Rolul Bibliotecii Publice in Educatia Permanent A

Rolul bibliotecii publice în educaţia permanentă

la rândul lor. bibliotecile sunt chemate. rolul său în infrastructura educaţională fiind mereu în creştere. devotate procesului formării personalităţii cititorilor sunt: educaţia pentru informaţie.P. În uriaşul demers cultural-educaţional pe care şi-l asumă societatea noastră în care formarea personalităţii umane se întemeiază pe ştiinţă. . Hasdeu” din municipiu Chişinău. drept obiect al studiului s-a desemnat Biblioteca Municipală „B. care poate fi rezolvată prin mii de studii de caz şi anume de aceasta ne-am propus să examinăm cazul Bibliotecii Municipale „B. în speranţa să oferim acestei biblioteci anumite recomandări şi totodată să punem în circulaţie cunoştinţe necesare domeniului biblioteconomic. Hasdeu” din municipiu Chişinău ca centru de satisfacere a cerinţelor de informare şi instruire a beneficiarilor. fiecare dintre instituţiile de emanaţie culturală îşi are rolul său activ în procesul instructiv-educativ. în construirea societăţii multilateral dezvoltate. Biblioteca reprezintă prin excelenţă un centru de informare continuuă şi de cultură. învăţământ. cu interesul general al societăţii noastre. educaţia pentru orientarea profesională. bibliotecii îi revine marele rol de a cataliza dezvoltarea multilaterală a personalităţii în devenire. Direcţiile ale activităţii bibliotecilor. dezvoltarea gustului pentru lectură. interesul publicului pentru bibliotecă este în scădere şi nu în ultimul rând biblioteca este în cautarea soluţiilor pentru câstigarea utilizatorilor. colaborând cu şcolile şi alte instituţii educaţionale în ajutarea tuturor utilizatorilor de toate vârstele în demersul lor de instruire. Aceasta este o problemă generală. dar şi prin depăşirea relaţiei obişnuite cu cititorul prin intervenţii în consens cu viaţa. să se implice în procesul educativ-formativ prin activitatea lor tradiţională. Scopul cercetării este concretizat de următoarele obiective ale lucrării:  analiza bibliografiei despre rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalităţii.P. Biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor săi o gamă largă de materiale pe diverse tematici. cultură ca factori fundamentali ai progresului general şi pe principiul că. Tema este actuală deoarece o biblioteca publică. Deci. continuă să fie cea mai puternică instituţie informaţională. educaţia artistică şi culturală. Scopul lucrării este studierea rolului bibliotecii în procesul formării şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi efectele pedagogice ale bibliotecii. Rolul educaţional al bibliotecilor se limitează doar la utilizatorii ei. educaţia civică. contribuind în acest mod la dezvoltarea şi consolidarea procesului de educaţie a cititorilor. să contribuie la crearea unui climat cultural efervescent. Prin spectrul de activităţi prestate.INTRODUCERE Actualitatea investigaţiei. care le permite acestora să-şi satisfacă interesele legate de instruirea formală şi non-formală. Biblioteca sprijină studiul continuu.

acesta a constituit obiectul cercetărilor mai multor renumiţi savanţi în materie din Republica Moldova. gruparea. rezolvarea amiabilă a conflictelor.  stimularea interesului pentru dezvoltarea culturii generale şi formarea personalităţii. În realizarea studiului a fost procedate metode analitice. biblioteca. metodele sistemice şi analizei statistice. Metoda de cercetare. Prin educaţie se urmareşte formarea unei personalităţi în concordanţa cu cerinţele obiective ale societaţii. Educaţia ca proces de modelare a personalităţii. nivelul crescut al aspiraţiilor individuale. comparaţia. Teză de licenţa constă din Introducere. dar şi ale individului. Cercetarea a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: analiza şi sinteza. Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a situaţiei privind rolul educaţional al bibliotecii. Structura lucrării. dobândirea unor tehnici de învăţare.  Formularea propunerilor privind transpunerea în practică bibliotecii unor politicii educaţionale de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale menite să traseze traiectorii de dezvoltare personală a utilizatorilor. A fost studiate diverse metode: cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare. receptivitate la opiniile altora. Rusia etc. studierea funcţiilor biblioteci şi rolul ei educaţional în formarea personalităţii utilizatorilor. sentimentul demnităţ personale. două capitole.  cunoaşterea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor bibliotecii date şi evaluarea capacităţii bibliotecii de a răspunde acestor interese. Ipoteza de la care noi am pornit este starea actuală a Bibliotecii Publice Târgu-Mureş care în conformitate cu funcţiile sale. clasificarea. Ipotezele formulate în cadrul studiului. Metodologia ştiinţifică. Referinţe bibliografice. România. realizat de familie. trebuie să se orienteze către noi forme de servire informaţională în scopul formării personalităţii utilizatorilir. Concluzii.  cunoaşterea opiniilor cititorilor privind serviciile şi condiţiile de informare şi documentare în cadrul acestei biblioteci. observaţia. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educaţie. statistice şi sociologice. Pe parcursul timpului. Dintre cei de . Este cunoscut faptul că problema rolului bibliotecii în formarea personalităţii nu este ună nouă. Necesitatea educaţiei este impusă şi de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrării dinamice a omului în societate. şcoala. deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei. dezvoltarea gândirii critice. Culegerea datelor s-a efectuat prin intermediul metodei anchetei pe baza a două chestionare mixte: unul pentru cititori şi unul pentru bibliotecari.

Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. – Москва: ЛИБЕРЕЯ. Ada Ciaciko şi alţii. Roxana Cozmiuc. de a nu înceta niciodată să se instruiască. Saluc Horvat. şi adăugită. Biblioteca publică reprezintă un serviciu public necesar la executarea democraţiei. – 63 p. Studii de biblioteconomie / Mircea Regneală. Mircea Regneală. Biblioteca publică este destinată pentru a conserva memoria şi pentru a o oferi grupului de indivizi care o constituie. a 5-a. : Nelly Ţurcan.-метод. Liviu Butuc. С. 1997. cu : Marcelle Menil şi Noe Richter. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. Brigitte Richter. cu scopul de a face să crească identitatea acestei colectivităţi şi de a răspunde obiectivelor sale. Prezentate într-o manieră abstractă şi mereu actualizată colecţiile bibliotecii pe orice suport trebuie să fie dovadă vie a evoluţiei ştiinţei şi a culturii. cum ar fi:. mînă-n mînă cu epoca lor. Vera Osoianu. Tatiana Romaniuc. problematica dată a fost abordată şi în lucrările specialiştilor-practici din republică. Biblioteca publică trebuie să dea maturilor şi copiilor posibilitatea de a merge. Regneală. Tandenţial. пособие / А. Liviu. Introducere în biblioteconomie / Saluc Horvat.notorietate putem aminti de: Nelly Ţurcan1. Ада Семеновна. care rămîne actuală poate fi confruntată cu termeni următori extraşi din “Carta bibliotecilor”. 2000. – Constanţa : Ex Ponto. Această definiţie. Ghid de biblioteconomie / Colab. de red. 2005. Biblioteca va putea astfel să-i ajute pe utilizatorii săi să-şi facă ei înşişi o opiniie şi să-şi dezvolte gustul şi facilităţile lor critice şi creative”. Claudia Balaban. Saluc. . Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. – Bucuresti : Grafoart. că nu există o lucrare autohtonă. – 318 p. – Chişinău : ARC. Horvat. Claudia Şatravca şi alţii. – 176 p. bibliotecile îşi exercită rolul important în orientarea intelectuală a 1 Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism / Coleg. elaborată în anul 1991 de către Consiliul Superior al Bibliotecilor. 1996.. 2004. Ea trebuie să asigure egalitatea de acces a utilizatorului la sursele documentare pentru a permite independenţă intelectuală a fiecărui individ şi a contribui la progresul societăţii. Butuc. 2001. „Biblioteca publică este principalul mijloc de a acorda tuturor acces liber către comoara gîndurilor şi ideilor umane şi către creaţiile imaginaţiei omului. . . – 88 p. – Chişinău : Universitatea de Stat din Moldova. în care să se facă exlusiv o analiză teoretică. (Art. – Ed. Analiza estimativă a surselor Biblioteca publică este mai întîi de toate un instrument colectiv ce se află în serviciul comunităţii. .3. nivelul tot mai complex al evoluţiei personalităţii utilizatorilor. Şi să fie la curent cu progresele realizare în domeniul ştiinţific şi cel artistic. Richter. Чачко. Biblioteca publică a fost descrisă în anului 1972 de către UNESCO. . Actualitatea cercetării problemei rolului bibliotecii în formarea personalităţii rezidă din faptul. Развивающаяся библиотека в информационном обществе : Науч. Mircea. Чачко. revăz. Irina Digodi.) Având în vedere schimbările permanente din societate. – 222 p. Lidia Kulikovski.. Eugenia Bejan. Biblioteca publică se sprijină deci pe două elemente: memorie şi colectivitate. Brigitte. – 388 p.

2 Matei. 71-74. . de informare şi de instruirea utilizatorilor care se confruntă cu un mare volum de materiale şi cu cerinţa de a stăpâni noile tehnologii ale informaţiei. Biblioteca publică are menirea de a crea un mediu informaţional şi socio-cultural benefic dezvoltării utilizatorilor. Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială importanţa cărţii şi a lecturii pentru formarea personalităţii în devenire – inteligente. Biblioteca . – 2002. pe de o parte. Rezultă o serie de aptitudini şi de competenţe necesare specialiştilor în domeniul biblioteconomiei şi în speţă celor ce se ocupă de comunicarea documentelor. Rolul şi importanţa bibliotecarului universitar din serviciul "Comunicarea documentelor" în formarea personalităţii creatoare a viitorului specialist / Carmen Alexa. în formarea şi menţinerea gustului pentru lectură.2-3. Formarea personalităţii copilului prin lectura / Tatiana Romaniuc // Cartea. Lipsa surselor financiare si a neîntelegerii rolului bibliotecii si bibliotecarului în procesul instructiv-educativ o fac pe autoarea articolul „Biblioteca .utilizatorilor săi. Bibliotecarii implicaţi în activitatea de comunicare a documentelor trebuie să fie deschişi noilor orientări în domeniul informării şi să fie capabili de a oferi servicii adecvate. iar utilizatorii sunt instruiţi în actul lecturii cu multă competentă de către bibliotecar. ca utilizatori specifici.41-44.13-16. pe de altă parte. Tatiana. continuă să fie unul dintre elementele-cheie ale procesului de formare a viitorilor specialişti. – Nr. Cititorul : buletin metodic şi bibliografic. Biblioteca. în relaţiile sale cu cadrele didactice şi studenţii. – p. 3 Georgescu. Carmen Alexa şi Rodica Istrate în lucrarea „Rolul şi importanţa bibliotecarului din serviciul „Comunicarea documentelor” în formarea personalitătii creatoare a viitorului specialist”4 îşi expun părerea despre relaţia dintre biblioteca de învătământ superior şi universitate. – 2008. – Nr. – 2001. În scopul realizării continuităţii procesului educaţional în formarea personalităţii. Gina. Rodica Istrate // Buletinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ.Informarea – Societatea / Cecilia Georgescu // Buletinul ABIR. bine informate. 17. Tatiana Romaniuc în articolul „Formarea personalităţii copilului prin lectură”5 menţionează că lectura este unul dintre principalii factori de formare culturală.2-3.Informarea – Societatea”3 să fie sceptică în privinta realizării menirii bibliotecii. 5 Romaniuc. şi cea dintre bibliotecarul universitar şi utilizatorii specifici. cu necesităţi precise.41-44. a fost studiat un număr de lucrări teoretice. – Nr. Sunt analizate atribuţiile şi misiunile bibliotecarului din bibliotecile universitare. Matei Gina în aricolul „Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori” 2 afirmă că viitorii educatori găsesc în colecţiile bibliotecilor publicaţii care răspund nevoilor de informare. – p. Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori / Gina Matei // Buletinul ABIR. Carmen. Cecilia. 1. – p. pentru studierea experienţei anterioare altor biblioteci. – p. – 2001. 4 Alexa. – Fasc. care să satisfacă nevoile de informaţii ale utilizatorilor.

bibliotecile publice. care trezesc interesul utilizatorilor pentru opera scriitorilor respectivi. ci va fi extins prin serviciile moderne de informare şi consiliere. Rolul tradiţional al bibliotecii ca instituţie de cultură şi de educaţie nu va dispărea. etc.). expoziţii-dialoguri. – p. organizează expoziţii de carte. Bibliotecile publice din Europa au realizat un progres general în ultimii ani. Niels Ole. pentru populaţia băştinaşă şi minorităţile naţionale. Activităţile de animaţie a lecturii nu garantează. 7 Pors. Mircea Regneală în lucrarea „În viziunea Noii Europe. la biblioteca publică sunt organizate matinee. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul”6 analizează rolul şi funcţiile bibliotecii publice în epoca informaţiei. ore literare. mai ales cele pentru copii.intelectuală. Mircea. biblioteca devine un factor esenţial în procesul de implementare a noilor tehnologii ale informării şi comunicării care permit consultarea documentelor aflate în locuri diferite. Pentru a-şi îndeplini misiunea. O caracteristică a acestei dezvoltări este rolul activ al autorităţilor naţionale şi eforturile susţinute în sprijinul bibliotecilor publice din ţările est europene. Este important de subliniat faptul că serviciile Internet pentru utilizatori presupun pregătirea personalului din biblioteci care poate contribui la modificarea imaginii bibliotecii publice. 1. Mai mult. întâlniri cu scriitorii şi pictorii autohtoni. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul / Mircea Regneală // Biblioteca. . – 2003. ore de educaţie civică. transferul colecţiilor fizice în format digital şi integrarera 6 Regneală.2. În majoritatea ţărilor supuse cercetării au fost făcute eforturi impresionante pentru pregătirea personalului şi edificarea unor sisteme de educaţie permanentă. fotografii. atragerea în dialog a spectatorilor. – Nr. De asemenea. Articolul lui Niels Ole Pors „Biblioteca publică în era electronică”7. În viziunea Noii Europe.atractiv (teatralizarea unor texte. aşa cum sunt percepute în gândirea europeană contemporană. prezintă raportul cercetării iniţiate de National Authorities on Public Libraries in Europe (NAPLE) şi Autoritatea Naţională a Bibliotecilor din Danemarca şi face referire la biblioteca publică în era electronică. Biblioteca publică în era electronică / Niels Ole Pors // Biblioteca Bucureştilor. Domeniul în care bibliotecile publice se confruntă cu greutăţi este cel al formării de consorţii şi negocierea programelor licenţiate de calculator. – Nr. În contextul dezvoltării învăţământului la distanţă. – p. în traducerea lui Emil Tudor.63-64. biblioteca publică trebuie să răspundă cerinţelor la nivel local. însă. lansări de carte etc. biblioteca publică organizează activităţi axate pe : principiul informativ (utilizatorului i se oferă informaţia necesară pentru dezvoltarea sa intelectuală) principiul distractiv . regional şi internaţional. în totalitate calitatea lecturii. 19-22. concursuri literare consacrate scriitorilor clasici şi contemporani. Pentru a avea cât mai mulţi cititori de calitate. – 2003. etică şi estetică a utilizatorului.

Liviu. Erich Agnes în articolul „Bibliotecile . Eduard Claudiu Brăileanu în articolul „Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci”11 este de părere că Centrul pentru formare. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor / Marilena Chiriţă // Cartea.spaţiu pentru educaţie şi socializare. o altă formulă de lucru (în echipă). educaţie şi management în domeniul culturii a organizat un curs cu această temă. ci şi o sursă importantă de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate. United Nation’s International Children Fund (UNICEF) şi International Federation of Library Associations (IFLA) solicită ca bibliotecile publice să furnizeze servicii speciale pentru persoanele cu handicap. 5.suport informaţional în era electronică / Agnes Erich // Biblioteca. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. aziluri. 241-243 . 2005. 27-32 10 Butuc. Biblioteca nu este doar un depozit de cunoştinţe şi un spaţiu de evoluţie spirituală. care la propunerea autorului s-ar putea numi „Servicii speciale de lectură.spaţiu pentru educaţie şi socializare. nedeplasabile sau care locuiesc în zone izolate. Liviu Butuc în cartea „Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării”10 afirmă că diverse organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Biblioteca pentru copii şi tineret . – Fascicula 19. Extinderea comunicării în societatea informaţională transformă Internetul în principalul mijloc de acces la educaţie şi cultură.p. orfelinate. – Nr. Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci / Eduard Claudiu Brăileanu // Biblioteca. informare şi educaţie inclusivă”. condiţii de acces etc. în cadrul programului de instruire profesională „Bazele Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării”. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor”9 este de părerea că pentru bibliotecile publice Serviciile pentru copii şi tineret ca primă etapă a diversificării serviciilor. 11 Brăileanu. 8. – p. Marilena Chiriţă în articolul „Biblioteca pentru copii şi tineret . structură.documentelor digitale în reţea. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare.suport informaţional în era electronică”8 consideră că biblioteca virtuală impune o viziune diferită asupra spaţiului. – 2010. Agnes. organizare. Cursul a avut două părţi: 8 Erich. centre de tratament. Eduard Claudiu. – p. 9 Chiriţă. . Totodată. se încurajează prin toate mijloacele înfiinţarea de biblioteci a punctelor de împrumut în instituţiile speciale (spitale. Aceste servicii. Bibliotecile . – 2006. 149-150. cititorul: buletin metodic şi bibliografic. – 63 p. s-a concretizat prin prezenţa pe Internet prin intermediul paginii web proprii. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. Majoritatea informaţiilor oferite sunt din istorie. – Nr. o nouă concepţie privind organizarea şi prezervarea colecţiilor. Programele şi proiectele în derulare trebuie să asigure servicii profesionite de informare şi lectură pentru toţi membrii societăţii. biblioteca. o nouă abordare a problemelor pregătirii profesionale etc. închisori). instrumentele oferite de „eLearning” şi de bibliotecile virtuale fiind cele mai adecvate pentru formarea continuă. – 2004. Marilena.

– p. lucrări de specialitate în varianta audio (spre exemplu din domeniul medicinei şi al masajului. profesori. O componentă importantă a activităţii Bibliotecii o constituie sistemul de acţiuni culturaleducative şi informaţionale.. Articolul Claudiei Balaban „Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”13 scrisă împreună cu Eugenia Bejan şi Lilia Tcaci descrie rolul educaţional al bibliotecii. / Claudia Balaban // Biblioteca. – p. Considerând că informaţiile cuprinse în modulul teoretic al cursului i-ar putea interesa şi pe alţi bibliotecari. 5. echipamente specifice (calculatoare cu sintetizator vocal. Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" / Claudia Balaban. Obiectivul principal al articolului este de a iniţia un dialog între cei interesaţi de subiect. Cărţile luminează . aplicaţii desfăşurate în ateliere de lucru. Programul Salonului a cuprins comunicările: „Programul de educaţie permanentă pentru copii la bibliotecă” „Biblioteca Naţională a României . Claudia. înregistrarea audio a lucrării „Gramatica practică a limbii române” de Ştefania Popescu. Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop. 5. sisteme de mărire a textului pe ecran) etc. 93-96. 133-134. Eugenia Bejan. În articolul „Cărţile luminează .cunoaşterea încântă”12 povesteşte despre Salonul Internaţional de Carte pentru copii. Biblioteca. În articolul Simonei Soare „Biblioteca. 33-34. pe parcursul căreia au fost prezentate principalele elemente de construcţie a proiectelor culturale.un spaţiu cultural deschis” ş. informare şi educaţie care contribuie la formarea tinerei generaţii. organizate pentru diferite categorii de beneficiari. – nr. 13 Balaban. . scriitori. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere”14 se descrie experienţă bibliotecii pentru persoanele cu deficienţe de vedere. formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a beneficiarilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare. biblioteca. Salonul abordează anual o diversitate de teme de interes pentru bibliotecari. – Nr. Claudia Balaban a scris căteva lucrări privind rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalptăţii copilului. identificate pe parcursul perioadei de studiu. 14 Soare. – 2002. – p. ilustratori şi editori. pe echipe care au realizat proiecte utilizabile în diferite zone de activitate. Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” este o instituţie de cultură. în conformitate cu Statutul Bibliotecii. Specialiştii bibliotecii organizează periodic manifestări culturale şi dezbateri cu participarea beneficiarilor din categoria persoanelor cu deficienţe de vedere. Claudia. bibliografii. 17. Simona. care oferă manuale. – Nr. 2008. oferind acces la patrimoniul cultural şi informaţional prin diverse servicii şi activităţi. 2. 12 Balaban. autorul prezintă principalele aspecte ale problemei. – 2008.cunoaşterea încântă. instruirea teoretică.a.1. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere / Simona Soare // Biblioteca Bucureştilor. Lilia Tcaci // Cartea. promovarea valorilor culturale naţionale şi universale. cititorul.

De mult interes din partea elevilor s-au bucurat medalioanele muzicale despre viaţa. – 2007. concerte. Elena Eremia în articolul „Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică”16 descrie experienţa bibliotecii şcolare. 16 Eremia. în bibliotecă. preocupări). – 2002. 46-48. – Nr. biblioteca. şi că îşi aduc aportul la formarea personalităţii copilului şi la formarea continuă a cadrelor didactice. Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare : Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari / Liuba Arion // Cartea. Biblioteca oferă întreaga paletă educaţională: educaţia intelectuală prin care copilul învaţă cum să înveţe. – p. educaţia ecologică . 11-16. să îşi modeleze funcţiile şi activităţile. a unui climat care să-i ofere copilului satisfacţii estetice. – Fasc. 17 Arion. În 2009–2010. educaţia fizică . – p. 64-70. 1.Parte a procesului educaţional. bibliotecile sunt obligate să asimileze „Noile tehnologii ale informării şi comunicării”. Elena. respectiv cum să citească. Florentina. Florentina Suciu în lucrarea „Educaţia copiilor în bibliotecă .prin care i se cultivă respectul faţă de ceilalţi. 1-4.între aspiraţie şi împlinire”15 spune ca imaginaţia şi dăruirea bibliotecarului sunt determinante pentru realizarea. care pune la dispoziţia utilizatorilor lucrări de specialitate (metode. intelectuale şi morale. – 2004. de surse alternative: Internetul şi mass-media. între informaţie şi utilizator. Ca atare.prin care i se insuflă respectul pentru natură.între aspiraţie şi împlinire / Florentina Suciu // Lectura (ClujNapoca). 18 Tîrziman. Articolul Liubei Arion „Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare: Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari”17 listează o suită de forme de promovare care pot fi aplicate în bibliotecile şcolare. „Informare şi documentare în biblioteca contemporană”18 articolul Elenei Tîrziman afirmă că în societatea informaţională bibliotecile sunt concurate. – p.prin care este ajutat să înţeleagă drepturile şi îndatoririle pe care le are. 15 Suciu. 4. înscriindu-se ca intermediar activ şi valabil. să-şi diversifice produsele şi serviciile. Educaţia copiilor în bibliotecă . studii. 32-33. educaţia civică . 19. dirijori şi interpreţi. Liuba.prin care este educat în spiritul dragostei pentru mişcare. – p. biblioteca are un rol important în formarea personalităţii copiilor şi în dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter. activitatea şi creaţia unor mari compozitori. Elena. cititorul. – Nr. – Nr. educaţia morală . piese instrumentale şi corale) şi organizează diferite acţiuni menite să contribuie la formarea personalităţii muzicale a elevilor. Informare şi documentare în biblioteca contemporană / Elena Tîrziman // Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării. bibliotecarii şcolari de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău şi-au asumat sarcina de a întreprinde un şir de acţiuni promoţionale pentru a sublinia în faţa comunităţii şcolare şi profesionale că bibliotecile şcolare există pentru instituţie şi pentru beneficiari. . Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică / Elena Eremia // Liber. ţinând cont de particularităţile de vârstă ale grupurilor cu care lucrează (nivel de cunoştinţe. ca structuri de informare şi documentare. – 2010.

întâlnirile cu scriitorii. pe diferite teme şi pentru diferite vârste) şi să asigure accesul acestora la publicaţii. – p. a asigurării accesului la informaţie.componentă a sistemului culturaleducativ”19 descrie faptul ca în societatea informaţională. vizând formarea generală a elevului (de exemplu formarea unei atitudini pozitive faţă de carte şi bibliotecă. Această schimbare se poate realiza numai prin acţiuni de colaborare între bibliotecar şi profesor. Victor. tipologia documentară. programe săptămânale. – 2008. a unor obiective pe termen scurt (de ex.). Datorită evoluţiei rapide a societăţii. elaborarea unei bibliografii sau a unui referat) sau pe termen lung. orientarea lui spre domeniul care îl interesează mai mult sau spre tipul de activitate pentru care. . Adriana Kacsó în articolul „Lectura în bibliotecă”21 sugerează ca biblioteca publică are un rol formativ-educativ important pentru utilizatorii din învăţământul preuniversitar.pedagogia proiectului” 20 sunt exemplificate situaţii de colaborare în realizarea. rolul bibliotecilor se modifică sub aspect calitativ. – p. etape. a deprinderilor de lectură. prin deplasarea accentului de pe latura materială. Articolul lui Victor Petrescu „Biblioteca publică . biblioteca îndeplineşte un rol esenţial în susţinerea procesului instructiv-educativ din şcoli şi universităţi. 11-12. – Nr. 82-83 20 Onişoru. în cadrul unui proces în care vor fi stabilite obiectivele şi în funcţie de acestea. – 2006. prin sprijinul concret acordat perfecţionării profesionale. 21 Kacsó. testarea preferinţelor de lectură ale elevilor şi studenţilor prin intermediul anchetelor sociologice. Viorica Genţiana. a capacităţii de a găsi singur informaţia de care are nevoie. Utilizarea bibliotecii şcolare în procesul instructiv-educativ . – Nr. organizarea şi diversificarea activităţilor de animaţie culturală.pedagogia proiectului / Viorica Genţiana Onişoru // Buletin ABIR. etc. artiştii. Lectura în bibliotecă / Adriana Kacsó // Biblioteca. tipologia de conţinut. forumuri de discuţii. Adriana.componentă a sistemului cultural-educativ / Victor Petrescu // Biblioteca. „Lecturile suplimentare” din programa şcolară. – 2004. 17-22. În articolul Vioricăi Genţiana Onişoru „Utilizarea bibliotecii în procesul instructiv-educativ .Autoarea prezintă rolul educativ al bibliotecilor (cu accent pe biblioteca universitară). 3. – Nr. Bibliotecarul trebuie să-i atragă pe utilizatori la bibliotecă prin diverse metode (de exemplu. 322-323. tipologia resurselor informaţionale educaţionale şi a aplicaţiilor disponibile pe diverse site-uri. organizarea unor spectacole. concursurile 19 Petrescu. bilunare sau lunare. Ca subsistem al sistemului culturii. crearea de reţele informaţionale şi conectarea la sistemele naţionale şi internaţionale cu ajutorul noilor tehnologii. a formării deprinderii de utilizare a informaţiei. sondajele asupra preferinţelor utilizătorilor. – p. împreună cu elevi. rolul bibliotecilor ca manageri ai resurselor cunoaşterii (care sprijină utilizatorii prin metodologii de realizare a bibliografiilor şi a webgrafiilor. termene şi sarcini individuale. cultivarea unor pasiuni legate de cunoaştere. etc. funcţia de bază a bibliotecii o reprezintă conservarea şi comunicarea documentelor grafice şi audiovizuale. pe latura pedagogică. prin identificarea unor liste de difuzare. Biblioteca publică . 1.

– Nr. – 2007. lectura implică mai multe semnificaţii. Lectura în contextul socio-cultural actual / Gabriela Toma // Cartea. Într-o epocă predominant vizuală. Impactul noilor tehnologii şi „umanismul” erei digitale. Gabriela. bibliografiile tematice reprezintă mijloace de a dezvolta gustul pentru lectură al utilizătorilor. cititorul. evoluţia cititorului către statutul de „utilizator”. cercurile literare. expoziţiile omagiale. Tineretul se află într-o continuă stare de febrilitate.educaţia permanentă”22 pune un diagnostic amănunţit societăţii a secolului XXI. care va avea drept de vot şi va lua decizii pentru ceilalţi. – Nr. 2001] / Emil Vasilescu // Biblioteca. 17. Acest fapt are repercusiuni negative asupra procesului instructiv . iar bibliotecile să fie prezente pe agenda de lucru a planificărilor la nivel municipal. evoluţia raporturilor dintre furnizorii de resurse (stat. bibliotecile publice trebuie să susţină educaţia permanentă. universităţile şi alte instituţii de cultură sau medii neinstituţionalizate ale societăţii. datorată derulării rapide a evenimentelor.educativ general. 23 Vasilescu. Ioan. târgurile de carte. fiind pusă în legătură cu decodificarea mesajului scris. comunitate locală. 5. disponibilă pe diferite suporturi şi. prin Internet. Ioan Enache în articolul „Un atribut al bibliotecii publice . Biblioteca şi societatea : [recenzia lucrării cu acelaşi titlu de Doina Banciu. trebuie să se ţină seama de avantajul bibliotecilor publice de a-şi putea organiza componenta educativă pe o paletă diversă. – Nr. Gabriela Toma în lucrarea sa „Lectura în contextul socio-cultural actual”24 afirmă că biblioteca are responsabilitatea formării competenţelor populaţiei de mâine.de creaţie literară. Emil Vasilescu în recenzia cărţii „Biblioteca şi societatea”23 a autorilor Doina Banciu. Biblioteca are responsabilitatea activării lecturii în cadrul comunităţii prin munca de teren. a populaţiei. completarea colecţiilor şi politica de achiziţii. Bucureşti : Editura Ager. ele fiind depozitarele majore de informaţie enciclopedică. sponsori) şi biblioteci. cluburi ale copiilor. în complementaritate cu şcoala.educaţia permanentă / Ioan Enache // Cartea (Bacău). În condiţiile în care procesul educaţional şi-a schimbat aproape complet datele. Emil. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu. în plus. 9. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu consideră că lucrarea în cauză este o sinteză cu o largă arie de cuprindere a problemelor privitoare la rolul şi funcţiile bibliotecii în societatea contemporană. prin ieşirea din spaţiul convenţional destinat lecturii în instituţii şcolare. În această privinţă. 285 24 Toma. . Cartea este alcătuită din două părţi: „Educaţie-informare-lectură” şi „Realităţi şi perspective”. – p. de tip nonformal. specificul activităţilor de bibliotecă şi schimbările survenite la nivel de sistem şi în reţelele de biblioteci sunt câteva dintre subiectele abordate. – 2008. 32-37. 22 Enache. în mediul universitar contribuind la pierderea deprinderilor pentru studiul temeinic. biblioteca. Bibliotecarii ar trebui să poarte discuţii cu oamenii politici. având deschidere în spaţiul comunicaţional. Un atribut al bibliotecii publice . – 2002. – p.

Biblioteca publică răspunde nevoilor de lectură. autorul utilizează 25 Harea. Albert. Biblioteca publică are ca obiectiv principal facilitarea accesului la informaţie. The role of libraries in student-centred learning : the case of students from the disadvantaged communities in South Africa. – с. Размышления об образовательной функции библиотек / Н. – 2008. documentare şi recreere ale utilizatorilor săi. Aceştia primesc informaţia propriu-zisă. Bubekina „Reflecţii privind funcţia educativă a bibliotecii”27 este de părerea că situaţia economică şi crizele financiare au frânat dezvoltarea bibliotecilor. precum că educaţia care vizează studenţii îşi propune formarea unor persoane independente.spitale. care face parte din practicile de apartheid. factor de stimulare a lecturii”25 menţionează că deprinderea de lectură se formează din primul an de studiu în şcoală. Caracterizând funcţia educaţională a bibliotecilor. Nu de puţine ori acestea s-au aflat în pericol de a nu-şi mai putea îndeplini integral funcţiile tradiţionale: educaţională. – 2004. 26 Arko-Cobbah. – Nr. dar şi o educaţie la limita dintre cea formală şi cea informală. de divertisment etc. sigure de sine. şcoala. care trebuie să colaboreze cu cadrele didactice pentru a-i apropia pe copii de universul cărţii. – 2000. Rolul bibliotecilor de a selecta. 27 Бубекина. aziluri de bătrâni. – p.cadrele didactice. Colaborarea bibliotecar . Factorul esenţial în stimularea interesului pentru lectură rămâne bibliotecarul. 11-12. . cu abilităţi de autoînvăţare. – p. evalueze. parcuri. lectura trebuie să fie un exerciţiu zilnic. Н. 3. – Nr.В. educaţie şi cultură pentru persoanele defavorizate precum şi programe de alfabetizare tehnică a persoanelor care doresc să utilizeze tehnica de calcul. Dezvoltarea gustului şi interesului pentru lectură la elevii din ciclul gimnazial se realizează prin numeroase metode cum ar fi aniversări ale unor personalităţi culturale şi ştiinţifice.V. depozita şi regăsi informaţiile sporeşte pe măsură ce atât profesorii. – № 5. Fiind strâns legată de învăţarea bazată pe resurse digitale. Autorul prezintă funcţii noi ale bibliotecilor (funcţia tehnologică) dar şi o serie de misiuni (educaţională. 318-319. bibliotecile şi editurile. În concluzie. Pregătirea profesorilor este foarte importantă atunci când se pune problema de a ajuta studenţii din comunităţile dezavantajate la nivel lingvistic şi de scriere. (Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud) / Albert Arko-Cobbah // The International Information & Library Review. orfelinate. fie de la bibliotecă.) asupra cărora se pune un accent deosebit în prezent. acest tip de educaţie provoacă oamenii să acceseze. inclusiv cele bazate pe tehnologiile informaţionale şi de comunicare.29-36. Albert Arko-Cobbah a scris articolul „Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud”26. Gabriela Harea în articolul „Colaborarea bibliotecar . factor de stimulare a lecturii / Gabriela Harea // Biblioteca.В. 263-271. organiza. culturală şi informaţională. Gabriela. Бубекина // Библиотековедение. la care contribuie familia. organizeze şi să folosească informaţia din diverse surse. cercuri de lectură. Articolul lui N. cât şi studenţii obţin informaţia dorită în orice format.cadrele didactice. datorită unui sistem inferior de educaţie. fie de acasă.

Библиотека в социуме: предназначение и функции / Роман Мотыльский // Библиотековедение.câteva sintagme căreia îi sunt asociate: servire informaţională şi documentară. asistenţă în procesul educativ.19-24. asistenţă metodică. . – 2002. – с. – № 5. Traptat a evoluat la rolul educativ. Iniţial rolul bibliotecii era de a păstra documentele scrise. educarea prin cultură. autorul menţionează două tipuri de funcţii: de fond sau principale care sunt condiţionate de obiectivul bibliotecii şi aplicate sau secundare care sunt legate de tendinţele societăţii de a utiliza posibilităţile bibliotecii. În articolul lui Roman Motylschi „Biblioteca şi societate”28 se spune că cercetarea funcţiilor bibliotecii în societate reprezintă una dintre problemele fundamentale ale domeniului biblioteconomic. instructiv şi cultural. etc. 28 Мотыльский. susţinerea procesului educaţional. implementarea noilor tehnologii. Роман. Studiind activitatea bibliotecilor ca instituţii sociale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful