Rolul bibliotecii publice în educaţia permanentă

în speranţa să oferim acestei biblioteci anumite recomandări şi totodată să punem în circulaţie cunoştinţe necesare domeniului biblioteconomic. bibliotecii îi revine marele rol de a cataliza dezvoltarea multilaterală a personalităţii în devenire. Rolul educaţional al bibliotecilor se limitează doar la utilizatorii ei. educaţia pentru orientarea profesională. să se implice în procesul educativ-formativ prin activitatea lor tradiţională. în construirea societăţii multilateral dezvoltate. drept obiect al studiului s-a desemnat Biblioteca Municipală „B. Biblioteca reprezintă prin excelenţă un centru de informare continuuă şi de cultură. cultură ca factori fundamentali ai progresului general şi pe principiul că. Prin spectrul de activităţi prestate. cu interesul general al societăţii noastre. . continuă să fie cea mai puternică instituţie informaţională. Direcţiile ale activităţii bibliotecilor. să contribuie la crearea unui climat cultural efervescent.P. la rândul lor. dar şi prin depăşirea relaţiei obişnuite cu cititorul prin intervenţii în consens cu viaţa. Scopul cercetării este concretizat de următoarele obiective ale lucrării:  analiza bibliografiei despre rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalităţii. educaţia civică. Aceasta este o problemă generală. În uriaşul demers cultural-educaţional pe care şi-l asumă societatea noastră în care formarea personalităţii umane se întemeiază pe ştiinţă. Biblioteca sprijină studiul continuu.P. Hasdeu” din municipiu Chişinău. Hasdeu” din municipiu Chişinău ca centru de satisfacere a cerinţelor de informare şi instruire a beneficiarilor. devotate procesului formării personalităţii cititorilor sunt: educaţia pentru informaţie.INTRODUCERE Actualitatea investigaţiei. bibliotecile sunt chemate. rolul său în infrastructura educaţională fiind mereu în creştere. Biblioteca pune la dispoziţia utilizatorilor săi o gamă largă de materiale pe diverse tematici. dezvoltarea gustului pentru lectură. Tema este actuală deoarece o biblioteca publică. Scopul lucrării este studierea rolului bibliotecii în procesul formării şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor şi efectele pedagogice ale bibliotecii. învăţământ. care poate fi rezolvată prin mii de studii de caz şi anume de aceasta ne-am propus să examinăm cazul Bibliotecii Municipale „B. fiecare dintre instituţiile de emanaţie culturală îşi are rolul său activ în procesul instructiv-educativ. interesul publicului pentru bibliotecă este în scădere şi nu în ultimul rând biblioteca este în cautarea soluţiilor pentru câstigarea utilizatorilor. Deci. educaţia artistică şi culturală. colaborând cu şcolile şi alte instituţii educaţionale în ajutarea tuturor utilizatorilor de toate vârstele în demersul lor de instruire. care le permite acestora să-şi satisfacă interesele legate de instruirea formală şi non-formală. contribuind în acest mod la dezvoltarea şi consolidarea procesului de educaţie a cititorilor.

societate are ca scop pregatirea educatului pentru educaţie. dar şi ale individului. studierea funcţiilor biblioteci şi rolul ei educaţional în formarea personalităţii utilizatorilor. Metodologia ştiinţifică. În realizarea studiului a fost procedate metode analitice. două capitole. sentimentul demnităţ personale. acesta a constituit obiectul cercetărilor mai multor renumiţi savanţi în materie din Republica Moldova. Metoda de cercetare. Ipotezele formulate în cadrul studiului.  cunoaşterea opiniilor cititorilor privind serviciile şi condiţiile de informare şi documentare în cadrul acestei biblioteci. gruparea. şcoala. Referinţe bibliografice. Concluzii. Ipoteza de la care noi am pornit este starea actuală a Bibliotecii Publice Târgu-Mureş care în conformitate cu funcţiile sale. Rusia etc. dobândirea unor tehnici de învăţare. Culegerea datelor s-a efectuat prin intermediul metodei anchetei pe baza a două chestionare mixte: unul pentru cititori şi unul pentru bibliotecari. Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a situaţiei privind rolul educaţional al bibliotecii. trebuie să se orienteze către noi forme de servire informaţională în scopul formării personalităţii utilizatorilir. Prin educaţie se urmareşte formarea unei personalităţi în concordanţa cu cerinţele obiective ale societaţii. nivelul crescut al aspiraţiilor individuale. biblioteca. România. A fost studiate diverse metode: cultivarea gustului estetic şi a preferinţelor literare. metodele sistemice şi analizei statistice.  cunoaşterea necesităţilor informaţionale ale utilizatorilor bibliotecii date şi evaluarea capacităţii bibliotecii de a răspunde acestor interese. Structura lucrării. Teză de licenţa constă din Introducere. Necesitatea educaţiei este impusă şi de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrării dinamice a omului în societate. Pe parcursul timpului. realizat de familie. deschiderea minţii spre înţelegerea unităţii lumii în diversitatea ei. rezolvarea amiabilă a conflictelor. statistice şi sociologice. dezvoltarea gândirii critice. observaţia. Este cunoscut faptul că problema rolului bibliotecii în formarea personalităţii nu este ună nouă. Dintre cei de .  stimularea interesului pentru dezvoltarea culturii generale şi formarea personalităţii.  Formularea propunerilor privind transpunerea în practică bibliotecii unor politicii educaţionale de organizare şi desfăşurare a activităţilor culturale menite să traseze traiectorii de dezvoltare personală a utilizatorilor. receptivitate la opiniile altora. comparaţia. Cercetarea a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode: analiza şi sinteza. clasificarea. Educaţia ca proces de modelare a personalităţii.

Ada Ciaciko şi alţii. Butuc. cum ar fi:. – Chişinău : Universitatea de Stat din Moldova. problematica dată a fost abordată şi în lucrările specialiştilor-practici din republică. 1997. Şi să fie la curent cu progresele realizare în domeniul ştiinţific şi cel artistic. Această definiţie. că nu există o lucrare autohtonă.notorietate putem aminti de: Nelly Ţurcan1. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc.3. Biblioteca publică trebuie să dea maturilor şi copiilor posibilitatea de a merge. Развивающаяся библиотека в информационном обществе : Науч. de red. . – Bucuresti : Grafoart. Saluc. nivelul tot mai complex al evoluţiei personalităţii utilizatorilor. (Art. – Chişinău : ARC. Tandenţial. de a nu înceta niciodată să se instruiască.. Brigitte. Liviu Butuc. Biblioteca publică reprezintă un serviciu public necesar la executarea democraţiei. Introducere în biblioteconomie / Saluc Horvat. Ea trebuie să asigure egalitatea de acces a utilizatorului la sursele documentare pentru a permite independenţă intelectuală a fiecărui individ şi a contribui la progresul societăţii. Biblioteca publică a fost descrisă în anului 1972 de către UNESCO. – 176 p. Ада Семеновна.) Având în vedere schimbările permanente din societate. Чачко. 2005. Tatiana Romaniuc. 1996. care rămîne actuală poate fi confruntată cu termeni următori extraşi din “Carta bibliotecilor”. – 88 p. Biblioteca publică se sprijină deci pe două elemente: memorie şi colectivitate. Roxana Cozmiuc. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. Prezentate într-o manieră abstractă şi mereu actualizată colecţiile bibliotecii pe orice suport trebuie să fie dovadă vie a evoluţiei ştiinţei şi a culturii. Vera Osoianu. Eugenia Bejan. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. .. cu : Marcelle Menil şi Noe Richter. Biblioteca va putea astfel să-i ajute pe utilizatorii săi să-şi facă ei înşişi o opiniie şi să-şi dezvolte gustul şi facilităţile lor critice şi creative”. Brigitte Richter. Liviu. cu scopul de a face să crească identitatea acestei colectivităţi şi de a răspunde obiectivelor sale. Claudia Balaban. elaborată în anul 1991 de către Consiliul Superior al Bibliotecilor. . Richter. Studii de biblioteconomie / Mircea Regneală. Mircea. Horvat. revăz. – 222 p. în care să se facă exlusiv o analiză teoretică. Saluc Horvat. – Constanţa : Ex Ponto. mînă-n mînă cu epoca lor. пособие / А. Biblioteca publică este destinată pentru a conserva memoria şi pentru a o oferi grupului de indivizi care o constituie. bibliotecile îşi exercită rolul important în orientarea intelectuală a 1 Studii şi cercetări de biblioteconomie şi jurnalism / Coleg.-метод. Actualitatea cercetării problemei rolului bibliotecii în formarea personalităţii rezidă din faptul. „Biblioteca publică este principalul mijloc de a acorda tuturor acces liber către comoara gîndurilor şi ideilor umane şi către creaţiile imaginaţiei omului. Irina Digodi. 2004. – 63 p. . 2001. şi adăugită. Ghid de biblioteconomie / Colab. – 388 p. Regneală. С. Lidia Kulikovski. Analiza estimativă a surselor Biblioteca publică este mai întîi de toate un instrument colectiv ce se află în serviciul comunităţii. – 318 p. Claudia Şatravca şi alţii. Чачко. a 5-a. 2000. – Москва: ЛИБЕРЕЯ. . : Nelly Ţurcan. Mircea Regneală. – Ed.

Lipsa surselor financiare si a neîntelegerii rolului bibliotecii si bibliotecarului în procesul instructiv-educativ o fac pe autoarea articolul „Biblioteca .41-44.Informarea – Societatea / Cecilia Georgescu // Buletinul ABIR. Rezultă o serie de aptitudini şi de competenţe necesare specialiştilor în domeniul biblioteconomiei şi în speţă celor ce se ocupă de comunicarea documentelor. – 2001. Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori / Gina Matei // Buletinul ABIR. Cititorul : buletin metodic şi bibliografic. pe de altă parte. – 2002.2-3. În scopul realizării continuităţii procesului educaţional în formarea personalităţii.Informarea – Societatea”3 să fie sceptică în privinta realizării menirii bibliotecii. – 2001. iar utilizatorii sunt instruiţi în actul lecturii cu multă competentă de către bibliotecar.2-3. 3 Georgescu. – Nr.41-44. Sunt analizate atribuţiile şi misiunile bibliotecarului din bibliotecile universitare. – p.13-16. Formarea personalităţii copilului prin lectura / Tatiana Romaniuc // Cartea. 17. – 2008. în formarea şi menţinerea gustului pentru lectură. în relaţiile sale cu cadrele didactice şi studenţii. continuă să fie unul dintre elementele-cheie ale procesului de formare a viitorilor specialişti. Carmen Alexa şi Rodica Istrate în lucrarea „Rolul şi importanţa bibliotecarului din serviciul „Comunicarea documentelor” în formarea personalitătii creatoare a viitorului specialist”4 îşi expun părerea despre relaţia dintre biblioteca de învătământ superior şi universitate. Bibliotecarii implicaţi în activitatea de comunicare a documentelor trebuie să fie deschişi noilor orientări în domeniul informării şi să fie capabili de a oferi servicii adecvate. – Fasc. ca utilizatori specifici. care să satisfacă nevoile de informaţii ale utilizatorilor. – Nr. Biblioteca. de informare şi de instruirea utilizatorilor care se confruntă cu un mare volum de materiale şi cu cerinţa de a stăpâni noile tehnologii ale informaţiei. Gina. 2 Matei. – Nr. Biblioteca publică are menirea de a crea un mediu informaţional şi socio-cultural benefic dezvoltării utilizatorilor. pentru studierea experienţei anterioare altor biblioteci. cu necesităţi precise. Tatiana Romaniuc în articolul „Formarea personalităţii copilului prin lectură”5 menţionează că lectura este unul dintre principalii factori de formare culturală. . bine informate.utilizatorilor săi. – p. a fost studiat un număr de lucrări teoretice. 1. Rolul şi importanţa bibliotecarului universitar din serviciul "Comunicarea documentelor" în formarea personalităţii creatoare a viitorului specialist / Carmen Alexa. 4 Alexa. – p. Carmen. Tatiana. pe de o parte. Cecilia. 71-74. Matei Gina în aricolul „Rolul bibliotecii şcolare în pregătirea viitorilor educatori” 2 afirmă că viitorii educatori găsesc în colecţiile bibliotecilor publicaţii care răspund nevoilor de informare. Rodica Istrate // Buletinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Învăţământ. şi cea dintre bibliotecarul universitar şi utilizatorii specifici. – p. Astăzi nimeni nu mai pune la îndoială importanţa cărţii şi a lecturii pentru formarea personalităţii în devenire – inteligente. Biblioteca . 5 Romaniuc.

– 2003.63-64. De asemenea. expoziţii-dialoguri.). Este important de subliniat faptul că serviciile Internet pentru utilizatori presupun pregătirea personalului din biblioteci care poate contribui la modificarea imaginii bibliotecii publice. etc. în totalitate calitatea lecturii. etică şi estetică a utilizatorului. ci va fi extins prin serviciile moderne de informare şi consiliere.2. la biblioteca publică sunt organizate matinee. 19-22. Pentru a-şi îndeplini misiunea. fotografii. 1.atractiv (teatralizarea unor texte. În majoritatea ţărilor supuse cercetării au fost făcute eforturi impresionante pentru pregătirea personalului şi edificarea unor sisteme de educaţie permanentă. Domeniul în care bibliotecile publice se confruntă cu greutăţi este cel al formării de consorţii şi negocierea programelor licenţiate de calculator. mai ales cele pentru copii. biblioteca devine un factor esenţial în procesul de implementare a noilor tehnologii ale informării şi comunicării care permit consultarea documentelor aflate în locuri diferite. În contextul dezvoltării învăţământului la distanţă. – Nr. regional şi internaţional. Mai mult. transferul colecţiilor fizice în format digital şi integrarera 6 Regneală. Bibliotecile publice din Europa au realizat un progres general în ultimii ani. ore de educaţie civică. ore literare. Niels Ole. Activităţile de animaţie a lecturii nu garantează. biblioteca publică organizează activităţi axate pe : principiul informativ (utilizatorului i se oferă informaţia necesară pentru dezvoltarea sa intelectuală) principiul distractiv . concursuri literare consacrate scriitorilor clasici şi contemporani. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul / Mircea Regneală // Biblioteca. prezintă raportul cercetării iniţiate de National Authorities on Public Libraries in Europe (NAPLE) şi Autoritatea Naţională a Bibliotecilor din Danemarca şi face referire la biblioteca publică în era electronică. pentru populaţia băştinaşă şi minorităţile naţionale. Articolul lui Niels Ole Pors „Biblioteca publică în era electronică”7. Rolul tradiţional al bibliotecii ca instituţie de cultură şi de educaţie nu va dispărea. Biblioteca publică şi rolul său în mileniul”6 analizează rolul şi funcţiile bibliotecii publice în epoca informaţiei. – p. însă. aşa cum sunt percepute în gândirea europeană contemporană. bibliotecile publice. – 2003. lansări de carte etc. – p. O caracteristică a acestei dezvoltări este rolul activ al autorităţilor naţionale şi eforturile susţinute în sprijinul bibliotecilor publice din ţările est europene. Mircea Regneală în lucrarea „În viziunea Noii Europe. organizează expoziţii de carte. care trezesc interesul utilizatorilor pentru opera scriitorilor respectivi. Mircea. Biblioteca publică în era electronică / Niels Ole Pors // Biblioteca Bucureştilor. biblioteca publică trebuie să răspundă cerinţelor la nivel local. în traducerea lui Emil Tudor. – Nr. atragerea în dialog a spectatorilor. Pentru a avea cât mai mulţi cititori de calitate. 7 Pors. întâlniri cu scriitorii şi pictorii autohtoni. În viziunea Noii Europe. .intelectuală.

o nouă abordare a problemelor pregătirii profesionale etc. 241-243 . 9 Chiriţă. 5. – Fascicula 19.suport informaţional în era electronică / Agnes Erich // Biblioteca. United Nation’s International Children Fund (UNICEF) şi International Federation of Library Associations (IFLA) solicită ca bibliotecile publice să furnizeze servicii speciale pentru persoanele cu handicap. Eduard Claudiu. în cadrul programului de instruire profesională „Bazele Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării”. Liviu Butuc în cartea „Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării”10 afirmă că diverse organizaţii internaţionale cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). organizare. – Nr. Biblioteca publică şi comunicarea în era globalizării / Liviu Butuc. Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci / Eduard Claudiu Brăileanu // Biblioteca. – p.spaţiu pentru educaţie şi socializare. Marilena Chiriţă în articolul „Biblioteca pentru copii şi tineret . Majoritatea informaţiilor oferite sunt din istorie. care la propunerea autorului s-ar putea numi „Servicii speciale de lectură. 149-150. Marilena. instrumentele oferite de „eLearning” şi de bibliotecile virtuale fiind cele mai adecvate pentru formarea continuă. – Nr. se încurajează prin toate mijloacele înfiinţarea de biblioteci a punctelor de împrumut în instituţiile speciale (spitale. Agnes. orfelinate. centre de tratament. – Bucureşti : Editura Centrului pentru Formare. Liviu. condiţii de acces etc.suport informaţional în era electronică”8 consideră că biblioteca virtuală impune o viziune diferită asupra spaţiului. aziluri.documentelor digitale în reţea. – 2004. închisori). structură. o nouă concepţie privind organizarea şi prezervarea colecţiilor. 11 Brăileanu. Biblioteca nu este doar un depozit de cunoştinţe şi un spaţiu de evoluţie spirituală. Extinderea comunicării în societatea informaţională transformă Internetul în principalul mijloc de acces la educaţie şi cultură. cititorul: buletin metodic şi bibliografic. Bibliotecile . Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor”9 este de părerea că pentru bibliotecile publice Serviciile pentru copii şi tineret ca primă etapă a diversificării serviciilor. 8. o altă formulă de lucru (în echipă). – 63 p. Cursul a avut două părţi: 8 Erich.p. Programe pentru diversificarea şi modernizarea serviciilor / Marilena Chiriţă // Cartea. . s-a concretizat prin prezenţa pe Internet prin intermediul paginii web proprii. Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii. nedeplasabile sau care locuiesc în zone izolate. – 2010. – 2006. informare şi educaţie inclusivă”. biblioteca. Erich Agnes în articolul „Bibliotecile . Aceste servicii. Programele şi proiectele în derulare trebuie să asigure servicii profesionite de informare şi lectură pentru toţi membrii societăţii. Totodată. educaţie şi management în domeniul culturii a organizat un curs cu această temă. 2005. ci şi o sursă importantă de asistenţă socială pentru persoanele dezavantajate. – p. 27-32 10 Butuc. Biblioteca pentru copii şi tineret . Eduard Claudiu Brăileanu în articolul „Elemente de metodologie privind construcţia proiectelor culturale în biblioteci”11 este de părere că Centrul pentru formare.spaţiu pentru educaţie şi socializare.

Eugenia Bejan. 5. – 2002. Cărţile luminează . Biblioteca. sisteme de mărire a textului pe ecran) etc. 5. pe parcursul căreia au fost prezentate principalele elemente de construcţie a proiectelor culturale. identificate pe parcursul perioadei de studiu. care oferă manuale. 17. O componentă importantă a activităţii Bibliotecii o constituie sistemul de acţiuni culturaleducative şi informaţionale. – p. În articolul Simonei Soare „Biblioteca. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere / Simona Soare // Biblioteca Bucureştilor.un spaţiu cultural deschis” ş. instruirea teoretică. Lilia Tcaci // Cartea. cititorul. oferind acces la patrimoniul cultural şi informaţional prin diverse servicii şi activităţi. promovarea valorilor culturale naţionale şi universale.. Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” este o instituţie de cultură. 2008. 133-134. biblioteca. Acţiunile cultural-educative şi informaţionale au ca scop. Articolul Claudiei Balaban „Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”13 scrisă împreună cu Eugenia Bejan şi Lilia Tcaci descrie rolul educaţional al bibliotecii. – p. organizate pentru diferite categorii de beneficiari. – p. centru de educaţie şi informare pentru persoanele cu deficienţe de vedere”14 se descrie experienţă bibliotecii pentru persoanele cu deficienţe de vedere. înregistrarea audio a lucrării „Gramatica practică a limbii române” de Ştefania Popescu. – 2008. Programul Salonului a cuprins comunicările: „Programul de educaţie permanentă pentru copii la bibliotecă” „Biblioteca Naţională a României . . Specialiştii bibliotecii organizează periodic manifestări culturale şi dezbateri cu participarea beneficiarilor din categoria persoanelor cu deficienţe de vedere. echipamente specifice (calculatoare cu sintetizator vocal. Considerând că informaţiile cuprinse în modulul teoretic al cursului i-ar putea interesa şi pe alţi bibliotecari. 13 Balaban. Salonul abordează anual o diversitate de teme de interes pentru bibliotecari. 14 Soare. Obiectivul principal al articolului este de a iniţia un dialog între cei interesaţi de subiect. 93-96. 33-34. Sistemul acţiunilor cultural-educative şi informaţionale în Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" / Claudia Balaban. 12 Balaban. – Nr. 2. Simona.cunoaşterea încântă.cunoaşterea încântă”12 povesteşte despre Salonul Internaţional de Carte pentru copii. ilustratori şi editori. / Claudia Balaban // Biblioteca. autorul prezintă principalele aspecte ale problemei. Claudia. scriitori. în conformitate cu Statutul Bibliotecii.1. lucrări de specialitate în varianta audio (spre exemplu din domeniul medicinei şi al masajului.a. formarea şi dezvoltarea nivelului de cultură generală şi informaţională a beneficiarilor prin intermediul mijloacelor specifice instituţiei bibliotecare. În articolul „Cărţile luminează . pe echipe care au realizat proiecte utilizabile în diferite zone de activitate. informare şi educaţie care contribuie la formarea tinerei generaţii. – Nr. – nr. Claudia Balaban a scris căteva lucrări privind rolul educaţional al bibliotecii în formarea personalptăţii copilului. Claudia. bibliografii. profesori. aplicaţii desfăşurate în ateliere de lucru.

Florentina. 11-16. Biblioteca oferă întreaga paletă educaţională: educaţia intelectuală prin care copilul învaţă cum să înveţe. – p. biblioteca are un rol important în formarea personalităţii copiilor şi în dezvoltarea unor trăsături pozitive de caracter.între aspiraţie şi împlinire”15 spune ca imaginaţia şi dăruirea bibliotecarului sunt determinante pentru realizarea. 32-33. – Fasc.între aspiraţie şi împlinire / Florentina Suciu // Lectura (ClujNapoca). „Informare şi documentare în biblioteca contemporană”18 articolul Elenei Tîrziman afirmă că în societatea informaţională bibliotecile sunt concurate. – Nr. – 2002. 19. educaţia fizică . educaţia civică . . studii. intelectuale şi morale. concerte. a unui climat care să-i ofere copilului satisfacţii estetice. Ca atare. piese instrumentale şi corale) şi organizează diferite acţiuni menite să contribuie la formarea personalităţii muzicale a elevilor. 1. Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare : Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari / Liuba Arion // Cartea. Educaţia copiilor în bibliotecă . ţinând cont de particularităţile de vârstă ale grupurilor cu care lucrează (nivel de cunoştinţe. în bibliotecă. Florentina Suciu în lucrarea „Educaţia copiilor în bibliotecă . cititorul. care pune la dispoziţia utilizatorilor lucrări de specialitate (metode. de surse alternative: Internetul şi mass-media. între informaţie şi utilizator. – p. să-şi diversifice produsele şi serviciile.prin care este educat în spiritul dragostei pentru mişcare. activitatea şi creaţia unor mari compozitori. – p. dirijori şi interpreţi. Elena Eremia în articolul „Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică”16 descrie experienţa bibliotecii şcolare. educaţia morală . Liuba.prin care i se cultivă respectul faţă de ceilalţi. – 2007. – 2010. Contribuţia bibliotecii şcolare la educarea estetico-muzicală a elevilor din şcolile şi liceele de muzică / Elena Eremia // Liber. În 2009–2010. educaţia ecologică . ca structuri de informare şi documentare. preocupări). bibliotecile sunt obligate să asimileze „Noile tehnologii ale informării şi comunicării”. De mult interes din partea elevilor s-au bucurat medalioanele muzicale despre viaţa.prin care este ajutat să înţeleagă drepturile şi îndatoririle pe care le are. 1-4. Elena. 46-48. 16 Eremia.Parte a procesului educaţional. respectiv cum să citească. biblioteca. – 2004. – Nr. 17 Arion. bibliotecarii şcolari de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” din Chişinău şi-au asumat sarcina de a întreprinde un şir de acţiuni promoţionale pentru a sublinia în faţa comunităţii şcolare şi profesionale că bibliotecile şcolare există pentru instituţie şi pentru beneficiari. Articolul Liubei Arion „Activitatea de promovare a bibliotecii şcolare: Îndrumări metodice pentru bibliotecarii şcolari”17 listează o suită de forme de promovare care pot fi aplicate în bibliotecile şcolare. înscriindu-se ca intermediar activ şi valabil. şi că îşi aduc aportul la formarea personalităţii copilului şi la formarea continuă a cadrelor didactice. 4. Informare şi documentare în biblioteca contemporană / Elena Tîrziman // Revista română de biblioteconomie şi ştiinţa informării. să îşi modeleze funcţiile şi activităţile. 64-70. 18 Tîrziman. Elena.prin care i se insuflă respectul pentru natură. – p. 15 Suciu. – Nr.

Biblioteca publică . funcţia de bază a bibliotecii o reprezintă conservarea şi comunicarea documentelor grafice şi audiovizuale. pe diferite teme şi pentru diferite vârste) şi să asigure accesul acestora la publicaţii. tipologia de conţinut. cultivarea unor pasiuni legate de cunoaştere. Utilizarea bibliotecii şcolare în procesul instructiv-educativ . organizarea unor spectacole.componentă a sistemului cultural-educativ / Victor Petrescu // Biblioteca. vizând formarea generală a elevului (de exemplu formarea unei atitudini pozitive faţă de carte şi bibliotecă. rolul bibliotecilor ca manageri ai resurselor cunoaşterii (care sprijină utilizatorii prin metodologii de realizare a bibliografiilor şi a webgrafiilor. bilunare sau lunare. a asigurării accesului la informaţie. artiştii. a capacităţii de a găsi singur informaţia de care are nevoie.). prin sprijinul concret acordat perfecţionării profesionale. – Nr. – 2004. Datorită evoluţiei rapide a societăţii. Victor. – p. Articolul lui Victor Petrescu „Biblioteca publică . etape. întâlnirile cu scriitorii. Bibliotecarul trebuie să-i atragă pe utilizatori la bibliotecă prin diverse metode (de exemplu. – p. programe săptămânale. În articolul Vioricăi Genţiana Onişoru „Utilizarea bibliotecii în procesul instructiv-educativ . – Nr. 17-22. Ca subsistem al sistemului culturii. tipologia documentară. crearea de reţele informaţionale şi conectarea la sistemele naţionale şi internaţionale cu ajutorul noilor tehnologii. forumuri de discuţii. – p. 3. organizarea şi diversificarea activităţilor de animaţie culturală. etc. rolul bibliotecilor se modifică sub aspect calitativ. Adriana Kacsó în articolul „Lectura în bibliotecă”21 sugerează ca biblioteca publică are un rol formativ-educativ important pentru utilizatorii din învăţământul preuniversitar.pedagogia proiectului / Viorica Genţiana Onişoru // Buletin ABIR. împreună cu elevi. prin deplasarea accentului de pe latura materială. Viorica Genţiana. prin identificarea unor liste de difuzare. termene şi sarcini individuale. a formării deprinderii de utilizare a informaţiei. 322-323. – 2008. Această schimbare se poate realiza numai prin acţiuni de colaborare între bibliotecar şi profesor. . a unor obiective pe termen scurt (de ex. 82-83 20 Onişoru. Adriana. testarea preferinţelor de lectură ale elevilor şi studenţilor prin intermediul anchetelor sociologice.pedagogia proiectului” 20 sunt exemplificate situaţii de colaborare în realizarea. „Lecturile suplimentare” din programa şcolară. concursurile 19 Petrescu. – Nr. biblioteca îndeplineşte un rol esenţial în susţinerea procesului instructiv-educativ din şcoli şi universităţi. în cadrul unui proces în care vor fi stabilite obiectivele şi în funcţie de acestea. sondajele asupra preferinţelor utilizătorilor. a deprinderilor de lectură. 21 Kacsó. pe latura pedagogică. elaborarea unei bibliografii sau a unui referat) sau pe termen lung. Lectura în bibliotecă / Adriana Kacsó // Biblioteca. tipologia resurselor informaţionale educaţionale şi a aplicaţiilor disponibile pe diverse site-uri.componentă a sistemului culturaleducativ”19 descrie faptul ca în societatea informaţională. orientarea lui spre domeniul care îl interesează mai mult sau spre tipul de activitate pentru care.Autoarea prezintă rolul educativ al bibliotecilor (cu accent pe biblioteca universitară). – 2006. 1. etc. 11-12.

Impactul noilor tehnologii şi „umanismul” erei digitale. Tineretul se află într-o continuă stare de febrilitate. 32-37. Emil. – Nr. – p. având deschidere în spaţiul comunicaţional. în plus. Biblioteca are responsabilitatea activării lecturii în cadrul comunităţii prin munca de teren. prin Internet. Gabriela Toma în lucrarea sa „Lectura în contextul socio-cultural actual”24 afirmă că biblioteca are responsabilitatea formării competenţelor populaţiei de mâine. Într-o epocă predominant vizuală. trebuie să se ţină seama de avantajul bibliotecilor publice de a-şi putea organiza componenta educativă pe o paletă diversă. cluburi ale copiilor. În această privinţă. – 2002. Acest fapt are repercusiuni negative asupra procesului instructiv . biblioteca. 22 Enache. disponibilă pe diferite suporturi şi. Ioan Enache în articolul „Un atribut al bibliotecii publice . prin ieşirea din spaţiul convenţional destinat lecturii în instituţii şcolare. iar bibliotecile să fie prezente pe agenda de lucru a planificărilor la nivel municipal. 285 24 Toma. – 2007. 17. – Nr. evoluţia raporturilor dintre furnizorii de resurse (stat. Bucureşti : Editura Ager. Ioan. sponsori) şi biblioteci. – 2008. Biblioteca şi societatea : [recenzia lucrării cu acelaşi titlu de Doina Banciu. bibliografiile tematice reprezintă mijloace de a dezvolta gustul pentru lectură al utilizătorilor. . Cartea este alcătuită din două părţi: „Educaţie-informare-lectură” şi „Realităţi şi perspective”.educaţia permanentă / Ioan Enache // Cartea (Bacău). 9. Emil Vasilescu în recenzia cărţii „Biblioteca şi societatea”23 a autorilor Doina Banciu. Gabriela. comunitate locală. În condiţiile în care procesul educaţional şi-a schimbat aproape complet datele. Lectura în contextul socio-cultural actual / Gabriela Toma // Cartea. expoziţiile omagiale. Un atribut al bibliotecii publice . târgurile de carte. ele fiind depozitarele majore de informaţie enciclopedică. în complementaritate cu şcoala. Bibliotecarii ar trebui să poarte discuţii cu oamenii politici. de tip nonformal. 2001] / Emil Vasilescu // Biblioteca. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu. cercurile literare. lectura implică mai multe semnificaţii.educativ general. bibliotecile publice trebuie să susţină educaţia permanentă. specificul activităţilor de bibliotecă şi schimbările survenite la nivel de sistem şi în reţelele de biblioteci sunt câteva dintre subiectele abordate. evoluţia cititorului către statutul de „utilizator”.de creaţie literară. 5. universităţile şi alte instituţii de cultură sau medii neinstituţionalizate ale societăţii. fiind pusă în legătură cu decodificarea mesajului scris. – p.educaţia permanentă”22 pune un diagnostic amănunţit societăţii a secolului XXI. datorată derulării rapide a evenimentelor. completarea colecţiilor şi politica de achiziţii. în mediul universitar contribuind la pierderea deprinderilor pentru studiul temeinic. a populaţiei. – Nr. care va avea drept de vot şi va lua decizii pentru ceilalţi. Gheorghe Buluţă şi Victor Petrescu consideră că lucrarea în cauză este o sinteză cu o largă arie de cuprindere a problemelor privitoare la rolul şi funcţiile bibliotecii în societatea contemporană. cititorul. 23 Vasilescu.

parcuri.cadrele didactice. care trebuie să colaboreze cu cadrele didactice pentru a-i apropia pe copii de universul cărţii. cercuri de lectură. orfelinate. Aceştia primesc informaţia propriu-zisă. În concluzie. 27 Бубекина. precum că educaţia care vizează studenţii îşi propune formarea unor persoane independente. Biblioteca publică are ca obiectiv principal facilitarea accesului la informaţie. – с. bibliotecile şi editurile.29-36. Articolul lui N. factor de stimulare a lecturii / Gabriela Harea // Biblioteca. acest tip de educaţie provoacă oamenii să acceseze. depozita şi regăsi informaţiile sporeşte pe măsură ce atât profesorii. (Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud) / Albert Arko-Cobbah // The International Information & Library Review. – p. Caracterizând funcţia educaţională a bibliotecilor.) asupra cărora se pune un accent deosebit în prezent. organiza. Nu de puţine ori acestea s-au aflat în pericol de a nu-şi mai putea îndeplini integral funcţiile tradiţionale: educaţională. – 2004. Autorul prezintă funcţii noi ale bibliotecilor (funcţia tehnologică) dar şi o serie de misiuni (educaţională. – p. Dezvoltarea gustului şi interesului pentru lectură la elevii din ciclul gimnazial se realizează prin numeroase metode cum ar fi aniversări ale unor personalităţi culturale şi ştiinţifice. – Nr. – 2000. sigure de sine. Albert. 11-12.В.В. Бубекина // Библиотековедение. Biblioteca publică răspunde nevoilor de lectură. inclusiv cele bazate pe tehnologiile informaţionale şi de comunicare. – 2008. documentare şi recreere ale utilizatorilor săi. 318-319. Factorul esenţial în stimularea interesului pentru lectură rămâne bibliotecarul. Pregătirea profesorilor este foarte importantă atunci când se pune problema de a ajuta studenţii din comunităţile dezavantajate la nivel lingvistic şi de scriere. lectura trebuie să fie un exerciţiu zilnic. şcoala. Rolul bibliotecilor de a selecta.spitale. – № 5. Albert Arko-Cobbah a scris articolul „Rolul bibliotecilor în educaţia studenţilor : cazul studenţilor din comunităţile dezavantajate ale Africii de Sud”26. 26 Arko-Cobbah.cadrele didactice. culturală şi informaţională. – Nr. The role of libraries in student-centred learning : the case of students from the disadvantaged communities in South Africa. Colaborarea bibliotecar . fie de la bibliotecă. Н. Размышления об образовательной функции библиотек / Н. 3. de divertisment etc.V. la care contribuie familia. autorul utilizează 25 Harea. . Gabriela. factor de stimulare a lecturii”25 menţionează că deprinderea de lectură se formează din primul an de studiu în şcoală. educaţie şi cultură pentru persoanele defavorizate precum şi programe de alfabetizare tehnică a persoanelor care doresc să utilizeze tehnica de calcul. fie de acasă. evalueze. Gabriela Harea în articolul „Colaborarea bibliotecar . datorită unui sistem inferior de educaţie. aziluri de bătrâni. dar şi o educaţie la limita dintre cea formală şi cea informală. cu abilităţi de autoînvăţare. organizeze şi să folosească informaţia din diverse surse. care face parte din practicile de apartheid. cât şi studenţii obţin informaţia dorită în orice format. Fiind strâns legată de învăţarea bazată pe resurse digitale. Bubekina „Reflecţii privind funcţia educativă a bibliotecii”27 este de părerea că situaţia economică şi crizele financiare au frânat dezvoltarea bibliotecilor. 263-271.

Studiind activitatea bibliotecilor ca instituţii sociale. susţinerea procesului educaţional. Traptat a evoluat la rolul educativ. Iniţial rolul bibliotecii era de a păstra documentele scrise. – № 5. instructiv şi cultural. Библиотека в социуме: предназначение и функции / Роман Мотыльский // Библиотековедение. asistenţă metodică. Роман. În articolul lui Roman Motylschi „Biblioteca şi societate”28 se spune că cercetarea funcţiilor bibliotecii în societate reprezintă una dintre problemele fundamentale ale domeniului biblioteconomic. educarea prin cultură. – 2002. implementarea noilor tehnologii. 28 Мотыльский. autorul menţionează două tipuri de funcţii: de fond sau principale care sunt condiţionate de obiectivul bibliotecii şi aplicate sau secundare care sunt legate de tendinţele societăţii de a utiliza posibilităţile bibliotecii. asistenţă în procesul educativ. etc.19-24. .câteva sintagme căreia îi sunt asociate: servire informaţională şi documentară. – с.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful