Rolul bibliotecii publice în educaţia permanentă

Tema este actuală deoarece o biblioteca publică. Scopul lucrării este studierea rolului bibliotecii în procesul formării şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi efectele pedagogice ale bibliotecii. să se implice în procesul educativ-formativ prin activitatea lor tradiţională. dezvoltarea gustului pentru lectură. Deci. continuă să fie cea mai puternică instituţie informaţională. În uriaşul demers cultural-educaţional pe care şi-l asumă societatea noastră în care formarea personalităţii umane se întemeiază pe ştiinţă. Biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor săi o gamă largă de materiale pe diverse tematici. fiecare dintre instituţiile de emanaţie culturală îşi are rolul său activ în procesul instructiv-educativ. cu interesul general al societăţii noastre. la rândul lor. devotate procesului formării personalităţii cititorilor sunt: educaţia pentru informaţie. drept obiect al studiului s-a desemnat Biblioteca Municipală „B.P. învăţământ.INTRODUCERE Actualitatea investigaţiei.P. care le permite acestora să-şi satisfacă interesele legate de instruirea formală şi non-formală. bibliotecile sunt chemate. Biblioteca sprijină studiul continuu. bibliotecii îi revine marele rol de a cataliza dezvoltarea multilaterală a personalităţii în devenire. să contribuie la crearea unui climat cultural efervescent. care poate fi rezolvată prin mii de studii de caz şi anume de aceasta ne-am propus să examinăm cazul Bibliotecii Municipale „B. în construirea societăţii multilateral dezvoltate. contribuind în acest mod la dezvoltarea şi consolidarea procesului de educaţie a cititorilor. Prin spectrul de activităţi prestate. Direcţiile ale activităţii bibliotecilor. rolul său în infrastructura educaţională fiind mereu în creştere. Scopul cercetării este concretizat de următoarele obiective ale lucrării:  analiza bibliografiei despre rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalităţii. educaţia pentru orientarea profesională. interesul publicului pentru bibliotecă este în scădere şi nu în ultimul rând biblioteca este în cautarea soluţiilor pentru câstigarea utilizatorilor. educaţia civică. Biblioteca reprezintă prin excelenţă un centru de informare continuuă şi de cultură. cultură ca factori fundamentali ai progresului general şi pe principiul că. educaţia artistică şi culturală. Hasdeu” din municipiu Chişinău. Hasdeu” din municipiu Chişinău ca centru de satisfacere a cerinţelor de informare şi instruire a beneficiarilor. colaborând cu şcolile şi alte instituţii educaţionale în ajutarea tuturor utilizatorilor de toate vârstele în demersul lor de instruire. în speranţa să oferim acestei biblioteci anumite recomandări şi totodată să punem în circulaţie cunoştinţe necesare domeniului biblioteconomic. dar şi prin depăşirea relaţiei obişnuite cu cititorul prin intervenţii în consens cu viaţa. Rolul educaţional al bibliotecilor se limitează doar la utilizatorii ei. . Aceasta este o problemă generală.

clasificarea. sentimentul demnităţ personale. gruparea. Teză de licenţa constă din Introducere. Concluzii. două capitole. trebuie să se orienteze către noi forme de servire informaţională în scopul formării personalităţii utilizatorilir.  cunoaşterea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor bibliotecii date şi evaluarea capacităţii bibliotecii de a răspunde acestor interese. Ipoteza de la care noi am pornit este starea actuală a Bibliotecii Publice Târgu-Mureş care în conformitate cu funcţiile sale.  cunoaşterea opiniilor cititorilor privind serviciile şi condiţiile de informare şi documentare în cadrul acestei biblioteci. Metoda de cercetare. dezvoltarea gândirii critice. comparaţia. realizat de familie. Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a situaţiei privind rolul educaţional al bibliotecii. A fost studiate diverse metode: cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare. studierea funcţiilor biblioteci şi rolul ei educaţional în formarea personalităţii utilizatorilor. nivelul crescut al aspiraţiilor individuale. Referinţe bibliografice. rezolvarea amiabilă a conflictelor. Ipotezele formulate în cadrul studiului. observaţia. biblioteca. dar şi ale individului. Necesitatea educaţiei este impusă şi de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrării dinamice a omului în societate. deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educaţie. Pe parcursul timpului. Educaţia ca proces de modelare a personalităţii. statistice şi sociologice. dobândirea unor tehnici de învăţare. România. Este cunoscut faptul că problema rolului bibliotecii în formarea personalităţii nu este ună nouă.  Formularea propunerilor privind transpunerea în practică bibliotecii unor politicii educaţionale de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale menite să traseze traiectorii de dezvoltare personală a utilizatorilor. Prin educaţie se urmareşte formarea unei personalităţi în concordanţa cu cerinţele obiective ale societaţii. metodele sistemice şi analizei statistice. şcoala. Structura lucrării. acesta a constituit obiectul cercetărilor mai multor renumiţi savanţi în materie din Republica Moldova.  stimularea interesului pentru dezvoltarea culturii generale şi formarea personalităţii. Culegerea datelor s-a efectuat prin intermediul metodei anchetei pe baza a două chestionare mixte: unul pentru cititori şi unul pentru bibliotecari. În realizarea studiului a fost procedate metode analitice. receptivitate la opiniile altora. Metodologia ştiinţifică. Rusia etc. Cercetarea a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: analiza şi sinteza. Dintre cei de .

Analiza estimativă a surselor Biblioteca publică este mai întîi de toate un instrument colectiv ce se află în serviciul comunităţii. Horvat. Чачко. Ghid de biblioteconomie / Colab. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. Richter. – 222 p. – Chişinău : ARC. Actualitatea cercetării problemei rolului bibliotecii în formarea personalităţii rezidă din faptul. Butuc. . a 5-a. Biblioteca publică se sprijină deci pe două elemente: memorie şi colectivitate. Mircea Regneală. . Liviu. Biblioteca publică trebuie să dea maturilor şi copiilor posibilitatea de a merge. Чачко. nivelul tot mai complex al evoluţiei personalităţii utilizatorilor. Biblioteca publică a fost descrisă în anului 1972 de către UNESCO. Brigitte. „Biblioteca publică este principalul mijloc de a acorda tuturor acces liber către comoara gîndurilor şi ideilor umane şi către creaţiile imaginaţiei omului. Lidia Kulikovski. Roxana Cozmiuc. bibliotecile îşi exercită rolul important în orientarea intelectuală a 1 Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism / Coleg. de a nu înceta niciodată să se instruiască. elaborată în anul 1991 de către Consiliul Superior al Bibliotecilor. пособие / А. – Ed. 2004. : Nelly Ţurcan. (Art. Ада Семеновна. – Москва: ЛИБЕРЕЯ. – 318 p. С. cu : Marcelle Menil şi Noe Richter. revăz. Tatiana Romaniuc. 2001. Biblioteca va putea astfel să-i ajute pe utilizatorii săi să-şi facă ei înşişi o opiniie şi să-şi dezvolte gustul şi facilităţile lor critice şi creative”. Saluc. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. mînă-n mînă cu epoca lor. cu scopul de a face să crească identitatea acestei colectivităţi şi de a răspunde obiectivelor sale. – 88 p. Biblioteca publică este destinată pentru a conserva memoria şi pentru a o oferi grupului de indivizi care o constituie. care rămîne actuală poate fi confruntată cu termeni următori extraşi din “Carta bibliotecilor”. . şi adăugită. Prezentate într-o manieră abstractă şi mereu actualizată colecţiile bibliotecii pe orice suport trebuie să fie dovadă vie a evoluţiei ştiinţei şi a culturii. Tandenţial. Studii de biblioteconomie / Mircea Regneală. Saluc Horvat. – 176 p. Mircea.. 2005. – Constanţa : Ex Ponto. Regneală. Biblioteca publică reprezintă un serviciu public necesar la executarea democraţiei. Liviu Butuc. Eugenia Bejan. de red. problematica dată a fost abordată şi în lucrările specialiştilor-practici din republică. Claudia Balaban. Introducere în biblioteconomie / Saluc Horvat. – Chişinău : Universitatea de Stat din Moldova. Ada Ciaciko şi alţii. – 63 p. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. că nu există o lucrare autohtonă. 1997. Развивающаяся библиотека в информационном обществе : Науч. – Bucuresti : Grafoart. cum ar fi:. . în care să se facă exlusiv o analiză teoretică. 2000. Această definiţie. .-метод. Vera Osoianu.3. Şi să fie la curent cu progresele realizare în domeniul ştiinţific şi cel artistic. – 388 p. 1996. Irina Digodi. Brigitte Richter. Ea trebuie să asigure egalitatea de acces a utilizatorului la sursele documentare pentru a permite independenţă intelectuală a fiecărui individ şi a contribui la progresul societăţii. Claudia Şatravca şi alţii..notorietate putem aminti de: Nelly Ţurcan1.) Având în vedere schimbările permanente din societate.

Informarea – Societatea”3 să fie sceptică în privinta realizării menirii bibliotecii. Biblioteca. în formarea şi menţinerea gustului pentru lectură. În scopul realizării continuităţii procesului educaţional în formarea personalităţii. 17. – 2002. Sunt analizate atribuţiile şi misiunile bibliotecarului din bibliotecile universitare.2-3. 1. 2 Matei. iar utilizatorii sunt instruiţi în actul lecturii cu multă competentă de către bibliotecar. Tatiana. . Biblioteca . care să satisfacă nevoile de informaţii ale utilizatorilor. Matei Gina în aricolul „Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori” 2 afirmă că viitorii educatori găsesc în colecţiile bibliotecilor publicaţii care răspund nevoilor de informare. – p. Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială importanţa cărţii şi a lecturii pentru formarea personalităţii în devenire – inteligente. Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori / Gina Matei // Buletinul ABIR. Biblioteca publică are menirea de a crea un mediu informaţional şi socio-cultural benefic dezvoltării utilizatorilor. în relaţiile sale cu cadrele didactice şi studenţii. pentru studierea experienţei anterioare altor biblioteci. – Nr. pe de altă parte. – Fasc. – 2001. Formarea personalităţii copilului prin lectura / Tatiana Romaniuc // Cartea. cu necesităţi precise. 3 Georgescu. ca utilizatori specifici.utilizatorilor săi.41-44. a fost studiat un număr de lucrări teoretice. Rolul şi importanţa bibliotecarului universitar din serviciul "Comunicarea documentelor" în formarea personalităţii creatoare a viitorului specialist / Carmen Alexa. Carmen Alexa şi Rodica Istrate în lucrarea „Rolul şi importanţa bibliotecarului din serviciul „Comunicarea documentelor” în formarea personalitătii creatoare a viitorului specialist”4 îşi expun părerea despre relaţia dintre biblioteca de învătământ superior şi universitate. pe de o parte. – Nr. de informare şi de instruirea utilizatorilor care se confruntă cu un mare volum de materiale şi cu cerinţa de a stăpâni noile tehnologii ale informaţiei.41-44. continuă să fie unul dintre elementele-cheie ale procesului de formare a viitorilor specialişti. Carmen. Cecilia. Bibliotecarii implicaţi în activitatea de comunicare a documentelor trebuie să fie deschişi noilor orientări în domeniul informării şi să fie capabili de a oferi servicii adecvate. – p. 4 Alexa. 71-74. – Nr. Rezultă o serie de aptitudini şi de competenţe necesare specialiştilor în domeniul biblioteconomiei şi în speţă celor ce se ocupă de comunicarea documentelor. Gina. 5 Romaniuc.2-3. bine informate. Tatiana Romaniuc în articolul „Formarea personalităţii copilului prin lectură”5 menţionează că lectura este unul dintre principalii factori de formare culturală. – p.Informarea – Societatea / Cecilia Georgescu // Buletinul ABIR. Cititorul : buletin metodic şi bibliografic. – 2008. şi cea dintre bibliotecarul universitar şi utilizatorii specifici.13-16. Lipsa surselor financiare si a neîntelegerii rolului bibliotecii si bibliotecarului în procesul instructiv-educativ o fac pe autoarea articolul „Biblioteca . – 2001. Rodica Istrate // Buletinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ. – p.

organizează expoziţii de carte. – Nr. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul”6 analizează rolul şi funcţiile bibliotecii publice în epoca informaţiei. În majoritatea ţărilor supuse cercetării au fost făcute eforturi impresionante pentru pregătirea personalului şi edificarea unor sisteme de educaţie permanentă. expoziţii-dialoguri. lansări de carte etc. ci va fi extins prin serviciile moderne de informare şi consiliere. prezintă raportul cercetării iniţiate de National Authorities on Public Libraries in Europe (NAPLE) şi Autoritatea Naţională a Bibliotecilor din Danemarca şi face referire la biblioteca publică în era electronică. – 2003. bibliotecile publice. – Nr. regional şi internaţional. biblioteca publică trebuie să răspundă cerinţelor la nivel local. Mircea Regneală în lucrarea „În viziunea Noii Europe. Activităţile de animaţie a lecturii nu garantează. 1. ore literare. Articolul lui Niels Ole Pors „Biblioteca publică în era electronică”7. concursuri literare consacrate scriitorilor clasici şi contemporani. Domeniul în care bibliotecile publice se confruntă cu greutăţi este cel al formării de consorţii şi negocierea programelor licenţiate de calculator. – p. biblioteca publică organizează activităţi axate pe : principiul informativ (utilizatorului i se oferă informaţia necesară pentru dezvoltarea sa intelectuală) principiul distractiv . Niels Ole. ore de educaţie civică. mai ales cele pentru copii. – p. Este important de subliniat faptul că serviciile Internet pentru utilizatori presupun pregătirea personalului din biblioteci care poate contribui la modificarea imaginii bibliotecii publice. – 2003. însă. la biblioteca publică sunt organizate matinee. Rolul tradiţional al bibliotecii ca instituţie de cultură şi de educaţie nu va dispărea.atractiv (teatralizarea unor texte. fotografii. O caracteristică a acestei dezvoltări este rolul activ al autorităţilor naţionale şi eforturile susţinute în sprijinul bibliotecilor publice din ţările est europene. Pentru a avea cât mai mulţi cititori de calitate. Mai mult. aşa cum sunt percepute în gândirea europeană contemporană. Bibliotecile publice din Europa au realizat un progres general în ultimii ani. Pentru a-şi îndeplini misiunea.2. 19-22. care trezesc interesul utilizatorilor pentru opera scriitorilor respectivi. în totalitate calitatea lecturii. 7 Pors. biblioteca devine un factor esenţial în procesul de implementare a noilor tehnologii ale informării şi comunicării care permit consultarea documentelor aflate în locuri diferite. întâlniri cu scriitorii şi pictorii autohtoni. . pentru populaţia băştinaşă şi minorităţile naţionale. etică şi estetică a utilizatorului. în traducerea lui Emil Tudor. În contextul dezvoltării învăţământului la distanţă. etc. transferul colecţiilor fizice în format digital şi integrarera 6 Regneală. În viziunea Noii Europe.intelectuală.). Mircea. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul / Mircea Regneală // Biblioteca. Biblioteca publică în era electronică / Niels Ole Pors // Biblioteca Bucureştilor. atragerea în dialog a spectatorilor.63-64. De asemenea.

s-a concretizat prin prezenţa pe Internet prin intermediul paginii web proprii. 9 Chiriţă. Liviu Butuc în cartea „Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării”10 afirmă că diverse organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Extinderea comunicării în societatea informaţională transformă Internetul în principalul mijloc de acces la educaţie şi cultură. – Nr. Marilena. centre de tratament. United Nation’s International Children Fund (UNICEF) şi International Federation of Library Associations (IFLA) solicită ca bibliotecile publice să furnizeze servicii speciale pentru persoanele cu handicap. 11 Brăileanu. – 2006. Biblioteca pentru copii şi tineret . 27-32 10 Butuc. Marilena Chiriţă în articolul „Biblioteca pentru copii şi tineret . Aceste servicii. 5. 2005. cititorul: buletin metodic şi bibliografic. Totodată. Eduard Claudiu. o nouă abordare a problemelor pregătirii profesionale etc. Bibliotecile . nedeplasabile sau care locuiesc în zone izolate. aziluri. – Nr. 149-150. – p. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor”9 este de părerea că pentru bibliotecile publice Serviciile pentru copii şi tineret ca primă etapă a diversificării serviciilor. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. în cadrul programului de instruire profesională „Bazele Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării”. ci şi o sursă importantă de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate.documentelor digitale în reţea. – 63 p. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. o nouă concepţie privind organizarea şi prezervarea colecţiilor. informare şi educaţie inclusivă”. care la propunerea autorului s-ar putea numi „Servicii speciale de lectură. – 2004.p. – p. Erich Agnes în articolul „Bibliotecile . – 2010. Cursul a avut două părţi: 8 Erich. structură. condiţii de acces etc. . Majoritatea informaţiilor oferite sunt din istorie. instrumentele oferite de „eLearning” şi de bibliotecile virtuale fiind cele mai adecvate pentru formarea continuă. 8. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor / Marilena Chiriţă // Cartea. – Fascicula 19. Agnes. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. biblioteca. închisori). orfelinate. organizare.suport informaţional în era electronică / Agnes Erich // Biblioteca. o altă formulă de lucru (în echipă).suport informaţional în era electronică”8 consideră că biblioteca virtuală impune o viziune diferită asupra spaţiului. Eduard Claudiu Brăileanu în articolul „Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci”11 este de părere că Centrul pentru formare. 241-243 .spaţiu pentru educaţie şi socializare. Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci / Eduard Claudiu Brăileanu // Biblioteca.spaţiu pentru educaţie şi socializare. Biblioteca nu este doar un depozit de cunoştinţe şi un spaţiu de evoluţie spirituală. Programele şi proiectele în derulare trebuie să asigure servicii profesionite de informare şi lectură pentru toţi membrii societăţii. Liviu. educaţie şi management în domeniul culturii a organizat un curs cu această temă. se încurajează prin toate mijloacele înfiinţarea de biblioteci a punctelor de împrumut în instituţiile speciale (spitale.

– p. 12 Balaban. biblioteca. Considerând că informaţiile cuprinse în modulul teoretic al cursului i-ar putea interesa şi pe alţi bibliotecari. sisteme de mărire a textului pe ecran) etc. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere / Simona Soare // Biblioteca Bucureştilor. înregistrarea audio a lucrării „Gramatica practică a limbii române” de Ştefania Popescu. – 2002. informare şi educaţie care contribuie la formarea tinerei generaţii. – p. 17. Articolul Claudiei Balaban „Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”13 scrisă împreună cu Eugenia Bejan şi Lilia Tcaci descrie rolul educaţional al bibliotecii. Claudia Balaban a scris căteva lucrări privind rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalptăţii copilului. – Nr. Cărţile luminează . lucrări de specialitate în varianta audio (spre exemplu din domeniul medicinei şi al masajului. Programul Salonului a cuprins comunicările: „Programul de educaţie permanentă pentru copii la bibliotecă” „Biblioteca Naţională a României . – nr. aplicaţii desfăşurate în ateliere de lucru. Claudia. cititorul. Simona. profesori. bibliografii. 93-96.1. autorul prezintă principalele aspecte ale problemei. O componentă importantă a activităţii Bibliotecii o constituie sistemul de acţiuni culturaleducative şi informaţionale. . oferind acces la patrimoniul cultural şi informaţional prin diverse servicii şi activităţi. scriitori. 2008. 5. – 2008.cunoaşterea încântă. 133-134. echipamente specifice (calculatoare cu sintetizator vocal. 13 Balaban. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere”14 se descrie experienţă bibliotecii pentru persoanele cu deficienţe de vedere. În articolul Simonei Soare „Biblioteca. Obiectivul principal al articolului este de a iniţia un dialog între cei interesaţi de subiect. pe parcursul căreia au fost prezentate principalele elemente de construcţie a proiectelor culturale. organizate pentru diferite categorii de beneficiari. Salonul abordează anual o diversitate de teme de interes pentru bibliotecari. Lilia Tcaci // Cartea. 14 Soare. Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” este o instituţie de cultură. formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a beneficiarilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare.. promovarea valorilor culturale naţionale şi universale. Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" / Claudia Balaban. Biblioteca. instruirea teoretică. 5. 33-34. Claudia.un spaţiu cultural deschis” ş. 2. Eugenia Bejan. Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop. – p. pe echipe care au realizat proiecte utilizabile în diferite zone de activitate. – Nr. Specialiştii bibliotecii organizează periodic manifestări culturale şi dezbateri cu participarea beneficiarilor din categoria persoanelor cu deficienţe de vedere. identificate pe parcursul perioadei de studiu. În articolul „Cărţile luminează .a. ilustratori şi editori. / Claudia Balaban // Biblioteca.cunoaşterea încântă”12 povesteşte despre Salonul Internaţional de Carte pentru copii. care oferă manuale. în conformitate cu Statutul Bibliotecii.

bibliotecile sunt obligate să asimileze „Noile tehnologii ale informării şi comunicării”. între informaţie şi utilizator. înscriindu-se ca intermediar activ şi valabil. de surse alternative: Internetul şi mass-media. să îşi modeleze funcţiile şi activităţile. Elena Eremia în articolul „Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică”16 descrie experienţa bibliotecii şcolare. 32-33. în bibliotecă. – 2007. Florentina. şi că îşi aduc aportul la formarea personalităţii copilului şi la formarea continuă a cadrelor didactice. ca structuri de informare şi documentare. care pune la dispoziţia utilizatorilor lucrări de specialitate (metode. 16 Eremia. 18 Tîrziman. – Fasc. Elena. cititorul. 19. – Nr. Elena. activitatea şi creaţia unor mari compozitori.între aspiraţie şi împlinire”15 spune ca imaginaţia şi dăruirea bibliotecarului sunt determinante pentru realizarea.prin care i se insuflă respectul pentru natură. Ca atare. Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică / Elena Eremia // Liber. bibliotecarii şcolari de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău şi-au asumat sarcina de a întreprinde un şir de acţiuni promoţionale pentru a sublinia în faţa comunităţii şcolare şi profesionale că bibliotecile şcolare există pentru instituţie şi pentru beneficiari. „Informare şi documentare în biblioteca contemporană”18 articolul Elenei Tîrziman afirmă că în societatea informaţională bibliotecile sunt concurate. De mult interes din partea elevilor s-au bucurat medalioanele muzicale despre viaţa. a unui climat care să-i ofere copilului satisfacţii estetice.prin care este ajutat să înţeleagă drepturile şi îndatoririle pe care le are. biblioteca.prin care este educat în spiritul dragostei pentru mişcare. Articolul Liubei Arion „Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare: Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari”17 listează o suită de forme de promovare care pot fi aplicate în bibliotecile şcolare. – p. – Nr. – 2002. – 2010. să-şi diversifice produsele şi serviciile. studii. ţinând cont de particularităţile de vârstă ale grupurilor cu care lucrează (nivel de cunoştinţe. 4. – p. 64-70. dirijori şi interpreţi. Liuba. 17 Arion. 15 Suciu.între aspiraţie şi împlinire / Florentina Suciu // Lectura (ClujNapoca). Biblioteca oferă întreaga paletă educaţională: educaţia intelectuală prin care copilul învaţă cum să înveţe. respectiv cum să citească. Educaţia copiilor în bibliotecă . intelectuale şi morale. – 2004. educaţia morală . În 2009–2010. concerte.prin care i se cultivă respectul faţă de ceilalţi. – Nr.Parte a procesului educaţional. piese instrumentale şi corale) şi organizează diferite acţiuni menite să contribuie la formarea personalităţii muzicale a elevilor. Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare : Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari / Liuba Arion // Cartea. biblioteca are un rol important în formarea personalităţii copiilor şi în dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter. 1-4. Informare şi documentare în biblioteca contemporană / Elena Tîrziman // Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării. – p. educaţia fizică . educaţia ecologică . educaţia civică . – p. 11-16. preocupări). Florentina Suciu în lucrarea „Educaţia copiilor în bibliotecă . . 46-48. 1.

11-12. Victor. Ca subsistem al sistemului culturii. a asigurării accesului la informaţie. a deprinderilor de lectură. 3. Datorită evoluţiei rapide a societăţii. a unor obiective pe termen scurt (de ex. întâlnirile cu scriitorii. programe săptămânale. orientarea lui spre domeniul care îl interesează mai mult sau spre tipul de activitate pentru care. cultivarea unor pasiuni legate de cunoaştere. Această schimbare se poate realiza numai prin acţiuni de colaborare între bibliotecar şi profesor. prin identificarea unor liste de difuzare. Viorica Genţiana. 322-323. Bibliotecarul trebuie să-i atragă pe utilizatori la bibliotecă prin diverse metode (de exemplu. prin sprijinul concret acordat perfecţionării profesionale. rolul bibliotecilor ca manageri ai resurselor cunoaşterii (care sprijină utilizatorii prin metodologii de realizare a bibliografiilor şi a webgrafiilor. Adriana. împreună cu elevi. Articolul lui Victor Petrescu „Biblioteca publică . în cadrul unui proces în care vor fi stabilite obiectivele şi în funcţie de acestea. tipologia resurselor informaţionale educaţionale şi a aplicaţiilor disponibile pe diverse site-uri. – p. a formării deprinderii de utilizare a informaţiei. etc. tipologia documentară. pe latura pedagogică.pedagogia proiectului” 20 sunt exemplificate situaţii de colaborare în realizarea.). a capacităţii de a găsi singur informaţia de care are nevoie. 1. „Lecturile suplimentare” din programa şcolară. tipologia de conţinut. – p.Autoarea prezintă rolul educativ al bibliotecilor (cu accent pe biblioteca universitară). Utilizarea bibliotecii şcolare în procesul instructiv-educativ . – 2008. – p. termene şi sarcini individuale. vizând formarea generală a elevului (de exemplu formarea unei atitudini pozitive faţă de carte şi bibliotecă. . organizarea unor spectacole. 82-83 20 Onişoru.pedagogia proiectului / Viorica Genţiana Onişoru // Buletin ABIR. Lectura în bibliotecă / Adriana Kacsó // Biblioteca. În articolul Vioricăi Genţiana Onişoru „Utilizarea bibliotecii în procesul instructiv-educativ . etc. rolul bibliotecilor se modifică sub aspect calitativ.componentă a sistemului culturaleducativ”19 descrie faptul ca în societatea informaţională. – Nr. Biblioteca publică . – Nr. pe diferite teme şi pentru diferite vârste) şi să asigure accesul acestora la publicaţii. Adriana Kacsó în articolul „Lectura în bibliotecă”21 sugerează ca biblioteca publică are un rol formativ-educativ important pentru utilizatorii din învăţământul preuniversitar. 21 Kacsó. bilunare sau lunare. – Nr. artiştii. – 2006. testarea preferinţelor de lectură ale elevilor şi studenţilor prin intermediul anchetelor sociologice. concursurile 19 Petrescu.componentă a sistemului cultural-educativ / Victor Petrescu // Biblioteca. elaborarea unei bibliografii sau a unui referat) sau pe termen lung. organizarea şi diversificarea activităţilor de animaţie culturală. forumuri de discuţii. prin deplasarea accentului de pe latura materială. 17-22. crearea de reţele informaţionale şi conectarea la sistemele naţionale şi internaţionale cu ajutorul noilor tehnologii. – 2004. etape. funcţia de bază a bibliotecii o reprezintă conservarea şi comunicarea documentelor grafice şi audiovizuale. sondajele asupra preferinţelor utilizătorilor. biblioteca îndeplineşte un rol esenţial în susţinerea procesului instructiv-educativ din şcoli şi universităţi.

Lectura în contextul socio-cultural actual / Gabriela Toma // Cartea. având deschidere în spaţiul comunicaţional. Impactul noilor tehnologii şi „umanismul” erei digitale. de tip nonformal. Tineretul se află într-o continuă stare de febrilitate. prin ieşirea din spaţiul convenţional destinat lecturii în instituţii şcolare. 22 Enache. disponibilă pe diferite suporturi şi. – Nr. prin Internet. Ioan. în complementaritate cu şcoala. Cartea este alcătuită din două părţi: „Educaţie-informare-lectură” şi „Realităţi şi perspective”.educaţia permanentă / Ioan Enache // Cartea (Bacău). Ioan Enache în articolul „Un atribut al bibliotecii publice . Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu. 2001] / Emil Vasilescu // Biblioteca. completarea colecţiilor şi politica de achiziţii. – p. a populaţiei. . Bibliotecarii ar trebui să poarte discuţii cu oamenii politici. în plus. cluburi ale copiilor. Gabriela Toma în lucrarea sa „Lectura în contextul socio-cultural actual”24 afirmă că biblioteca are responsabilitatea formării competenţelor populaţiei de mâine. fiind pusă în legătură cu decodificarea mesajului scris. în mediul universitar contribuind la pierderea deprinderilor pentru studiul temeinic. Într-o epocă predominant vizuală. – 2002. 5. – Nr. specificul activităţilor de bibliotecă şi schimbările survenite la nivel de sistem şi în reţelele de biblioteci sunt câteva dintre subiectele abordate. lectura implică mai multe semnificaţii. expoziţiile omagiale. iar bibliotecile să fie prezente pe agenda de lucru a planificărilor la nivel municipal.educativ general.de creaţie literară. care va avea drept de vot şi va lua decizii pentru ceilalţi. În condiţiile în care procesul educaţional şi-a schimbat aproape complet datele. datorată derulării rapide a evenimentelor. – p. Emil. ele fiind depozitarele majore de informaţie enciclopedică. Emil Vasilescu în recenzia cărţii „Biblioteca şi societatea”23 a autorilor Doina Banciu. comunitate locală. trebuie să se ţină seama de avantajul bibliotecilor publice de a-şi putea organiza componenta educativă pe o paletă diversă. – 2008. 17. evoluţia raporturilor dintre furnizorii de resurse (stat. cercurile literare. 9.educaţia permanentă”22 pune un diagnostic amănunţit societăţii a secolului XXI. Acest fapt are repercusiuni negative asupra procesului instructiv . În această privinţă. Gabriela. 285 24 Toma. cititorul. bibliografiile tematice reprezintă mijloace de a dezvolta gustul pentru lectură al utilizătorilor. Biblioteca are responsabilitatea activării lecturii în cadrul comunităţii prin munca de teren. biblioteca. târgurile de carte. bibliotecile publice trebuie să susţină educaţia permanentă. Biblioteca şi societatea : [recenzia lucrării cu acelaşi titlu de Doina Banciu. universităţile şi alte instituţii de cultură sau medii neinstituţionalizate ale societăţii. Un atribut al bibliotecii publice . Bucureşti : Editura Ager. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu consideră că lucrarea în cauză este o sinteză cu o largă arie de cuprindere a problemelor privitoare la rolul şi funcţiile bibliotecii în societatea contemporană. 23 Vasilescu. 32-37. – 2007. – Nr. sponsori) şi biblioteci. evoluţia cititorului către statutul de „utilizator”.

Nu de puţine ori acestea s-au aflat în pericol de a nu-şi mai putea îndeplini integral funcţiile tradiţionale: educaţională. Biblioteca publică răspunde nevoilor de lectură. (Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud) / Albert Arko-Cobbah // The International Information & Library Review. – p. Bubekina „Reflecţii privind funcţia educativă a bibliotecii”27 este de părerea că situaţia economică şi crizele financiare au frânat dezvoltarea bibliotecilor. la care contribuie familia. sigure de sine.spitale. The role of libraries in student-centred learning : the case of students from the disadvantaged communities in South Africa.В. acest tip de educaţie provoacă oamenii să acceseze. 11-12. Бубекина // Библиотековедение. autorul utilizează 25 Harea. bibliotecile şi editurile. Gabriela Harea în articolul „Colaborarea bibliotecar . educaţie şi cultură pentru persoanele defavorizate precum şi programe de alfabetizare tehnică a persoanelor care doresc să utilizeze tehnica de calcul. documentare şi recreere ale utilizatorilor săi. Articolul lui N. 263-271. lectura trebuie să fie un exerciţiu zilnic. – 2004. 318-319. – № 5. cercuri de lectură. organizeze şi să folosească informaţia din diverse surse. – Nr. care trebuie să colaboreze cu cadrele didactice pentru a-i apropia pe copii de universul cărţii.cadrele didactice.В. Colaborarea bibliotecar . 3. În concluzie. Aceştia primesc informaţia propriu-zisă. Factorul esenţial în stimularea interesului pentru lectură rămâne bibliotecarul. Autorul prezintă funcţii noi ale bibliotecilor (funcţia tehnologică) dar şi o serie de misiuni (educaţională. culturală şi informaţională. fie de la bibliotecă. orfelinate. factor de stimulare a lecturii / Gabriela Harea // Biblioteca. . care face parte din practicile de apartheid. Caracterizând funcţia educaţională a bibliotecilor. – 2000. factor de stimulare a lecturii”25 menţionează că deprinderea de lectură se formează din primul an de studiu în şcoală. cât şi studenţii obţin informaţia dorită în orice format. 27 Бубекина. cu abilităţi de autoînvăţare. şcoala. depozita şi regăsi informaţiile sporeşte pe măsură ce atât profesorii. aziluri de bătrâni. dar şi o educaţie la limita dintre cea formală şi cea informală. precum că educaţia care vizează studenţii îşi propune formarea unor persoane independente.) asupra cărora se pune un accent deosebit în prezent. de divertisment etc. Albert. – 2008. Rolul bibliotecilor de a selecta. organiza. – p.cadrele didactice. 26 Arko-Cobbah. parcuri. Gabriela. Pregătirea profesorilor este foarte importantă atunci când se pune problema de a ajuta studenţii din comunităţile dezavantajate la nivel lingvistic şi de scriere. evalueze. datorită unui sistem inferior de educaţie. Размышления об образовательной функции библиотек / Н. Dezvoltarea gustului şi interesului pentru lectură la elevii din ciclul gimnazial se realizează prin numeroase metode cum ar fi aniversări ale unor personalităţi culturale şi ştiinţifice. fie de acasă. inclusiv cele bazate pe tehnologiile informaţionale şi de comunicare.29-36. Biblioteca publică are ca obiectiv principal facilitarea accesului la informaţie. Fiind strâns legată de învăţarea bazată pe resurse digitale. – Nr. – с.V. Н. Albert Arko-Cobbah a scris articolul „Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud”26.

– 2002. susţinerea procesului educaţional. instructiv şi cultural. Iniţial rolul bibliotecii era de a păstra documentele scrise.câteva sintagme căreia îi sunt asociate: servire informaţională şi documentară.19-24. – № 5. – с. Роман. implementarea noilor tehnologii. Studiind activitatea bibliotecilor ca instituţii sociale. 28 Мотыльский. asistenţă metodică. În articolul lui Roman Motylschi „Biblioteca şi societate”28 se spune că cercetarea funcţiilor bibliotecii în societate reprezintă una dintre problemele fundamentale ale domeniului biblioteconomic. educarea prin cultură. etc. . asistenţă în procesul educativ. Библиотека в социуме: предназначение и функции / Роман Мотыльский // Библиотековедение. autorul menţionează două tipuri de funcţii: de fond sau principale care sunt condiţionate de obiectivul bibliotecii şi aplicate sau secundare care sunt legate de tendinţele societăţii de a utiliza posibilităţile bibliotecii. Traptat a evoluat la rolul educativ.