Scoala Sanitara Ocrotirea Grupa III. B.

Lisenche Cristina SURSE DE FINANTARE A PROIECTELOR IN DOMENIUL SANITAR Reforma in sistemul sanitar a vizat o serie de obiective, intre care reforma finantarii asistentei medicale detine un rol central. Introducerea asigurarilor sociale de sanatate , care functioneaza de la 1 ianuarie 1998, o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 145/1997, a insemnat o schimbare fundamentala a modului de finantare a asistentei medicale si s-a perfectionat de la an la an,a adus in sistem sume suplimentare pentru finantarea serviciilor medicale dezvoltanduse pe principii care se regasesc in majoritatea tarilor din Comunitatea Europeana . Legislatia aferenta realizarii reformei, precum si modul de implementare au fost deficitare in sensul ca reglementarile nu au fost in toate cazurile clar elaborate, nu au avut programe de implementare si nici nu au fost monitorizate si controlate. Sistemul de finantare a sanatatii Incepand cu 1 ianuarie 1998, o data cu intrarea in vigoare a Legii nr. 145/1997 privind asigurarile sociale de sanatate s-a trecut la un nou sistem de finantare a sanatatii, astfel: a) din bugetul fondului de asigurari sociale de sanatate pentru servicii medicale, dispozitive medicale si medicamente necesare persoanelor asigurate; b) din bugetul de stat pentru unitati sanitare si activitati din domeniul sanatatii publice,programe nationale de sanatate si actiuni sanitare, investitii; c) din credite externe pentru aparatura medicala de mare performanta ; d) din bugetele locale pentru stimulente acordate donatorilor voluntari de sange; e) venituri extrabugetare pentru programe de sanatate si activitati de perfectionare a personalului medical. Situatia actual privind finanarea serviciilor medicale In prezent, finantarea serviciilor medicale spitalicesti detine in continuare o pondere importanta comparativ cu celelalte tipuri de servicii, de cca 60 % din fondurile de asigurari sociale de sanatate comparativ cu alte tari din CE ( 40-50%) unde o parte din aceste servicii sunt rezolvate de asistenta medicala ambulatorie sau ingrijiri de specialitate la domiciliul pacientului. 1. La momentul actual finanarea serviciilor se face pe baza de contract ntre furnizorii acestora i casele de asigurri de sntate; Problem: -nedefinirea clara a naturii juridice a contractelor de furnizare a serviciilor medicale, in opinia Casei Nationale de Asigurari de Sanatate fiind de natura comerciala.

- neadaptarea structurilor organizatorice si functionale ale furnizorilor de servicii medicale in raport cu sistemul de contractare a serviciilor medicale. 2. Pentru a putea furniza servicii medicale unitile trebuie s fie autorizate i/sau acreditate . 3. Accesul la serviciile medicale spitaliceti este condiionat de necesitatea acestor servicii Problem: - lipsesc stimulentele i posibilitile medicului de familie de a aciona n sensul degrevrii spitalului de servicii nenecesare. 4. Serviciile medicale rambursate sunt stabilite prin norme. Problem: definire insuficient a serviciilor acoperite prin asigurrile sociale; numarul unitatilor sanitare si in special al spitalelor nu este corelat cu nevoia de servicii sanitare astfel incat Casa Nationala sa poata stabili in mod real relatia intre necesar si posibilitatea de acoperire financiara. Masuri necesare: 1. Clarificarea aspectelor legislative privind drepturile i obligaiile prilor contractante (spitalul i CJAS) a. Negocieri reale ntre pri privind serviciile contractate avand in vedere performanta spitalului in functie de dotarea cu aparatura medicala, incadrarea cu personal de specialitate , conditii hoteliere diferentiate, competenta privind pachetul de servicii oferit b. Evidenierea factorilor externi care pot modifica termenii contractului (inflaia,TVA etc.) c. Ritmicitate n derularea sumelor contractate d. Acoperirea temporar a mijloacelor circulante prin diferite mecanisme , inclusive credite de la trezorerii sau banci e. Implicarea Direciilor Judeene de Sntate Public (ca reprezentant al autoritilor centrale i locale cu rol n aplicarea politicilor de sntate) n procesul negocierii 2. Monitorizarea respectrii contractelor de furnizare de servicii medicale spitaliceti 3. Auditul intern al spitalelor 4. Clarificarea modului de soluionare a litigiilor legate de contractare mbuntirea modalitii de finanare actuale: 1. Pentru a diminua stimulentul de a interna ct mai muli pacieni este necesar ca n contractele cu CJAS s fie negociat un anumit numr de internri (plecnd de la fondurile disponibile) i s fie prevzute situaiile concrete cnd acest numr poate fi depit (epidemii, accidente colective etc.). 2. Monitorizarea internrilor i a transferurilor pentru a vedea justificarea lor i stabilirea unui nivel maxim acceptat pentru internri de urgen (diferit n funcie de tipul spitalului) 3. Pentru reducerea internrilor n cazurile ce nu reprezint urgene medicale se pot stabili liste de ateptare 4. Modificri n funcionarea sistemului de sntate pentru a diminua cererea de servicii la nivelul spitalului:

a. Stimularea medicilor de familie n a furniza mai multe servicii n ambulatoriu i a nu trimite pacienii ctre ali furnizori (diminuarea ponderii capitaiei n favoarea plii per consultaie) b. Stimularea sistemului ambulatoriului de specialitate (prin mecanisme financiare, monitorizarea trimiterilor la spital etc.) i a accesului la investigaii paraclinice n ambulatoriul de specialitate c. Modificarea sistemului de compensare a medicamentelor n ambulatoriu pentru acoperirea ct mai mare a celor eseniale i generice