Sunteți pe pagina 1din 8

GEODEZIE SATELITARA

1. Subiectul Geodeziei Satelitare Geodezia (Helmert) masurarea si cartarea Pamantului, stabilirea cat mai exacta a formei Pamantului. Geodezia Satelitara inglobeaza tehnici de observare si de calcul care permit rezolvarea problemelor geodezice prin utilizarea masuratorilor de la, la si dintre satelitii artificiali, in special cei din apropierea Pamantului. Principalele probleme ale geodeziei satelitare sunt: Determinarea pozitiilor tridimensionale globale, regionale si locale; Determinarea campului gravitational terestru si a functiilor liniare; Determinarea parametrilor orbitei satelitilor, a coordonatelor lor si studiul diferitelor perturbatii in miscarea satelitilor; Geodezia satelitara cuprinde intregul ansamblu al aspectelor tehnice cat si tehnologiile menite sa resolve problemele principale ale geodeziei folosind satelitii artificiali. 2. Clasificarea si conceptele fundamentale ale Geodeziei Satelitare Printre metodele de cercetare in geodezia satelitara se intalnesc metode geometrice si metode dinamice. Metoda geometrica: satelitii pot fi folositi ca tinte (observatii simultane, epoci diferite)orbitale inalte vizibile de la distante foarte mari. Metoda dinamica: satelitii pot fi considerati senzori la campul gravitational al Pamantului deoarece satelitii sunt in miscare pe orbite, observatiile trebuie sa fie dintr-o perioada limita de timp (observatii nesimultane). Tehnici de observare ale geodeziei satelitare: Metode Pamant spre spatiu - directii de la observatiile camerei - distante de la satelit - pozitionarea Doppler - utilizarea GPS Metode spatiu spre Pamant - altimetrie radar - spaceborne laser (aeropurtat) - radiometrie satelitara Metoda spatiu spre spatiu - STT

3. Dezvoltarea Geodeziei Satelitare La 4 octombrie 1957 s-a deschis era cosmica prin lansarea primului satelit artificial al Pamantului, SPUTNIK 1, de catre Uniunea Sovietica. Desi lansarea primilor sateliti artificiali a avut drept scop stiintific cunoasterea spatiului din apropierea Pamantului si nu unul geodesic, cu trecerea timpului, satelitii s-au folosit si in geodezie. In anul imediat urmator Statele Unite ale Americii nu s-au lasat mai prejos lansand satelitul artificial EXPLORER 1 (1958) si proiectand sistemul de navigatie Navy Navigation Satelite System NWSS (Transit) In anul 1959 s-au determinat valorile turtirii Pamantului din observatii satelitare si in acelasi an s-au pus bazele teoriei satelitilor atificiali. Urmatorii sateliti importanti au fost TRANSIT 1B si ECHO 1 (1960) - 1958-1960 metode stiintifice, calcule orbitale - 1970-1980 proiecte stiintifice, o mai buna axactitate a formei Pamantului - 1980-1990 - implementarea tehnica satelitarea Sistemul NAVSTAR (SUA) Sistemul GLONASS (URSS) 4. Aplicatii ale Geodeziei Satelitare Orice aplicatie este influentata de precizia ceruta, pretul echipamentului, timpul de observare si usurinta de manevrare. Principalele aplicatii: Geodezia globala - forma principala generata a Pamantului sia campului gravitational - dimensiunile unui elipsoid mediu al Pamantului - instituirea unui cadru de referinta terestru global - definirea unui geoid detaliat ca suprafata de referinta pe uscat si oceane - stabilirea legaturii dintre diferite date geodezice - legatura dintre date geodezice nationale si o data geodezica globala Retele geodezice - stabilirea retelelor geodezice nationale - instalarea unor retele tridimensionale omogene - analiza si imbunatatirea retelelor terestre existente - stabilirea legaturilor geodezice intre insule si insule-continent Geodinamica - puncte de control pt stabilirea miscarii scoartei terestre - dispositive permanente pentru monitorizarea tridimensionala - rotatia Pamantului si miscarea polara - mareele solide ale Pamantului Geodezia marina si navigatia Domenii aociate - gravimetrie, masuratori seismice - miscari de ghetari - studiul fenomenelor atmosferice 5. Puncte, directii si plane utilizate in astronomia geodezica 2

In orice punct de pe suprafata Pamantului se pot observa aceleasi stele, proiectate pe o cupola M Proprietati indepartarea: cea mai apropiata constelatie R 13 e=4x10 Km =x(2R/e)=0,0001 O directiile masurate sunt considerate paralele unghiul dintre stele ramane constant indiferent de pozitie stelele cu lumina proprie (straluciri specifice proprii). planetele nu au lumina proprie (sunt laminate de soare) R M

almucataract

PN z z O H

meridianul locului Cerc orar


h

H axa lumii

Cerc orizontal z PS Cerc vertical


Echinoptiu de toamna (-23 septembrie) Afeliu (-3 iulie) Perimetrul (-3 ianuarie)

Echinoptiu de primavara (-21 martie)

directia verticala este data de directia gravitatiei zenith - punctul unde verticala locului inteapa suprafata terestra nadir punctul opus zenitului orizontul locului planul perpendicular pe verticala locului almucataract planul ce trece prin stea si este parallel cu orizontul h (inaltimea stelei) unghiul format intre directia spre stea si orizontala locului z (directia zenitala) unghiul complementar inaltimii stelei z=90-h=100g-h 6. Sisteme de coordinate carteziene si transformari de coordonate 3

Prelucrarea tridemensionala a retelelor geodezice presupune efectuarea calculelor de determinare a coordonatelor punctelor retelei intr-un sistem de coordinate definit pentru fiecare punct geodezic stationat si apoi intr-un system local de coordonate. Pentru definirea sistemului local de coordonate pot fi utilizate elemente astronomice (verticala si meridianul punctului de statie), fata de care sunt effectuate determinarile In general elementele care se masoara sunt d - directii orizontale - unghiuri zenitale - azimute astronomice latitudinea astronomica longitudinea astronomica
z P u

v
P

V
z(zenit)

S O s ys x s z0 xs y

Sistemul global de coordinate Un system local astronomic are: - origine in punctual geodesic stationat - axa z pe directia zenitului - axa x pe directia nord (situate in planul meridianului ..) - axa y pe directia est Un system global cartezian ecuatorial are: - originea in centrul de masa al Pamantului - axa z in coincidenta cu axa medie de rotatie a Pamantului - axa x in planul meridianului astronomic Greenwich - axa y perpendicular ape planul xOz

7. Sisteme si cadre de referinta conventional inertiale CIS Acest system se foloseste pentru descrierea miscarii satelitului. Satelitii artificiali se misca pe orbitele lor in campul gravitational al Pamantului, deci intr-un system inertial. Un sistem inertial este caracterizat prin doua trasaturi fundamentale: originea sistemului este fixa sau executa o miscare liniara orientarea axelor de coordinate in spatiu este fixa originea este centrul Pamantului axa z nu este o axa fixa in spatiu, trebuie acceptate anumite conventii pozitia axei Pamantului 257000 ani Sensul precesiei la 1 ianuarie este axa z a sistemului precesie En En polul precesiei axa x se afla intr-un plan si nutatie (instantaneu) x perpendicular pe axa z (planul ecuatorial) si este orientate spre punctual vernal conventional
18,6ani

EN PN

ecuatorul ceresc (instantaneu)

punct vernal

ecliptic

23.5

ecuator

PS

8. Sisteme si cadre de referinta conventionale Determina pozitia punctelor de observatie si descrierea rezultatelor. Sistemul de coordinate cartezian global terestru are: originea este pe centrul Pamantului axa z este pe axa momentana a Pamantului din sistemul inertial axa x pe directia unui punct de pe suprafata Pamantului axa Greenwich axa y perpendiculara p xOy Sistemul de coordinate cartezian global terestru este z dependent de timp si devine un sistem momentan axa oz este orientata dupa directia unui punct CIO(CTP) terestru conventional (CTP) axa ox este intersectia ecuatorului CTS cu planul meridian Greenwich SIN
O x y

9. Legatura intre CIS si CTS


zCT zT

In afara influentei precesiei, nutatie si miscarii polilor mai avem nevoie de inca 3 parametrii de rotatie ai Pamantalui () Legatura intre sistemele de coordinate astronomice si terestre .

xT

O GAST

xCT

yCT

yT

momentan astronomic

nutatie

mijlociu astronomic

precesie

conventional astronomic

momentan astronomic

GAST

momentan terestru

CIO

conventional terestru

Precesia miscarea de perioada lunga a axei medii a Pamantului 257000 ani Nutatia miscarea de perioada scurta a axei medii a Pamantului (de la 14 zile la 18.6 ani) GAST unghiul de rotatie intre punctul vernal si meridianul Greenwich (Greenwich Aparent Sideral Time) CIO pozitia media a polului perioada 1900-1905 (Conventional International Origin) Pentru un vector oarecare x transformarea este data de relatiile: x[CTS]=RM RS RN RP x[CIS] RM matricea de rotatie pentru miscarea polilor RS matricea de rotatie pentru timpul sideral RN matricea de rotatie pentru nutatie RP matricea de rotatie pentru precesie CIS este definite la epoca standard I2000 este transformata in system momentan la epoca observatiei prin aplicarea de corectii datorita precesiei si nutatiei. Axa z a sistemului CIS reprezinta pozitia libera a axei momentane de rotatie. Matricele de statie au forma: 1 0 R1 [ ] = 0 cos 0 sin cos R2 [ ] = 0 sin cos R2 [ ] = sin 0 0 sin cos

0 sin 1 0 0 cos sin cos 0 0 0 1

Valabile pentru sisteme de coordonate orientat dreapta. Rotatia cu unghiul are semn pozitiv pentru rotatie in sen invers acelor de ceasornic pentru un observatory care priveste dinspre origine in lungul sensului pozitiv al axei date.

10. Sistemul natural global cartezian Defineste pozitia tridimensionala a unui punct P - originea = centrul de masa al Pamantului - axa z = CID - axa x = Greenwich - axa y = perpendicular ape xOz - latitudinea astronomica = verticala locului (planul format de x,y) - longitudinea astronomica = planul ce trece prin meridianul locului; meridianul Greenwich - cota ortometrica = segmental pe linia de forta intre punct si proiectia sa pe geoid (altitudinea) HOR Sistemul particular topocentric
z(GAM)

z(CID) xp

R zp
D0

yp

g HOR O P y

- axa z in continuarea liniei de forta - axa x spre nordul pe directia meridianului astronomic - axa y completeaza sistemul cos sin 0 xa x a = y a = D o sin sin 0 0 - unghiul zenital z cos 0 z