P. 1
Rolul Bibliotecii Publice in Educatia Permanent A

Rolul Bibliotecii Publice in Educatia Permanent A

|Views: 528|Likes:
Published by Filip Eugenia

More info:

Published by: Filip Eugenia on Apr 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2014

pdf

text

original

Rolul bibliotecii publice în educaţia permanentă

Aceasta este o problemă generală.P. Biblioteca sprijină studiul continuu. rolul său în infrastructura educaţională fiind mereu în creştere. dezvoltarea gustului pentru lectură. Hasdeu” din municipiu Chişinău ca centru de satisfacere a cerinţelor de informare şi instruire a beneficiarilor. să contribuie la crearea unui climat cultural efervescent. contribuind în acest mod la dezvoltarea şi consolidarea procesului de educaţie a cititorilor. colaborând cu şcolile şi alte instituţii educaţionale în ajutarea tuturor utilizatorilor de toate vârstele în demersul lor de instruire. bibliotecii îi revine marele rol de a cataliza dezvoltarea multilaterală a personalităţii în devenire. învăţământ. Deci. Tema este actuală deoarece o biblioteca publică. devotate procesului formării personalităţii cititorilor sunt: educaţia pentru informaţie. Hasdeu” din municipiu Chişinău. să se implice în procesul educativ-formativ prin activitatea lor tradiţională. fiecare dintre instituţiile de emanaţie culturală îşi are rolul său activ în procesul instructiv-educativ. dar şi prin depăşirea relaţiei obişnuite cu cititorul prin intervenţii în consens cu viaţa. În uriaşul demers cultural-educaţional pe care şi-l asumă societatea noastră în care formarea personalităţii umane se întemeiază pe ştiinţă. Prin spectrul de activităţi prestate. educaţia artistică şi culturală. la rândul lor. educaţia pentru orientarea profesională. în construirea societăţii multilateral dezvoltate. cu interesul general al societăţii noastre. Direcţiile ale activităţii bibliotecilor.INTRODUCERE Actualitatea investigaţiei. care le permite acestora să-şi satisfacă interesele legate de instruirea formală şi non-formală. bibliotecile sunt chemate. Biblioteca reprezintă prin excelenţă un centru de informare continuuă şi de cultură. Rolul educaţional al bibliotecilor se limitează doar la utilizatorii ei. continuă să fie cea mai puternică instituţie informaţională. Scopul lucrării este studierea rolului bibliotecii în procesul formării şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi efectele pedagogice ale bibliotecii. cultură ca factori fundamentali ai progresului general şi pe principiul că. . drept obiect al studiului s-a desemnat Biblioteca Municipală „B. educaţia civică.P. Scopul cercetării este concretizat de următoarele obiective ale lucrării:  analiza bibliografiei despre rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalităţii. Biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor săi o gamă largă de materiale pe diverse tematici. în speranţa să oferim acestei biblioteci anumite recomandări şi totodată să punem în circulaţie cunoştinţe necesare domeniului biblioteconomic. interesul publicului pentru bibliotecă este în scădere şi nu în ultimul rând biblioteca este în cautarea soluţiilor pentru câstigarea utilizatorilor. care poate fi rezolvată prin mii de studii de caz şi anume de aceasta ne-am propus să examinăm cazul Bibliotecii Municipale „B.

receptivitate la opiniile altora. Ipoteza de la care noi am pornit este starea actuală a Bibliotecii Publice Târgu-Mureş care în conformitate cu funcţiile sale.  Formularea propunerilor privind transpunerea în practică bibliotecii unor politicii educaţionale de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale menite să traseze traiectorii de dezvoltare personală a utilizatorilor. două capitole. şcoala. Rusia etc. Necesitatea educaţiei este impusă şi de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrării dinamice a omului în societate. dar şi ale individului. sentimentul demnităţ personale. deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei. Ipotezele formulate în cadrul studiului. realizat de familie. Educaţia ca proces de modelare a personalităţii. Dintre cei de . comparaţia. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educaţie. gruparea. Teză de licenţa constă din Introducere. Cercetarea a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: analiza şi sinteza. Culegerea datelor s-a efectuat prin intermediul metodei anchetei pe baza a două chestionare mixte: unul pentru cititori şi unul pentru bibliotecari. În realizarea studiului a fost procedate metode analitice.  cunoaşterea opiniilor cititorilor privind serviciile şi condiţiile de informare şi documentare în cadrul acestei biblioteci. biblioteca. Pe parcursul timpului. Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a situaţiei privind rolul educaţional al bibliotecii. rezolvarea amiabilă a conflictelor. dobândirea unor tehnici de învăţare. statistice şi sociologice. Este cunoscut faptul că problema rolului bibliotecii în formarea personalităţii nu este ună nouă. Metodologia ştiinţifică. România.  cunoaşterea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor bibliotecii date şi evaluarea capacităţii bibliotecii de a răspunde acestor interese. Structura lucrării. A fost studiate diverse metode: cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare.  stimularea interesului pentru dezvoltarea culturii generale şi formarea personalităţii. observaţia. Prin educaţie se urmareşte formarea unei personalităţi în concordanţa cu cerinţele obiective ale societaţii. nivelul crescut al aspiraţiilor individuale. Referinţe bibliografice. acesta a constituit obiectul cercetărilor mai multor renumiţi savanţi în materie din Republica Moldova. dezvoltarea gândirii critice. studierea funcţiilor biblioteci şi rolul ei educaţional în formarea personalităţii utilizatorilor. trebuie să se orienteze către noi forme de servire informaţională în scopul formării personalităţii utilizatorilir. metodele sistemice şi analizei statistice. Metoda de cercetare. clasificarea. Concluzii.

Biblioteca publică trebuie să dea maturilor şi copiilor posibilitatea de a merge. – 63 p. Actualitatea cercetării problemei rolului bibliotecii în formarea personalităţii rezidă din faptul. – 176 p. Horvat. care rămîne actuală poate fi confruntată cu termeni următori extraşi din “Carta bibliotecilor”. Această definiţie. Vera Osoianu. – Chişinău : ARC. Saluc Horvat. Saluc. Introducere în biblioteconomie / Saluc Horvat. – 388 p. Studii de biblioteconomie / Mircea Regneală. Brigitte. Eugenia Bejan. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. nivelul tot mai complex al evoluţiei personalităţii utilizatorilor. Ада Семеновна. Biblioteca publică se sprijină deci pe două elemente: memorie şi colectivitate. С. Prezentate într-o manieră abstractă şi mereu actualizată colecţiile bibliotecii pe orice suport trebuie să fie dovadă vie a evoluţiei ştiinţei şi a culturii. (Art. Regneală. Чачко. Mircea. în care să se facă exlusiv o analiză teoretică. Tatiana Romaniuc. Claudia Şatravca şi alţii. 1996. . cu : Marcelle Menil şi Noe Richter. Ghid de biblioteconomie / Colab. Biblioteca publică este destinată pentru a conserva memoria şi pentru a o oferi grupului de indivizi care o constituie. Чачко. 2000. – Ed. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. . пособие / А. – Constanţa : Ex Ponto. revăz. 1997. elaborată în anul 1991 de către Consiliul Superior al Bibliotecilor.-метод. că nu există o lucrare autohtonă. . Richter. Ada Ciaciko şi alţii. Şi să fie la curent cu progresele realizare în domeniul ştiinţific şi cel artistic. problematica dată a fost abordată şi în lucrările specialiştilor-practici din republică.. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. – Москва: ЛИБЕРЕЯ. 2001. Claudia Balaban. Tandenţial. Lidia Kulikovski. bibliotecile îşi exercită rolul important în orientarea intelectuală a 1 Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism / Coleg. Irina Digodi. Analiza estimativă a surselor Biblioteca publică este mai întîi de toate un instrument colectiv ce se află în serviciul comunităţii. Liviu. Biblioteca va putea astfel să-i ajute pe utilizatorii săi să-şi facă ei înşişi o opiniie şi să-şi dezvolte gustul şi facilităţile lor critice şi creative”. „Biblioteca publică este principalul mijloc de a acorda tuturor acces liber către comoara gîndurilor şi ideilor umane şi către creaţiile imaginaţiei omului. Brigitte Richter. cu scopul de a face să crească identitatea acestei colectivităţi şi de a răspunde obiectivelor sale. Butuc. Biblioteca publică reprezintă un serviciu public necesar la executarea democraţiei. cum ar fi:. . Mircea Regneală. de red. 2005. – 318 p. Biblioteca publică a fost descrisă în anului 1972 de către UNESCO. 2004. a 5-a. mînă-n mînă cu epoca lor. : Nelly Ţurcan. şi adăugită.notorietate putem aminti de: Nelly Ţurcan1. Развивающаяся библиотека в информационном обществе : Науч.) Având în vedere schimbările permanente din societate.. Ea trebuie să asigure egalitatea de acces a utilizatorului la sursele documentare pentru a permite independenţă intelectuală a fiecărui individ şi a contribui la progresul societăţii. – 88 p. . de a nu înceta niciodată să se instruiască. – Bucuresti : Grafoart. Liviu Butuc. – Chişinău : Universitatea de Stat din Moldova.3. Roxana Cozmiuc. – 222 p.

Biblioteca publică are menirea de a crea un mediu informaţional şi socio-cultural benefic dezvoltării utilizatorilor. . Carmen Alexa şi Rodica Istrate în lucrarea „Rolul şi importanţa bibliotecarului din serviciul „Comunicarea documentelor” în formarea personalitătii creatoare a viitorului specialist”4 îşi expun părerea despre relaţia dintre biblioteca de învătământ superior şi universitate. Tatiana. Tatiana Romaniuc în articolul „Formarea personalităţii copilului prin lectură”5 menţionează că lectura este unul dintre principalii factori de formare culturală. Rodica Istrate // Buletinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ. Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori / Gina Matei // Buletinul ABIR. iar utilizatorii sunt instruiţi în actul lecturii cu multă competentă de către bibliotecar. Lipsa surselor financiare si a neîntelegerii rolului bibliotecii si bibliotecarului în procesul instructiv-educativ o fac pe autoarea articolul „Biblioteca . 5 Romaniuc. Rolul şi importanţa bibliotecarului universitar din serviciul "Comunicarea documentelor" în formarea personalităţii creatoare a viitorului specialist / Carmen Alexa. 17. 1. Formarea personalităţii copilului prin lectura / Tatiana Romaniuc // Cartea. pe de o parte. – 2002. – Nr. Carmen.41-44. – Nr. 2 Matei. Gina. Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială importanţa cărţii şi a lecturii pentru formarea personalităţii în devenire – inteligente. – 2001. Rezultă o serie de aptitudini şi de competenţe necesare specialiştilor în domeniul biblioteconomiei şi în speţă celor ce se ocupă de comunicarea documentelor. 71-74. a fost studiat un număr de lucrări teoretice. Bibliotecarii implicaţi în activitatea de comunicare a documentelor trebuie să fie deschişi noilor orientări în domeniul informării şi să fie capabili de a oferi servicii adecvate. Cecilia. continuă să fie unul dintre elementele-cheie ale procesului de formare a viitorilor specialişti. – Nr. Sunt analizate atribuţiile şi misiunile bibliotecarului din bibliotecile universitare.2-3. cu necesităţi precise. Cititorul : buletin metodic şi bibliografic.13-16. – p.Informarea – Societatea”3 să fie sceptică în privinta realizării menirii bibliotecii. de informare şi de instruirea utilizatorilor care se confruntă cu un mare volum de materiale şi cu cerinţa de a stăpâni noile tehnologii ale informaţiei. şi cea dintre bibliotecarul universitar şi utilizatorii specifici. care să satisfacă nevoile de informaţii ale utilizatorilor.utilizatorilor săi. Biblioteca. Matei Gina în aricolul „Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori” 2 afirmă că viitorii educatori găsesc în colecţiile bibliotecilor publicaţii care răspund nevoilor de informare.41-44. – p.Informarea – Societatea / Cecilia Georgescu // Buletinul ABIR. – 2001. În scopul realizării continuităţii procesului educaţional în formarea personalităţii. ca utilizatori specifici.2-3. în relaţiile sale cu cadrele didactice şi studenţii. – Fasc. bine informate. pentru studierea experienţei anterioare altor biblioteci. – p. în formarea şi menţinerea gustului pentru lectură. 3 Georgescu. Biblioteca . pe de altă parte. – p. 4 Alexa. – 2008.

Niels Ole. Articolul lui Niels Ole Pors „Biblioteca publică în era electronică”7. mai ales cele pentru copii. – p. Este important de subliniat faptul că serviciile Internet pentru utilizatori presupun pregătirea personalului din biblioteci care poate contribui la modificarea imaginii bibliotecii publice. transferul colecţiilor fizice în format digital şi integrarera 6 Regneală.atractiv (teatralizarea unor texte. prezintă raportul cercetării iniţiate de National Authorities on Public Libraries in Europe (NAPLE) şi Autoritatea Naţională a Bibliotecilor din Danemarca şi face referire la biblioteca publică în era electronică. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul / Mircea Regneală // Biblioteca. ci va fi extins prin serviciile moderne de informare şi consiliere. concursuri literare consacrate scriitorilor clasici şi contemporani. O caracteristică a acestei dezvoltări este rolul activ al autorităţilor naţionale şi eforturile susţinute în sprijinul bibliotecilor publice din ţările est europene. la biblioteca publică sunt organizate matinee. Pentru a avea cât mai mulţi cititori de calitate.). bibliotecile publice. 7 Pors. biblioteca publică organizează activităţi axate pe : principiul informativ (utilizatorului i se oferă informaţia necesară pentru dezvoltarea sa intelectuală) principiul distractiv . Mircea. care trezesc interesul utilizatorilor pentru opera scriitorilor respectivi. – p. fotografii. Activităţile de animaţie a lecturii nu garantează. În majoritatea ţărilor supuse cercetării au fost făcute eforturi impresionante pentru pregătirea personalului şi edificarea unor sisteme de educaţie permanentă. ore literare. – Nr. ore de educaţie civică. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul”6 analizează rolul şi funcţiile bibliotecii publice în epoca informaţiei. atragerea în dialog a spectatorilor. lansări de carte etc. etică şi estetică a utilizatorului. în totalitate calitatea lecturii. De asemenea. – 2003. organizează expoziţii de carte. expoziţii-dialoguri. Rolul tradiţional al bibliotecii ca instituţie de cultură şi de educaţie nu va dispărea. regional şi internaţional. Mai mult. pentru populaţia băştinaşă şi minorităţile naţionale. – Nr. 19-22. în traducerea lui Emil Tudor. Domeniul în care bibliotecile publice se confruntă cu greutăţi este cel al formării de consorţii şi negocierea programelor licenţiate de calculator.intelectuală. – 2003. însă.2. . Bibliotecile publice din Europa au realizat un progres general în ultimii ani. Mircea Regneală în lucrarea „În viziunea Noii Europe.63-64. biblioteca devine un factor esenţial în procesul de implementare a noilor tehnologii ale informării şi comunicării care permit consultarea documentelor aflate în locuri diferite. Biblioteca publică în era electronică / Niels Ole Pors // Biblioteca Bucureştilor. În viziunea Noii Europe. biblioteca publică trebuie să răspundă cerinţelor la nivel local. 1. întâlniri cu scriitorii şi pictorii autohtoni. În contextul dezvoltării învăţământului la distanţă. etc. Pentru a-şi îndeplini misiunea. aşa cum sunt percepute în gândirea europeană contemporană.

Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor / Marilena Chiriţă // Cartea. Biblioteca nu este doar un depozit de cunoştinţe şi un spaţiu de evoluţie spirituală. Totodată. în cadrul programului de instruire profesională „Bazele Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării”. United Nation’s International Children Fund (UNICEF) şi International Federation of Library Associations (IFLA) solicită ca bibliotecile publice să furnizeze servicii speciale pentru persoanele cu handicap. Agnes. 5. Majoritatea informaţiilor oferite sunt din istorie. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. cititorul: buletin metodic şi bibliografic. Cursul a avut două părţi: 8 Erich. – 2010. educaţie şi management în domeniul culturii a organizat un curs cu această temă. Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci / Eduard Claudiu Brăileanu // Biblioteca. Liviu. Extinderea comunicării în societatea informaţională transformă Internetul în principalul mijloc de acces la educaţie şi cultură. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. 27-32 10 Butuc. – 2004. Erich Agnes în articolul „Bibliotecile . se încurajează prin toate mijloacele înfiinţarea de biblioteci a punctelor de împrumut în instituţiile speciale (spitale. – Fascicula 19. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. – 63 p. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor”9 este de părerea că pentru bibliotecile publice Serviciile pentru copii şi tineret ca primă etapă a diversificării serviciilor. închisori). – p. Eduard Claudiu Brăileanu în articolul „Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci”11 este de părere că Centrul pentru formare. o altă formulă de lucru (în echipă). 2005.spaţiu pentru educaţie şi socializare. aziluri. o nouă abordare a problemelor pregătirii profesionale etc. Aceste servicii.spaţiu pentru educaţie şi socializare. Marilena Chiriţă în articolul „Biblioteca pentru copii şi tineret . 149-150. 8.suport informaţional în era electronică”8 consideră că biblioteca virtuală impune o viziune diferită asupra spaţiului. 9 Chiriţă. instrumentele oferite de „eLearning” şi de bibliotecile virtuale fiind cele mai adecvate pentru formarea continuă. care la propunerea autorului s-ar putea numi „Servicii speciale de lectură. orfelinate. Marilena. Eduard Claudiu. Bibliotecile . o nouă concepţie privind organizarea şi prezervarea colecţiilor.suport informaţional în era electronică / Agnes Erich // Biblioteca. informare şi educaţie inclusivă”. – Nr. condiţii de acces etc. centre de tratament. Programele şi proiectele în derulare trebuie să asigure servicii profesionite de informare şi lectură pentru toţi membrii societăţii. Liviu Butuc în cartea „Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării”10 afirmă că diverse organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). – p. structură. – Nr. nedeplasabile sau care locuiesc în zone izolate. s-a concretizat prin prezenţa pe Internet prin intermediul paginii web proprii. Biblioteca pentru copii şi tineret .documentelor digitale în reţea. . ci şi o sursă importantă de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate. organizare. 241-243 . biblioteca.p. – 2006. 11 Brăileanu.

93-96. autorul prezintă principalele aspecte ale problemei. – Nr. Specialiştii bibliotecii organizează periodic manifestări culturale şi dezbateri cu participarea beneficiarilor din categoria persoanelor cu deficienţe de vedere. O componentă importantă a activităţii Bibliotecii o constituie sistemul de acţiuni culturaleducative şi informaţionale. Cărţile luminează . Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" / Claudia Balaban. Articolul Claudiei Balaban „Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”13 scrisă împreună cu Eugenia Bejan şi Lilia Tcaci descrie rolul educaţional al bibliotecii. 17. bibliografii. – 2002. 5. – p. lucrări de specialitate în varianta audio (spre exemplu din domeniul medicinei şi al masajului. Eugenia Bejan. – p. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere / Simona Soare // Biblioteca Bucureştilor. profesori.cunoaşterea încântă. Biblioteca.a. sisteme de mărire a textului pe ecran) etc. informare şi educaţie care contribuie la formarea tinerei generaţii. Obiectivul principal al articolului este de a iniţia un dialog între cei interesaţi de subiect. organizate pentru diferite categorii de beneficiari. 33-34. 12 Balaban. promovarea valorilor culturale naţionale şi universale. biblioteca. – p. Claudia. 133-134. 2. Claudia. În articolul „Cărţile luminează .. pe echipe care au realizat proiecte utilizabile în diferite zone de activitate.un spaţiu cultural deschis” ş. Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop.cunoaşterea încântă”12 povesteşte despre Salonul Internaţional de Carte pentru copii. – Nr. Salonul abordează anual o diversitate de teme de interes pentru bibliotecari. / Claudia Balaban // Biblioteca. – 2008. formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a beneficiarilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare. În articolul Simonei Soare „Biblioteca. 13 Balaban. instruirea teoretică. . scriitori. oferind acces la patrimoniul cultural şi informaţional prin diverse servicii şi activităţi.1. Considerând că informaţiile cuprinse în modulul teoretic al cursului i-ar putea interesa şi pe alţi bibliotecari. pe parcursul căreia au fost prezentate principalele elemente de construcţie a proiectelor culturale. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere”14 se descrie experienţă bibliotecii pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” este o instituţie de cultură. echipamente specifice (calculatoare cu sintetizator vocal. în conformitate cu Statutul Bibliotecii. identificate pe parcursul perioadei de studiu. Claudia Balaban a scris căteva lucrări privind rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalptăţii copilului. Simona. – nr. care oferă manuale. Programul Salonului a cuprins comunicările: „Programul de educaţie permanentă pentru copii la bibliotecă” „Biblioteca Naţională a României . aplicaţii desfăşurate în ateliere de lucru. 14 Soare. 2008. ilustratori şi editori. înregistrarea audio a lucrării „Gramatica practică a limbii române” de Ştefania Popescu. Lilia Tcaci // Cartea. 5. cititorul.

Liuba.prin care este educat în spiritul dragostei pentru mişcare.între aspiraţie şi împlinire / Florentina Suciu // Lectura (ClujNapoca). să îşi modeleze funcţiile şi activităţile.prin care i se insuflă respectul pentru natură. 46-48. Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică / Elena Eremia // Liber. Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare : Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari / Liuba Arion // Cartea. 1. în bibliotecă. educaţia fizică . . 64-70. – Nr. Florentina. Ca atare. ţinând cont de particularităţile de vârstă ale grupurilor cu care lucrează (nivel de cunoştinţe. 19.prin care este ajutat să înţeleagă drepturile şi îndatoririle pe care le are. studii. educaţia civică . ca structuri de informare şi documentare. intelectuale şi morale. „Informare şi documentare în biblioteca contemporană”18 articolul Elenei Tîrziman afirmă că în societatea informaţională bibliotecile sunt concurate. biblioteca. Elena Eremia în articolul „Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică”16 descrie experienţa bibliotecii şcolare. Educaţia copiilor în bibliotecă . cititorul. 17 Arion.prin care i se cultivă respectul faţă de ceilalţi. activitatea şi creaţia unor mari compozitori. Biblioteca oferă întreaga paletă educaţională: educaţia intelectuală prin care copilul învaţă cum să înveţe. înscriindu-se ca intermediar activ şi valabil. concerte. – Nr. – Nr. să-şi diversifice produsele şi serviciile. 11-16.între aspiraţie şi împlinire”15 spune ca imaginaţia şi dăruirea bibliotecarului sunt determinante pentru realizarea. dirijori şi interpreţi. 18 Tîrziman. respectiv cum să citească. a unui climat care să-i ofere copilului satisfacţii estetice. În 2009–2010. – 2004. – Fasc. piese instrumentale şi corale) şi organizează diferite acţiuni menite să contribuie la formarea personalităţii muzicale a elevilor. preocupări). bibliotecile sunt obligate să asimileze „Noile tehnologii ale informării şi comunicării”. şi că îşi aduc aportul la formarea personalităţii copilului şi la formarea continuă a cadrelor didactice. Informare şi documentare în biblioteca contemporană / Elena Tîrziman // Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării. biblioteca are un rol important în formarea personalităţii copiilor şi în dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter. Elena. Florentina Suciu în lucrarea „Educaţia copiilor în bibliotecă . 4. – p. 1-4. între informaţie şi utilizator. educaţia ecologică . educaţia morală . Articolul Liubei Arion „Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare: Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari”17 listează o suită de forme de promovare care pot fi aplicate în bibliotecile şcolare. – 2010. 15 Suciu. care pune la dispoziţia utilizatorilor lucrări de specialitate (metode. 16 Eremia. bibliotecarii şcolari de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău şi-au asumat sarcina de a întreprinde un şir de acţiuni promoţionale pentru a sublinia în faţa comunităţii şcolare şi profesionale că bibliotecile şcolare există pentru instituţie şi pentru beneficiari. Elena. 32-33. de surse alternative: Internetul şi mass-media. – p. De mult interes din partea elevilor s-au bucurat medalioanele muzicale despre viaţa. – 2002. – p.Parte a procesului educaţional. – 2007. – p.

pedagogia proiectului” 20 sunt exemplificate situaţii de colaborare în realizarea. . tipologia de conţinut. – Nr. tipologia documentară. prin sprijinul concret acordat perfecţionării profesionale. biblioteca îndeplineşte un rol esenţial în susţinerea procesului instructiv-educativ din şcoli şi universităţi.). 17-22.Autoarea prezintă rolul educativ al bibliotecilor (cu accent pe biblioteca universitară). tipologia resurselor informaţionale educaţionale şi a aplicaţiilor disponibile pe diverse site-uri. Această schimbare se poate realiza numai prin acţiuni de colaborare între bibliotecar şi profesor. – p. cultivarea unor pasiuni legate de cunoaştere. forumuri de discuţii. orientarea lui spre domeniul care îl interesează mai mult sau spre tipul de activitate pentru care. în cadrul unui proces în care vor fi stabilite obiectivele şi în funcţie de acestea. a asigurării accesului la informaţie. 11-12. – 2004. Datorită evoluţiei rapide a societăţii. 21 Kacsó. etc. artiştii. elaborarea unei bibliografii sau a unui referat) sau pe termen lung. împreună cu elevi. pe diferite teme şi pentru diferite vârste) şi să asigure accesul acestora la publicaţii. – p. Viorica Genţiana.componentă a sistemului culturaleducativ”19 descrie faptul ca în societatea informaţională. „Lecturile suplimentare” din programa şcolară. programe săptămânale. 82-83 20 Onişoru. 3. a formării deprinderii de utilizare a informaţiei. – Nr. Adriana Kacsó în articolul „Lectura în bibliotecă”21 sugerează ca biblioteca publică are un rol formativ-educativ important pentru utilizatorii din învăţământul preuniversitar. – 2006. vizând formarea generală a elevului (de exemplu formarea unei atitudini pozitive faţă de carte şi bibliotecă. 322-323. Articolul lui Victor Petrescu „Biblioteca publică . organizarea şi diversificarea activităţilor de animaţie culturală. – p. Lectura în bibliotecă / Adriana Kacsó // Biblioteca. rolul bibliotecilor ca manageri ai resurselor cunoaşterii (care sprijină utilizatorii prin metodologii de realizare a bibliografiilor şi a webgrafiilor. Biblioteca publică .pedagogia proiectului / Viorica Genţiana Onişoru // Buletin ABIR. pe latura pedagogică. întâlnirile cu scriitorii. crearea de reţele informaţionale şi conectarea la sistemele naţionale şi internaţionale cu ajutorul noilor tehnologii. concursurile 19 Petrescu. – Nr. Adriana. etape. Ca subsistem al sistemului culturii. – 2008. sondajele asupra preferinţelor utilizătorilor. funcţia de bază a bibliotecii o reprezintă conservarea şi comunicarea documentelor grafice şi audiovizuale. testarea preferinţelor de lectură ale elevilor şi studenţilor prin intermediul anchetelor sociologice. etc. Utilizarea bibliotecii şcolare în procesul instructiv-educativ . În articolul Vioricăi Genţiana Onişoru „Utilizarea bibliotecii în procesul instructiv-educativ . a capacităţii de a găsi singur informaţia de care are nevoie. 1. rolul bibliotecilor se modifică sub aspect calitativ. prin deplasarea accentului de pe latura materială. organizarea unor spectacole. prin identificarea unor liste de difuzare. Bibliotecarul trebuie să-i atragă pe utilizatori la bibliotecă prin diverse metode (de exemplu. termene şi sarcini individuale. bilunare sau lunare. a deprinderilor de lectură. Victor. a unor obiective pe termen scurt (de ex.componentă a sistemului cultural-educativ / Victor Petrescu // Biblioteca.

comunitate locală.de creaţie literară.educaţia permanentă / Ioan Enache // Cartea (Bacău). iar bibliotecile să fie prezente pe agenda de lucru a planificărilor la nivel municipal. completarea colecţiilor şi politica de achiziţii. Emil Vasilescu în recenzia cărţii „Biblioteca şi societatea”23 a autorilor Doina Banciu. Bibliotecarii ar trebui să poarte discuţii cu oamenii politici. – Nr. având deschidere în spaţiul comunicaţional. universităţile şi alte instituţii de cultură sau medii neinstituţionalizate ale societăţii. bibliotecile publice trebuie să susţină educaţia permanentă. 5. În această privinţă. trebuie să se ţină seama de avantajul bibliotecilor publice de a-şi putea organiza componenta educativă pe o paletă diversă. Emil. Lectura în contextul socio-cultural actual / Gabriela Toma // Cartea. de tip nonformal. Biblioteca şi societatea : [recenzia lucrării cu acelaşi titlu de Doina Banciu. Bucureşti : Editura Ager. – Nr. 2001] / Emil Vasilescu // Biblioteca. bibliografiile tematice reprezintă mijloace de a dezvolta gustul pentru lectură al utilizătorilor. biblioteca. în plus. specificul activităţilor de bibliotecă şi schimbările survenite la nivel de sistem şi în reţelele de biblioteci sunt câteva dintre subiectele abordate. 285 24 Toma. a populaţiei. cititorul. 32-37. .educaţia permanentă”22 pune un diagnostic amănunţit societăţii a secolului XXI. 17. – p. expoziţiile omagiale. – Nr. Impactul noilor tehnologii şi „umanismul” erei digitale. 22 Enache. Ioan Enache în articolul „Un atribut al bibliotecii publice . Cartea este alcătuită din două părţi: „Educaţie-informare-lectură” şi „Realităţi şi perspective”. Tineretul se află într-o continuă stare de febrilitate. evoluţia cititorului către statutul de „utilizator”. care va avea drept de vot şi va lua decizii pentru ceilalţi. în mediul universitar contribuind la pierderea deprinderilor pentru studiul temeinic.educativ general. lectura implică mai multe semnificaţii. sponsori) şi biblioteci. – 2002. 23 Vasilescu. prin ieşirea din spaţiul convenţional destinat lecturii în instituţii şcolare. În condiţiile în care procesul educaţional şi-a schimbat aproape complet datele. – p. fiind pusă în legătură cu decodificarea mesajului scris. – 2008. ele fiind depozitarele majore de informaţie enciclopedică. Gabriela Toma în lucrarea sa „Lectura în contextul socio-cultural actual”24 afirmă că biblioteca are responsabilitatea formării competenţelor populaţiei de mâine. disponibilă pe diferite suporturi şi. Biblioteca are responsabilitatea activării lecturii în cadrul comunităţii prin munca de teren. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu consideră că lucrarea în cauză este o sinteză cu o largă arie de cuprindere a problemelor privitoare la rolul şi funcţiile bibliotecii în societatea contemporană. cluburi ale copiilor. prin Internet. – 2007. Ioan. în complementaritate cu şcoala. cercurile literare. datorată derulării rapide a evenimentelor. 9. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu. Un atribut al bibliotecii publice . evoluţia raporturilor dintre furnizorii de resurse (stat. Într-o epocă predominant vizuală. Gabriela. Acest fapt are repercusiuni negative asupra procesului instructiv . târgurile de carte.

factor de stimulare a lecturii”25 menţionează că deprinderea de lectură se formează din primul an de studiu în şcoală. Bubekina „Reflecţii privind funcţia educativă a bibliotecii”27 este de părerea că situaţia economică şi crizele financiare au frânat dezvoltarea bibliotecilor.В. educaţie şi cultură pentru persoanele defavorizate precum şi programe de alfabetizare tehnică a persoanelor care doresc să utilizeze tehnica de calcul. – № 5. bibliotecile şi editurile. Biblioteca publică are ca obiectiv principal facilitarea accesului la informaţie. Размышления об образовательной функции библиотек / Н. Nu de puţine ori acestea s-au aflat în pericol de a nu-şi mai putea îndeplini integral funcţiile tradiţionale: educaţională. la care contribuie familia.V. fie de la bibliotecă. care trebuie să colaboreze cu cadrele didactice pentru a-i apropia pe copii de universul cărţii. organizeze şi să folosească informaţia din diverse surse. documentare şi recreere ale utilizatorilor săi. sigure de sine. Albert. Fiind strâns legată de învăţarea bazată pe resurse digitale. cu abilităţi de autoînvăţare. organiza. Pregătirea profesorilor este foarte importantă atunci când se pune problema de a ajuta studenţii din comunităţile dezavantajate la nivel lingvistic şi de scriere. cât şi studenţii obţin informaţia dorită în orice format. de divertisment etc.) asupra cărora se pune un accent deosebit în prezent. – p. – 2000. Н. – 2008. În concluzie. Бубекина // Библиотековедение. 11-12. datorită unui sistem inferior de educaţie. Factorul esenţial în stimularea interesului pentru lectură rămâne bibliotecarul. The role of libraries in student-centred learning : the case of students from the disadvantaged communities in South Africa. . 27 Бубекина. 318-319. precum că educaţia care vizează studenţii îşi propune formarea unor persoane independente. care face parte din practicile de apartheid. – Nr. cercuri de lectură. Albert Arko-Cobbah a scris articolul „Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud”26. Dezvoltarea gustului şi interesului pentru lectură la elevii din ciclul gimnazial se realizează prin numeroase metode cum ar fi aniversări ale unor personalităţi culturale şi ştiinţifice. 3. – Nr. Gabriela Harea în articolul „Colaborarea bibliotecar .В. – 2004. Articolul lui N. evalueze. Autorul prezintă funcţii noi ale bibliotecilor (funcţia tehnologică) dar şi o serie de misiuni (educaţională. depozita şi regăsi informaţiile sporeşte pe măsură ce atât profesorii. Gabriela. acest tip de educaţie provoacă oamenii să acceseze. culturală şi informaţională. Colaborarea bibliotecar . parcuri. 263-271.cadrele didactice. Caracterizând funcţia educaţională a bibliotecilor. aziluri de bătrâni.spitale. şcoala. Rolul bibliotecilor de a selecta. Biblioteca publică răspunde nevoilor de lectură. (Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud) / Albert Arko-Cobbah // The International Information & Library Review. 26 Arko-Cobbah. – с. – p. autorul utilizează 25 Harea. orfelinate.cadrele didactice. factor de stimulare a lecturii / Gabriela Harea // Biblioteca. inclusiv cele bazate pe tehnologiile informaţionale şi de comunicare. lectura trebuie să fie un exerciţiu zilnic.29-36. fie de acasă. dar şi o educaţie la limita dintre cea formală şi cea informală. Aceştia primesc informaţia propriu-zisă.

câteva sintagme căreia îi sunt asociate: servire informaţională şi documentară. asistenţă metodică. educarea prin cultură. 28 Мотыльский. etc. Роман. autorul menţionează două tipuri de funcţii: de fond sau principale care sunt condiţionate de obiectivul bibliotecii şi aplicate sau secundare care sunt legate de tendinţele societăţii de a utiliza posibilităţile bibliotecii. asistenţă în procesul educativ. susţinerea procesului educaţional. Iniţial rolul bibliotecii era de a păstra documentele scrise. implementarea noilor tehnologii. . Studiind activitatea bibliotecilor ca instituţii sociale. Traptat a evoluat la rolul educativ. – с. În articolul lui Roman Motylschi „Biblioteca şi societate”28 se spune că cercetarea funcţiilor bibliotecii în societate reprezintă una dintre problemele fundamentale ale domeniului biblioteconomic. – 2002. instructiv şi cultural. Библиотека в социуме: предназначение и функции / Роман Мотыльский // Библиотековедение.19-24. – № 5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->