1

OSTEOINTEGRAREA IMPLANTELOR METALICE N FUNCTIE DE

GRADUL DE PREGTIRE AL SUPRAFETEI

Prof.Dr. Ion PTRA$CU`
Prof. Dr. Ing. Daniel BUNEA``
Ing. Florin MICULESCU``
Dr. Lucian Toma CIOCAN`
*Catedra de Propedeutic si Materiale Dentare, Facultatea de Stomatologie, U.M.F.
,Carol Davila, Bucuresti
** Catedra de Stiinta Materialelor, Facultatea de Inginerie si Stiinta Materialelor,
Universitatea Politehnic, Bucuresti

Rezumat
Scopul cercetrii.
Aceast lucrare si propune s evalueze interactiunea dintre implantele metalice si
tesutul osos periimplantar n Iunctie de compozitia chimic a acestora si de gradul de
pregtire al supraIetei.
Material yi Metod.
Au Iost luate n studiulcomparativ dou aliaje, utilizate, conIorm indicatiilor
Iabricantilor, n chirurgia oral: aliaj de titan tip Ti6Al4V si otel inoxidabil austenitic tip
316L, prelevat dintr-o plac de osteosinteza. Din proteze Iunctionale umane s-au pregtit
probe paralelipipedice cu dimensiunile 2,5 / 2,5 / 5 mm ( L / l / h ). Fiecare Iat axial a
probei a Iost pregtit prin sleIuire pe hrtie abraziv de diIerite rugzitti: P1200
(lustruire metalograIic), P800, P600, respectiv P320.
Probele pregtite de dimeniuni si supraIete egale au Iost implantate transcortical
n tibia aceluiasi organism (iepure).
La 2 luni de la implantare, s-au prelevat probele biologice prin sacriIicarea
subiectului. Acestea au Iost supuse investigatiilor imagistice calitative si cantitative cu
ajutorul microscopului electronic XL30-ESEM.
Discu(ie. Rezultate.
Fiecare prob a Iost analizat prin microscopie electronic ESEM, cu ajutorul
detectorului de electroni secundari n mediu de vapori de ap (GSE), cu detectorul de
electroni retromprstiati (BSE), respectiv analize compozitionale calitative si cantitative
de tip EDAX.
La analiza de microscopie electronic ESEM s-a identiIicat gradul de pregtire al
supraIetei, dimensiunile hiatusului periimplantar si plexul vascular periimplantar pentru
Iiecare prob. De asemenea a Iost observat grosimea calusului Iibros periimplantar n
curs de calciIiere si morIologia tesutul osos de neoIormatie.
Concluzii.
IndiIerent de tipul de aliaj s-a observat microscopic o direct proportionalitate ntre
gradul de pregtire al supraIetei implantului si viteza transIormrii tesuturilor
periimplantare n tesut osos matur (tesut inIlamator cu plex vascular de neoIormatie,
tesut Iibros, tesut osos de neoIormatie).
Adeziunea maxim a tesutului osos s-a observat la rugozitatea de P320 (cea mai
mare) a implantului din Ti6Al4V, hiatusul Iiind minim.
2
Pentru nici unul dintre aliaje nu au Iost observate procese de osteoliz periimplantar,
ceea ce dovedeste existenta unei interactiuni Iavorabile ntre biomaterialul implantat
si structura biologic (tesutul osos).


INTRODUCERE
Comportarea implanturilor n mediul biologic a reprezentat un cmp major de
interes n chirurgie. Cu toate acestea, mentinerea direct n tesut osos, Ir Iormarea
tesutului conjunctiv, nu a Iost acceptat ca Iiind o caracteristic a bioingineriei pn n
momentul n care nu au Iost descrise succesele implantrii titanului n protetica
stomatologic, Iolosind conceptul de biointegrare. Biointegrarea este deIinit, n linii
mari, ca Iiind ncorporarea permanent a unui component ne-biologic cu Iunctia de a
nlocui, endoprotetic sau exoprotetic, structuri biologice si care s Iie capabil s suporte
sarcini Iunctionale nelimitate.
PerIormanta unui biomaterial depinde de mai multi parametri: structura
materialului, design-ul implantului, si mai ales biocompatibilitatea acestuia. Alturi de
acesti Iactori dependenti de biomaterial exist si anumiti parametri clinici (procedurile
chirurgicale) si biologici (vrst, starea de sntate, etc.) care intervin n procesele
complexe de biointegrare a materialelor implantate.
Numeroase studii aproIundate au Iost realizate privind aportul sanguin osos si
contributia acestuia la biointegrarea intramedular a implantelor metalice. Cu toate
acestea, consultnd amnuntit literatura de specialitate, nu au Iost Icute reIeriri privind
succesiunea etapelor morIobiologice de biointegrare pentru diIerite aliaje utilizate n
implantologie n Iunctie de gradul de pregtire al supraIetei si n concordant cu
posibilittile actuale de investigatie eletrono-microscopic.


SCOPUL CERCETRII.
Aceast lucrare si propune s evalueze interactiunea dintre implantele metalice si
tesutul osos periimplantar n Iunctie de gradul de pregtire al supraIetei. Prin aceast
cercetare s-a dorit urmrirea etapelor de Iormare si maturare a tesutului osos de
neoIormatie periimplantar, ncercnd a Iace o corelatie ntre intensitatea acestor
transIormri si tipul compozitional al aliajului de implantat si gradul de prgtire al
supraIetei acestuia.


MATERIAL $I METOD.
Au Iost luate n studiu dou aliaje, utilizate, conIorm indicatiilor Iabricantilor, n
ortopedie: aliaj de titan tip Ti6Al4V si otel inoxidabil austenitic tip 316L, prelevat dintr-o
plac de osteosintez. Din proteze Iunctionale umane s-au pregtit probe paralelipipedice
cu dimensiunile 2,5 / 2,5 / 5 mm ( L / l / h ). Fiecare Iat axial a probei a Iost pregtit
prin sleIuire pe hrtie abraziv de diIerite rugzitti: P1200 (lustruire metalograIic),
P800, P600, respectiv P320.
Probele pregtite de dimeniuni si supraIete egale au Iost implantate transcortical
n tibia aceluiasi organism (iepure) (vezi Iigura 1).
3










Figura 1. Efectuarea geodelor tibiale transcorticale cu afutorul micromotorului cu
turatie reglabil in vederea implantrii probelor metalice

La 2 luni de la implantare, s-au prelevat probele biologice prin sacriIicarea
subiectului (vezi Iigura 2).


Figura 2. Probele biologice recoltate la dou luni de la implantare, pregtite
pentru anali:

Acestea au Iost supuse investigatiilor imagistice calitative si cantitative cu
ajutorul microscopului electronic XL30-ESEM.

REZULTATE.
Fiecare prob a Iost analizat prin microscopie electronic ESEM, cu ajutorul
detectorului de electroni secundari n mediu de vapori de ap (GSE), cu detectorul de
electroni retromprstiati (BSE), respectiv analize compozitionale calitative si cantitative
de tip EDAX.





4
Proba 1












Figura 3.Spectrul de emisie in radiatii X, obtinut in urma anali:ei compo:itionale
efectuate asupra probei 1

kV:25.00, Tilt: 0.00, Take-oII:35.04, Tc:100.0
Detector Type :UTW-Sapphire, Resolution :128.10, Lsec :202

EDAX ZAF QuantiIication, Standardless,
Element Normalized
SEC Table : DeIault

Element, Wt , At , K-Ratio,
Z A F

AlK, 7.48, 12.55, 0.0307, 1.0758,
0.3804 1.0038
TiK, 92.52, 87.45, 0.9107, 0.9930,
0.9912 1.0000
V K, 0.00, 0.00, 0.0000, 0.9734,
1.0025 1.0000
Total, 100.000, 100.000
Tabelul 1. Compo:itia chimic cantitativ a probei din Ti6Al4J

La analiza compozitional caliatativ si cantitativ a probei 1, eIectuat cu
ajutorul spectrometrului tip EDAX, s-a conIirmat compozitia acestei probe: aliaj tip
Ti6Al4V (vezi Iigura 3).


Analiza probei 1 n inciden( axial

La o incident axial pe proba 1 s-a observat macroscopic (X20) att umplerea
deIectului periimplantar cu tesutul osos de neoIormatie, ct si (pe anumite zone)
acoperirea implantului cu acest tesut (Iigura 4).
Ulterior, a Iost analizat interIata os-implant pe Iiecare Iat a probei.
5

a. b.
Figura 4. Imagine privind morfologia osului nou format in furul probei din aliaf tip
Ti6Al4J (a), Imagine privind topografia aceluiai implant (b)

Fa(a 1
Prin imagistica ESEM se identiIic
rugozitatea de supraIat P600. Hiatusul
periimplantar are dimensiuni reduse, n
medie 5 m, plexul vascular Iiind absent.
De asemenea se constat absenta tesutului
Iibros. Tesutul osos de neoIormatie
prezint un aspect de remodelare (vezi
Iigura 5).

Figura 5. Micrografie ESEM asupra
interfetei dintre osul nou format i
fata 1 a implantului

Fa(a 2

Rugozitatea supraIetei la acest
nivel (P320) a constituit Iactorul
determinant al aderentei maxime
neoosoase pentru acest implant (2m).
Cu toate acestea, procesele de
mineralizare a matricei organice
proteice sunt ntrziate Iat de cele
prezente la nivelul Ietei 1.

Figura 6. Micrografie ESEM asupra
interfetei dintre osul nou format i
fata 2 a implantului

6
Fa(a 3
La o rugozitate de P1000 se
constat la nivelul hiatusului
periimplantar de mari dimensiuni
(15m) prezenta unui plex vascular
bogat. Tesutul osos de neoIormatie
prezint canale Havers largi si la
distant.

Figura 7. Micrografie ESEM asupra
interfetei dintre osul nou format i
fata 3 a implantului

Fa(a 4
La rugozitatea de P800, hiatusul este de 10m, periimplantar observndu-se
prezenta tesutului Iibros necalciIicat, n grosime de 20-25m (vezi Iigura 8). Pe imagine
se surprind axele vasculare ale unor canale Havers colaterale.







Figura 8. Micrografie ESEM asupra
interfetei dintre osul nou format i
fata 4 a implantului
implantat proba din aliaf de titan tip
Ti6Al4J



Proba 2
Proba 2, conIorm analizei compozitionale EDAX a Iost conIectionat din aliaj
inoxidabil austenitic tip 316L (vezi Iigura 9).





Figura 9. Spectrul de emisie
in radiatii X, obtinut in urma
anali:ei compo:itionale
efectuate asupra probei 2
7
kV:20.00, Tilt: 0.00, Take-oII:35.05, Tc:100.0
Detector Type :UTW-Sapphire, Resolution :128.10, Lsec :199

EDAX ZAF QuantiIication, Standardless,
Element Normalized
SEC Table : DeIault

Element, Wt , At K-Ratio
Z A F

SiK, 0.32, 0.64, 0.0016, 1.1157,
0.4337, 1.0019
P K, 0.14, 0.26, 0.0009, 1.0901,
0.5529 1.0035
MoL, 3.33, 1.94, 0.0239, 0.9013,
0.7942 1.0019
S K, 0.00, 0.00, 0.0000, 1.1234,
0.6627 1.0044
CrK, 18.46, 19.87, 0.2062, 0.9982,
0.9838 1.1375
MnK, 1.80, 1.83, 0.0177, 0.9810,
0.9915 1.0139
FeK, 61.81, 61.97, 0.6076, 1.0005,
0.9652 1.0180
NiK, 14.14, 13.48, 0.1301, 1.0181,
0.9035 1.0000
Total, 100.000, 100.000

Tabelul 2. Compo:itia chimic cantitativ a probei din aliaf tip 316L

Analiza probei 2 n inciden( axial












a b
Figura 10. Imagine privind morfologia osului nou format in furul probei din aliaf tip
316L (a), Imagine privind topografia aceluiai implant (b)
8
Att la inspectia direct a probei biologice, ct si microscopic, s-a observat
deplasarea extern a implantului, datorat probabil neacolrii optime a periostului dup
implantare. Cu toate acestea, n ciuda diIiculttilor de obtinere a unei incidente Iavorabile
analizei, au putut Ii obtinute imagini de microscopie de baleiaj sugestive (vezi Iigura 10).

Fa(a 1

La mrire de 250X se identiIic
rugozitatea de supraIat P320. Hiatusul
periimplantar are dimensiuni medii de
10m, plexul vascular Iiind slab
dezvoltat.
Tesutul Iibsos, desi de grosime
redus, 10m, nu prezint semne de
osiIicare (vezi Iigura 11).

Figura 11. Micrografie ESEM asupra
interfetei dintre osul nou format i
fata 1 a implantului


Fa(a 2

n prezenta unei rugozitti de P1000, hiatusul periimplantar este de dimensiuni
impresionante (50 m). Vascularizatia plexal este total absent, iar tesutul Iibros bine
reprezentat (vezi Iigura 12).










Figura 12. Micrografie ESEM asupra
interfetei dintre osul nou format i
fata 2 a implantului
9
Fa(a 3

n cazul rugozittii supraIetei de
(P800), se observ aceleasi caracteristici
structurale ca si cele descrise la Iata 2,
cu deosebirea unei reduceri
nesemniIicative a spatiului
periimplantar de pn la 40m (vezi
Iigura 13).

Figura 13. Micrografie ESEM asupra
interfetei dintre osul nou format i
fata 3 a implantului


Fa(a 4

Abia la rugozitatea de P600
apare schitat vascularizatia
periimplantar, dnd aspectul
microstructural de 'ncercare de
osteointegrare, similar imagistic unei
etape de debut al acestui proces.
Hiatusul periimplantar este n
continuare lrgit la 20m (vezi Iigura
14).

Figura 14. Micrografie ESEM asupra
interfetei dintre osul nou format i
fata 4 a implantului

DISCUTIE. CONCLUZII.
Aparitia vaselor de neoIormatie constituie un moment important al procesului de
vindecare, datorit Iaptului c, realizndu-se circulatia sanguin n interiorul cheagului
perimplantar, devin posibile att o serie de transIormri celulare ct si accelerarea
metabolismului.
Dup aproximativ o lun, tesutul perimplantar este Iormat dintr-un tesut Iibros
care este treptat nlocuit de tesutul osos de neoIormatie. Dup dou luni de la implantare,
prin analiza de microscopie electronic de baleiaj, au Iost obtinute imagini ce atest
Iaptul c aparitia vaselor de neoIomatie intramedular periimplantar constituie principalul
element care Iavorizeaz biointegrarea implantelor metalice. Dup metaplazia Iibroas a
tesutului de reactie periimplantar are loc un nou proces de metaplazie osoas. n acest
proces, plexul vascular de neoIomatie dezvoltat la periIeria implantului suIer modiIicri
de tip sclerozant, calcare.
10
n Iunctie de tipul compozitional al implantului si de gradul de pregtire al
supraIetei acestuia, aceste transIormri s-au succedat cu mai multe caracteristici
individuale:
IndiIerent de tipul de aliaj s-a observat microscopic o direct proportionalitate
ntre rugozitatea supraIetelor implantului si viteza transIormrii tesuturilor
periimplantare n tesut osos matur (tesut inIlamator cu plex vascular de
neoIormatie, tesut Iibros, tesut osos de neoIormatie).
Adeziunea maxim a tesutului osos s-a observat la rugozitatea de P320 (cea
mai mare) a implantului din Ti6Al4 , hiatusul Iiind minim.
Pentru nici unul dintre aliaje nu au Iost observate procese de osteoliz
periimplantar, ceea ce dovedeste existenta unei interactiuni Iavorabile ntre
biomaterialul implantat si structura biologic (tesutul osos).


Bibliografie
1. Abron A. HopIensperger M. Thompson J. Cooper LF.- Evaluation oI a predictive
model Ior implant surIace topography eIIects on early - osseointegration in the rat
tibia model. - Journal oI Prosthetic Dentistry. 85(1):40-6, 2001 Jan.
2. Bunea D., Nocivin A Materiale biocompatibile Editura Bren, Bucuresti, 1998.
3. De Benedittis A. Mattioli-Belmonte M. Krajewski A. Fini M. Ravaglioli A. Giardino
R. Biagini G. - In vitro and in vivo assessment oI bone-implant interIace: a
comparative study. - International Journal oI ArtiIicial Organs. 22(7):516-21, 1999
Jul.
4. Frosch KH. Sondergeld I. Dresing K. Rudy T. Lohmann CH. Rabba J. Schild D.
Breme J. Stuermer KM - Autologous osteoblasts enhance osseointegration oI porous
titanium implants- Journal oI Orthopaedic Research. 21(2):213-23, 2003 Mar.
5. Hallgren C. Sawase T. Ortengren U. Wennerberg A.- Histomorphometric and
mechanical evaluation oI the bone-tissue response ton implants prepared with
diIIerent orientation oI surIace topography.- Clinical Implant Dentistry & Related
Research. 3(4):194-203, 2001.
6. Manzanares MC. Franch J. Carvalho P. Belmonte AM. Tusell J. Franch B. Fernandez
JM. Cleries L. Morenza JL - BS-SEM evaluation oI the tissular interactions between
cortical bone and calcium-phosphate covered titanium implants.- Bulletin du
Groupement International Pour la Recherche ScientiIique en Stomatologie et
Odontologie. 43(3):100-8, 2001 Sep-Dec.
7. Matsuo M. Nakamura T. Kishi Y. Takahashi K. - Microvascular changes aIter
placement oI titanium implants: scanning electron microscopy observations oI
machined and titanium plasma-sprayed implants in dogs. - Journal oI Periodontology.
70(11):1330-8, 1999 Nov.
8. Ptrascu I. Tehnologia Aliajelor Dentare, Editia II - Ed. Libripress, Bucuresti, 2002;
9. Sanz A. Oyarzun A. Farias D. Diaz I.-Experimental study oI bone response to a new
surIace treatment oI endosseous titanium implants.- Implant Dentistry. 10(2):126-31,
2001
10. Simmons CA. Valiquette N. Pilliar RM. - Osseointegration oI sintered porous-
surIaced and plasma spray-coated implants - An animal model study oI early
11
postimplantation healing response and mechanical stability. -Journal oI Biomedical
Materials Research. 47(2):127-38, 1999 Nov.
11. Tzvetanov L. Nikolaeva S. Michailov I. Tivchev P.- Bone and ceramic interaction in
the bone union process. - Ultrastructural Pathology. 26(3):171-5, 2002 May-Jun.