Rolul bibliotecii publice în educaţia permanentă

fiecare dintre instituţiile de emanaţie culturală îşi are rolul său activ în procesul instructiv-educativ. Hasdeu” din municipiu Chişinău.P. care le permite acestora să-şi satisfacă interesele legate de instruirea formală şi non-formală. educaţia pentru orientarea profesională. să contribuie la crearea unui climat cultural efervescent. dezvoltarea gustului pentru lectură. bibliotecii îi revine marele rol de a cataliza dezvoltarea multilaterală a personalităţii în devenire. continuă să fie cea mai puternică instituţie informaţională. Prin spectrul de activităţi prestate. Biblioteca reprezintă prin excelenţă un centru de informare continuuă şi de cultură. rolul său în infrastructura educaţională fiind mereu în creştere. contribuind în acest mod la dezvoltarea şi consolidarea procesului de educaţie a cititorilor. în construirea societăţii multilateral dezvoltate. bibliotecile sunt chemate. educaţia civică. În uriaşul demers cultural-educaţional pe care şi-l asumă societatea noastră în care formarea personalităţii umane se întemeiază pe ştiinţă. cultură ca factori fundamentali ai progresului general şi pe principiul că. drept obiect al studiului s-a desemnat Biblioteca Municipală „B.P. Rolul educaţional al bibliotecilor se limitează doar la utilizatorii ei. Scopul lucrării este studierea rolului bibliotecii în procesul formării şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi efectele pedagogice ale bibliotecii. Deci. Tema este actuală deoarece o biblioteca publică. la rândul lor. Scopul cercetării este concretizat de următoarele obiective ale lucrării:  analiza bibliografiei despre rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalităţii. cu interesul general al societăţii noastre. interesul publicului pentru bibliotecă este în scădere şi nu în ultimul rând biblioteca este în cautarea soluţiilor pentru câstigarea utilizatorilor. Biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor săi o gamă largă de materiale pe diverse tematici. dar şi prin depăşirea relaţiei obişnuite cu cititorul prin intervenţii în consens cu viaţa. colaborând cu şcolile şi alte instituţii educaţionale în ajutarea tuturor utilizatorilor de toate vârstele în demersul lor de instruire. educaţia artistică şi culturală. . care poate fi rezolvată prin mii de studii de caz şi anume de aceasta ne-am propus să examinăm cazul Bibliotecii Municipale „B. Hasdeu” din municipiu Chişinău ca centru de satisfacere a cerinţelor de informare şi instruire a beneficiarilor. învăţământ. în speranţa să oferim acestei biblioteci anumite recomandări şi totodată să punem în circulaţie cunoştinţe necesare domeniului biblioteconomic. să se implice în procesul educativ-formativ prin activitatea lor tradiţională. Direcţiile ale activităţii bibliotecilor.INTRODUCERE Actualitatea investigaţiei. Biblioteca sprijină studiul continuu. Aceasta este o problemă generală. devotate procesului formării personalităţii cititorilor sunt: educaţia pentru informaţie.

rezolvarea amiabilă a conflictelor. Educaţia ca proces de modelare a personalităţii. Referinţe bibliografice. receptivitate la opiniile altora. şcoala. metodele sistemice şi analizei statistice. comparaţia. Concluzii. dar şi ale individului. dezvoltarea gândirii critice. Este cunoscut faptul că problema rolului bibliotecii în formarea personalităţii nu este ună nouă. Necesitatea educaţiei este impusă şi de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrării dinamice a omului în societate. clasificarea. observaţia. realizat de familie. statistice şi sociologice. Ipotezele formulate în cadrul studiului. Rusia etc.  stimularea interesului pentru dezvoltarea culturii generale şi formarea personalităţii. sentimentul demnităţ personale. Prin educaţie se urmareşte formarea unei personalităţi în concordanţa cu cerinţele obiective ale societaţii. biblioteca.  Formularea propunerilor privind transpunerea în practică bibliotecii unor politicii educaţionale de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale menite să traseze traiectorii de dezvoltare personală a utilizatorilor. Structura lucrării. Pe parcursul timpului. În realizarea studiului a fost procedate metode analitice.  cunoaşterea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor bibliotecii date şi evaluarea capacităţii bibliotecii de a răspunde acestor interese. dobândirea unor tehnici de învăţare. Metodologia ştiinţifică. Cercetarea a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: analiza şi sinteza. Dintre cei de . Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a situaţiei privind rolul educaţional al bibliotecii. două capitole. acesta a constituit obiectul cercetărilor mai multor renumiţi savanţi în materie din Republica Moldova. Ipoteza de la care noi am pornit este starea actuală a Bibliotecii Publice Târgu-Mureş care în conformitate cu funcţiile sale. Teză de licenţa constă din Introducere. deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei. nivelul crescut al aspiraţiilor individuale. România. Metoda de cercetare. Culegerea datelor s-a efectuat prin intermediul metodei anchetei pe baza a două chestionare mixte: unul pentru cititori şi unul pentru bibliotecari. A fost studiate diverse metode: cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare.  cunoaşterea opiniilor cititorilor privind serviciile şi condiţiile de informare şi documentare în cadrul acestei biblioteci. gruparea. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educaţie. trebuie să se orienteze către noi forme de servire informaţională în scopul formării personalităţii utilizatorilir. studierea funcţiilor biblioteci şi rolul ei educaţional în formarea personalităţii utilizatorilor.

bibliotecile îşi exercită rolul important în orientarea intelectuală a 1 Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism / Coleg. Butuc. de red. – 88 p. Brigitte Richter. . . – 222 p. – Chişinău : ARC. 2004. Saluc. Claudia Şatravca şi alţii. Horvat. cum ar fi:. Studii de biblioteconomie / Mircea Regneală. Ghid de biblioteconomie / Colab. de a nu înceta niciodată să se instruiască. – 318 p. – Constanţa : Ex Ponto. Prezentate într-o manieră abstractă şi mereu actualizată colecţiile bibliotecii pe orice suport trebuie să fie dovadă vie a evoluţiei ştiinţei şi a culturii. – 176 p. 2000. revăz. – Bucuresti : Grafoart. elaborată în anul 1991 de către Consiliul Superior al Bibliotecilor. problematica dată a fost abordată şi în lucrările specialiştilor-practici din republică. 1997. – Ed. Claudia Balaban.-метод.. Tatiana Romaniuc. Brigitte. Regneală.. Biblioteca va putea astfel să-i ajute pe utilizatorii săi să-şi facă ei înşişi o opiniie şi să-şi dezvolte gustul şi facilităţile lor critice şi creative”. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. „Biblioteca publică este principalul mijloc de a acorda tuturor acces liber către comoara gîndurilor şi ideilor umane şi către creaţiile imaginaţiei omului.notorietate putem aminti de: Nelly Ţurcan1. 1996. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. Această definiţie. . Lidia Kulikovski. Saluc Horvat. Analiza estimativă a surselor Biblioteca publică este mai întîi de toate un instrument colectiv ce se află în serviciul comunităţii. Introducere în biblioteconomie / Saluc Horvat. Biblioteca publică trebuie să dea maturilor şi copiilor posibilitatea de a merge. în care să se facă exlusiv o analiză teoretică. mînă-n mînă cu epoca lor. Roxana Cozmiuc. 2005.3. a 5-a. cu : Marcelle Menil şi Noe Richter. Şi să fie la curent cu progresele realizare în domeniul ştiinţific şi cel artistic. Ea trebuie să asigure egalitatea de acces a utilizatorului la sursele documentare pentru a permite independenţă intelectuală a fiecărui individ şi a contribui la progresul societăţii. nivelul tot mai complex al evoluţiei personalităţii utilizatorilor. Ada Ciaciko şi alţii. Vera Osoianu. Чачко. Actualitatea cercetării problemei rolului bibliotecii în formarea personalităţii rezidă din faptul. – Москва: ЛИБЕРЕЯ. că nu există o lucrare autohtonă. şi adăugită. Mircea Regneală.) Având în vedere schimbările permanente din societate. С. Liviu Butuc. Ада Семеновна. cu scopul de a face să crească identitatea acestei colectivităţi şi de a răspunde obiectivelor sale. – Chişinău : Universitatea de Stat din Moldova. Mircea. Biblioteca publică reprezintă un serviciu public necesar la executarea democraţiei. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. пособие / А. Развивающаяся библиотека в информационном обществе : Науч. Чачко. : Nelly Ţurcan. care rămîne actuală poate fi confruntată cu termeni următori extraşi din “Carta bibliotecilor”. – 388 p. Biblioteca publică se sprijină deci pe două elemente: memorie şi colectivitate. 2001. Biblioteca publică este destinată pentru a conserva memoria şi pentru a o oferi grupului de indivizi care o constituie. Tandenţial. Eugenia Bejan. Liviu. Richter. (Art. . Irina Digodi. – 63 p. . Biblioteca publică a fost descrisă în anului 1972 de către UNESCO.

Tatiana Romaniuc în articolul „Formarea personalităţii copilului prin lectură”5 menţionează că lectura este unul dintre principalii factori de formare culturală. – Fasc. Carmen Alexa şi Rodica Istrate în lucrarea „Rolul şi importanţa bibliotecarului din serviciul „Comunicarea documentelor” în formarea personalitătii creatoare a viitorului specialist”4 îşi expun părerea despre relaţia dintre biblioteca de învătământ superior şi universitate.2-3.2-3. ca utilizatori specifici. 1. Matei Gina în aricolul „Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori” 2 afirmă că viitorii educatori găsesc în colecţiile bibliotecilor publicaţii care răspund nevoilor de informare. – p. Gina.41-44. Biblioteca .Informarea – Societatea”3 să fie sceptică în privinta realizării menirii bibliotecii. Carmen. . Rezultă o serie de aptitudini şi de competenţe necesare specialiştilor în domeniul biblioteconomiei şi în speţă celor ce se ocupă de comunicarea documentelor. – 2002. Sunt analizate atribuţiile şi misiunile bibliotecarului din bibliotecile universitare. – Nr. în formarea şi menţinerea gustului pentru lectură. – Nr. – Nr. pe de o parte. 5 Romaniuc. de informare şi de instruirea utilizatorilor care se confruntă cu un mare volum de materiale şi cu cerinţa de a stăpâni noile tehnologii ale informaţiei.Informarea – Societatea / Cecilia Georgescu // Buletinul ABIR. 17. – 2008. Rodica Istrate // Buletinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ. în relaţiile sale cu cadrele didactice şi studenţii. 4 Alexa. Formarea personalităţii copilului prin lectura / Tatiana Romaniuc // Cartea. 71-74. Lipsa surselor financiare si a neîntelegerii rolului bibliotecii si bibliotecarului în procesul instructiv-educativ o fac pe autoarea articolul „Biblioteca . cu necesităţi precise. pentru studierea experienţei anterioare altor biblioteci. bine informate. a fost studiat un număr de lucrări teoretice. Cititorul : buletin metodic şi bibliografic. – p. Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială importanţa cărţii şi a lecturii pentru formarea personalităţii în devenire – inteligente. Biblioteca.13-16. continuă să fie unul dintre elementele-cheie ale procesului de formare a viitorilor specialişti. care să satisfacă nevoile de informaţii ale utilizatorilor. şi cea dintre bibliotecarul universitar şi utilizatorii specifici. – p. Rolul şi importanţa bibliotecarului universitar din serviciul "Comunicarea documentelor" în formarea personalităţii creatoare a viitorului specialist / Carmen Alexa.41-44. Biblioteca publică are menirea de a crea un mediu informaţional şi socio-cultural benefic dezvoltării utilizatorilor. Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori / Gina Matei // Buletinul ABIR. iar utilizatorii sunt instruiţi în actul lecturii cu multă competentă de către bibliotecar. – 2001. Bibliotecarii implicaţi în activitatea de comunicare a documentelor trebuie să fie deschişi noilor orientări în domeniul informării şi să fie capabili de a oferi servicii adecvate. Tatiana. – 2001.utilizatorilor săi. pe de altă parte. 2 Matei. În scopul realizării continuităţii procesului educaţional în formarea personalităţii. – p. Cecilia. 3 Georgescu.

Mircea. prezintă raportul cercetării iniţiate de National Authorities on Public Libraries in Europe (NAPLE) şi Autoritatea Naţională a Bibliotecilor din Danemarca şi face referire la biblioteca publică în era electronică. ore de educaţie civică. biblioteca publică organizează activităţi axate pe : principiul informativ (utilizatorului i se oferă informaţia necesară pentru dezvoltarea sa intelectuală) principiul distractiv . ore literare. fotografii. În contextul dezvoltării învăţământului la distanţă. lansări de carte etc. Mai mult. – 2003. Mircea Regneală în lucrarea „În viziunea Noii Europe.). Activităţile de animaţie a lecturii nu garantează.63-64. Bibliotecile publice din Europa au realizat un progres general în ultimii ani. în totalitate calitatea lecturii. în traducerea lui Emil Tudor. Articolul lui Niels Ole Pors „Biblioteca publică în era electronică”7. aşa cum sunt percepute în gândirea europeană contemporană. Niels Ole. Rolul tradiţional al bibliotecii ca instituţie de cultură şi de educaţie nu va dispărea. – 2003. – Nr. Domeniul în care bibliotecile publice se confruntă cu greutăţi este cel al formării de consorţii şi negocierea programelor licenţiate de calculator. În majoritatea ţărilor supuse cercetării au fost făcute eforturi impresionante pentru pregătirea personalului şi edificarea unor sisteme de educaţie permanentă.2. transferul colecţiilor fizice în format digital şi integrarera 6 Regneală. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul / Mircea Regneală // Biblioteca. O caracteristică a acestei dezvoltări este rolul activ al autorităţilor naţionale şi eforturile susţinute în sprijinul bibliotecilor publice din ţările est europene. – Nr. mai ales cele pentru copii. Este important de subliniat faptul că serviciile Internet pentru utilizatori presupun pregătirea personalului din biblioteci care poate contribui la modificarea imaginii bibliotecii publice. expoziţii-dialoguri. biblioteca devine un factor esenţial în procesul de implementare a noilor tehnologii ale informării şi comunicării care permit consultarea documentelor aflate în locuri diferite. În viziunea Noii Europe. atragerea în dialog a spectatorilor. 19-22. etică şi estetică a utilizatorului. Pentru a-şi îndeplini misiunea. regional şi internaţional. Pentru a avea cât mai mulţi cititori de calitate. 7 Pors. – p. etc. întâlniri cu scriitorii şi pictorii autohtoni. care trezesc interesul utilizatorilor pentru opera scriitorilor respectivi.atractiv (teatralizarea unor texte. pentru populaţia băştinaşă şi minorităţile naţionale. 1.intelectuală. organizează expoziţii de carte. Biblioteca publică în era electronică / Niels Ole Pors // Biblioteca Bucureştilor. la biblioteca publică sunt organizate matinee. bibliotecile publice. ci va fi extins prin serviciile moderne de informare şi consiliere. biblioteca publică trebuie să răspundă cerinţelor la nivel local. însă. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul”6 analizează rolul şi funcţiile bibliotecii publice în epoca informaţiei. – p. . De asemenea. concursuri literare consacrate scriitorilor clasici şi contemporani.

documentelor digitale în reţea. nedeplasabile sau care locuiesc în zone izolate.suport informaţional în era electronică”8 consideră că biblioteca virtuală impune o viziune diferită asupra spaţiului. Erich Agnes în articolul „Bibliotecile . Programele şi proiectele în derulare trebuie să asigure servicii profesionite de informare şi lectură pentru toţi membrii societăţii. Aceste servicii. – Nr. închisori). Biblioteca pentru copii şi tineret . Marilena Chiriţă în articolul „Biblioteca pentru copii şi tineret . – 2004. o nouă concepţie privind organizarea şi prezervarea colecţiilor. Majoritatea informaţiilor oferite sunt din istorie. în cadrul programului de instruire profesională „Bazele Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării”.spaţiu pentru educaţie şi socializare. o nouă abordare a problemelor pregătirii profesionale etc. educaţie şi management în domeniul culturii a organizat un curs cu această temă. cititorul: buletin metodic şi bibliografic. structură. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor / Marilena Chiriţă // Cartea. orfelinate. – p. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. – 2006. Totodată. – p. – 2010. 11 Brăileanu. – 63 p. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor”9 este de părerea că pentru bibliotecile publice Serviciile pentru copii şi tineret ca primă etapă a diversificării serviciilor. . informare şi educaţie inclusivă”.spaţiu pentru educaţie şi socializare. Agnes. 8. Liviu Butuc în cartea „Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării”10 afirmă că diverse organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). 149-150. condiţii de acces etc. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. ci şi o sursă importantă de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate. United Nation’s International Children Fund (UNICEF) şi International Federation of Library Associations (IFLA) solicită ca bibliotecile publice să furnizeze servicii speciale pentru persoanele cu handicap.suport informaţional în era electronică / Agnes Erich // Biblioteca. organizare. Cursul a avut două părţi: 8 Erich. Bibliotecile . s-a concretizat prin prezenţa pe Internet prin intermediul paginii web proprii. se încurajează prin toate mijloacele înfiinţarea de biblioteci a punctelor de împrumut în instituţiile speciale (spitale. Marilena. – Fascicula 19. 5. biblioteca. aziluri. Liviu. Eduard Claudiu Brăileanu în articolul „Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci”11 este de părere că Centrul pentru formare. Extinderea comunicării în societatea informaţională transformă Internetul în principalul mijloc de acces la educaţie şi cultură. Biblioteca nu este doar un depozit de cunoştinţe şi un spaţiu de evoluţie spirituală. instrumentele oferite de „eLearning” şi de bibliotecile virtuale fiind cele mai adecvate pentru formarea continuă. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. 2005. Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci / Eduard Claudiu Brăileanu // Biblioteca. 9 Chiriţă. Eduard Claudiu. 27-32 10 Butuc. care la propunerea autorului s-ar putea numi „Servicii speciale de lectură. o altă formulă de lucru (în echipă).p. – Nr. centre de tratament. 241-243 .

– Nr. cititorul. 93-96. biblioteca. informare şi educaţie care contribuie la formarea tinerei generaţii. Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” este o instituţie de cultură. oferind acces la patrimoniul cultural şi informaţional prin diverse servicii şi activităţi. Obiectivul principal al articolului este de a iniţia un dialog între cei interesaţi de subiect. scriitori.a. 5. – p. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere / Simona Soare // Biblioteca Bucureştilor. Biblioteca. . centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere”14 se descrie experienţă bibliotecii pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Salonul abordează anual o diversitate de teme de interes pentru bibliotecari. sisteme de mărire a textului pe ecran) etc. În articolul Simonei Soare „Biblioteca.cunoaşterea încântă. Specialiştii bibliotecii organizează periodic manifestări culturale şi dezbateri cu participarea beneficiarilor din categoria persoanelor cu deficienţe de vedere. formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a beneficiarilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare. promovarea valorilor culturale naţionale şi universale. înregistrarea audio a lucrării „Gramatica practică a limbii române” de Ştefania Popescu. instruirea teoretică. Claudia Balaban a scris căteva lucrări privind rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalptăţii copilului. – Nr. autorul prezintă principalele aspecte ale problemei.un spaţiu cultural deschis” ş. – 2002. care oferă manuale. 14 Soare. echipamente specifice (calculatoare cu sintetizator vocal.. – p. – 2008. – p. bibliografii. 5. aplicaţii desfăşurate în ateliere de lucru. 12 Balaban. lucrări de specialitate în varianta audio (spre exemplu din domeniul medicinei şi al masajului. Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" / Claudia Balaban. 2008. profesori. / Claudia Balaban // Biblioteca. pe echipe care au realizat proiecte utilizabile în diferite zone de activitate.cunoaşterea încântă”12 povesteşte despre Salonul Internaţional de Carte pentru copii.1. pe parcursul căreia au fost prezentate principalele elemente de construcţie a proiectelor culturale. Lilia Tcaci // Cartea. 17. în conformitate cu Statutul Bibliotecii. – nr. Considerând că informaţiile cuprinse în modulul teoretic al cursului i-ar putea interesa şi pe alţi bibliotecari. Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop. organizate pentru diferite categorii de beneficiari. Articolul Claudiei Balaban „Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”13 scrisă împreună cu Eugenia Bejan şi Lilia Tcaci descrie rolul educaţional al bibliotecii. În articolul „Cărţile luminează . Claudia. Claudia. Eugenia Bejan. 13 Balaban. 2. identificate pe parcursul perioadei de studiu. O componentă importantă a activităţii Bibliotecii o constituie sistemul de acţiuni culturaleducative şi informaţionale. Simona. 33-34. Programul Salonului a cuprins comunicările: „Programul de educaţie permanentă pentru copii la bibliotecă” „Biblioteca Naţională a României . Cărţile luminează . 133-134. ilustratori şi editori.

19. – Fasc. . cititorul. educaţia civică . – Nr. intelectuale şi morale. 17 Arion. educaţia ecologică . respectiv cum să citească. 1-4. – 2010. – 2004. 46-48. în bibliotecă.prin care este ajutat să înţeleagă drepturile şi îndatoririle pe care le are. În 2009–2010. – p. 4.prin care i se cultivă respectul faţă de ceilalţi. piese instrumentale şi corale) şi organizează diferite acţiuni menite să contribuie la formarea personalităţii muzicale a elevilor. 11-16. educaţia morală . 1. între informaţie şi utilizator. Ca atare. 18 Tîrziman. de surse alternative: Internetul şi mass-media. – p. bibliotecile sunt obligate să asimileze „Noile tehnologii ale informării şi comunicării”. studii.prin care este educat în spiritul dragostei pentru mişcare.între aspiraţie şi împlinire / Florentina Suciu // Lectura (ClujNapoca). activitatea şi creaţia unor mari compozitori. Informare şi documentare în biblioteca contemporană / Elena Tîrziman // Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Biblioteca oferă întreaga paletă educaţională: educaţia intelectuală prin care copilul învaţă cum să înveţe. Articolul Liubei Arion „Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare: Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari”17 listează o suită de forme de promovare care pot fi aplicate în bibliotecile şcolare. preocupări). – p. – 2007. ţinând cont de particularităţile de vârstă ale grupurilor cu care lucrează (nivel de cunoştinţe. educaţia fizică . biblioteca are un rol important în formarea personalităţii copiilor şi în dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter. să-şi diversifice produsele şi serviciile. 32-33. Elena. concerte.prin care i se insuflă respectul pentru natură. Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică / Elena Eremia // Liber. înscriindu-se ca intermediar activ şi valabil. – p. şi că îşi aduc aportul la formarea personalităţii copilului şi la formarea continuă a cadrelor didactice. Liuba.între aspiraţie şi împlinire”15 spune ca imaginaţia şi dăruirea bibliotecarului sunt determinante pentru realizarea. Educaţia copiilor în bibliotecă . Florentina.Parte a procesului educaţional. biblioteca. 64-70. „Informare şi documentare în biblioteca contemporană”18 articolul Elenei Tîrziman afirmă că în societatea informaţională bibliotecile sunt concurate. a unui climat care să-i ofere copilului satisfacţii estetice. să îşi modeleze funcţiile şi activităţile. care pune la dispoziţia utilizatorilor lucrări de specialitate (metode. ca structuri de informare şi documentare. 16 Eremia. De mult interes din partea elevilor s-au bucurat medalioanele muzicale despre viaţa. – Nr. – Nr. Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare : Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari / Liuba Arion // Cartea. Elena Eremia în articolul „Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică”16 descrie experienţa bibliotecii şcolare. Elena. dirijori şi interpreţi. Florentina Suciu în lucrarea „Educaţia copiilor în bibliotecă . – 2002. 15 Suciu. bibliotecarii şcolari de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău şi-au asumat sarcina de a întreprinde un şir de acţiuni promoţionale pentru a sublinia în faţa comunităţii şcolare şi profesionale că bibliotecile şcolare există pentru instituţie şi pentru beneficiari.

prin deplasarea accentului de pe latura materială. Victor. cultivarea unor pasiuni legate de cunoaştere. vizând formarea generală a elevului (de exemplu formarea unei atitudini pozitive faţă de carte şi bibliotecă. elaborarea unei bibliografii sau a unui referat) sau pe termen lung. prin sprijinul concret acordat perfecţionării profesionale. Lectura în bibliotecă / Adriana Kacsó // Biblioteca. termene şi sarcini individuale. pe latura pedagogică. împreună cu elevi. 17-22. tipologia resurselor informaţionale educaţionale şi a aplicaţiilor disponibile pe diverse site-uri. – p. a capacităţii de a găsi singur informaţia de care are nevoie. – 2004. a deprinderilor de lectură. Bibliotecarul trebuie să-i atragă pe utilizatori la bibliotecă prin diverse metode (de exemplu.). 322-323. – Nr.componentă a sistemului culturaleducativ”19 descrie faptul ca în societatea informaţională. Adriana Kacsó în articolul „Lectura în bibliotecă”21 sugerează ca biblioteca publică are un rol formativ-educativ important pentru utilizatorii din învăţământul preuniversitar. biblioteca îndeplineşte un rol esenţial în susţinerea procesului instructiv-educativ din şcoli şi universităţi. . a formării deprinderii de utilizare a informaţiei. Biblioteca publică . 21 Kacsó. – 2008. artiştii. prin identificarea unor liste de difuzare. rolul bibliotecilor se modifică sub aspect calitativ.componentă a sistemului cultural-educativ / Victor Petrescu // Biblioteca. funcţia de bază a bibliotecii o reprezintă conservarea şi comunicarea documentelor grafice şi audiovizuale. organizarea unor spectacole. 1. – Nr. testarea preferinţelor de lectură ale elevilor şi studenţilor prin intermediul anchetelor sociologice. Articolul lui Victor Petrescu „Biblioteca publică . etc. sondajele asupra preferinţelor utilizătorilor. – p. Adriana. Viorica Genţiana. bilunare sau lunare. programe săptămânale. etape. 82-83 20 Onişoru. 11-12. pe diferite teme şi pentru diferite vârste) şi să asigure accesul acestora la publicaţii. tipologia de conţinut. concursurile 19 Petrescu.pedagogia proiectului / Viorica Genţiana Onişoru // Buletin ABIR. organizarea şi diversificarea activităţilor de animaţie culturală. – p. Această schimbare se poate realiza numai prin acţiuni de colaborare între bibliotecar şi profesor. forumuri de discuţii. tipologia documentară. 3.pedagogia proiectului” 20 sunt exemplificate situaţii de colaborare în realizarea. – 2006.Autoarea prezintă rolul educativ al bibliotecilor (cu accent pe biblioteca universitară). Datorită evoluţiei rapide a societăţii. etc. întâlnirile cu scriitorii. – Nr. în cadrul unui proces în care vor fi stabilite obiectivele şi în funcţie de acestea. „Lecturile suplimentare” din programa şcolară. a unor obiective pe termen scurt (de ex. rolul bibliotecilor ca manageri ai resurselor cunoaşterii (care sprijină utilizatorii prin metodologii de realizare a bibliografiilor şi a webgrafiilor. a asigurării accesului la informaţie. Ca subsistem al sistemului culturii. crearea de reţele informaţionale şi conectarea la sistemele naţionale şi internaţionale cu ajutorul noilor tehnologii. În articolul Vioricăi Genţiana Onişoru „Utilizarea bibliotecii în procesul instructiv-educativ . orientarea lui spre domeniul care îl interesează mai mult sau spre tipul de activitate pentru care. Utilizarea bibliotecii şcolare în procesul instructiv-educativ .

– p. În condiţiile în care procesul educaţional şi-a schimbat aproape complet datele. evoluţia raporturilor dintre furnizorii de resurse (stat. datorată derulării rapide a evenimentelor. Acest fapt are repercusiuni negative asupra procesului instructiv . – p. târgurile de carte. – 2002. bibliotecile publice trebuie să susţină educaţia permanentă. cititorul. lectura implică mai multe semnificaţii. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu. 2001] / Emil Vasilescu // Biblioteca. în mediul universitar contribuind la pierderea deprinderilor pentru studiul temeinic. Ioan Enache în articolul „Un atribut al bibliotecii publice . comunitate locală. de tip nonformal. în plus. Gabriela Toma în lucrarea sa „Lectura în contextul socio-cultural actual”24 afirmă că biblioteca are responsabilitatea formării competenţelor populaţiei de mâine. Impactul noilor tehnologii şi „umanismul” erei digitale. Biblioteca şi societatea : [recenzia lucrării cu acelaşi titlu de Doina Banciu.educativ general. 5. trebuie să se ţină seama de avantajul bibliotecilor publice de a-şi putea organiza componenta educativă pe o paletă diversă. Gabriela. cluburi ale copiilor. Emil Vasilescu în recenzia cărţii „Biblioteca şi societatea”23 a autorilor Doina Banciu. Lectura în contextul socio-cultural actual / Gabriela Toma // Cartea. prin Internet. – 2007. Emil. – Nr. având deschidere în spaţiul comunicaţional. – Nr. Bucureşti : Editura Ager. – 2008. În această privinţă. în complementaritate cu şcoala. 285 24 Toma. . Un atribut al bibliotecii publice . completarea colecţiilor şi politica de achiziţii. 9.educaţia permanentă”22 pune un diagnostic amănunţit societăţii a secolului XXI. expoziţiile omagiale. 17. universităţile şi alte instituţii de cultură sau medii neinstituţionalizate ale societăţii. cercurile literare. Într-o epocă predominant vizuală. ele fiind depozitarele majore de informaţie enciclopedică. specificul activităţilor de bibliotecă şi schimbările survenite la nivel de sistem şi în reţelele de biblioteci sunt câteva dintre subiectele abordate. Ioan. Tineretul se află într-o continuă stare de febrilitate. Biblioteca are responsabilitatea activării lecturii în cadrul comunităţii prin munca de teren. sponsori) şi biblioteci. fiind pusă în legătură cu decodificarea mesajului scris. a populaţiei.educaţia permanentă / Ioan Enache // Cartea (Bacău). iar bibliotecile să fie prezente pe agenda de lucru a planificărilor la nivel municipal.de creaţie literară. Cartea este alcătuită din două părţi: „Educaţie-informare-lectură” şi „Realităţi şi perspective”. disponibilă pe diferite suporturi şi. care va avea drept de vot şi va lua decizii pentru ceilalţi. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu consideră că lucrarea în cauză este o sinteză cu o largă arie de cuprindere a problemelor privitoare la rolul şi funcţiile bibliotecii în societatea contemporană. – Nr. evoluţia cititorului către statutul de „utilizator”. biblioteca. Bibliotecarii ar trebui să poarte discuţii cu oamenii politici. 32-37. prin ieşirea din spaţiul convenţional destinat lecturii în instituţii şcolare. 23 Vasilescu. bibliografiile tematice reprezintă mijloace de a dezvolta gustul pentru lectură al utilizătorilor. 22 Enache.

В. Dezvoltarea gustului şi interesului pentru lectură la elevii din ciclul gimnazial se realizează prin numeroase metode cum ar fi aniversări ale unor personalităţi culturale şi ştiinţifice. (Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud) / Albert Arko-Cobbah // The International Information & Library Review.cadrele didactice. – 2008. parcuri. depozita şi regăsi informaţiile sporeşte pe măsură ce atât profesorii. factor de stimulare a lecturii”25 menţionează că deprinderea de lectură se formează din primul an de studiu în şcoală.spitale. orfelinate. bibliotecile şi editurile. – № 5. Albert Arko-Cobbah a scris articolul „Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud”26. În concluzie. – с. Biblioteca publică răspunde nevoilor de lectură. 3. Articolul lui N.29-36. Nu de puţine ori acestea s-au aflat în pericol de a nu-şi mai putea îndeplini integral funcţiile tradiţionale: educaţională. – Nr. – 2004. Biblioteca publică are ca obiectiv principal facilitarea accesului la informaţie. Colaborarea bibliotecar . 11-12. Bubekina „Reflecţii privind funcţia educativă a bibliotecii”27 este de părerea că situaţia economică şi crizele financiare au frânat dezvoltarea bibliotecilor. la care contribuie familia. care trebuie să colaboreze cu cadrele didactice pentru a-i apropia pe copii de universul cărţii. factor de stimulare a lecturii / Gabriela Harea // Biblioteca.V. culturală şi informaţională. organizeze şi să folosească informaţia din diverse surse. Gabriela Harea în articolul „Colaborarea bibliotecar . cât şi studenţii obţin informaţia dorită în orice format. 26 Arko-Cobbah. lectura trebuie să fie un exerciţiu zilnic. cu abilităţi de autoînvăţare. evalueze. – 2000. de divertisment etc. autorul utilizează 25 Harea. Размышления об образовательной функции библиотек / Н. cercuri de lectură. acest tip de educaţie provoacă oamenii să acceseze. Factorul esenţial în stimularea interesului pentru lectură rămâne bibliotecarul. documentare şi recreere ale utilizatorilor săi.) asupra cărora se pune un accent deosebit în prezent. precum că educaţia care vizează studenţii îşi propune formarea unor persoane independente. care face parte din practicile de apartheid. organiza. Aceştia primesc informaţia propriu-zisă. 263-271. fie de la bibliotecă. 27 Бубекина. fie de acasă. inclusiv cele bazate pe tehnologiile informaţionale şi de comunicare. Gabriela. Autorul prezintă funcţii noi ale bibliotecilor (funcţia tehnologică) dar şi o serie de misiuni (educaţională. – Nr. – p.В. Н. Бубекина // Библиотековедение. Pregătirea profesorilor este foarte importantă atunci când se pune problema de a ajuta studenţii din comunităţile dezavantajate la nivel lingvistic şi de scriere.cadrele didactice. Fiind strâns legată de învăţarea bazată pe resurse digitale. 318-319. – p. datorită unui sistem inferior de educaţie. dar şi o educaţie la limita dintre cea formală şi cea informală. The role of libraries in student-centred learning : the case of students from the disadvantaged communities in South Africa. sigure de sine. Albert. aziluri de bătrâni. Rolul bibliotecilor de a selecta. şcoala. educaţie şi cultură pentru persoanele defavorizate precum şi programe de alfabetizare tehnică a persoanelor care doresc să utilizeze tehnica de calcul. . Caracterizând funcţia educaţională a bibliotecilor.

Роман. asistenţă metodică. susţinerea procesului educaţional. În articolul lui Roman Motylschi „Biblioteca şi societate”28 se spune că cercetarea funcţiilor bibliotecii în societate reprezintă una dintre problemele fundamentale ale domeniului biblioteconomic. Iniţial rolul bibliotecii era de a păstra documentele scrise. – 2002. Библиотека в социуме: предназначение и функции / Роман Мотыльский // Библиотековедение. – № 5.câteva sintagme căreia îi sunt asociate: servire informaţională şi documentară. Traptat a evoluat la rolul educativ. Studiind activitatea bibliotecilor ca instituţii sociale.19-24. – с. implementarea noilor tehnologii. . 28 Мотыльский. educarea prin cultură. instructiv şi cultural. etc. autorul menţionează două tipuri de funcţii: de fond sau principale care sunt condiţionate de obiectivul bibliotecii şi aplicate sau secundare care sunt legate de tendinţele societăţii de a utiliza posibilităţile bibliotecii. asistenţă în procesul educativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful