RELATIILE PUBLICE IN AGENTIA DE TURISM Specialitii susin c relaiile publice au devenit pe neateptate cea mai puternic disciplin pus

n slujba marketingului. Ei acord n continuare un rol important publicitii, ns doar ca mecanism de susinere a mrcilor si produselor deja existente pe pia si nu de lansare a altora noi, imagineaacestora putnd fi construit mult mai eficient prin intermediul relaiilor publice. Mixul de comunicatii de marketing numit si mix promotional consta in cinci instrumente principale; -Publicitatea -Publicitatea directa -Promovarea vanzarilor - Relatiile publice - Vanzarea personala Relatiile publice s u n t p r o g r a m e d i v e r s e m e n i t e s a p r o m o v e z e sau sa protejeze pe piata imaginea firmei sau a produselor ei. 1. Realizarea obiectivelor de marketing ale firmei A.Identificarea publicului firmei de turism Publicul firmei de turism este intern si extern. Publicul intern este format din propriul personal Publicul extern este format din: Clientii-sunt cei carora activitatea turistica le ofera toata gama serviciilor sale Furnizorii-sunt persoane fizice sau juridice care ofera firmelor de turism contra cost bunuri si/sau servicii in baza unor intelegeri prealabile Concurenta-este oferita de orice alta unitate care vine in intimpinarea consumatorilor cu produse turistice similare sau identice Marele public-firmele turistice trebuie sa fie permanent preocupate de atitudinea clientelei sale fata de serviciile oferite.In acest sens se fac investitii massive in promovarea si consolidarea unei imagini proprii sanatoase. Organisme financiare-influenteaza capacitatea firmei de a obtine fondurile necesare Mijloacele de informare in masa-organisme care transmit informatii despre unitatile turistice prin intermediul ziarelor,revistelor,posturilor de radio si televiziune Organe cetatenesti-organizatii ale consumatorilor,organizatii ecologiste,grupari ale minoritatilor Organisme publice locale-unitatea turistica intretine legaturi cu organisme publice locale prin participarea la intruniri,informari si sprijinirea unor cauze nobile Prescriptorii-persoane care recomanda un anumit produs turistic gratuit sau contra unui comision, sfatuind potentiali cumparatori sa-l solicite.Acestia pot fi: medicii-recomanda pacientilor anumite statiuni balneare in scopul tratarii unor afectiuni; -cadre didactice-indruma studentii sau elevii pentru a vizita anumite obiective turistice ; alte persoane(prieteni,cunoscuti,colegi)-recomanda petrecerea vacantelor in locuri cunoscute,unde au fost multumiti de servicii -liderii de opinie-persoane publice(actori,vedete,sportive de performanta,politicieni)cu o pozitie

sociala speciala care pot influenta oamenii de rand in mod determinat in a consuma un anumit produs turistic Intermediarii -sunt organizatii implicate in promovarea si vanzarea serviciilor unitatii turistice catre utilizatorul final.Exista mai multe tipuri de intermediari.; -angrosisti,detailisti,mici comercianti si agentii de vanzari care au ca scop distribuirea in unitatile turistice a materialelor,alimentelor,accesoriilor -distribuitori fizici-sunt firme de transport care asigura in principal transportul turistilor pe diferite trasee -agentiile prestatoare de serviciu sunt: agentiile de publicitate,firmele de consultanta,firmele de cercetare -intermediarii financiari sunt reprezentanti de: banci,companii de credit,societati de asigurari,alte firme care contribuie la finantarea firmei turistice. B.Identificarea avantajelor relatiilor publice in raport cu publicitatea Compartimentele de RP urmaresc in permanenta, atitudinile organismelor publice si distribuie informatii si comunicari pentru a le castiga bunavointa.Atunci cand isi face aparitia o publicitate negativa, compartimentul de RP incearca sa remedieze situatia. Cele mai bune compartimente de RP isi petrec timpul sfatuind conducerea firmei sa adopte programe pozitive si sa eliminile practicile dubioase, astfel incat publicitatea negativa sa nu apara niciodata. Compartimentul de RP executa urmatoarele cinci activitati: relatiile cu presa, publicitatea produsului, comunicatii corporative, activitatea de lobby, consultanta. Vechiul nume al RP era cel de publicitate si se considera ca acest compartiment avea sarcina de a face rost de spatiu editorial, care spre deosebire de spatiu de reclama, nu este platit , in cadrul presei scrise, al radioului si al televiziuni, pentru a realiza promovarea sau evidentierea unui produs, a unui loc sau a unei persoane. Insa RP depaseste simpla publicitate. El poate contribui la realizarea urmatoarelor sarcini: -acorda asistenta la lansarea pe piata a unor produse noi -acorda asistenta in cadrul actiunilor de repozitionare pe piata a unui produs matur -contribuie la cresterea interesului pentru o anumita categorie de produse -realizeaza influentarea anumitor grupuri tinta -apara produsele care au intampinat probleme din partea publicului -creeaza imaginea firmei intr-un fel care se repercuteaza favorabil asupra produselor ei. Pe masura ce puterea publicitatii de masa scade datorita costurilor in continua crestere al mijloacelor de comunicare, zarvei promotionale tot mai mari si diminuarii audientei, managerii de marketing se orienteaza tot mai mult catre RP. Specialistii in RP considera ca este dificil sa se faca recomandari privitoare la nivelul bugetului, stabilirea acestuia depinzand in mare parte de ideile bune care apar pe parcurs si de posibilitatea de a-I convinge pe ceilalti factori de decizie din cadrul firmei ca rezultatele ce se vor obtine in urma aplicarii acestor idei vor depasi cu mult costurile necesare. Este clar ca RP au potentialul de a realize acelasi impact asupra publicului ca si publicitatea, insa cu costuri ce se ridica la doar o fractiune din costul reclamei. Firma nu plateste pentru spatial tipografic sau pentru timpul de antena pe care le obtine de la mijloacele de informare in masa. Ea plateste doar niste angajati care sa conceapa si sa puna in circulatie

articole special si sa organizeze anumite manifestari. Daca firma creeaza un articol interesant, acesta ar putea fi preluat de catre toate mediile de informare, caz in care el ar echivala cu o reclama in valoare de milioane de dolari.In general RP inspira mai multa incredere decat publicitatea. Unii experti afirma ca, consumatorii au de cinci ori mai multe sanse de a fi influentati de un editorial aparut intr-un ziar sau reclama. Avantajele RP sunt: -orientare pe termen lung -intarirea increderii reciproce -intarirea increderii reciproce -caracter obiectiv mai pronuntat C.Stabilirea obiectivelor de marketing Funcia RP ntr-o firm, de obicei manevrat de o agenie din exteriorul companiei, este pregtit s angajeze eforturi pentru construirea unei imagini publice puternic pozitive i pentru a se descurca cu orice posibil eveniment negativ care ar afecta imaginea firmei. n afar de indiciile principale n realizarea unei imagini publice, putem identifica obiectivele primare pentru RP: Informarea publicului - RP poate insera informatii in cadrul mijloacelor de informare,cu scopul de a atrage atentia asupra unui produs, serviciu, persoane, organizatii sau idei. Consolidarea credibilitatii - RP poate mari credibilitatea prezentand mesajul intr-un anumit context editorial. Stimularea fortei de vanzare a distribuitorilor - RP poate ajuta la sporirea entuziasmului fortei de vanzare si a distribuitorilor.Reportajele despre un nou produs, prezentate inainte de lansarea acestuia, il vor ajuta pe membrii fortei de vanzare sa-l vandal detailistilor. Mentunerea cheltuielilor promotionale la un nivel scazut - RP costa mai putin decat posta directa si decat reclama prin intermediul mijloacelor de informare.Cu cat este mai mic bugetul firmei destinat actiunilor de promovare,cu atat castiga mai mult teren idea utilizarii RP pentru a castiga atentia publicului. 2.Identificarea mijloacelor de informare pe care se bazeaza PR A.Caracterizarea mijloacelor de informare pentru publicul intern si cel extern al firmelor de turism Oricine a corectat ortografia unui memoriu sau a chestionat intuiia unui reporter de ziar, nseamn c a redactat. Dac ai compus o scrisoare sau un e-mail, ai scris. Dac ai expus ideile scrise n cadrul unei comunicri, ai iniiat un grad de relaionare si treptat vei avea o legatur permanent cu limbajul i o dorin fierbinte de a comunica eficient i efectiv idei oamenilor. Dac va regsii ca persoan interactiv n domeniul relaionrii umane, inseamn c desfurai o activitate de Relaii Publice. Exist cteva mijloace prin care o firm poate folosi benefic PR. Scopul este de a se ctiga ct mai mult control asupra pieii. O firm poate s-i integreze efortul de PR cu alte comunicri de marketing prin folosirea urmtoarelor metode: Comunicatele de presa.

Avnd un dosar sau o informatie care este un bun subiect de tiri, pune firma n poziia de a profita de avantajul spaiului liber n pres. Comunicatele de pres avantajeaz firma n sensul c i ofer posibilitatea crerii de publicitate pozitiv prin intermediul mass-mediei. Iat cteva idei pentru un bun sistem de relaii publice: produse noi, noi descoperiri tiinifice, personal nou, faciliti noi, practici inovatoare privind corporaia, aa cum ar fi economia de energie sau programele cu beneficii pentru angajai., ntalniri anuale ale acionarilor, servicii caritabile pentru comunitate. Singurul risc pe care l au aceste comunicate de pres este acela c firma nu are certitudinea c subiectul respectiv va aprea n pres. De asemenea, tirile care apar n mass-media se interpreteaz liber, ceea ce le-ar putea denatura nelesul iniial. Povestirile. O firm nu poate scrie o povestire sau un articol pentru presa scris i nu poate realiza un reportaj pentru televiziune, dar poate invita jurnalitiii s realizeze o poveste n exclusivitate despre evenimentul pe care firma l consider extrem de important. O astfel de poveste avantajeaz firma mai mult dect un comunicat de pres n sensul c este mult mai uor de controlat. Scrisorile de informare. Publicaiile interne, cum sunt scrisorile de informare, pot mprtia informaiile pozitive despre o firm printre angajaii si. Ca membrii ai comunitii, angajaii se mndresc de realizrile firmei. Scrisorile de informare pot fi distribuite i membrilor importani ai comunitii, aa cum sunt oficialii guvernamentali, Camera de Comer, sau Biroul de Turism. Distribuitorii se bucur deseori atunci cnd citesc despre un client important, aa c scrisorile de informare pot fi expediate i acestui grup. Interviurile si conferintele de presa. Interviurile i conferinele de pres pot scoate n eviden utilitatea PR. De cele mai multe ori, interviurile i conferinele de pres sunt autorizate n cazuri de criz, dar firmele au avut deseori conferine de pres de succes, prin care anunau descoperiri tiinifice importante, sau care explicau detaliile unei expansiuni a corporaiei. Conferinele de pres au un aer de importan i credibilitate pentru c folosesc mijloacele mass-media pentru a prezenta informaiile privind corporaia. Evenimentele sponsorizate. Evenimentele sponsorizate au fost considerate ca o form important de PR. O firm se poate implica n evenimentele comunitare prin sponsorizri. Strngerile de fonduri pentru tot felul de organizaii nonprofit ofer o imagine pozitiv firmelor. Publicitatea. Publicitatea este expunerea gratuit n mass-media a activitilor firmei sau a produselor i serviciilor acesteia. Publicitatea intr n atribuiile PR dar, cu excepia comunicatelor de pres, nu poate fi controlat ca alte metode folosite de departamentul de PR. Un avantaj major al publicitii, dac informaia este pozitiv , este c este credibil. Publicitatea a purtat adevrate poveti ale subiectelor n televiziune i radio, n ziare i n reviste, oferind un aer de credibilitate n contextul credibilitii mijloacelor mass- media. Organizaiile non profit se folosesc deseori de publicitate sub forma unor povestiri de informare i ctig interesul public la preuri de nimic sau uneori chiar i gratis.

B.Selectarea mijloacelor de informare pentru o actiune de RP Bineneles odat cunoscute mijloacele, ele trebuie si puse n practic. Eficiena campaniilor de PR este un subiect fierbinte n lumea relaiilor publice de oricare parte a baricadei te-ai afla: fie realizator, fie consumator al acestui tip de activitate. Sunt acceptate unanim afirmaiile urmtoare: o marc include n valoarea sa si renumele; o companie valoreaz n ochii investitorilor diferit fa de detaliile strict contabile; ncrederea, relaia unei organizaii cu mediul n care i desfoar activitatea, este o construcie complex si nu este simplu de cuantificat. ntruct construcia renumelui si a relaiei cu diversele comunitai este n fapt esena activitaii de PR, tema fierbinte ramne, totui, cum se poate msura eficiena? Un prim pas n realizarea unei evaluri este stabilirea precis a obiectivelor si a relaiei dintre scop, instrumentele utilizate si intele lor. Fa de acestea se poate obine o prima cheie de control. La acest moment, n practic, aceasta este cea mai comun form de evaluare. De aceea, o dat cu preluarea detaliilor ageniile de PR sunt extrem de atente la definirea temelor realizabile prin intermediul diferitelor instrumente. Pentru elaborarea strategiei si integrarea tuturor elementelor este, de asemenea, necesar utilizarea studiilor de pia specifice. n paralel cu acestea, studiile de evaluare a tendinelor sunt de asemenea utile, fiind un instrument de msur si coordonare cu situaia general a pieei si a competitorilor. n final, se obine astfel un audit complex al procesului de comunicare si al percepiei asupra organizaiei, de la care se poate construe drumul ctre obiectivele stabilite. Analitii si practicienii domeniului pledeaz pentru acest instrument, ca fiind absolute indispensabil: cercetarea complex ante si, evident, post campanie. In acelai timp ei resping din ce n ce mai vehement aplicarea metodelor de msurare a activitii de PR prin asimilarea cu alte activiti din domeniul comunicrii. Marea problem rmne includerea n bugete a acestui proces de evaluare. Chiar si pe pieele mai mature este o provocare alocarea a 10-15% din bugetul total de PR (procent vehiculat frecvent ca fiind cel necesar) pentru aceste activiti. Piaa romneasc este si ea conectat la aceste tendine, din ce n ce mai muli clieni fiind adepii programelor de monitorizare si control al eficienei, fie prin alocarea unor resurse pentru cercetare, fie prin studierea tendinelor si benchmarking, fie prin introducerea unor formule de raportare mai precise, la perioade de timp mai scurte. Relaiile publice nseamn mult mai mult dect comunicare. Deoarece relaiile publice sunt adesea vzute ca o subdisciplin a comunicrii, este de neles c cei care se ocup de marketing, s tind s apeleze la profesioniti cnd vine vorba de planificarea comunicrii n marketing, adesea profesioniti n publicitate sau vnzri promoionale. Bineneles c relaiile publice se reflect n toate aspectele marketingului, iar implicarea nc de la nceput asigur beneficii maxime din investiie. n plus, adesea din perspectiva relaiilor publice se pot aduga marketingului noi dimensiuni si valori. Iniial marketingul a evoluat ca o disciplin de afaceri separat de vnzri. Mai recent a devenit disciplina "umbrel" sub care vnzrile constituie doar o parte. Important ntr-un marketing eficient sunt fazele de analiz si planificare. Prima ntrebare n marketing trebuie s fie ntotdeauna: " Exist o pia si, dac da, care este aceasta?" Abia apoi pot fi puse alte ntrebri cum ar fi care sunt nevoile pieii, competiia, nivelul preurilor, canalele de distribuie etc. Relaiile publice ar trebui s fie luate n considerare nc de la nceput. Specialitii pot contribui la analiza oportunitilor si pieelor att din experiena lor ct si din perspectiva unei posibile acceptri a opiunilor. Cercetarea iniial poate ajuta la definirea, de exemplu, fazei de cercetare si dezvoltare cu un efect considerabil.

Deoarece relaiile publice ar trebui s fie un proces biunivoc, cercetarea iniial din pia, bazat pe experiena specialitilor, poate ajuta planificrii. 3 Caracterizarea principalelor instrumente ale marketingului PR A.Identificarea instrumentelor marketingului RP Publicatiile : Pentru a stabili contacte cu piata tinta si pentru a o influenta ,firmele se bazeaza foarte mult pe materialele de comunicare.Dintre acestea amintim: rapoartele anuale, brosurile, articolele, materialele audiovizuale si revistele editate de catre firme. Brosurile pot juca un rol important in informarea consumatorilor vizati despre ceea ce este un produs, despre modul in care functioneaza si trebuie asamblat. Articolele bine gandite, scrise de catre directori ai firmei pot atrage atentia asupra firmei si asupra produselor sale.Scrisorile de informare si revistele pot ajuta la consolidarea imaginii firmei si pot transmite informatii importante catre piata tinta. Materialele audiovizuale cum ar fi: filmele, diapozitivele, casetele video si audio, sunt tot mai des utilizate ca instrumente promotionale.Costul materialelor audiovizuale il depaseste de obicei pe cel al materialelor tiparite,insa si impactul lor este mai mare.In zilele noastre este un lucru obisnuit ca un colegiu sa angajeze o firma de profesionisti care sa realizeze un film atractiv,destinat atat prezentarii cu ocazia calatoriilor de recrutare a viitorilor studenti, cat si expedierii catre candidati pentru a-i incuraja sa aleaga colegiul respectiv. Manifestarile speciale : Firmele pot atrage atentia asupra noilor lor produse sau asupra altor activitati pe care le executa,organizand manifestari speciale.Dintre acestea amintim :conferintele, seminariile, excursiile de studii, expozitiile, concursurile si competitiile, aniversarile, precum si sponsorizarile de evenimente sportive si culturale, toate acestea fiind menite sa inlesneasca contactarea publicului vizat. Sponsorizarea unei manifestari ofera ocazia firmei de a-si invita si gazduii furnizorii, distribuitorii si clientii, cat si de a atrage atentia in mod repetat asupra numelui si produselor lor. Stirile : Una din sarcinile majore ale specialistilor in PR este sa gaseasca sau sa creeze stiri favorabile despre firma, despre produsele sau despre personalul ei. Producerea de stiri cere, din partea celui ce o realizeaza, profesionalism in elaborarea relatarii,in analiza ei,precum si in redactarea unei declaratii de presa. Insa calificarea unui specialist in RP nu trebuie sa se limiteze la simpla elaborare de stiri.Pentru a putea sa determine mijloacele de informare sa accepte publicarea articolelor si sa fie prezente la conferintele de presa,el are nevoie de o solida pregatire in materie de marketing si in relatii interpersonale.Un bun manager de RP pentru mijloacele de informare in masa intelege nevoile presei de a primi relatari interesante si de actualitate,precum si articole bine scrise si capabile sa atraga atentia cititorului.Managerul pentru mijloacele de informare trebuie sa-ai creeze relatii favorabile cu redactorii si cu reporterii.Cu cat relatiile cu presa sunt mai atent cultivate,cu atat exista sanse mai mari ca imaginea firmei in paginile ziarelor sa fie mai buna. Discursurile : Sunt un instrument de realizare a publicitatii de produs si de firma.Din ce in ce mai des,managerii firmelor trebuie sa infrunte intrebarile venite din partea mijloacelor de informare in masa sau sa vorbeasca in cadrul asociatiilor comerciale ori cu ocazia intalnirilor de afaceri,iar

prestatia lor in aceste situatii poate fie sa consolideze,fie sa lezeze imaginea firmei.De aceea firmele isi aleg cu grija purtatorii de cuvant si utilizeaza specialisti in redactarea discursurilor, precum si profesori de retorica pentru a ajuta la imbunatatirea exprimarii in public a purtatorilor de cuvant. Activitatile in folosul public . Firmele pot atrage bunavointa publicului contribuind cu bani si timp la activitati legate de cauze nobile.In mod obisnuit,o mare firma va cere directorilor ei sa sprijine interesele comunitatii din zona unde sunt amplasate birourile sau uzinele ei. In alte cazuri,firmele vor dona o anumita suma de bani pentru o cauza bine precizata si care nu are legatura cu activitatea comerciala a firmei.Numita marketingul cauzelor nobile,aceasta metoda este utilizata de un numar tot mai mare de firme pentru a atrage bunavointa publicului. Miloacele de creare a identitatii : In mod normal, materialele ce provin de la o anumita firma au un aspect diferit, fapt ce intretine confuziesi duce la irosirea ocaziei de a crea si de a intari identitatea corporatiei respective. Intr-o societate suprasaturata de comunicatii, firmele trebuie sa concureze acerb pentru a atrage atentia publicului. Ele trebuie sa se straduiasca sa-si creeze o identitate vizuala pe care publicul sa o recunoasca imediat.Identitatea vizuala se impune prin intermediul a tot ce provine de la firma sau este folosit in cadrul firmei siglele, papetaria, brosurile, simbolurile, formularele oficiale, cartile de vizita, cladirile, uniformele si regulile privitoare la vestimentatia angajatilor, vehiculele. B.Realizarea sarcinilor compartimentului de RP Consilierii de relaii publice ar trebui s aib ocazia s se implice n dezvoltarea raportului pentru cercetarea de pia. Atunci cnd cercetarea privete factori cum ar fi competena companiei, serviciile oferite , produsele sau brandurile sale din pia, relaiile publice vor fi jucat un rol n crearea acestei competene. n mod egal este probabil s joace un rol si n dezvoltare ca urmare a analizei studiului, aa nct este normal ca cei a cror activitate va fi direct afectat de cercetare s aib un cuvnt de spus. Contribuia fiecrui element poate fi identificat prin cercetare. Unii cred c dificultatea major n ceea ce privete relaiile publice a fost dintotdeauna msurarea contribuiei sau eficienei menionat mai sus. Luai n considerare urmtoarele: compania deruleaz o campanie de publicitate si controleaz cu exactitate unde si cnd apar mesajele publicitare. Noul produs iese pe pia si conexiunea este oarecum direct. Dar efectele unei campanii de relaii publice se pot construi n timp, cu influene rspndite n cadrul diverselor tipuri de audiene. Dac vnzrile cresc, de exemplu, n urma unei campanii, cum se poate ti cu siguranta dac aportul relaiilor publice si nu al publicitii sau vnzrilor a fost cauza principal? O tehnic dovedit este asigurarea c unul sau mai multe mesaje cheie, sunt purtate numai prin intermediul relaiilor publice. Cercetrile pot testa acceptarea acestora de ctre un public int si n particular, ct de bine sunt primite acestea pe parcursul studiului. Cercetarea poate fi planificat s adauge valoare relaiilor publice. Un alt motiv pentru implicarea consultanilor n relaii publice, n analiza cercetrii este acela c uneori pot fi adugate unele ntrebri care vor avea un rspuns reprezentativ pentru valorile RP. De exemplu un productor de cravate ar putea s cerceteze piaa pentru a afla ct de des barbaii cumpara cravate si de unde le cumpr. De asemenea compania ar dori s tie ct de des cravatele sunt oferite drept cadouri. Toate aceste informaii sunt utile n planificarea marketingului, dar este puin probabil s fie de vreun interes n afara industriei cravatelor. Inc o ntrebare care trebuie

adugat ar fi ci brbai primesc cravate pe care nu le-au purtat niciodat si de la cine le-au primit (soie, soacra sau coleg de birou). Astfel s-ar putea crea o informaie care ar fi irezistibil pentru muli jurnaliti. i o alt ntrebare care s-ar putea ridica ar fi o comparaie ntre cravatele care se poart n partea de Nord sau de Sud a unei ri la persoane tinere sau mai n vrst, sau cravatele purtate acas sau la birou. n acest fel oportunitile relaiilor publice se extind. Bineneles c o cercetare de pia serioas, nu ar trebui sa dea rspunsuri la ntrebri de relaii publice, neserioase, dar nici s piard posibilitatea adugrii unui element important programului de relaii publice. nc din fazele primare ale dezvoltrii proiectului, consilierii n relaii publice pot dezvolta idei complementare. De asemenea pot introduce elemente care s funcioneze n paralel cu cercetarea. De exemplu, n ipoteza studiului despre cravate si obiceiurilor relative la cumprarea cravatelor, consultantul poate sugera organizarea unei licitaii de cravate, iar incasrile s fie donate n folosul unui fond public pe care productorul de cravate a afirmat ca il susine. O scrisoare ctre celebriti pentru a dona o cravat pe care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaie, nu va fi doar de nsemntate pentru publicitate, dar va ajuta la strngerea unor fonduri pentru o cauz bun. Relaiile publice pot crea studii orientate pe publicitate n sensul c uneori consultanii n relaii publice pot sugera o cercetare pe cont propriu, care este orientat strict ctre relaii publice. Acesta nu este un studiu care msoar eficiena relaiilor publice ci unul care are rolul de a aduna materialul necesar pentru scrierea unui articol. Dei unii ar putea argumenta c este o tehnic supraestimat care nu mai are originalitate, este inc adevrat ca un astfel de sondaj prezint interes pentru media si poate avea o acoperire substanial. Este mai puin important dac acestea contribuie la cunoaterea sau nelegerea pieii ntr-un sector de piat anume. n industria relaiilor publice, muli cred c dac o campanie de acest gen are o abordare superficial, sau o propunere necesit argumentare suplimentar, atunci un sondaj va fi dezvoltat ntr-o recomandare. Exist cateva firme mari de consultan care au o adevarat specializare n acest domeniu si, dei aceasta nu a dus la creterea reputaiei lor, nu au fost nici n detrimentul clienilor lor. Ideea unui sondaj pentru relaiile publice nu ar trebui descurajat pentru simplul motiv c nu este o idee nou. Oricum, dac specialitii n managementul marketingului doresc s protejeze si s construiasc o reputaie solid pentru companie, vor dori s evite s fie percepui ca superficiali, manipulativi sau cinici. n alte cuvinte, compania ar trebui s pun ntrebri dincolo de banalul : "va genera impact n media?" Specialitii n management pot ntreba dac studiul va ntri poziia sau autoritatea companiei n sectorul n care activeaz. De asemenea ar putea dori s afle dac va ajuta mbuntirea poziiei companiei si crearea unei diferenieri fata de competitori. Un test simplu pentru a testa dac un studiu propus este o idee bun sau nu este acela folosit si n cazul oricrui concept promoional, spre exemplu o sponsorizare planificat. Acesta este s v ntrebai cum ai reaciona dac cel mai mare competitor al dumneavoastr ar anuna c a preluat activitatea cel mai mare competitor al dumneavoastr ar anuna c a preluat activitatea. Dac reacia ar fi s v blamai c nu ai fost acolo primul atunci probabil este o idee buna. Dac reacia este de indiferent, nepsare atunci idea nu merit sa fie materializata.. Ce este interesant este c societatea i recunoate propriile nevoi de relaii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune firme n domeniu. Relaiile publice de orice fel necesit cercetri de pia (marketing) dar si cercetarea de pia are nevoie de relaii publice. Relaiile publice nu au totdeauna un rol n domeniul dezvoltrii de produse si servicii noi, n mod sigur nu n faza de concepere, dar consilierii n relaii publice sunt surse valoroase de informaii si ar trebui implicai n discuiile de planificare

Dintre toi cei implicai n marketing, cei care se ocup de relaiile publice au adesea cele mai complexe legturi n interiorul publicului relevant pentru noile produse: clieni, vnztori, furnizori, organisme din domeniul relaiilor publice sau din comer, ministere, grupuri de consumatori, mediu academic, mediu investiional si multe altele. Aceste perspective pot fi de folos n faza de planificare a produsului. Lansarea produsului ntr-o companie cu orientare puternic spre pia, relaiile publice au jucat un rol n proiectarea valorilor cheie care sunt asociate unei mrci (brand), prin articole, demonstraii, sampling, servicii pregtitoare si multe alte tehnici. Este de asemenea preferabil ca si specialitii n relaii publice s aib o opinie proprie asupra pieii. Aceasta ar putea da un nou suflu n discuia despre produsele noi sau dezvoltarea altora care s satisfac ideea de schimbare. Este util ca specialitii n relaiile publice s participe nc din stadiile primare de dezvoltare cnd se concepe dosarul pentru evaluarea unui nou produs sau regulat cand echipa de marketing revizuiete planul de dezvoltare al unui nou produs. Noile tipuri de abordri ale relaiilor publice pot uneori s ajute s menin n via un produs care este n real declin pe pia - sau s ajute unul nou sa gseasc noi oportuniti de afirmare. Poteniale idei bune pot da gre deoarece pot fi lansate ntr-un timp nepotrivit, pre necorespunztor, ntr-un sector al pieii nefavorabil, cu mesaje greite. Relaiile publice poate nu previn aceste dezastre. Dar experiena lumii ntregi si a pieii poate ajuta foarte mult n planning. Si dac specialitii n relaii publice sunt pltii oricum de ce s nu fie invitai la lansarea discuiilor nainte ca planurile sa fie finalizate? Cine poate spune cte neplceri pot fi evitate de ctre ntrebri potrivite puse la timpul potrivit? Inovaia n produs este una dintre cele mai importante activiti preluate de o companie modern si este nelept s fie implicai toi cei care au o perspectiv de expert n fazele de planificare si evaluare. Relaiile publice pot avea un rol mai mic sau mai mare de jucat n dezvoltarea si introducerea unor noi produse si servicii, dar asta depinde de contextul n care aceste produse sunt noi. Cu ct un produs este mai puin inovator, cu att trebuie s fie mai creativ activitatea relaiilor publice sau a altor strategii de marketing. O funcie important a marketingului este s adauge valoare produsului sau serviciului oferit. Att publicitatea ct si relaiile publice pot ajuta la transmiterea valorilor care mresc atractivitatea propunerii si construiesc o imagine a mrcii. Pe msur ce mass-media dispune de diverse canale de rspndire a informaiei, ambalajul poate juca un rol din ce n ce mai important n adaugarea de valoare mrcii. Dac designul nu este potrivit, atunci el poate aciona n sens negativ asupra valorilor produsului si mrcii. Aceast abordare se reflect n atenia crescnd acordat tuturor formelor de ambalaj si a designului acestuia. Tehnologia de tiprire si ambalare s-a imbuntit, iar costurile au sczut. Din ce n ce mai muli vnztori expun produsele chiar n ambalajul lor iar asta poate transmite un mesaj familiilor sau prietenilor. Tot mai multe produse sunt livrate n ambalaje laminate si tiprite color offset deoarece este tiut faptul c aceste mesaje pot avea o valoare mai mare nu doar n faza iniial a achiziiei dar si n meninerea fidelitii pentru marca si ncurajarea achiziiilor repetate. Un design inteligent poate avea o contribuie semnificativ n construirea unui brand: Forma ambalajului O modalitate deosebit de mpachetare Materialul pentru ambalaj Finisajul materialului pentru ambalaj Orice alte particulariti fizice

 Culoarea ambalajului Logo-ul sau stilul Utilizarea unu simbol Folosirea unei personaliti - Orice alt particularitate intenionat folosit Activitile de relaii publice trebuie structurate pentru a utiliza aceste valori nu doar s le reflecte n designul materialelor pentru relaii publice, ci folosindu-le ca element central n competiii, sponsorizri, sampling si orice alte activiti promoionale. n termeni practici crearea legturii dintre ambalaj si designul produsului este recomandat s fie cerut prerea unor designeri care s se ocupe si de materialele de lansare. Aceasta poate include articole de prezentare n mass-media, ambalaje, expuneri publicitare, materiale pentru diverse competiii etc. Este bine cunoscut n marketing c stabilirea preului unui produs sau a unui serviciu este o decizie important, implic instinct si cunoatere. Deoarece stabilirea preului este un element important n poziionarea produsului pe pia, acesta va avea o influen direct asupra asistenei oferite de relaiile publice, care de fapt sunt o parte a iniiativei de marketing pentru poziionarea produsului pe pia. Unii experi n marketing consider c multe produse eueaz datorit subevalurii preului.Unele produse care sunt considerate astzi lucruri ieftine de zi cu zi cum ar fi pixurile, ceasurile digitale, tricourile tiprite, au fost introduse iniial ca produse exclusiviste si vndute la preuri mari.Uneori aceasta se datoreaz faptului c productorul ncearc s obin maximum de profit din investiia n dezvoltarea produsului, minimiznd riscul lansrii unui produs necunoscut pe pia, dar uneori dovedindu-se un eec datorit nenelegerii mecanismelor de stabilire a preului care funcioneaz pe pia. Este puin probabil ca un consultant n relaii publice s fie capabil sau s vrea s fac recomandri cu privire la stabilirea pretului, dar experiena sa n cunoaterea atitudinii clienilor fa de companie si de reputaia concurenilor poate fi un element de mare ajutor. Cercetarea si experiena sugereaz c, consumatorii nu au cunostine detaliate despre preurile produselor dar cunosc limitele ntre care se pot ncadra. ntotdeauna va exista o limit superioar peste care produsul va fi considerat ca fiind scump. n aceeai msur exist si o limit inferioar sub care ncep s apar ndoieli asupra calitii produsului. Cnd consumatorul are n vedere un produs nou despre care nu are nici o cunotint, el l apreciaz n funcie de alte produse similare. Eforturile relaiilor publice n definirea unui pre si a valorii produsului vor fi mai bine acceptate de ctre consumator cnd acestea sunt confirmate de ctre tere prti cu credibilitate sporit (de exemplu critici de specialitate). Strategia de stabilire a preului adoptat pentru produs sau seviciu se constituie ntr-o parte important a analizei si aceasta va defini abordrile si mesajele n planul de aciune propus. 4.Elaborarea unui program de RP A.Identificarea etapelor elaborarii unui program de RP Relaiile publice reprezint un proces n cinci etape: 1. identificarea problemei care poate fi rezolvat prin activitatea de RP 2. cercetarea constatarea prin care se stabilesc cauzele i efectele problemei respective, precum i soluiile posibile; 3. planificarea, sau elaborarea unui program bazat pe informaiile i previziunile obinute n

etapele anterioare; 4. aplicarea planului, sau implementarea programului realizat n etapa anterioar i ajustarea lui pe parcurs; 5. evaluarea activitii, respectiv a eficienei programului stabilit i realizat. Acest proces se bazeaz pe metode tiinifice de cercetare i rezolvare a unei probleme; el presupune parcurgerea unor etape bine definite, care se succed ntr-o progresie logic. Etapele se condiioneaz i se determin reciproc. .Fiecare etap rezult din pasul fcut naintea ei, i determin pasul ce va fi executat ulterior.