Rolul bibliotecii publice în educaţia permanentă

devotate procesului formării personalităţii cititorilor sunt: educaţia pentru informaţie. bibliotecii îi revine marele rol de a cataliza dezvoltarea multilaterală a personalităţii în devenire. Hasdeu” din municipiu Chişinău ca centru de satisfacere a cerinţelor de informare şi instruire a beneficiarilor. Aceasta este o problemă generală. Scopul lucrării este studierea rolului bibliotecii în procesul formării şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi efectele pedagogice ale bibliotecii. să contribuie la crearea unui climat cultural efervescent. cultură ca factori fundamentali ai progresului general şi pe principiul că. Tema este actuală deoarece o biblioteca publică. cu interesul general al societăţii noastre. interesul publicului pentru bibliotecă este în scădere şi nu în ultimul rând biblioteca este în cautarea soluţiilor pentru câstigarea utilizatorilor.P. care poate fi rezolvată prin mii de studii de caz şi anume de aceasta ne-am propus să examinăm cazul Bibliotecii Municipale „B. Biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor săi o gamă largă de materiale pe diverse tematici. drept obiect al studiului s-a desemnat Biblioteca Municipală „B. în construirea societăţii multilateral dezvoltate. În uriaşul demers cultural-educaţional pe care şi-l asumă societatea noastră în care formarea personalităţii umane se întemeiază pe ştiinţă. rolul său în infrastructura educaţională fiind mereu în creştere. Rolul educaţional al bibliotecilor se limitează doar la utilizatorii ei. educaţia artistică şi culturală. educaţia pentru orientarea profesională. continuă să fie cea mai puternică instituţie informaţională. Biblioteca sprijină studiul continuu. fiecare dintre instituţiile de emanaţie culturală îşi are rolul său activ în procesul instructiv-educativ.INTRODUCERE Actualitatea investigaţiei. Prin spectrul de activităţi prestate. la rândul lor. Deci. bibliotecile sunt chemate. . educaţia civică. Direcţiile ale activităţii bibliotecilor. dezvoltarea gustului pentru lectură. învăţământ. care le permite acestora să-şi satisfacă interesele legate de instruirea formală şi non-formală. Hasdeu” din municipiu Chişinău. contribuind în acest mod la dezvoltarea şi consolidarea procesului de educaţie a cititorilor. Biblioteca reprezintă prin excelenţă un centru de informare continuuă şi de cultură. în speranţa să oferim acestei biblioteci anumite recomandări şi totodată să punem în circulaţie cunoştinţe necesare domeniului biblioteconomic. dar şi prin depăşirea relaţiei obişnuite cu cititorul prin intervenţii în consens cu viaţa. Scopul cercetării este concretizat de următoarele obiective ale lucrării:  analiza bibliografiei despre rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalităţii.P. colaborând cu şcolile şi alte instituţii educaţionale în ajutarea tuturor utilizatorilor de toate vârstele în demersul lor de instruire. să se implice în procesul educativ-formativ prin activitatea lor tradiţională.

România. statistice şi sociologice. studierea funcţiilor biblioteci şi rolul ei educaţional în formarea personalităţii utilizatorilor. clasificarea. dezvoltarea gândirii critice. Metoda de cercetare. deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei. realizat de familie.  stimularea interesului pentru dezvoltarea culturii generale şi formarea personalităţii. gruparea. Educaţia ca proces de modelare a personalităţii. dar şi ale individului. sentimentul demnităţ personale. În realizarea studiului a fost procedate metode analitice. Ipotezele formulate în cadrul studiului. Concluzii. Necesitatea educaţiei este impusă şi de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrării dinamice a omului în societate. Prin educaţie se urmareşte formarea unei personalităţi în concordanţa cu cerinţele obiective ale societaţii. dobândirea unor tehnici de învăţare. observaţia. A fost studiate diverse metode: cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare. Pe parcursul timpului. şcoala. Rusia etc. comparaţia.  cunoaşterea opiniilor cititorilor privind serviciile şi condiţiile de informare şi documentare în cadrul acestei biblioteci. Teză de licenţa constă din Introducere. Metodologia ştiinţifică. nivelul crescut al aspiraţiilor individuale. Referinţe bibliografice. Cercetarea a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: analiza şi sinteza. rezolvarea amiabilă a conflictelor. metodele sistemice şi analizei statistice. două capitole. Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a situaţiei privind rolul educaţional al bibliotecii. Este cunoscut faptul că problema rolului bibliotecii în formarea personalităţii nu este ună nouă. acesta a constituit obiectul cercetărilor mai multor renumiţi savanţi în materie din Republica Moldova. trebuie să se orienteze către noi forme de servire informaţională în scopul formării personalităţii utilizatorilir. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educaţie. receptivitate la opiniile altora. Culegerea datelor s-a efectuat prin intermediul metodei anchetei pe baza a două chestionare mixte: unul pentru cititori şi unul pentru bibliotecari.  Formularea propunerilor privind transpunerea în practică bibliotecii unor politicii educaţionale de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale menite să traseze traiectorii de dezvoltare personală a utilizatorilor. Dintre cei de . Ipoteza de la care noi am pornit este starea actuală a Bibliotecii Publice Târgu-Mureş care în conformitate cu funcţiile sale.  cunoaşterea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor bibliotecii date şi evaluarea capacităţii bibliotecii de a răspunde acestor interese. biblioteca. Structura lucrării.

Richter. Lidia Kulikovski. – Chişinău : Universitatea de Stat din Moldova. Prezentate într-o manieră abstractă şi mereu actualizată colecţiile bibliotecii pe orice suport trebuie să fie dovadă vie a evoluţiei ştiinţei şi a culturii. Развивающаяся библиотека в информационном обществе : Науч. cu scopul de a face să crească identitatea acestei colectivităţi şi de a răspunde obiectivelor sale.notorietate putem aminti de: Nelly Ţurcan1. Butuc. Biblioteca va putea astfel să-i ajute pe utilizatorii săi să-şi facă ei înşişi o opiniie şi să-şi dezvolte gustul şi facilităţile lor critice şi creative”. – 176 p.) Având în vedere schimbările permanente din societate.-метод. care rămîne actuală poate fi confruntată cu termeni următori extraşi din “Carta bibliotecilor”. de red. Чачко. Vera Osoianu. Eugenia Bejan. – 63 p. Brigitte. de a nu înceta niciodată să se instruiască.. Mircea. Чачко. bibliotecile îşi exercită rolul important în orientarea intelectuală a 1 Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism / Coleg. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. . Saluc. : Nelly Ţurcan. – Chişinău : ARC. nivelul tot mai complex al evoluţiei personalităţii utilizatorilor. problematica dată a fost abordată şi în lucrările specialiştilor-practici din republică. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. Biblioteca publică reprezintă un serviciu public necesar la executarea democraţiei. Actualitatea cercetării problemei rolului bibliotecii în formarea personalităţii rezidă din faptul. 2004. (Art. Horvat. Această definiţie. – Bucuresti : Grafoart. Regneală. Ea trebuie să asigure egalitatea de acces a utilizatorului la sursele documentare pentru a permite independenţă intelectuală a fiecărui individ şi a contribui la progresul societăţii. – Ed. Tandenţial. „Biblioteca publică este principalul mijloc de a acorda tuturor acces liber către comoara gîndurilor şi ideilor umane şi către creaţiile imaginaţiei omului. şi adăugită. elaborată în anul 1991 de către Consiliul Superior al Bibliotecilor. – 222 p. Analiza estimativă a surselor Biblioteca publică este mai întîi de toate un instrument colectiv ce se află în serviciul comunităţii. Liviu. Biblioteca publică este destinată pentru a conserva memoria şi pentru a o oferi grupului de indivizi care o constituie. 1996. – 388 p.. С. Claudia Balaban. Roxana Cozmiuc. Irina Digodi. . Tatiana Romaniuc. – Constanţa : Ex Ponto. Biblioteca publică trebuie să dea maturilor şi copiilor posibilitatea de a merge. mînă-n mînă cu epoca lor. . – 88 p. Brigitte Richter. Ghid de biblioteconomie / Colab. a 5-a. Saluc Horvat. . Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. că nu există o lucrare autohtonă. cu : Marcelle Menil şi Noe Richter. 1997.3. Ада Семеновна. 2000. пособие / А. Ada Ciaciko şi alţii. Biblioteca publică se sprijină deci pe două elemente: memorie şi colectivitate. . cum ar fi:. în care să se facă exlusiv o analiză teoretică. 2001. Şi să fie la curent cu progresele realizare în domeniul ştiinţific şi cel artistic. – 318 p. – Москва: ЛИБЕРЕЯ. Studii de biblioteconomie / Mircea Regneală. Mircea Regneală. Liviu Butuc. Introducere în biblioteconomie / Saluc Horvat. revăz. Biblioteca publică a fost descrisă în anului 1972 de către UNESCO. Claudia Şatravca şi alţii. 2005.

pe de o parte. iar utilizatorii sunt instruiţi în actul lecturii cu multă competentă de către bibliotecar. 71-74. 3 Georgescu. Cecilia. în formarea şi menţinerea gustului pentru lectură. 4 Alexa.Informarea – Societatea / Cecilia Georgescu // Buletinul ABIR. Cititorul : buletin metodic şi bibliografic. Carmen. – Nr. 1. 17. Biblioteca publică are menirea de a crea un mediu informaţional şi socio-cultural benefic dezvoltării utilizatorilor.41-44. – 2002. . cu necesităţi precise. Rolul şi importanţa bibliotecarului universitar din serviciul "Comunicarea documentelor" în formarea personalităţii creatoare a viitorului specialist / Carmen Alexa. care să satisfacă nevoile de informaţii ale utilizatorilor. Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială importanţa cărţii şi a lecturii pentru formarea personalităţii în devenire – inteligente.Informarea – Societatea”3 să fie sceptică în privinta realizării menirii bibliotecii. şi cea dintre bibliotecarul universitar şi utilizatorii specifici. bine informate. Sunt analizate atribuţiile şi misiunile bibliotecarului din bibliotecile universitare. – p.13-16. Bibliotecarii implicaţi în activitatea de comunicare a documentelor trebuie să fie deschişi noilor orientări în domeniul informării şi să fie capabili de a oferi servicii adecvate. Gina. 2 Matei. Lipsa surselor financiare si a neîntelegerii rolului bibliotecii si bibliotecarului în procesul instructiv-educativ o fac pe autoarea articolul „Biblioteca . – 2001. a fost studiat un număr de lucrări teoretice. pentru studierea experienţei anterioare altor biblioteci. Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori / Gina Matei // Buletinul ABIR.utilizatorilor săi. În scopul realizării continuităţii procesului educaţional în formarea personalităţii. Tatiana. – p.2-3. – p. 5 Romaniuc.41-44. Rezultă o serie de aptitudini şi de competenţe necesare specialiştilor în domeniul biblioteconomiei şi în speţă celor ce se ocupă de comunicarea documentelor. – Nr. – 2001. – Nr. Formarea personalităţii copilului prin lectura / Tatiana Romaniuc // Cartea. Rodica Istrate // Buletinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ. Carmen Alexa şi Rodica Istrate în lucrarea „Rolul şi importanţa bibliotecarului din serviciul „Comunicarea documentelor” în formarea personalitătii creatoare a viitorului specialist”4 îşi expun părerea despre relaţia dintre biblioteca de învătământ superior şi universitate.2-3. de informare şi de instruirea utilizatorilor care se confruntă cu un mare volum de materiale şi cu cerinţa de a stăpâni noile tehnologii ale informaţiei. Tatiana Romaniuc în articolul „Formarea personalităţii copilului prin lectură”5 menţionează că lectura este unul dintre principalii factori de formare culturală. Matei Gina în aricolul „Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori” 2 afirmă că viitorii educatori găsesc în colecţiile bibliotecilor publicaţii care răspund nevoilor de informare. pe de altă parte. continuă să fie unul dintre elementele-cheie ale procesului de formare a viitorilor specialişti. în relaţiile sale cu cadrele didactice şi studenţii. Biblioteca. – 2008. ca utilizatori specifici. – p. Biblioteca . – Fasc.

– Nr. Activităţile de animaţie a lecturii nu garantează. 7 Pors. pentru populaţia băştinaşă şi minorităţile naţionale. Pentru a-şi îndeplini misiunea. – Nr. la biblioteca publică sunt organizate matinee. fotografii. mai ales cele pentru copii. Este important de subliniat faptul că serviciile Internet pentru utilizatori presupun pregătirea personalului din biblioteci care poate contribui la modificarea imaginii bibliotecii publice. 19-22.). etică şi estetică a utilizatorului. În viziunea Noii Europe.2. . O caracteristică a acestei dezvoltări este rolul activ al autorităţilor naţionale şi eforturile susţinute în sprijinul bibliotecilor publice din ţările est europene. – p. ore literare.intelectuală. În contextul dezvoltării învăţământului la distanţă. Biblioteca publică în era electronică / Niels Ole Pors // Biblioteca Bucureştilor. Bibliotecile publice din Europa au realizat un progres general în ultimii ani. – 2003. Mai mult. organizează expoziţii de carte. Niels Ole. ore de educaţie civică. Rolul tradiţional al bibliotecii ca instituţie de cultură şi de educaţie nu va dispărea. în totalitate calitatea lecturii. – p. 1. expoziţii-dialoguri. lansări de carte etc. bibliotecile publice. Mircea Regneală în lucrarea „În viziunea Noii Europe. Domeniul în care bibliotecile publice se confruntă cu greutăţi este cel al formării de consorţii şi negocierea programelor licenţiate de calculator.63-64. regional şi internaţional. De asemenea. În majoritatea ţărilor supuse cercetării au fost făcute eforturi impresionante pentru pregătirea personalului şi edificarea unor sisteme de educaţie permanentă.atractiv (teatralizarea unor texte. însă. prezintă raportul cercetării iniţiate de National Authorities on Public Libraries in Europe (NAPLE) şi Autoritatea Naţională a Bibliotecilor din Danemarca şi face referire la biblioteca publică în era electronică. ci va fi extins prin serviciile moderne de informare şi consiliere. care trezesc interesul utilizatorilor pentru opera scriitorilor respectivi. biblioteca devine un factor esenţial în procesul de implementare a noilor tehnologii ale informării şi comunicării care permit consultarea documentelor aflate în locuri diferite. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul / Mircea Regneală // Biblioteca. concursuri literare consacrate scriitorilor clasici şi contemporani. etc. atragerea în dialog a spectatorilor. – 2003. în traducerea lui Emil Tudor. întâlniri cu scriitorii şi pictorii autohtoni. transferul colecţiilor fizice în format digital şi integrarera 6 Regneală. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul”6 analizează rolul şi funcţiile bibliotecii publice în epoca informaţiei. Pentru a avea cât mai mulţi cititori de calitate. aşa cum sunt percepute în gândirea europeană contemporană. Mircea. Articolul lui Niels Ole Pors „Biblioteca publică în era electronică”7. biblioteca publică organizează activităţi axate pe : principiul informativ (utilizatorului i se oferă informaţia necesară pentru dezvoltarea sa intelectuală) principiul distractiv . biblioteca publică trebuie să răspundă cerinţelor la nivel local.

– p. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. s-a concretizat prin prezenţa pe Internet prin intermediul paginii web proprii.spaţiu pentru educaţie şi socializare. 8. 27-32 10 Butuc. Liviu Butuc în cartea „Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării”10 afirmă că diverse organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Totodată. .suport informaţional în era electronică / Agnes Erich // Biblioteca. – Fascicula 19.documentelor digitale în reţea. structură. închisori). Extinderea comunicării în societatea informaţională transformă Internetul în principalul mijloc de acces la educaţie şi cultură. – 2006. condiţii de acces etc. Majoritatea informaţiilor oferite sunt din istorie. biblioteca. – 2010. educaţie şi management în domeniul culturii a organizat un curs cu această temă. 9 Chiriţă. instrumentele oferite de „eLearning” şi de bibliotecile virtuale fiind cele mai adecvate pentru formarea continuă. în cadrul programului de instruire profesională „Bazele Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării”. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. centre de tratament. orfelinate. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor”9 este de părerea că pentru bibliotecile publice Serviciile pentru copii şi tineret ca primă etapă a diversificării serviciilor. Biblioteca nu este doar un depozit de cunoştinţe şi un spaţiu de evoluţie spirituală. aziluri. Bibliotecile . Eduard Claudiu. Marilena Chiriţă în articolul „Biblioteca pentru copii şi tineret . – Nr. informare şi educaţie inclusivă”. Biblioteca pentru copii şi tineret . 5. Marilena. nedeplasabile sau care locuiesc în zone izolate. se încurajează prin toate mijloacele înfiinţarea de biblioteci a punctelor de împrumut în instituţiile speciale (spitale. Aceste servicii. 11 Brăileanu. Erich Agnes în articolul „Bibliotecile . Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor / Marilena Chiriţă // Cartea. – Nr. 2005. 241-243 . Cursul a avut două părţi: 8 Erich. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. Programele şi proiectele în derulare trebuie să asigure servicii profesionite de informare şi lectură pentru toţi membrii societăţii.suport informaţional în era electronică”8 consideră că biblioteca virtuală impune o viziune diferită asupra spaţiului. – p. organizare. – 63 p. Liviu. United Nation’s International Children Fund (UNICEF) şi International Federation of Library Associations (IFLA) solicită ca bibliotecile publice să furnizeze servicii speciale pentru persoanele cu handicap.p.spaţiu pentru educaţie şi socializare. ci şi o sursă importantă de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate. – 2004. Agnes. o nouă abordare a problemelor pregătirii profesionale etc. Eduard Claudiu Brăileanu în articolul „Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci”11 este de părere că Centrul pentru formare. care la propunerea autorului s-ar putea numi „Servicii speciale de lectură. o altă formulă de lucru (în echipă). cititorul: buletin metodic şi bibliografic. o nouă concepţie privind organizarea şi prezervarea colecţiilor. 149-150. Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci / Eduard Claudiu Brăileanu // Biblioteca.

pe parcursul căreia au fost prezentate principalele elemente de construcţie a proiectelor culturale. Cărţile luminează . echipamente specifice (calculatoare cu sintetizator vocal..a. . 93-96. 33-34. – Nr. sisteme de mărire a textului pe ecran) etc.cunoaşterea încântă. înregistrarea audio a lucrării „Gramatica practică a limbii române” de Ştefania Popescu. În articolul Simonei Soare „Biblioteca. aplicaţii desfăşurate în ateliere de lucru. organizate pentru diferite categorii de beneficiari. 5. pe echipe care au realizat proiecte utilizabile în diferite zone de activitate. promovarea valorilor culturale naţionale şi universale. care oferă manuale. identificate pe parcursul perioadei de studiu. bibliografii. – p. Programul Salonului a cuprins comunicările: „Programul de educaţie permanentă pentru copii la bibliotecă” „Biblioteca Naţională a României . 5. cititorul. 17. Articolul Claudiei Balaban „Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”13 scrisă împreună cu Eugenia Bejan şi Lilia Tcaci descrie rolul educaţional al bibliotecii. Salonul abordează anual o diversitate de teme de interes pentru bibliotecari. Claudia. Biblioteca. 133-134. Eugenia Bejan. Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” este o instituţie de cultură. profesori. 13 Balaban.un spaţiu cultural deschis” ş. – p. lucrări de specialitate în varianta audio (spre exemplu din domeniul medicinei şi al masajului. în conformitate cu Statutul Bibliotecii. ilustratori şi editori. Lilia Tcaci // Cartea. – p. instruirea teoretică. oferind acces la patrimoniul cultural şi informaţional prin diverse servicii şi activităţi. Simona. – 2008. Claudia.1. 12 Balaban. – 2002. autorul prezintă principalele aspecte ale problemei.cunoaşterea încântă”12 povesteşte despre Salonul Internaţional de Carte pentru copii. Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" / Claudia Balaban. 14 Soare. biblioteca. O componentă importantă a activităţii Bibliotecii o constituie sistemul de acţiuni culturaleducative şi informaţionale. Claudia Balaban a scris căteva lucrări privind rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalptăţii copilului. / Claudia Balaban // Biblioteca. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere / Simona Soare // Biblioteca Bucureştilor. În articolul „Cărţile luminează . informare şi educaţie care contribuie la formarea tinerei generaţii. scriitori. Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop. Obiectivul principal al articolului este de a iniţia un dialog între cei interesaţi de subiect. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere”14 se descrie experienţă bibliotecii pentru persoanele cu deficienţe de vedere. – Nr. 2008. – nr. 2. Specialiştii bibliotecii organizează periodic manifestări culturale şi dezbateri cu participarea beneficiarilor din categoria persoanelor cu deficienţe de vedere. formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a beneficiarilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare. Considerând că informaţiile cuprinse în modulul teoretic al cursului i-ar putea interesa şi pe alţi bibliotecari.

Liuba. – Nr. 15 Suciu. a unui climat care să-i ofere copilului satisfacţii estetice. – p. concerte. biblioteca are un rol important în formarea personalităţii copiilor şi în dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter. biblioteca. – Nr. care pune la dispoziţia utilizatorilor lucrări de specialitate (metode. – p. de surse alternative: Internetul şi mass-media. Florentina Suciu în lucrarea „Educaţia copiilor în bibliotecă . – 2002. intelectuale şi morale. educaţia fizică . De mult interes din partea elevilor s-au bucurat medalioanele muzicale despre viaţa. înscriindu-se ca intermediar activ şi valabil. 16 Eremia. Elena. Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare : Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari / Liuba Arion // Cartea. 11-16.între aspiraţie şi împlinire / Florentina Suciu // Lectura (ClujNapoca). 17 Arion. . Elena Eremia în articolul „Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică”16 descrie experienţa bibliotecii şcolare. educaţia morală . 1. Biblioteca oferă întreaga paletă educaţională: educaţia intelectuală prin care copilul învaţă cum să înveţe. ca structuri de informare şi documentare. bibliotecarii şcolari de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău şi-au asumat sarcina de a întreprinde un şir de acţiuni promoţionale pentru a sublinia în faţa comunităţii şcolare şi profesionale că bibliotecile şcolare există pentru instituţie şi pentru beneficiari. Ca atare.prin care este ajutat să înţeleagă drepturile şi îndatoririle pe care le are. respectiv cum să citească. 1-4. – 2004. ţinând cont de particularităţile de vârstă ale grupurilor cu care lucrează (nivel de cunoştinţe. – p. să-şi diversifice produsele şi serviciile. în bibliotecă.prin care i se insuflă respectul pentru natură. – p. educaţia ecologică . 64-70. 32-33. Articolul Liubei Arion „Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare: Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari”17 listează o suită de forme de promovare care pot fi aplicate în bibliotecile şcolare. – Nr. educaţia civică . preocupări). cititorul. şi că îşi aduc aportul la formarea personalităţii copilului şi la formarea continuă a cadrelor didactice.prin care i se cultivă respectul faţă de ceilalţi. 46-48. studii. 19. activitatea şi creaţia unor mari compozitori. Elena. 4. Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică / Elena Eremia // Liber. 18 Tîrziman. să îşi modeleze funcţiile şi activităţile. – 2007. Florentina. Educaţia copiilor în bibliotecă . bibliotecile sunt obligate să asimileze „Noile tehnologii ale informării şi comunicării”. – 2010. „Informare şi documentare în biblioteca contemporană”18 articolul Elenei Tîrziman afirmă că în societatea informaţională bibliotecile sunt concurate. Informare şi documentare în biblioteca contemporană / Elena Tîrziman // Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării.prin care este educat în spiritul dragostei pentru mişcare.între aspiraţie şi împlinire”15 spune ca imaginaţia şi dăruirea bibliotecarului sunt determinante pentru realizarea. piese instrumentale şi corale) şi organizează diferite acţiuni menite să contribuie la formarea personalităţii muzicale a elevilor. În 2009–2010. – Fasc. între informaţie şi utilizator.Parte a procesului educaţional. dirijori şi interpreţi.

– p. – 2008. organizarea unor spectacole. 82-83 20 Onişoru. Utilizarea bibliotecii şcolare în procesul instructiv-educativ . în cadrul unui proces în care vor fi stabilite obiectivele şi în funcţie de acestea. artiştii. Viorica Genţiana. prin sprijinul concret acordat perfecţionării profesionale. Victor.pedagogia proiectului” 20 sunt exemplificate situaţii de colaborare în realizarea. a capacităţii de a găsi singur informaţia de care are nevoie. 21 Kacsó. – Nr. a unor obiective pe termen scurt (de ex. .Autoarea prezintă rolul educativ al bibliotecilor (cu accent pe biblioteca universitară). etc. prin identificarea unor liste de difuzare. Adriana. împreună cu elevi. tipologia de conţinut. 3.pedagogia proiectului / Viorica Genţiana Onişoru // Buletin ABIR. programe săptămânale. sondajele asupra preferinţelor utilizătorilor. pe latura pedagogică. – p. a asigurării accesului la informaţie. 11-12. tipologia documentară. organizarea şi diversificarea activităţilor de animaţie culturală. concursurile 19 Petrescu. – Nr.componentă a sistemului culturaleducativ”19 descrie faptul ca în societatea informaţională. elaborarea unei bibliografii sau a unui referat) sau pe termen lung. – 2006.). bilunare sau lunare. rolul bibliotecilor se modifică sub aspect calitativ. biblioteca îndeplineşte un rol esenţial în susţinerea procesului instructiv-educativ din şcoli şi universităţi.componentă a sistemului cultural-educativ / Victor Petrescu // Biblioteca. „Lecturile suplimentare” din programa şcolară. întâlnirile cu scriitorii. Ca subsistem al sistemului culturii. – p. pe diferite teme şi pentru diferite vârste) şi să asigure accesul acestora la publicaţii. Articolul lui Victor Petrescu „Biblioteca publică . Adriana Kacsó în articolul „Lectura în bibliotecă”21 sugerează ca biblioteca publică are un rol formativ-educativ important pentru utilizatorii din învăţământul preuniversitar. termene şi sarcini individuale. prin deplasarea accentului de pe latura materială. Această schimbare se poate realiza numai prin acţiuni de colaborare între bibliotecar şi profesor. orientarea lui spre domeniul care îl interesează mai mult sau spre tipul de activitate pentru care. 322-323. În articolul Vioricăi Genţiana Onişoru „Utilizarea bibliotecii în procesul instructiv-educativ . tipologia resurselor informaţionale educaţionale şi a aplicaţiilor disponibile pe diverse site-uri. Datorită evoluţiei rapide a societăţii. Biblioteca publică . cultivarea unor pasiuni legate de cunoaştere. – Nr. etape. 1. testarea preferinţelor de lectură ale elevilor şi studenţilor prin intermediul anchetelor sociologice. vizând formarea generală a elevului (de exemplu formarea unei atitudini pozitive faţă de carte şi bibliotecă. Lectura în bibliotecă / Adriana Kacsó // Biblioteca. etc. 17-22. – 2004. funcţia de bază a bibliotecii o reprezintă conservarea şi comunicarea documentelor grafice şi audiovizuale. Bibliotecarul trebuie să-i atragă pe utilizatori la bibliotecă prin diverse metode (de exemplu. crearea de reţele informaţionale şi conectarea la sistemele naţionale şi internaţionale cu ajutorul noilor tehnologii. forumuri de discuţii. a deprinderilor de lectură. a formării deprinderii de utilizare a informaţiei. rolul bibliotecilor ca manageri ai resurselor cunoaşterii (care sprijină utilizatorii prin metodologii de realizare a bibliografiilor şi a webgrafiilor.

Biblioteca are responsabilitatea activării lecturii în cadrul comunităţii prin munca de teren. Emil Vasilescu în recenzia cărţii „Biblioteca şi societatea”23 a autorilor Doina Banciu. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu. în complementaritate cu şcoala. târgurile de carte.educativ general. – p. Gabriela. comunitate locală. a populaţiei.educaţia permanentă”22 pune un diagnostic amănunţit societăţii a secolului XXI. – 2008. disponibilă pe diferite suporturi şi. Tineretul se află într-o continuă stare de febrilitate. Emil. – Nr. 5. Gabriela Toma în lucrarea sa „Lectura în contextul socio-cultural actual”24 afirmă că biblioteca are responsabilitatea formării competenţelor populaţiei de mâine. Bibliotecarii ar trebui să poarte discuţii cu oamenii politici. în mediul universitar contribuind la pierderea deprinderilor pentru studiul temeinic. sponsori) şi biblioteci.educaţia permanentă / Ioan Enache // Cartea (Bacău). Biblioteca şi societatea : [recenzia lucrării cu acelaşi titlu de Doina Banciu. bibliotecile publice trebuie să susţină educaţia permanentă. completarea colecţiilor şi politica de achiziţii. Lectura în contextul socio-cultural actual / Gabriela Toma // Cartea. ele fiind depozitarele majore de informaţie enciclopedică. fiind pusă în legătură cu decodificarea mesajului scris. prin ieşirea din spaţiul convenţional destinat lecturii în instituţii şcolare. specificul activităţilor de bibliotecă şi schimbările survenite la nivel de sistem şi în reţelele de biblioteci sunt câteva dintre subiectele abordate. Într-o epocă predominant vizuală. cluburi ale copiilor. Impactul noilor tehnologii şi „umanismul” erei digitale. – 2007. 9. evoluţia raporturilor dintre furnizorii de resurse (stat. 2001] / Emil Vasilescu // Biblioteca. în plus. În această privinţă. de tip nonformal. – Nr. . expoziţiile omagiale. Ioan. biblioteca. datorată derulării rapide a evenimentelor. – 2002. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu consideră că lucrarea în cauză este o sinteză cu o largă arie de cuprindere a problemelor privitoare la rolul şi funcţiile bibliotecii în societatea contemporană. 32-37. cercurile literare. care va avea drept de vot şi va lua decizii pentru ceilalţi. Un atribut al bibliotecii publice . 285 24 Toma. trebuie să se ţină seama de avantajul bibliotecilor publice de a-şi putea organiza componenta educativă pe o paletă diversă. cititorul. 17.de creaţie literară. bibliografiile tematice reprezintă mijloace de a dezvolta gustul pentru lectură al utilizătorilor. – Nr. Cartea este alcătuită din două părţi: „Educaţie-informare-lectură” şi „Realităţi şi perspective”. 23 Vasilescu. Ioan Enache în articolul „Un atribut al bibliotecii publice . lectura implică mai multe semnificaţii. având deschidere în spaţiul comunicaţional. universităţile şi alte instituţii de cultură sau medii neinstituţionalizate ale societăţii. 22 Enache. iar bibliotecile să fie prezente pe agenda de lucru a planificărilor la nivel municipal. – p. prin Internet. Acest fapt are repercusiuni negative asupra procesului instructiv . evoluţia cititorului către statutul de „utilizator”. Bucureşti : Editura Ager. În condiţiile în care procesul educaţional şi-a schimbat aproape complet datele.

Nu de puţine ori acestea s-au aflat în pericol de a nu-şi mai putea îndeplini integral funcţiile tradiţionale: educaţională. sigure de sine. parcuri. Autorul prezintă funcţii noi ale bibliotecilor (funcţia tehnologică) dar şi o serie de misiuni (educaţională. culturală şi informaţională. – p. Aceştia primesc informaţia propriu-zisă. documentare şi recreere ale utilizatorilor săi. Albert. organiza. – 2004. fie de acasă. The role of libraries in student-centred learning : the case of students from the disadvantaged communities in South Africa. 318-319. 27 Бубекина. – p.cadrele didactice. organizeze şi să folosească informaţia din diverse surse.cadrele didactice. 3. Gabriela Harea în articolul „Colaborarea bibliotecar .V. educaţie şi cultură pentru persoanele defavorizate precum şi programe de alfabetizare tehnică a persoanelor care doresc să utilizeze tehnica de calcul. factor de stimulare a lecturii / Gabriela Harea // Biblioteca. Bubekina „Reflecţii privind funcţia educativă a bibliotecii”27 este de părerea că situaţia economică şi crizele financiare au frânat dezvoltarea bibliotecilor. factor de stimulare a lecturii”25 menţionează că deprinderea de lectură se formează din primul an de studiu în şcoală. Fiind strâns legată de învăţarea bazată pe resurse digitale. Pregătirea profesorilor este foarte importantă atunci când se pune problema de a ajuta studenţii din comunităţile dezavantajate la nivel lingvistic şi de scriere. Articolul lui N. . 11-12. lectura trebuie să fie un exerciţiu zilnic. Dezvoltarea gustului şi interesului pentru lectură la elevii din ciclul gimnazial se realizează prin numeroase metode cum ar fi aniversări ale unor personalităţi culturale şi ştiinţifice. Размышления об образовательной функции библиотек / Н. Бубекина // Библиотековедение. – Nr. depozita şi regăsi informaţiile sporeşte pe măsură ce atât profesorii. – Nr. cu abilităţi de autoînvăţare. datorită unui sistem inferior de educaţie. Н.29-36. evalueze. precum că educaţia care vizează studenţii îşi propune formarea unor persoane independente. cât şi studenţii obţin informaţia dorită în orice format. Rolul bibliotecilor de a selecta. acest tip de educaţie provoacă oamenii să acceseze. Biblioteca publică răspunde nevoilor de lectură. – 2008.В. inclusiv cele bazate pe tehnologiile informaţionale şi de comunicare. Colaborarea bibliotecar .) asupra cărora se pune un accent deosebit în prezent. de divertisment etc. Biblioteca publică are ca obiectiv principal facilitarea accesului la informaţie.В. la care contribuie familia. bibliotecile şi editurile. Caracterizând funcţia educaţională a bibliotecilor. cercuri de lectură. – с. fie de la bibliotecă.spitale. – № 5. 26 Arko-Cobbah. autorul utilizează 25 Harea. orfelinate. aziluri de bătrâni. (Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud) / Albert Arko-Cobbah // The International Information & Library Review. Gabriela. care trebuie să colaboreze cu cadrele didactice pentru a-i apropia pe copii de universul cărţii. Factorul esenţial în stimularea interesului pentru lectură rămâne bibliotecarul. – 2000. dar şi o educaţie la limita dintre cea formală şi cea informală. În concluzie. 263-271. Albert Arko-Cobbah a scris articolul „Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud”26. şcoala. care face parte din practicile de apartheid.

28 Мотыльский. – № 5. instructiv şi cultural. Traptat a evoluat la rolul educativ. implementarea noilor tehnologii. – 2002. Studiind activitatea bibliotecilor ca instituţii sociale. Iniţial rolul bibliotecii era de a păstra documentele scrise. asistenţă în procesul educativ. Библиотека в социуме: предназначение и функции / Роман Мотыльский // Библиотековедение. În articolul lui Roman Motylschi „Biblioteca şi societate”28 se spune că cercetarea funcţiilor bibliotecii în societate reprezintă una dintre problemele fundamentale ale domeniului biblioteconomic.19-24. susţinerea procesului educaţional. asistenţă metodică.câteva sintagme căreia îi sunt asociate: servire informaţională şi documentară. educarea prin cultură. Роман. etc. . autorul menţionează două tipuri de funcţii: de fond sau principale care sunt condiţionate de obiectivul bibliotecii şi aplicate sau secundare care sunt legate de tendinţele societăţii de a utiliza posibilităţile bibliotecii. – с.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful