Rolul bibliotecii publice în educaţia permanentă

Biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor săi o gamă largă de materiale pe diverse tematici. cultură ca factori fundamentali ai progresului general şi pe principiul că. colaborând cu şcolile şi alte instituţii educaţionale în ajutarea tuturor utilizatorilor de toate vârstele în demersul lor de instruire.P. educaţia artistică şi culturală. să se implice în procesul educativ-formativ prin activitatea lor tradiţională. educaţia civică. Scopul lucrării este studierea rolului bibliotecii în procesul formării şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi efectele pedagogice ale bibliotecii. Direcţiile ale activităţii bibliotecilor. în construirea societăţii multilateral dezvoltate. în speranţa să oferim acestei biblioteci anumite recomandări şi totodată să punem în circulaţie cunoştinţe necesare domeniului biblioteconomic. Biblioteca sprijină studiul continuu. care le permite acestora să-şi satisfacă interesele legate de instruirea formală şi non-formală. interesul publicului pentru bibliotecă este în scădere şi nu în ultimul rând biblioteca este în cautarea soluţiilor pentru câstigarea utilizatorilor.P. . Prin spectrul de activităţi prestate. fiecare dintre instituţiile de emanaţie culturală îşi are rolul său activ în procesul instructiv-educativ. Tema este actuală deoarece o biblioteca publică. dar şi prin depăşirea relaţiei obişnuite cu cititorul prin intervenţii în consens cu viaţa. Scopul cercetării este concretizat de următoarele obiective ale lucrării:  analiza bibliografiei despre rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalităţii. la rândul lor. Hasdeu” din municipiu Chişinău ca centru de satisfacere a cerinţelor de informare şi instruire a beneficiarilor. învăţământ. Aceasta este o problemă generală. cu interesul general al societăţii noastre. contribuind în acest mod la dezvoltarea şi consolidarea procesului de educaţie a cititorilor. Rolul educaţional al bibliotecilor se limitează doar la utilizatorii ei. bibliotecile sunt chemate. rolul său în infrastructura educaţională fiind mereu în creştere. Hasdeu” din municipiu Chişinău. devotate procesului formării personalităţii cititorilor sunt: educaţia pentru informaţie.INTRODUCERE Actualitatea investigaţiei. să contribuie la crearea unui climat cultural efervescent. educaţia pentru orientarea profesională. În uriaşul demers cultural-educaţional pe care şi-l asumă societatea noastră în care formarea personalităţii umane se întemeiază pe ştiinţă. drept obiect al studiului s-a desemnat Biblioteca Municipală „B. care poate fi rezolvată prin mii de studii de caz şi anume de aceasta ne-am propus să examinăm cazul Bibliotecii Municipale „B. continuă să fie cea mai puternică instituţie informaţională. Biblioteca reprezintă prin excelenţă un centru de informare continuuă şi de cultură. dezvoltarea gustului pentru lectură. bibliotecii îi revine marele rol de a cataliza dezvoltarea multilaterală a personalităţii în devenire. Deci.

Ipoteza de la care noi am pornit este starea actuală a Bibliotecii Publice Târgu-Mureş care în conformitate cu funcţiile sale. Structura lucrării. A fost studiate diverse metode: cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare. acesta a constituit obiectul cercetărilor mai multor renumiţi savanţi în materie din Republica Moldova. Culegerea datelor s-a efectuat prin intermediul metodei anchetei pe baza a două chestionare mixte: unul pentru cititori şi unul pentru bibliotecari. Este cunoscut faptul că problema rolului bibliotecii în formarea personalităţii nu este ună nouă. şcoala. România. studierea funcţiilor biblioteci şi rolul ei educaţional în formarea personalităţii utilizatorilor. realizat de familie. Teză de licenţa constă din Introducere. Cercetarea a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: analiza şi sinteza. trebuie să se orienteze către noi forme de servire informaţională în scopul formării personalităţii utilizatorilir. clasificarea. statistice şi sociologice. biblioteca. Referinţe bibliografice. Ipotezele formulate în cadrul studiului. sentimentul demnităţ personale.  cunoaşterea opiniilor cititorilor privind serviciile şi condiţiile de informare şi documentare în cadrul acestei biblioteci. rezolvarea amiabilă a conflictelor.  Formularea propunerilor privind transpunerea în practică bibliotecii unor politicii educaţionale de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale menite să traseze traiectorii de dezvoltare personală a utilizatorilor. dobândirea unor tehnici de învăţare. dezvoltarea gândirii critice. două capitole. dar şi ale individului. Rusia etc. Pe parcursul timpului. observaţia.  cunoaşterea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor bibliotecii date şi evaluarea capacităţii bibliotecii de a răspunde acestor interese. Metoda de cercetare. metodele sistemice şi analizei statistice. Necesitatea educaţiei este impusă şi de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrării dinamice a omului în societate. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educaţie. Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a situaţiei privind rolul educaţional al bibliotecii. nivelul crescut al aspiraţiilor individuale. În realizarea studiului a fost procedate metode analitice. deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei. Concluzii. Prin educaţie se urmareşte formarea unei personalităţi în concordanţa cu cerinţele obiective ale societaţii. Dintre cei de . Educaţia ca proces de modelare a personalităţii. Metodologia ştiinţifică. comparaţia. gruparea. receptivitate la opiniile altora.  stimularea interesului pentru dezvoltarea culturii generale şi formarea personalităţii.

Studii de biblioteconomie / Mircea Regneală. Butuc. Prezentate într-o manieră abstractă şi mereu actualizată colecţiile bibliotecii pe orice suport trebuie să fie dovadă vie a evoluţiei ştiinţei şi a culturii. – 222 p.) Având în vedere schimbările permanente din societate.-метод. şi adăugită. . nivelul tot mai complex al evoluţiei personalităţii utilizatorilor. revăz. : Nelly Ţurcan. Brigitte Richter. Introducere în biblioteconomie / Saluc Horvat. Развивающаяся библиотека в информационном обществе : Науч. mînă-n mînă cu epoca lor. С. Biblioteca va putea astfel să-i ajute pe utilizatorii săi să-şi facă ei înşişi o opiniie şi să-şi dezvolte gustul şi facilităţile lor critice şi creative”. 2000. Biblioteca publică se sprijină deci pe două elemente: memorie şi colectivitate. Чачко. Biblioteca publică este destinată pentru a conserva memoria şi pentru a o oferi grupului de indivizi care o constituie.notorietate putem aminti de: Nelly Ţurcan1. cum ar fi:.. Mircea. Claudia Şatravca şi alţii. problematica dată a fost abordată şi în lucrările specialiştilor-practici din republică. 2001.3. 2004. Claudia Balaban. Tandenţial. . „Biblioteca publică este principalul mijloc de a acorda tuturor acces liber către comoara gîndurilor şi ideilor umane şi către creaţiile imaginaţiei omului. – Ed. care rămîne actuală poate fi confruntată cu termeni următori extraşi din “Carta bibliotecilor”. Ea trebuie să asigure egalitatea de acces a utilizatorului la sursele documentare pentru a permite independenţă intelectuală a fiecărui individ şi a contribui la progresul societăţii. – Москва: ЛИБЕРЕЯ. bibliotecile îşi exercită rolul important în orientarea intelectuală a 1 Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism / Coleg. пособие / А. Brigitte. Liviu. – 388 p. Чачко. Eugenia Bejan. elaborată în anul 1991 de către Consiliul Superior al Bibliotecilor. cu scopul de a face să crească identitatea acestei colectivităţi şi de a răspunde obiectivelor sale. Tatiana Romaniuc. Vera Osoianu. (Art. 1997. a 5-a. Regneală. – 88 p. Liviu Butuc. Mircea Regneală. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. cu : Marcelle Menil şi Noe Richter. – 63 p. Ада Семеновна. Biblioteca publică reprezintă un serviciu public necesar la executarea democraţiei. – Chişinău : ARC. – Constanţa : Ex Ponto. de red. Saluc. de a nu înceta niciodată să se instruiască. . Lidia Kulikovski. Analiza estimativă a surselor Biblioteca publică este mai întîi de toate un instrument colectiv ce se află în serviciul comunităţii. . Roxana Cozmiuc. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. . Horvat. Ada Ciaciko şi alţii. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. – Chişinău : Universitatea de Stat din Moldova. Şi să fie la curent cu progresele realizare în domeniul ştiinţific şi cel artistic. Actualitatea cercetării problemei rolului bibliotecii în formarea personalităţii rezidă din faptul. Biblioteca publică trebuie să dea maturilor şi copiilor posibilitatea de a merge. Richter. Această definiţie. 2005. – Bucuresti : Grafoart. Biblioteca publică a fost descrisă în anului 1972 de către UNESCO. – 176 p.. Irina Digodi. 1996. Ghid de biblioteconomie / Colab. Saluc Horvat. că nu există o lucrare autohtonă. – 318 p. în care să se facă exlusiv o analiză teoretică.

3 Georgescu. 2 Matei. Matei Gina în aricolul „Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori” 2 afirmă că viitorii educatori găsesc în colecţiile bibliotecilor publicaţii care răspund nevoilor de informare. în relaţiile sale cu cadrele didactice şi studenţii. pe de altă parte. – p. Rodica Istrate // Buletinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ. Carmen Alexa şi Rodica Istrate în lucrarea „Rolul şi importanţa bibliotecarului din serviciul „Comunicarea documentelor” în formarea personalitătii creatoare a viitorului specialist”4 îşi expun părerea despre relaţia dintre biblioteca de învătământ superior şi universitate. care să satisfacă nevoile de informaţii ale utilizatorilor. Lipsa surselor financiare si a neîntelegerii rolului bibliotecii si bibliotecarului în procesul instructiv-educativ o fac pe autoarea articolul „Biblioteca . 4 Alexa. – p. – 2001. – p. Biblioteca publică are menirea de a crea un mediu informaţional şi socio-cultural benefic dezvoltării utilizatorilor. Rezultă o serie de aptitudini şi de competenţe necesare specialiştilor în domeniul biblioteconomiei şi în speţă celor ce se ocupă de comunicarea documentelor.2-3. în formarea şi menţinerea gustului pentru lectură. Gina. 1. Sunt analizate atribuţiile şi misiunile bibliotecarului din bibliotecile universitare. continuă să fie unul dintre elementele-cheie ale procesului de formare a viitorilor specialişti. Tatiana.utilizatorilor săi.13-16. a fost studiat un număr de lucrări teoretice. pentru studierea experienţei anterioare altor biblioteci. Tatiana Romaniuc în articolul „Formarea personalităţii copilului prin lectură”5 menţionează că lectura este unul dintre principalii factori de formare culturală.41-44. Cecilia. iar utilizatorii sunt instruiţi în actul lecturii cu multă competentă de către bibliotecar. – p. 5 Romaniuc. . În scopul realizării continuităţii procesului educaţional în formarea personalităţii. Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori / Gina Matei // Buletinul ABIR. Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială importanţa cărţii şi a lecturii pentru formarea personalităţii în devenire – inteligente. cu necesităţi precise. 71-74. Bibliotecarii implicaţi în activitatea de comunicare a documentelor trebuie să fie deschişi noilor orientări în domeniul informării şi să fie capabili de a oferi servicii adecvate. – Fasc. – 2008. pe de o parte.2-3. – 2002. ca utilizatori specifici.41-44. şi cea dintre bibliotecarul universitar şi utilizatorii specifici. bine informate. – Nr.Informarea – Societatea”3 să fie sceptică în privinta realizării menirii bibliotecii. – Nr. – Nr. Biblioteca .Informarea – Societatea / Cecilia Georgescu // Buletinul ABIR. Rolul şi importanţa bibliotecarului universitar din serviciul "Comunicarea documentelor" în formarea personalităţii creatoare a viitorului specialist / Carmen Alexa. Cititorul : buletin metodic şi bibliografic. de informare şi de instruirea utilizatorilor care se confruntă cu un mare volum de materiale şi cu cerinţa de a stăpâni noile tehnologii ale informaţiei. Formarea personalităţii copilului prin lectura / Tatiana Romaniuc // Cartea. – 2001. Biblioteca. 17. Carmen.

Domeniul în care bibliotecile publice se confruntă cu greutăţi este cel al formării de consorţii şi negocierea programelor licenţiate de calculator. O caracteristică a acestei dezvoltări este rolul activ al autorităţilor naţionale şi eforturile susţinute în sprijinul bibliotecilor publice din ţările est europene. Mai mult. fotografii. lansări de carte etc. Bibliotecile publice din Europa au realizat un progres general în ultimii ani. – Nr. expoziţii-dialoguri. transferul colecţiilor fizice în format digital şi integrarera 6 Regneală. 1. Biblioteca publică în era electronică / Niels Ole Pors // Biblioteca Bucureştilor. biblioteca publică trebuie să răspundă cerinţelor la nivel local. Pentru a avea cât mai mulţi cititori de calitate. regional şi internaţional. ore de educaţie civică.2. În majoritatea ţărilor supuse cercetării au fost făcute eforturi impresionante pentru pregătirea personalului şi edificarea unor sisteme de educaţie permanentă. însă. etc. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul”6 analizează rolul şi funcţiile bibliotecii publice în epoca informaţiei. întâlniri cu scriitorii şi pictorii autohtoni. 7 Pors. care trezesc interesul utilizatorilor pentru opera scriitorilor respectivi. aşa cum sunt percepute în gândirea europeană contemporană. Mircea. biblioteca devine un factor esenţial în procesul de implementare a noilor tehnologii ale informării şi comunicării care permit consultarea documentelor aflate în locuri diferite. Pentru a-şi îndeplini misiunea. – p. biblioteca publică organizează activităţi axate pe : principiul informativ (utilizatorului i se oferă informaţia necesară pentru dezvoltarea sa intelectuală) principiul distractiv . De asemenea. organizează expoziţii de carte. În contextul dezvoltării învăţământului la distanţă. mai ales cele pentru copii. 19-22. – 2003.atractiv (teatralizarea unor texte. Mircea Regneală în lucrarea „În viziunea Noii Europe. prezintă raportul cercetării iniţiate de National Authorities on Public Libraries in Europe (NAPLE) şi Autoritatea Naţională a Bibliotecilor din Danemarca şi face referire la biblioteca publică în era electronică. la biblioteca publică sunt organizate matinee.). Rolul tradiţional al bibliotecii ca instituţie de cultură şi de educaţie nu va dispărea. bibliotecile publice. – p. – 2003. – Nr. Activităţile de animaţie a lecturii nu garantează. ci va fi extins prin serviciile moderne de informare şi consiliere. În viziunea Noii Europe. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul / Mircea Regneală // Biblioteca. Niels Ole. în traducerea lui Emil Tudor.63-64. ore literare. concursuri literare consacrate scriitorilor clasici şi contemporani. etică şi estetică a utilizatorului. pentru populaţia băştinaşă şi minorităţile naţionale. Este important de subliniat faptul că serviciile Internet pentru utilizatori presupun pregătirea personalului din biblioteci care poate contribui la modificarea imaginii bibliotecii publice. Articolul lui Niels Ole Pors „Biblioteca publică în era electronică”7. .intelectuală. în totalitate calitatea lecturii. atragerea în dialog a spectatorilor.

Marilena. – Nr. – 63 p. o nouă abordare a problemelor pregătirii profesionale etc. – 2006.p. s-a concretizat prin prezenţa pe Internet prin intermediul paginii web proprii. – Nr. Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci / Eduard Claudiu Brăileanu // Biblioteca.suport informaţional în era electronică”8 consideră că biblioteca virtuală impune o viziune diferită asupra spaţiului. condiţii de acces etc. 241-243 . 2005.suport informaţional în era electronică / Agnes Erich // Biblioteca. – 2010. Biblioteca pentru copii şi tineret . o altă formulă de lucru (în echipă). informare şi educaţie inclusivă”. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. 8. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor / Marilena Chiriţă // Cartea. 5.documentelor digitale în reţea. Eduard Claudiu Brăileanu în articolul „Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci”11 este de părere că Centrul pentru formare. se încurajează prin toate mijloacele înfiinţarea de biblioteci a punctelor de împrumut în instituţiile speciale (spitale. nedeplasabile sau care locuiesc în zone izolate. Aceste servicii. Liviu Butuc în cartea „Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării”10 afirmă că diverse organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Totodată. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor”9 este de părerea că pentru bibliotecile publice Serviciile pentru copii şi tineret ca primă etapă a diversificării serviciilor. Biblioteca nu este doar un depozit de cunoştinţe şi un spaţiu de evoluţie spirituală. educaţie şi management în domeniul culturii a organizat un curs cu această temă. Cursul a avut două părţi: 8 Erich. orfelinate. – p. în cadrul programului de instruire profesională „Bazele Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării”. 9 Chiriţă. Liviu. cititorul: buletin metodic şi bibliografic. 27-32 10 Butuc. Majoritatea informaţiilor oferite sunt din istorie. . Eduard Claudiu. structură. organizare. o nouă concepţie privind organizarea şi prezervarea colecţiilor. ci şi o sursă importantă de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate. aziluri. – p. – 2004. Erich Agnes în articolul „Bibliotecile . Agnes. închisori). – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. biblioteca. 149-150. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc.spaţiu pentru educaţie şi socializare.spaţiu pentru educaţie şi socializare. 11 Brăileanu. Programele şi proiectele în derulare trebuie să asigure servicii profesionite de informare şi lectură pentru toţi membrii societăţii. instrumentele oferite de „eLearning” şi de bibliotecile virtuale fiind cele mai adecvate pentru formarea continuă. care la propunerea autorului s-ar putea numi „Servicii speciale de lectură. centre de tratament. United Nation’s International Children Fund (UNICEF) şi International Federation of Library Associations (IFLA) solicită ca bibliotecile publice să furnizeze servicii speciale pentru persoanele cu handicap. – Fascicula 19. Extinderea comunicării în societatea informaţională transformă Internetul în principalul mijloc de acces la educaţie şi cultură. Bibliotecile . Marilena Chiriţă în articolul „Biblioteca pentru copii şi tineret .

O componentă importantă a activităţii Bibliotecii o constituie sistemul de acţiuni culturaleducative şi informaţionale. sisteme de mărire a textului pe ecran) etc. În articolul Simonei Soare „Biblioteca. Specialiştii bibliotecii organizează periodic manifestări culturale şi dezbateri cu participarea beneficiarilor din categoria persoanelor cu deficienţe de vedere. bibliografii. 33-34. 17. Salonul abordează anual o diversitate de teme de interes pentru bibliotecari. cititorul. ilustratori şi editori. – 2002. Considerând că informaţiile cuprinse în modulul teoretic al cursului i-ar putea interesa şi pe alţi bibliotecari.un spaţiu cultural deschis” ş. Programul Salonului a cuprins comunicările: „Programul de educaţie permanentă pentru copii la bibliotecă” „Biblioteca Naţională a României . Biblioteca. – Nr. identificate pe parcursul perioadei de studiu. Eugenia Bejan. înregistrarea audio a lucrării „Gramatica practică a limbii române” de Ştefania Popescu. – nr. 2008. Lilia Tcaci // Cartea. informare şi educaţie care contribuie la formarea tinerei generaţii. Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop. Claudia. promovarea valorilor culturale naţionale şi universale. care oferă manuale. / Claudia Balaban // Biblioteca. – p. biblioteca. 12 Balaban. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere”14 se descrie experienţă bibliotecii pentru persoanele cu deficienţe de vedere. Cărţile luminează . 2. lucrări de specialitate în varianta audio (spre exemplu din domeniul medicinei şi al masajului. Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” este o instituţie de cultură.a.1. În articolul „Cărţile luminează . organizate pentru diferite categorii de beneficiari. 13 Balaban. 14 Soare. – p. instruirea teoretică. Articolul Claudiei Balaban „Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”13 scrisă împreună cu Eugenia Bejan şi Lilia Tcaci descrie rolul educaţional al bibliotecii. 5. Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" / Claudia Balaban. 93-96. Simona. echipamente specifice (calculatoare cu sintetizator vocal. profesori. în conformitate cu Statutul Bibliotecii. scriitori. 5. 133-134. pe parcursul căreia au fost prezentate principalele elemente de construcţie a proiectelor culturale. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere / Simona Soare // Biblioteca Bucureştilor. pe echipe care au realizat proiecte utilizabile în diferite zone de activitate. – Nr. formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a beneficiarilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare.cunoaşterea încântă. aplicaţii desfăşurate în ateliere de lucru. – p.. – 2008. Claudia. oferind acces la patrimoniul cultural şi informaţional prin diverse servicii şi activităţi. . autorul prezintă principalele aspecte ale problemei. Obiectivul principal al articolului este de a iniţia un dialog între cei interesaţi de subiect.cunoaşterea încântă”12 povesteşte despre Salonul Internaţional de Carte pentru copii. Claudia Balaban a scris căteva lucrări privind rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalptăţii copilului.

studii. Florentina. biblioteca. – p. 16 Eremia. înscriindu-se ca intermediar activ şi valabil. concerte. biblioteca are un rol important în formarea personalităţii copiilor şi în dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter.prin care este educat în spiritul dragostei pentru mişcare. 15 Suciu. 4. . 32-33. piese instrumentale şi corale) şi organizează diferite acţiuni menite să contribuie la formarea personalităţii muzicale a elevilor. să îşi modeleze funcţiile şi activităţile. 18 Tîrziman. – p. bibliotecarii şcolari de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău şi-au asumat sarcina de a întreprinde un şir de acţiuni promoţionale pentru a sublinia în faţa comunităţii şcolare şi profesionale că bibliotecile şcolare există pentru instituţie şi pentru beneficiari. De mult interes din partea elevilor s-au bucurat medalioanele muzicale despre viaţa.Parte a procesului educaţional. Ca atare. 64-70. Informare şi documentare în biblioteca contemporană / Elena Tîrziman // Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Elena. intelectuale şi morale. – 2007. respectiv cum să citească. Articolul Liubei Arion „Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare: Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari”17 listează o suită de forme de promovare care pot fi aplicate în bibliotecile şcolare. educaţia fizică . – 2010. bibliotecile sunt obligate să asimileze „Noile tehnologii ale informării şi comunicării”. să-şi diversifice produsele şi serviciile. 17 Arion. Biblioteca oferă întreaga paletă educaţională: educaţia intelectuală prin care copilul învaţă cum să înveţe. între informaţie şi utilizator. ca structuri de informare şi documentare. Elena. – p. – p.prin care i se insuflă respectul pentru natură. în bibliotecă. care pune la dispoziţia utilizatorilor lucrări de specialitate (metode. educaţia ecologică . 11-16. Florentina Suciu în lucrarea „Educaţia copiilor în bibliotecă . Elena Eremia în articolul „Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică”16 descrie experienţa bibliotecii şcolare. – Nr. – 2002. Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare : Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari / Liuba Arion // Cartea. Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică / Elena Eremia // Liber. de surse alternative: Internetul şi mass-media. a unui climat care să-i ofere copilului satisfacţii estetice. activitatea şi creaţia unor mari compozitori. Liuba.între aspiraţie şi împlinire”15 spune ca imaginaţia şi dăruirea bibliotecarului sunt determinante pentru realizarea. cititorul. 46-48. – Fasc. şi că îşi aduc aportul la formarea personalităţii copilului şi la formarea continuă a cadrelor didactice. – Nr. dirijori şi interpreţi. „Informare şi documentare în biblioteca contemporană”18 articolul Elenei Tîrziman afirmă că în societatea informaţională bibliotecile sunt concurate.între aspiraţie şi împlinire / Florentina Suciu // Lectura (ClujNapoca). 1-4. 1. educaţia morală . Educaţia copiilor în bibliotecă . educaţia civică . ţinând cont de particularităţile de vârstă ale grupurilor cu care lucrează (nivel de cunoştinţe. – 2004. – Nr. 19. preocupări). În 2009–2010.prin care este ajutat să înţeleagă drepturile şi îndatoririle pe care le are.prin care i se cultivă respectul faţă de ceilalţi.

prin deplasarea accentului de pe latura materială. tipologia documentară. rolul bibliotecilor se modifică sub aspect calitativ. 11-12. pe diferite teme şi pentru diferite vârste) şi să asigure accesul acestora la publicaţii. Adriana Kacsó în articolul „Lectura în bibliotecă”21 sugerează ca biblioteca publică are un rol formativ-educativ important pentru utilizatorii din învăţământul preuniversitar.componentă a sistemului culturaleducativ”19 descrie faptul ca în societatea informaţională. împreună cu elevi. prin identificarea unor liste de difuzare. cultivarea unor pasiuni legate de cunoaştere. – Nr. – p. organizarea unor spectacole.pedagogia proiectului / Viorica Genţiana Onişoru // Buletin ABIR. a deprinderilor de lectură. – 2006. termene şi sarcini individuale. Lectura în bibliotecă / Adriana Kacsó // Biblioteca. .). Utilizarea bibliotecii şcolare în procesul instructiv-educativ . Viorica Genţiana. 21 Kacsó. – 2004. biblioteca îndeplineşte un rol esenţial în susţinerea procesului instructiv-educativ din şcoli şi universităţi. – Nr. artiştii. programe săptămânale. 82-83 20 Onişoru. vizând formarea generală a elevului (de exemplu formarea unei atitudini pozitive faţă de carte şi bibliotecă. orientarea lui spre domeniul care îl interesează mai mult sau spre tipul de activitate pentru care. forumuri de discuţii. a formării deprinderii de utilizare a informaţiei. a unor obiective pe termen scurt (de ex. tipologia resurselor informaţionale educaţionale şi a aplicaţiilor disponibile pe diverse site-uri. elaborarea unei bibliografii sau a unui referat) sau pe termen lung. testarea preferinţelor de lectură ale elevilor şi studenţilor prin intermediul anchetelor sociologice. prin sprijinul concret acordat perfecţionării profesionale. Această schimbare se poate realiza numai prin acţiuni de colaborare între bibliotecar şi profesor. funcţia de bază a bibliotecii o reprezintă conservarea şi comunicarea documentelor grafice şi audiovizuale. a asigurării accesului la informaţie. 17-22. În articolul Vioricăi Genţiana Onişoru „Utilizarea bibliotecii în procesul instructiv-educativ . întâlnirile cu scriitorii.componentă a sistemului cultural-educativ / Victor Petrescu // Biblioteca. 1. – p. tipologia de conţinut. „Lecturile suplimentare” din programa şcolară. concursurile 19 Petrescu. etape. Articolul lui Victor Petrescu „Biblioteca publică . Victor. pe latura pedagogică. bilunare sau lunare. 322-323. în cadrul unui proces în care vor fi stabilite obiectivele şi în funcţie de acestea. etc. – 2008. crearea de reţele informaţionale şi conectarea la sistemele naţionale şi internaţionale cu ajutorul noilor tehnologii. – Nr. Ca subsistem al sistemului culturii. a capacităţii de a găsi singur informaţia de care are nevoie. rolul bibliotecilor ca manageri ai resurselor cunoaşterii (care sprijină utilizatorii prin metodologii de realizare a bibliografiilor şi a webgrafiilor. Bibliotecarul trebuie să-i atragă pe utilizatori la bibliotecă prin diverse metode (de exemplu. etc. organizarea şi diversificarea activităţilor de animaţie culturală. Datorită evoluţiei rapide a societăţii.Autoarea prezintă rolul educativ al bibliotecilor (cu accent pe biblioteca universitară). sondajele asupra preferinţelor utilizătorilor. Adriana.pedagogia proiectului” 20 sunt exemplificate situaţii de colaborare în realizarea. – p. Biblioteca publică . 3.

32-37. cluburi ale copiilor. Un atribut al bibliotecii publice . Bucureşti : Editura Ager. universităţile şi alte instituţii de cultură sau medii neinstituţionalizate ale societăţii. – 2007. prin ieşirea din spaţiul convenţional destinat lecturii în instituţii şcolare. trebuie să se ţină seama de avantajul bibliotecilor publice de a-şi putea organiza componenta educativă pe o paletă diversă. evoluţia cititorului către statutul de „utilizator”.educaţia permanentă”22 pune un diagnostic amănunţit societăţii a secolului XXI. cititorul. – p. având deschidere în spaţiul comunicaţional. lectura implică mai multe semnificaţii. târgurile de carte. Tineretul se află într-o continuă stare de febrilitate. Gabriela. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu consideră că lucrarea în cauză este o sinteză cu o largă arie de cuprindere a problemelor privitoare la rolul şi funcţiile bibliotecii în societatea contemporană. fiind pusă în legătură cu decodificarea mesajului scris. care va avea drept de vot şi va lua decizii pentru ceilalţi. în plus. iar bibliotecile să fie prezente pe agenda de lucru a planificărilor la nivel municipal. Biblioteca şi societatea : [recenzia lucrării cu acelaşi titlu de Doina Banciu. comunitate locală. 9. Emil. Lectura în contextul socio-cultural actual / Gabriela Toma // Cartea. 285 24 Toma. cercurile literare.educaţia permanentă / Ioan Enache // Cartea (Bacău). în complementaritate cu şcoala. datorată derulării rapide a evenimentelor. Gabriela Toma în lucrarea sa „Lectura în contextul socio-cultural actual”24 afirmă că biblioteca are responsabilitatea formării competenţelor populaţiei de mâine. – 2008. Emil Vasilescu în recenzia cărţii „Biblioteca şi societatea”23 a autorilor Doina Banciu.de creaţie literară. În această privinţă. a populaţiei. ele fiind depozitarele majore de informaţie enciclopedică. în mediul universitar contribuind la pierderea deprinderilor pentru studiul temeinic. 5. – Nr. – Nr. specificul activităţilor de bibliotecă şi schimbările survenite la nivel de sistem şi în reţelele de biblioteci sunt câteva dintre subiectele abordate. sponsori) şi biblioteci. Acest fapt are repercusiuni negative asupra procesului instructiv . expoziţiile omagiale. 2001] / Emil Vasilescu // Biblioteca. Biblioteca are responsabilitatea activării lecturii în cadrul comunităţii prin munca de teren. 22 Enache. completarea colecţiilor şi politica de achiziţii. 17. Bibliotecarii ar trebui să poarte discuţii cu oamenii politici. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu. În condiţiile în care procesul educaţional şi-a schimbat aproape complet datele. 23 Vasilescu. evoluţia raporturilor dintre furnizorii de resurse (stat. biblioteca. – 2002.educativ general. – p. Ioan Enache în articolul „Un atribut al bibliotecii publice . de tip nonformal. Cartea este alcătuită din două părţi: „Educaţie-informare-lectură” şi „Realităţi şi perspective”. Ioan. prin Internet. bibliotecile publice trebuie să susţină educaţia permanentă. . bibliografiile tematice reprezintă mijloace de a dezvolta gustul pentru lectură al utilizătorilor. Impactul noilor tehnologii şi „umanismul” erei digitale. – Nr. Într-o epocă predominant vizuală. disponibilă pe diferite suporturi şi.

Бубекина // Библиотековедение. bibliotecile şi editurile. orfelinate. – p. Factorul esenţial în stimularea interesului pentru lectură rămâne bibliotecarul. Rolul bibliotecilor de a selecta. inclusiv cele bazate pe tehnologiile informaţionale şi de comunicare. care trebuie să colaboreze cu cadrele didactice pentru a-i apropia pe copii de universul cărţii. culturală şi informaţională. aziluri de bătrâni.spitale. de divertisment etc. cu abilităţi de autoînvăţare. Dezvoltarea gustului şi interesului pentru lectură la elevii din ciclul gimnazial se realizează prin numeroase metode cum ar fi aniversări ale unor personalităţi culturale şi ştiinţifice. Autorul prezintă funcţii noi ale bibliotecilor (funcţia tehnologică) dar şi o serie de misiuni (educaţională. Biblioteca publică răspunde nevoilor de lectură. cercuri de lectură. Gabriela. – 2000. autorul utilizează 25 Harea. Aceştia primesc informaţia propriu-zisă. Biblioteca publică are ca obiectiv principal facilitarea accesului la informaţie.cadrele didactice. 11-12. 318-319. Albert. În concluzie. (Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud) / Albert Arko-Cobbah // The International Information & Library Review. evalueze. – № 5. Nu de puţine ori acestea s-au aflat în pericol de a nu-şi mai putea îndeplini integral funcţiile tradiţionale: educaţională.В. Gabriela Harea în articolul „Colaborarea bibliotecar . documentare şi recreere ale utilizatorilor săi. factor de stimulare a lecturii”25 menţionează că deprinderea de lectură se formează din primul an de studiu în şcoală. Albert Arko-Cobbah a scris articolul „Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud”26. . 27 Бубекина. dar şi o educaţie la limita dintre cea formală şi cea informală. precum că educaţia care vizează studenţii îşi propune formarea unor persoane independente.В. Caracterizând funcţia educaţională a bibliotecilor. Bubekina „Reflecţii privind funcţia educativă a bibliotecii”27 este de părerea că situaţia economică şi crizele financiare au frânat dezvoltarea bibliotecilor. la care contribuie familia. fie de la bibliotecă. 263-271. Pregătirea profesorilor este foarte importantă atunci când se pune problema de a ajuta studenţii din comunităţile dezavantajate la nivel lingvistic şi de scriere. organiza. acest tip de educaţie provoacă oamenii să acceseze. Articolul lui N. 3. 26 Arko-Cobbah. Colaborarea bibliotecar . Размышления об образовательной функции библиотек / Н. Fiind strâns legată de învăţarea bazată pe resurse digitale.) asupra cărora se pune un accent deosebit în prezent. organizeze şi să folosească informaţia din diverse surse. depozita şi regăsi informaţiile sporeşte pe măsură ce atât profesorii. cât şi studenţii obţin informaţia dorită în orice format. educaţie şi cultură pentru persoanele defavorizate precum şi programe de alfabetizare tehnică a persoanelor care doresc să utilizeze tehnica de calcul. datorită unui sistem inferior de educaţie. – Nr. parcuri. – с. – Nr. factor de stimulare a lecturii / Gabriela Harea // Biblioteca. – 2004. – p.cadrele didactice. Н. lectura trebuie să fie un exerciţiu zilnic.29-36.V. fie de acasă. care face parte din practicile de apartheid. The role of libraries in student-centred learning : the case of students from the disadvantaged communities in South Africa. – 2008. şcoala. sigure de sine.

câteva sintagme căreia îi sunt asociate: servire informaţională şi documentară. 28 Мотыльский. etc. educarea prin cultură. autorul menţionează două tipuri de funcţii: de fond sau principale care sunt condiţionate de obiectivul bibliotecii şi aplicate sau secundare care sunt legate de tendinţele societăţii de a utiliza posibilităţile bibliotecii. Studiind activitatea bibliotecilor ca instituţii sociale. susţinerea procesului educaţional. instructiv şi cultural.19-24. Библиотека в социуме: предназначение и функции / Роман Мотыльский // Библиотековедение. . implementarea noilor tehnologii. asistenţă metodică. Traptat a evoluat la rolul educativ. – с. Роман. Iniţial rolul bibliotecii era de a păstra documentele scrise. asistenţă în procesul educativ. – 2002. În articolul lui Roman Motylschi „Biblioteca şi societate”28 se spune că cercetarea funcţiilor bibliotecii în societate reprezintă una dintre problemele fundamentale ale domeniului biblioteconomic. – № 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful