moarta : 11 .a inalttmtlor luate la bordul superior al Soarelui. Daca nava are parapet pupa. CORDON LIT ORAL Fisie ingusta de uscat. 26 parapet. C. t. 21 . inv Goarna. electric. de regula. ~i cap de bulgar CORP Ansarnblul osaturii. se convertesc drurnurilejrelevmentele.91 COR HYDRAE sin Alphard. 18 .curbura : 9 .opera vie. 32 .gurna : 14 . se astupa cu un dop din lemn la capatul deschis si se pilea v irful.selatur a . Extremitatea in forma de furca a bazei picului. 4parapet. 7 . ~i diamant. NGd la capatul unei partme. In prezent. v eabestan.stelatura : 15-bord libel'. prin care acesta se sprijina pe catarg. prins la centura gabierului (v fig).C.intrind. inv gornist.piciorul etravei .simpla eu nuca dubJa: C simpla eu eap de bulgar dublu .modern CoraUlI de cati: Com de Iar " CORONAZO Vint puternic care bate Sud pe coasta de West a Mexicului. v fig nava de 74. care separa rnarea de un liman sau de 0 laguna. A . 2.L.simpla din sase : B . sin nava cu vele . CORONAMENT Intersectia tabloului pupa (oglinzii) cu puntea. 13 . si rama invelisului se afia jgheabul de scurgere a 'apei. Corpul unei nave moderne (metatlce)': 1 .la\ime.elice. dubla si cap de bulgar . 28 . Minerul telegrafului pentru comenzi la masini.cuplu maestru . 16 . 24. 2. darea focului se executa. CORN DE IARBA inv Corn in care tunar ii past rau pulbere pentru a 0 pune in lumina tunului. folosit drept cavila de mat isit. B .c = d a.balta. format a din depuneri . 3 .coronament . Daca puntea are inveli~ din lernn. intre C. C. Cu ajutorul C. In acest seep cornul se incalzea la foe de carbuni pentru a-l inmuia. 3. reprezentind suma algebrica a declina tiei (d) si deviatiei (a).pescaj . CORABIE inv. se lasa sa se raceasca.Hnie de plntire : 2 . 8 .car t ier . 27 .genunchi . CORN DE MATISIT Corn de bou. COREC'fIA COMPASULUI MAGNETIC Unghiul dintre meridianul adevarat si meridlanul cornpas. CORN DE CEATA Instrument pneumatic cu ajutorul caru ia se transmit sernnale de ceata pe veliere san pe navele cu propulsie mecanica in cazul in care sirena si fluierul sint avarlate.etrava : 29 . la navele moderne. D .Jemn mort.

teuga . d~ regula. Pe navele fluviale este. Structura metalica cilindrica sau ovala. COSEMIVERSUS Fu nctie trigonometrtca folosita in navjgatje ~i notata eu cosem IX = 1 . 13 .. 10 . Nurnarut de C. de regula.arc. care atacau in special navele comerciale. Aflat pe coasta.sin IX. a 0 cuceri apoi CORY ist Pe navele de lupta romane. COSTUM DE SUPRAVIETUIRE Costum pentru naufragiati. Corvet' (2) 2. prin care se evacueaza fumul de la caldar i san motoare.M. Denumire impropr ie data navelor de razboi. 2. de regula. de -400-600 t. COSTIER 1.lemn mort. se foloseste. C. 1~ . La apogeul sau (rnijlocul sec.figura galionului. poate fi manevrat eventual eu o furca. de circa 1 000-2 000 t. unde nu exista geamanduri de legare. cornpusa dintr-un flotor legat eu 0 sirma la un Iant ancorat put ernie pe fundul marii. echtpata en masini eu vapori. Tenda Corv pentru corp. escorta. 3. (2). C. u cursa (3) ~i scrisoare de marca. sin bolta.apostoli.ochi de prindere .taietud.portsart. 4. linga centura de salvare. 3. apararii nemijlocite a nav~lor de transport in timpul celui de-al doilea razboi mondial. in prirnul si eel de al do ilea razboi mondial.butelie CORP MORT Lnstalatie pentru legarea navel. pentru cercetare. C. CORP REZISTENT v submarino CORSAR 1. Poate fi sustinut de sirrne laterale. 15 .parapet.sabord .carher. 5 . 2 . Marinar care practica razboiul de cursa (a nu se confunda cu pirat }. 3 . CO~ 1.Ian] de fund. 8 _ scaril de bordaj. CORT (rar) groasa . dar folosita.parapet. eu vaport ist Nava de lupta de marirnea C. 11 .flotor . . 2 . mil Nava de lupta cu un Depl. este un semn de iderrtificare a navelor.duneta . navigatte cost iera. La partea superioara are 0 caciula pentru devierea fumului si Imbunatatirea tirajului caldarii. 3 .inel central Nava care urrneaza a fi legata trage la bord flotorul. sin guler (1). 20 . 6 . confectioriat din mase plastice. 5 .etrava.. XIX) C.strma : 4lant. ea !iii aceasta. avind un 1 / 4 5 6 Corp mort: 1 . apoi sirma l?i in cele din urma lantul care este trecut prin nara si prins cu 0 cheie de Iantul de ancora. v semiversus ~i sinusversus. echipata cu armament usor antiaerian si arrtisubrnarin si destinata. denumite sarturile C. Depl. in rade deschise. fiind purtat intr-un buzunar.galion. cu zbaturi si C. 12 obraz. Care se petrece in apropierea sau in vederea coastei. prelungind durata de supravietu ire a naufragiatllor in apa. 17 . 7 .sold : 19 . cuirasata ist Nava de Iupta inferioara fregatei cuirasate. in latina "Corb". Asigura protectia imporriva frigului si u mezel ii . 1~opera vie. rabatabil pentru a perrnite trecerea pe sub poduri. 9 . eu un brat pro va si eu unul pupa. schela eu un eirlig la capat. ist Nava cu vele cu trei arbor]. 2.CORP CORVETA 1. 14. cu elice. . care era IAsata sa cada pe puntea navei adverse pr in lupta corp la steaua nautica CORVUS Constelatie avind Gienah . executare de a'tacur i pe comunicatflle maritime. de ex. CO~ DE SALVARE PIasa Iixata pe un cere metalic cu diametrul de circa 2 m si suspendata eu ajutorul unei labe de gtsca si al unui palanc la un grui mic . Corpul unei nave de linie (din lemn): 1 . 2. velatura patrata si fiind mai mica decit fregata. Existau C. Nava a unui corsar.chila . era armata cu 20-30 de tunuri. 6 .

5 . la baterea de prezoane sub apa sau a prezoanelor goale in interior pentru a introduce aer intr-un compartirnent [naccesibil. este folosit pentru ridicarea naufragiatilor. astronomic. .anavigindinamonte. apuce un capat de partma. COTIDAL~ Curba ce t. CRIeDE SALVARE Crtc cu 0 focta de 60-100 tf. din r-arirna de cinepa 'rna sau lant si a agata CRAVEL~ Scindura ce forrneaza bordajul unei s J 1. 2 gruie. de dimineata (zori) ~i C. doua hambare. sa fie in picioare. [saci . 4 . sin foarfeca (1). putrnd Ii folosit nurnai daca fundul rnarii este foarte rezistent. folosit in lucrarile de salvare si de ridicare a navelor scufundate.brat 2 . Se mascara sau se citeste la 0 mira hidrornetrica in centimetri si CRAPODINA Suport de forma emisferica. COTER iny.furc . COTAGIU Muncitor de port care coteaza marfa.lUIll. de barca : sin. SIr . Intre rasaritul/apusul Soarelui si rnomentul cind astrul se afla la 6° sub orizont. cnnsjdera'ta cea mai perIectionata nava a epocii (1638). axului cirmei. CREVACE l".rece printr-un_ p. numai una dintre ele. 6 . rigla Instrument pentru trasarea drumarin. Iolosit la Iucrarile de salvare pentru redresarea epavelor sau pentru sustinerea laterala a acestora. de multe ori atit de extenuafi incit nu rna] sint in stare sa.unct VCRAVATA 1.c (v maree) ~1 de-a lungul careia se cora la darea acesteia cu barca. 2. format din doua su bmar in poate folosi per iscopul. . baloturi. Se ut ilizeaza si pentru ridicarea unor larrtur i trecute pe sub nava. Coasts. Ia marfa.CO~. folosita in sec. timp in care atit stelele cit si orizontul se 'lad suficient de bine pentru a Iua inaltimi la astri si a face punctul navei seara si dirnineata : C.contrapendenta de catarg. crariicului . periscopica" Ad incirnea la care un murilor si relevrnentelor. CREPUSCUL Irrtervalul de timp dintre apusul/ rasaritul Soarelui si mornerrtul cind ultima/ prima raza solara ilumineaza atmosfera. cons rui e m si em ia 0 . nautic. al poate avea valori pozitive sau negative. . Se instaleaza pe virful unor scondri care se reazerna pe 0 talpa de lemn. "Couroone'C . de bard incovoiata prin fierbere (termen de marangoz }. XIV-XV in apele Cot: Interioare din Flandra. al unui grui de barca etc. COVOR Tesatura triunghiulara ce se asterne in camera barcii cind aceasta transporta un ofiter. care se poate rot i de prova si care deserveste. Legatura cu care se retlne anamhdronlI. pistol Pistol submarin pentru prezoane.nava naCRANIC Tnstalat ie de incarcarejdescarcare indepupa. butoaie etc. civil. COVUZ sin rama gurii de magazie [termen [olosit in santiere}. dat in raport cu etiajul. de regula. Zbir prins Ia produce sl~ultan maree~.scara de salvare .cele mal inalte puncte ale valului. sin granita. 1 . cind Soarele se afla la 12_18° sub orizont. COTA mil Adincimea la care naviga un subCRAS. graniculu i. 360' sa COTADA Cantitatea de marfa. "COlJRONNE" Nava de Imle franceza cu doua purrti ~i 72 de tunuri. b ti t't"st di g nal sapanul cotadei la ganciul bigii pentru a manipuam arca. C. de seara (amurg). CREASTA VALULUI oc Curba ce uneste. =6080 t). de mal sin colt de mal. un cap at de verga pentru a Iasa treaca picorA A mcinge 0 unitate de Incarcatura ciorul unui palanc. adica circa raportoare eu gradatiile inscrise astfel inctt 10-12 m. v diagonal. cea corecta in cazul dat. sistern.~nt4 . ridicata la 0 sjngura manevra a bigii.S. Distingem: C. sin cuter. ' CRAIERA ist Nava mica puntata (DepJ.1.) cu un sapan x . VCRAIT fl.tntinsura : 3 .) "C.Coasta. COTflCurbura a malului unui curs de apa. lazi . CRIC COVERTA Puntea superioara descoperita. COX. 3 .. Ambele cuprind cite trei intervale: C. cu vele. cind Soarele se afla la 6-12° sub orizont. C. CRANqA ist Tip de nava fluviala (nu se cunosc COTA APELOR Nivelul apei la un moment alte detalii).d.brat vigind in a~~.93 C. 2. pesc crivac. Co~ dP salvare: I-nav.

separate de 0 cusatura incepind de la coltul de mura pina la marglnea de cad ere .cheia arboretului . Se Ioloseste pe riurile domoale la adincimi' de 0. en croiala diagonala . 5 . pentru a obtrne ora meridianului Greenwich. 9 . a permis calcularea longitutudinii pe mare. orei C. Calatorie de agrement pe 0 nava de pasageri sau cu un iaht. se Intoarce in fiecare zi. CRUCIERA mil Actiune de lupta dusa in mod sistematic.rama (arc) -c pentru a da deschidere sarturilor arboretului. la care fertele sint orizontale 0 arg "C. cu rners foarte regular. C. C.gaura arborelui gabier. e- CRIV AC v crevace. foe 2 . C. 3 . cu cea mai mica rnarsa diurna se numeste C. CRlsNIC pesc Unealta de pescuit confectionata dirrtr-o plasa legata la colturi de capetele a doua nuiele curbate si incruclsat e: este prinsa de 0 coada de lemn eu care se mjnuieste. CROCODIL Piesa de Iixare a manevrelor pe bordul ambarcariu nilor sportive. 4. Operatiune de taiere a Iertelor unei vele. folosita la toate t ipurile de vele. are un cad ran care arata timpul rarnas pina la oprire . cu urechi pentru pataratine.. CROMSTER ist Nava cu vele. Uneori C. Aparut in 1738 in Anglia. este suspendat cardanic. prezinta 0 variatle o marsa diu rna -. CRONOGRAF Ceas de precizie. rnoderne cu cuart au 0 precizie mai mare. Piesa din Iemn suspendata cu 0 cheita cu titina. dreapta C. 3 . 2. sin C. 2 . Marsa diurna trebuie sa fie de maximum 6 s.. v bratare. i se aplica 0 coreetie.intariturile antenei. prevazut cu un indicator de contare a secundelor. C. denumita stare absoluta. care face legatura Intre arborele gabier si arboret. . timp indelungat si la mari distarrte de bazele proprii. 1a care fertele sint paralele cu marginile de cadere : este cea mai veche C. firea unei persoane. etalon. 7 ..antena . 3. cu un tonaj brut de 160-180 t. de sapte ori ~i jumatate.curbura : 4 .cercul crucetei . focului" Aspectul.rotunjime SUDULUI v Crux.gaura de pisica . Serveste si CROIALA 1. aratind in princlpiu ora meridianului Greenwich. Piesa din lemn la capatul unui scondru de acostare pentru a se fixa ma] bine in mal. traverse si antenele crucetei. C. XVI-XVII. pe care se asaza un tarnbur de sirma pentru desfasurare. este folosita la focuri si rande. la aceeasi ora. 2. C. care poate 1i oprit prin apaCromster sarea pe un buton. 6 . 4 . dupa ce nava a girat cu 180°.5 ~. comportarea. cu nave de suprafata si submarine pentru cautarea si distrugerea navelor ~i convoaielor inamice. 10 "" podeaua crucetei. diagonalii C. Deoarece C. de marina. (rutela (vedere de sus): 1 urechlle antenei .. eel de-al doilea continua s:i se roteasca. folosita in marile nordice in sec.vela 'hermudiana ell croiala in cruce. 2. Mod de dispunere a fertelor u nei vele. CRUCEA Crocodil (rolali: 1 -. 11 -. 5 . pe caile de comunicatii maritime inarnice . la care Iertele sint dispuse in doua directii disti ncte. CROAZIEAA 1. este echipat cu doua indicatoare: dupa oprirea primului indicator. 8 furca .arboret..C~IVAC 94 CRONOMETRU Ceas de precizie. CRUCETA Piesa compusa din furci (bare longitudinale). sin ciorpac. C. CRUCE 1. Incurcare a Iarrturilor de ancora. in cruce C. iar secundarul efectueaza doua batai pe secunda. C.randa ell croiala dreapt:1 .8-1. Calatorie a unei nave de razboi in scop de instructie sau pentru a arata pavilionul. perrnrtind sa se masoareintervale mici de tlmp.

usor . instalatfi cornplexe de radiolocatie etc.gabie. 17 .saule de semnale .'95 CRUO!>ATOR 1. siguranta.chili de ruliu (ruc~tGi portrachete ~I port. sprijinul atacului distrugatoarelor.•. cuirasa de 100-228 mm.----__ .ilerfe de 203 mm. 4.arbore mare.-- .eomanda : 2 .comanda de artilerie. pe 0 eale de lansare (plan inclinat}. Pe vremea rnarinei eu vele.tangon descrucisat : 7 . V = 31- = - 3'1 Nd. 14 ..scara : 20 . precum si al obiectivelor irnportante de pe Iitoralul acestuia. subrnarinelor si vedetelor torpiIoare etc.iublouri .e'llcoptere.plaja prova .turele de art. crucisator dotat cu armament arrtiaertan automat.post secundar de comanda : 15 .arbore trinchet. 16 .aruncator de racbete . care poate indeplini urrnatoarele rnisiu ni pr incipale: atacul navelor de lupta si corrvoaIelor inamicului . escorta. --. asigurarea convoaielor proprii . 18 . Caracteristici : C. nona-douasprezece tunuri de 152 rnm. 5elieopter . 11 . 6 .tun AA. 12 . 0 ambarcatiune de salvare eu motor.post de comanda al artileriei AA.C. cu raehete ~i tunuri de calibru rnijIociu. CRUCI!>ATOR AUXILIAR mil Navll. 2 . 8 . 9 .baston de pavilion.apAJatoarea elicei. cu mine ~i eu elicoptere antisubmarine.sterna navei : 3 . 3.-4 .plaja pupa. Iaht eu vele sau motor pentru croaziere lungt: sin (impropriu) cruiser. greu . 2. 19 . blocada etc. 5 . pot fi eehipate. 6 . patruopt tunuri universale de 100-127 mm. opt tunuri de 130 mrn. artilerie ant iaeriana. Craci~ilor grea: 1 . 1 . mil Nava militara raplda. _ CRUCI!>ATOR ANTIAERIAN mil In eel de-al doilea razboi mondial. rachete tip nava-nava si nava-aer. armata eu prese de artilerie si destinata execu'tarji unor rnisiu ni de cercetare. CltuCI$ATOR armata.Depl.tablou _~_ _ -1. Unele C. suficient de mare pentru a avea la pupa. V =T 32 Nd. cornerciala rapida. 10 .baston de geac. 3 .hidroavion. Ambarcatiune de salvare de la uscat. de asemenea. fregata sau corveta care incrucisa. 13 .aueora : -4 . Era destinat aparari! arrtiaeriene a convoaielor si a gruparilor navale importante.aparatoare elice. 50 de tunuri de 40-76 mm. = 15000 t. rachete tip nava-nava si navaaer . = 6000-12000 t. eu doua-patru tuburl lanstorpile.Depl.

rtdicata pe eatarg pentru veghe. vanadiu. dar cu viteza mai mare decit aceasta. Washington de 10 000 t (in realrtate . CUIBAIiI (despre bdrci) A aseza b1'i. C.S. 0 "A-~i arata culor ile" a) A ridica pavilioriul (in mate).legatura.. cu cuirasa rna] slaba. CULVERINA ist Tun ce utiliza 0 ghiulea de circa 8 kg (sec. Asezata uneori la gable.bot de amarare : 2 . atingind 0 grosime de peste 460 mm. In timpul primului razboi mondial au actionat totusi si C. -4 . C. iar dupa Iungimea remorcilor. oada anilor 1890-1900. Puntea din pupa arborelui artimon. este banda dreaptajstinga" etc.icile pe punte una in alta.strai. b) arg A-~i da ararna pe fata. !' Iinie cuirasata . cu viteza mare si protectie redu sa. 3. CULMINATIE Trecerea unui astru la meridian. la care acesta raspunde. navelor germane din clasa "Deutschland". CUNINGHAM. CRUX Constela'tie dinemisfera sudica (crucea Sudului) cu stelele nairtice Acrux si Cacrux.d.d. ist Puntea eastelului pupa in prova dunet. a preluat impropriu denurnirea acesteia.cavalet mobil. gabier v gabier cu rulou. astazi nu se mai aila in dotarea flotelor. cu armament de nava de Iiriie (sase tunuri de 280 mm) si Depl. crucisator usor. "C. vfig nava de 74. mil Nava de Iupta interrnediara intre crucisator si nava de Iinie . in cruce C. dar cu viteza si deplasament reduse . CUFA v draga. inv chiurasat. forte care rezrsterrte i CUIB Crteva baH:i asezat e una in alta la bordul unei nave. de circa 14 000 t). A fost intrebuirrtat in primul si in eel de-al doilea razboi mondial . CUFAR DE MARE Ladita de marinar. pe care se reazema rarna. ce se realizeaza cu dona rernorci incru- cisat e : v fig convoi. care 0 leaga de un singur C. lunga/scurta. CUGLE. CUI DE DUBLAJ Cui din aliaj de cositor si cupru . de buzunar Denurnire data. XVI-XVII). La astrii circumpolari este vizibila atit C. sin. CUI DE STRAPAZAN Cui ciliudric din metal sau lemn. CRUCI~ATOR CUIRASAT ist . 2. ram a se afla intr e dona cu ie de strapaza.C. distingem C.n. construite pina la aparitia crucisatorului de batalie. sin. CUPLARE fl Legarea a dona sau mai multo]' ~lepuri (salande etc. CULOAR Spatiu pe punte int re 0 suprastructura si parapet sau balustrada . Dupa bordul in care se dau rem orcile. CUARTERDEC 1. destinat protejarii bordajului si purrtil navelor mari impotriva proiectrlelor sau bombelor de avion.cui de strapazan. la babordjtrfbord. inlocui ta in curind eu crucisatorul de ·bM/Hie. CUPLU 1. infipt in copastia unci barci. C. Pereche de coaste. Pe vremea navel or eu vele C. C. CUADRATURA v configuratie. C.ei . Suprastructura in treapta la pupa.sart . mil Cut ie CUPLU DE REDRESARE Cuplu de forte care tinde sa. Pe baleniere.) cu ajutorul parimelor (sirmelor) de cuplare pentru Iormarea danelor eonvoiului. aflat la latimea Cui de strapazan: 1 . CUI v bi nta ." A pleea cu spring pc ancora. La lotci. CRUCI~ATOR DEBATALIE mil Nava de lupta cu armament si deplasament egal sau aproape egal cu eele ale navei de Iinie . destinat atacar ii comer'tului inamic.cuibul parari] coastelor in pericorbului. paza coasta Nava de lupta ell armament greu. 2 .copastie [ulb: 1 . v fig nava de 74. . . 96 rnetalica cilindrica cu ferestre spre prova. nichel. cit si C. rama est e tinuta de strapazan (0 bratara mica de pie1e) sau cu ajutorul unui zbir de strapazan. CUPLU DE EVOLUTIE Cuplu de tinde sa intoarca nava datorrta cirrnei. . la zero". 3 .cavalet pe punte maxima. inv chiurasa. inf'er ioara. CUIBUL CORBULUI 1. in literatura dintre eele doua razboaie mondiale.M. CRUCI~ATOR SUBMARIN v "Sureouf". table Table de azimut (1937) pentru latrtudini de 0°_65° si declinafii de 0°_23°. utilizat pentru fixarea dublajului de ararna pe corpul navelor din lemn. a navei se numeste C.grijea CUIRASA Invelis din 0tel aliat cu crom. butoi ridicat deasupra crucetei in care sta veghea pentru descoperirea balenelor.. dupa caz : "C. 2. maestru.[RutJ$ATOR CRUCI~ATOR CORSAR ist In perioada 18901900. CUIRASA T sin nava de. CUM AI C1RMA? intrebare adresata timonierului . La barcile de salvare. CRUPIAT inv "A face C. 4. 3 . Se compune din forta datorita greutatii aplicate in centrul de greutate al navei ~i Iorta arhirnedica (de plutire) aplicata in centrul de carena. v fig nava de 74. Locul unei secttuni teoretice prin corpul navei. sin ujba. superjoara. destinata aCulbul corbului: 1 .·era ornarnentat eu irnplet itur i. CULORI sin pavilion national. aduca nava bandata in pozitie vertiGala (nava dreapta). 2. 2 .

formati de vinturile de lunga durata : sin C.G. C. ce se Iorrneaza in straturrle inferioare ale mar ii (oceanului) si care se deplaseaza de obicei in directie opusa celei a C. verticalf: C.. termohahni. de regula. ale caror mase de apa se deplaseaza in apropierea fundului oceanelor. submarini C. paralel cu malul si rnai aproape de clrcula. sin C. iar cea parcursa pe normala la vechiul drum. de maree . C. prezentind 0 importanta deosebita pentru dezvoltarea faunei si florei din adincime.d. distin gem : C. merrtinind-o tot timpul in prova.---. se disring urmatoarele Ieluri de curenti: C. distingem: C. pe care Iorta gravitationala tinde sa 0 echilibreze. deoarece 0 intoarcere mai mare de 180° este extrern de rara. sin C. (despre Zant) N eincurcat.~ord cur at ". devine circulara dupa 0 intoarcere de 180°. C. Dupa geneza. CURENT DE SPARTURA Curent format de apa de revenire a valurilor ce au lovit plaja si care se acurnuleaza uneori in anurnrte puncte. CURENT DE PLAJA Curent produs de valurile care izbesc plaja sub un unghi ascutlt. in care dau naster e curentrlor de spartura. neintirziate de apa de revenire. permanent] C.d.A. nava int oarce put in in bordul opus acesteia (abatere). cap sau reieument } Exact. dupa care descrle 0 curba in bordul in care s-a pus cirma. C. care determina deriva navei. Cur errt ii corrtribule la vintuliJI Directi" J Direc1ia CUl'lUIUi CurM de gir" lie (URBA DEVIATIILOR Curta trasata intr-un sistem de coordonate . de maree. de suprafata (de ex.de regula car teziene. Iorrnati ca urrnare a inclinarii nivelului oceanelor. Distanta parcursa in sensul vechiului drum poarta denumirea de inaintar e . cu apa ma] calda decit cea a mediului inconjurator. calzi C. dupa 0 prealabila degazare cu apa sarata Iierbinte (uneori se adauga si detergcnti). la modificarea Iiniei malurilor. Iiind deterrninat i de densitatea si de temperatura apei : sin C. de regula. de mane inaUa (flut). CURBA CIINELUI mil Curba descrlsa de 0 nava care da goana altei nave. Dupa stratul de apa in care actioneaza. la 0 schirnbare de drum de 1800 se nurnest e diametru tactic si indica spa'tiul nccesar acestei intoarcer i. d eplasare lat erala sau transfer. sin geam clar. C. CURBA BUTACOV v Butacov. de supraf'ata C. ale carer directie si vit eza sint constarrte . pertcdici sin C. de derfva . CURBA WILLIAMSON v Williamson.tia apei in natura. iar diarnetrul acestei portiu ni se numeste diametru de giratte san final si are importarrta mai mica. exista : C. C. paralel cu axul navei (a nu se confunda cu stringherul }. 2. trul C.C. format! ca urmare a difererrtei de densitate si de presiune a aI el: circula 'in plan vertical. la acest tip de curerrti se deosebesc gitul. (despre un drum.G.bordul in care se evita alte nave.d.d. la tribord . Se monteaza. CURENT Parima unui pala nc. C. au un efect de Intirziere asupra valurilor care 'lin spre plaja. unde sparg linia de brizarrti . Hind.. tare se deplaseaza de . pe care 0 alirnenteaza cu oxigen.97 CURA T 1. la deplasar ea gheturilor. CURATITOR DE GEAM Perle rotativa ce serveste la curatir ea geamului din comanda. sezonieri C. C. Dupa structura fizico-chimlca. de ccmpensare C. Itransfer) :. CURENT LONGITUDINAL Element al osaturii puntii. de gradient C. Diarn. a carer durata este lirnitata. CURENT DE ALBIE Cur ent provccat de valurile din ambele parti ale curentului de spartura si care.P. adevarate fluvii curgatoare pe oceane. Intermediarr. de ex" . care pot H: C de maree joasa (eb) ~i C. relativ drept. Dupa durata de actiu ne. la schimbarea climei etc. de adincime. de vint C. C. C. in strimtori). sporesc pericolul cad er ii intre valuri a arnbarca. este folosita de navele antisubmarine si de vedete pentru a da goana pozrtiei de lansare. C. si capul. urea pe plaja mai mult si mai repede decit celelalte valuri. La punerea cirrnei . DeplllSare lateral!.reprezentind variatia deviatiei compasului magnetic. C. CURBA DE GIRATIE Curba descrisa de centrul de greutate al navel la intoarcere.-~ CURENT acesta in comparatie cu Iinia de brizarrti. largit ~i slabit ca intensitate.tiunilor care tree prin brizarr[i pentru a aborda plaja.d.Ii sezoniere. CU 0 adincime de peste 3 m. CURBA DE REM ORCA sin coarba. iar uneori polar e . CURENT MARIN Miscar e de t ransla+ie a rnaselor de apa marina. de fund C.S. se deplaseaza de-alungul albiei pjna intr-un punct slab. CURATIREA TANCURILOR Operatiune ce se executa pe petroliere pentru indepartarea din tancurile de maria a rezidu urilor caricului precedent. forrnati in special sub actiunea vintur ilor perrnanente !.

de cizmar. 2. K . . Exista doua variante. C. C. Sub C. in Iunctie de distanta pina la tinta. De 0 parte ~i alta a ecuatorului se Iormeaza C. Imbinarea a doua scinduri ale bordajului u nei arnbarcatiuni . denumiti C. de configurat ia uscatului pe care il intllnesc. inaintea acului C. D .portugheza CU~ETA Pat in cabina. 3. cu vele.rotunda simpIA. ca in expr.. C. Directia tuturor C. C. Imbinare etansata prin calaiatuire intre doua scinduri ale bordajului din lemn.A. CURSA 1. C. de efectul Coriolis care ii face sa se abata spre dreapta in ernisfera nordica si spre stinga in ernisfera sudica. de cismar C. Lucrare de velarie: C. CURTIER MARITIM sin agent de vapoare. 2. forrnin I harmuzul. eventual. executata intre doua ochiuri care cuprind un scondru. de compensatie. deplasindu-se de la "Vest spre Est.de Invelitoare. dator ita vlnturtlor de West si rotatiei Parnintului. In unele zone exista sisteme de C. a fost practicata intens pe timpul navel or cu vele. care 98 consta in indoirea pinzei de vele. fiind ulterior deviati de corrtinente de-a Iungul merrdianelor globului parnintesc. instalat in prova. 0 scindura de ruliu. Barca CU zece-douasprezece rame. fiind interzisa prin Declaratia de la Paris (1854). v harmuz. Atlantic si Pacific. CURSIER Tun principal al unei galere. in 0 c. C.lata. Legatura u nei guri de rechin (a u nei tenzi sau intre doua tenzi). CUTER 1. Legatura int re doua ochiuri ale unor parime sau intre un ochi si un scondru.'"[ "".." 2. 2. este influentata in primul rind de directia vlnturilor. Apoi. pentru a trage in ax.rotunda dubla . Se ut ilizeaza ~i pentru prinderea unui ochi pe un scondru sau a tapapiei pe verga. "A fi in C. ecuatoriali care executa o miscare circulara : initial se indrcapta spre West. 4. contraecuatoriali . G . CURTE DE PRIZE Tribunal care judeca si. CURMATURA DUNETEI/TEUGII Extrernitatea dinspre centrul navei a duneteijteugti. de grandee C. 3. tmbinare prin sudura sau nituire a doua table din bordaj. folosita de obicei pe aparatori sau captuseli de piele . CURSA LUNGA MC Voiaj efectuat pe distante mari.falsa . de relieful fundului etc.~ -r~1b . portugheze v fig (a nu se confunda cu legdtura portughezd). -}\1. CURSOARE [l Curentul principal al apei. dupa care se executa doua cusaturi la colturi : C. se afla sertare. AsHel. fara a 0 taia.. ~ ti-:ft~~ . H . 0 torpila poate avea una-trei C.. ="'="+M (~f I Cuslturi: A . CURENTOMETRU Aparat pentru masurarea directiei si vitezei curenti lor marini. ist Operatia de atacare a comertului mar itirn al inarnicului cu nave arrnate de par'ticular i.inaintea acului. C. 5. C. I . in zigzag (v fig).. simple si C. falsa C. Marimea unei C.stmpra : L .. i~i schimba directia. este invers proportionala cu viteza torpilei. u tilizata pentru coaserea grandeelor . MC Voiaj.""'. CURENT TRAVERSIER 1. F . C. care se regleaza inai ntea Iansarit.CURENT oblcei de la Iatrtudini mici la cele marl .de grandee. C. Curent marla perpendicular sau aproape perpendicular pe intrarea intr-un port sau canal. mil Distanta parcursa de 0 torplla cu 0 anumita viteza.. marini. lata C. de botman c. valideaza prizele facute in timp de razboi. executata intre doua cusaturj ale u nei vele: C. utilizata 'pentr-u reparatil . de apa sarata C. in zona ecuatoriala alizeele forrneaza. executata pe cele doua linii de cusut. de trandaf ir C. care poate fi simpla sau du bla ..de botman . Ambarcatiune sportiva din lernn.. pe rute maritime care leaga intre ele doua sau mai multe continente. B . fl Curent ce se deplaseaza de la un mal la altul al unui fluviu. cu salinitate mai mare decit cea a stratului de apa prin care trec : C. acoperita cu 0 sipca. de apa salmastra C. pentru a impiedica alunecarea din aceasta pe tjmpul balansului.. E .in zigzag. C . cu circu ite mal micl . iar la margine. cu un arbore purttnd 0 vela mare (aurica) ~i un . Distingem: C. cu apa ma] rece decit cea a mediului inconjurator. care circula de la Iat itudini mari la cele mici . CUSATURA 1. 6. rotunda C. calatorie. reel C. ce se Iormeaza Ia varsarea rnarilor flu vii. J . dupa cum capetele partmei sint trecute in spirala in acelasi sens sau in sens contrar. v harta curerrtilor mar in].

funga velei rnari : 12 . eelebru prin traversadele sale record intre Londra si Sydney (71 zile}. CUTIA DERIVORULUI Locas aflat pe chila arnbarcatrunilor eu vele. fiind utilizata in marjle inguste pentru paza coastelor. 3 . 3. are. eu un singur ai bore cu 0 vela mare. 6 . Pe vremea navelor cu vele C. fiind asigurat cu 0 sau la . in care intra derivorul. 18 Cuter modern: 1 .strtngator : 2 . prevazut cu un dispozit iv pentru deschiderea conservelor ~i legat de barca cu 0 saula. . folosita Cutite: A . de scafandru C. Astaz i C. avind de obicei 0 lama dreptunghiulara.rocarnita : 10 .mar.bompres : 6 . insurubat intr-o teaca cilindrica. B .CYGNUS foc sau doi arbori cu vele aurice si un foe. se poar ta la centura. Nava en un Depl. 17 . usoara si manevrabila. mare la centura. amagnet ice pentru a nu da Ioc la acciderite in timpul lucrului la dezactlvarea mine lor magnetlce.canistrele. C. 16 . Era armata eu citeva tunuri. forma unui brlceag mare.rai. Iolosit de matisorii profesionisti.verga la treime. 5. cu vele sau masini.gabier. • (UTIA COMPASULUI v compas. folosit de marmart pentru efectuarea lucrarilor si foeuri. XIX) : 1 . Nava mica de pescuit coristruita din lemn.ar ipa . Era folosita.vela mare. de gabier C. se tale Ier tele drept (perpendicular pe margine). dar se poarta si sub forma de C.scota focului Cutty Sark CUTIT C. CYGNUS Constelatre avind steaua nautica Deneb (Lebada). C.scota velei mari.palane de funga .V. 7 .randa pentru paza coastelor. executarea cercetarii si a unor actiuni secundare. cu o muchie rotunjita si una ascutita. Seafandrii de lupta Iolosesc si C.mura velei mari .strai . 14 .verfafor .de C . goala in interior. plutitor. 13 . en doua taisuri. cu lama pentru taiat si cavila de matisit. taieturile oblice executindu-se cu Ioarfecele.sart. 5 . pina la 2000 t.funga tocului . Cu ajutorul C. 3 . Cuter (Ia Inceputul sec. de asemenea. de velar C. 4 . 4. 2 . folosit la talerea si netezirea velelor.foe.ochi de terjarola . 15 . purtat de gabier si asigurat cu un snu r alb in jur ul gitului.de marinar. sau prevazut eu miner de pluta pentru a nu cadea pc fundul marl]. A fost renovat in 1954 si transformat in nava-rnuzeu la Greenwich.foe. 4. C. 7 . de regula. 5 . 18 . 8 -. de matisor C.de velar matisor .sachet de tertarola . nu trebuia sa aiba virful ascutit pentru a nu servi ea arrna. de barcii de salvare C. . 'de corsari. ist Nava de lupta sau de cabotaj. C. de matelotaj.patarata . 11 . randa "CUTTY SARK" ist Chper de 1963 t (1872).d. zburator. gabier. C. 9 . de marlnar C.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->