Metoda Greedy

1. 2. 3. 4. Descriere Prezentare Probleme clasice rezolvate prin metoda Greedy Exercitii

1.Descriere
Metoda Greedy este una din cele mai directe tehnici de proiectare a algoritmilor care se aplic la o varietate larg de probleme.In general,aceasta metoda se aplica problemelor de optimizare.Specificul acestei metode consta in faptul ca se construieste solutia optima pas cu pas,la fiecare pas fiind selectat(sau "inghitit") in solutie elementul care pare "cel mai bun"la momentul respectiv,in speranta ca va duce la solutie optima globala.

2.Prezentare

Se d o mulime A cu n elemente i se cere s se determine o submulime a sa(B) care satisface anumite restricii. Aceast submulime se numete soluie posibil. Se cere s se determine o soluie posibil care fie s maximizeze fie s minimizeze o anumit funcie obiectiv dat. Aceast soluie posibil se numete soluie optim. Metoda Greedy lucreaz n pai astfel: 1. Multimea B este vida la inceput 2. Se alege un element din A care pare a fi solutia optima la pasul i 3. Se verific dac elementul ales poate fi adugat la mulimea soluiilor, dac da atunci va fi adugat 4. Procedeul continu astfel, repetitiv, pn cnd au fost determinate toate elementele din mulimea soluiilor Observaie: Metoda Greedy nu caut s determine toate soluiile posibile ( care ar putea fi prea numeroase) i apoi s aleag din ele pe cea optim, ci caut s introduc direct un element x n soluia optim.Acest lucru duce la eficienta algorimilor Greedy,insa nu conduc in mod necesar la la o solutie optima si nici nu este posibila formularea unui criteriu general conform caruia sa putem stabili excat daca metoda Greedy rezolva sau nu o anumita problema de optimizare.Acest motiv duce la insotirea fiecarei rezolvari prin metoda Greedy a unei demonstratii matematice(in general prin inductie). 3. Probleme clasice rezolvate prin metoda Greedy

3.1 Problema spectacolelor A. Problema :

Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole ce pot fi jucate in singura sala pe care o are la dispozitie.Stiind ca i s`au propus n (n <= 100) spectacole si pentru fiecare spectacol i`a fost anuntat intervalul in care se poate desfasura [Si,Fi] (Si reprezinta ora si minutul de inceput,iar Fiora si minutul de final al spectacolului i),scrieti un program care sa permita spectatorilor vizionarea unui numar cat mai mare de spectacole.

B. Exemplu :
spectacole.in Code: 5 12 30 16 30 15 0 18 0 10 0 18 30 18 0 20 45 12 15 13 0 spectacole.out Code: 5 2 4 C. Solutie Ordonam spectacolele crescator dupa ora de final.Selectam initial primul spectacol(cel care se termina cel mai devreme).La fiecare pas selectam primul spectacol neselectat,care nu se suprapune cu cele deja selectate(cele care incep dupa ce se termina ultimul spectacol). Code: #include<stdio.h> int n,inceput[100],sfarsit[100],nr[100]; void citeste(); void sorteaza(); void rezolva(); int main() {

freopen("spectacole.in","r",stdin); freopen("spectacole.out","w",stdout); citeste(); sorteaza(); rezolva(); fclose(stdin); fclose(stdout); return 0; } void rezolva() { int ultim,i; for(ultim = 0,i = 1; i < n; i++) if(inceput[nr[i]] >= sfarsit[nr[ultim]]) // selectam spectacolul ce ne avantajeaza { printf("%d ",nr[i]+1); ultim = i; } printf("\n"); } void sorteaza() //ordonam crescator spectacolele dupa ora de final { int schimb,i,aux; do { schimb = 0; for(i = 0; i < n-1; i++) if(sfarsit[nr[i]] > sfarsit[nr[i+1]]) { aux = nr[i]; nr[i] = nr[i+1]; nr[i+1] = aux; schimb = 1; } }while(schimb); } void citeste() { int i,m,h; scanf("%d",&n); for(i = 0; i < n; i++)

{ nr[i] = i+1; scanf("%d %d",&h,&m); inceput[i] = h * 60 + m; //pentru fiecare spectacol transformam ora de inceput in minute scanf("%d %d",&h,&m); //pentru fiecare spectacol transformam ora de sfarsit in minute sfarsit[i] = h * 60 + m; } }

3.2 Problema rucsacului A. Problema : Un hot nepravazator are la dispozitie un singur rucsac cu care poate transporta o greutate maxima Gmax.Hotul are de ales din n <= 50 obiecte si,evident,intentioneaza sa obtina un castig maxim in urma singurului transport pe care il poate face.Cunoscand, pentru fiecare obiect i greutatea Gi si castigul Ci pe care hotul l`ar obtine transportand obiectul respectiv in intregime,scrieti un program care sa determine o incarcare optima a rucsacului,in ipoteza ca hotul poate incarca in rucsac orice parte dintr`un obiect. B. Exemplu : rucsac.in Code: 5 100 1000 120 500 20 400 200 1000 100 25 1 rucsac.out Code: 2 100.00% 4 79.00% 5 100.00%

C. Solutie :

Vom reprezenta o solutie a problemei ca un vector x cu n componente,in care retinem pentru fiecare obiect fractiunea incarcata in rucsac de hot.Deci vectorull x trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : 1. Xi E [0,1], V i E { 1,2,...n }; //unde E = apartine si V = oricare ar fi 2. G1 * X1 + G2 * X2 + .. + Gn * Xn <= GMax; 3. f(x) = C1 * X1 + C2 * X2 + ... + Cn * Xn este maxima. Ordonam obiectele descrescator dupa castigul pe unitatea de greutate(valoare care constituie o masura a eficientei transportarii obiectelor). Cat timp este posibil (incap in rucsac),selectam obiectele in intregime.Completam rucsacul cu un fragment din urmatorul obiect ce nu a fost deja selectat. Code: #include<stdio.h> int o[50]; //ordinea obiectelor float c[100],g[100],x[100],Gr,GMax; int n; void void void void citeste(); sorteaza(); rezolva(); afiseaza();

int main() { freopen("rucsac.in","r",stdin); freopen("rucsac.out","w",stdout); citeste(); sorteaza(); rezolva(); afiseaza(); fclose(stdin); fclose(stdout); return 0; } void citeste() { scanf("%d%e",&n,&GMax); for(int i = 0; i < n; i++) { o[i] = i; scanf("%e%e",&c[i],&g[i]); //citim valorile

} } void sorteaza() { int i,schimb,aux; do //ordonam obiectele descrescator dupa castigul unitar { schimb = 0; for(i = 0; i < n-1; i++) if(c[o[i]]/g[o[i]] < c[o[i+1]]/g[o[i+1]]) { aux = o[i]; o[i] = o[i+1]; o[i+1] = aux; schimb = 1; } }while(schimb); } void rezolva() { int i; for(i = 0,Gr = GMax; i < n && Gr > g[o[i]]; i++) { x[o[i]] = 1; Gr-= g[o[i]]; } } void afiseaza() { for(int i = 0; i < n; i++) if(x[i]) printf("%d %e \n",i+1,x[i] * 100); }