1. Seminarul 1 (22.02.2012) Denitia modulelor stangi/drepte.

Exemple: R R-Mod, R[X] R-Mod, grupurile abeliene sunt Z-module, M (m, n, R) R-Mod, EndR (M ) R-Mod cand R e inel comutativ. Denitia aplicatiilor liniare si a submodulelor. Denita sumei directe externe a doua module si a sumei directe interne a doua submodule. Problema 1.1. M e suma directa interna a submodulelor N si P daca si numai daca orice element din M se scrie in mod unic ca suma unui element din N cu un element din P . Problema 1.2. Daca M = N P atunci M N P . Observatie: N P = (N {0}) ({0} P ). Cele trei teoreme de izomorsm pentru module. Problema 1.3. Daca M = N P atunci P M/N . Denirea produsului direct si a sumei directe externe pentru o familie oarecare de module. Denirea sumei directe interne pentru o familie oarecare de submodule. Legatura dintre suma directa externa si cea interna. iI R = RI , iI R = R(I) . Denitia unui sistem de generatori pentru un modul si a unui sistem liniar independent. Denitia notiunilor de baza, modul liber si de rang, cand inelul este comutativ. R(I) e modul liber, avand o baza indexata dupa I. Problema 1.4. Daca M e un R-modul liber avand o baza indexata dupa I atunci M R(I) . Stim astfel structura modulelor libere. Exemple: R[X] R(N) , R e modul liber peste el insusi, Zn nu e Z-modul liber, M (m, n, R) Rmn , Q nu e Z-modul liber, Z Z e Z-modul liber. Problema 1.5. Daca R e un inel comutativ, M e un R-modul si I e un ideal in R astfel incat IM = 0 atunci M are in mod natural o structura de R/I-modul astfel incat R-submodulele lui M coincid cu R/I-submodulele lui M . Aplicatie: Z150 -submodulele lui Z50 coincid cu subgrupurile lui Z50 .

2. Seminarul 2 (29.02.2012) Cand doua matrice sunt aritmetic echivalente? Denitia matricelor diagonal canonice. Matricele si transformarile elementare de tipul I, II si III. Denitia inelelor euclidiene si exemple.
1

Daca R e un inel euclidian atunci orice matrice cu m linii, n coloane si cu intrari din R poate adusa la o matrice diagonal canonica printr-un sir nit de transformari elementare. Prezentarea demonstratiei sub forma de algoritm. 0 2 0 Problema 2.1. : Fie A = 4 8 0 M3 (Z). Gasiti U , V GL3 (Z) si D, o 1 1 1 matrice diagonal canonica, astfel incat D = U AV . X2 X2 X 3X 2 Tema: Aratati ca A = X 2 X 3X 2 X X 3 + 4X 2 3X M3 (K[X]) e X2 + X X2 + X 3X 2 + 3X X 0 0 . 0 aritmetic echivalenta cu 0 X(X + 1) 2 (X + 1) 0 0 X Daca R e un inel principal atunci orice matrice cu m linii, n coloane si cu intrari din R e aritmetic echivalenta o matrice diagonal canonica. Fata de cazul euclidian, nu mai putem folosi doar transformari elementare pentru a aduce o matrice la o forma diagonal canonica. Problema 2.2. Sa se arate ca (Z[X], +) (Q>0 , ), unde Q>0 e multimea numerelor rationale pozitive.

3. Seminarul 3 (07.03.2012) Problema 3.1. (1) O transformare elementara de tipul II se poate obtine din transformari elementare de tipul I si III. Altfel spus, orice matrice elementara de tipul II se poate scrie ca produs de matrice elementare de tipul I si III. (2) O transformare elementara de tipul III asociata lui u U (R) se poate obtine din transformari elementare de tipul I si II daca si numai daca u = 1. Echivalent, o matrice elementara de tipul III asociata lui u U (R) se poate scrie ca produs de matrice elementare de tipul I si II daca si numai daca u = 1. (3) O transformare elementara de tipul I se poate obtine din transformari elementare de tipul II si III daca si numai daca e transformarea triviala. Problema 3.2. Fie R un inel euclidian. Aratati ca orice matrice inversabila cu intrari din R e produs de matrice elementare de tipul I si III. Fie R un inel comutativ, M un R-modul, x1 ,...,xn M , A = (aij )i,j GLn (R) si y1 ,...,yn M astfel incat

y1 x1 . . = A . . . . yn xn Atunci {x1 , ..., xn } e sistem de generatori/sistem liniar independent/baza daca si numai daca {y1 , ..., yn } e sistem de generatori/sistem liniar independent/baza. Daca R e un inel principal, M un R-modul liber de rang n si N un submodul al lui M atunci N e R-modul liber de rang n. Mai mult, exista {e1 , ..., en } o R-baza a lui M si d1 , ..., dr R \ {0}, r n, astfel incat d1 | d2 | | dr si {d1 e1 , ..., dr er } e R-baza a lui N . Am reamintit cele doua demonstratii: cea prin inductie dupa n si cea in care se cunoaste un sistem de generatori al lui N si o baza a lui M . Problema 3.3. Fie N submodulul lui Z3 generat de (1, 1, 1), (1, 1, 1), (0, 12, 4) si (3, 1, 3). Gasiti o baza a lui N si o baza a lui Z3 cu proprietatile din rezultatul anterior.

4. Seminarul 4 (14.03.2012) Problema 4.1. Fie K un corp comutativ si A GLn (K) astfel incat det(A) = 1. Sa se arate ca A e produs de matrice elementare de tipul I. Denitia submodulului de torsiune, a modulelor de torsiune si a modulelor fara torsiune. Exemple: Z si Q sunt grupuri abeliene fara torsiune, iar Zn si Q/Z sunt grupuri abeliene de torsiune. Problema 4.2. Fie R un domeniu de integritate si M un R-modul. Aratati ca M/t(M ) e modul fara torsiune. Denitia modulelor divizibile peste domenii de integritate si a grupurilor abeliene divizibile. Exemple: Q si Q/Z sunt grupuri abeline divizibile, iar Z si Zn , n > 1, nu sunt divizibile. Problema 4.3. Fie G = p prim Zp . Aratati ca: (1) t(G) = p prim Zp (2) G/t(G) e grup abelian divizibil, fara torsiune. Problema 4.4. Sa se arate ca un grup abelian admite o structura de Q-spatiu vectorial daca si numai daca e grup abelian divizibil, fara torsiune. Observatii: Z si Q/Z nu pot inzestrate cu structuri de Q-spatii vectoriale. Nu pot inzestrate nici cu structuri de Zp -spatii vectoriale, deci nu pot K-spatii vectoriale. Problema 4.5. Daca R e un inel comutativ si M un R-modul atunci HomR (R, M ) M (izo de R-module). Consecinta: HomZ (Z, A) A pentru orice grup abelian A si HomQ (Q, V ) V pentru orice Q-spatiu vectorial V .

Problema 4.6. Fie G = p prim Zp . Aratati ca: (1) HomZ (Q, G/t(G)) = 0. Mai mult, daca f : Z G/t(G) e morsm de grupuri, atunci exista f : Q G/t(G), morsm de grupuri, a.i. f |Z = f (2) HomZ (Q, G) = 0 (3) t(G) nu e sumand direct in G.

5. Seminarul 5 (21.03.2012) Problema 5.1. Fie R un inel principal, a1 , . . . , an R si d = gcd(a1 , . . . , an ). Sa se arate ca exista T GLn (R) astfel incat a1 a2 an T = d 0 0 Problema 5.2. Fie R un inel principal si a1 , . . . , an R astfel incat gcd(a1 , . . . , an ) = 1. Sa se arate ca exista o matrice A GLn (R) avand prima linie a1 a2 an . Aplicatie: Gasiti A GL3 (Z) astfel incat prima linie din A sa e (1) a1 x1 + a2 x2 + + an xn = b 3 2 6 . Problema 5.3. : Fie a1 , . . . , an , b Z si d = gcd(a1 , . . . , an ). Sa se arate ca ecuatia are solutii in Z daca si numai daca d | b. Daca V = (vij )i,j GLn (Z) e astfel incat a1 a2 an V = d 0 0 b b v11 v21 d d solutiilor ecuatiei (1) este v11 b v21 . d . . atunci b vn1 d e solutie a ecuatiei (1). Mai mult, multimea v12 v22 . . . vn2 v1n v2n . . . vnn

vn1

Aplicatie: Gasiti solutiile intregi ale ecuatiei

+ Z

+ + Z

3x1 + 2x2 + 6x3 = 4 Propozitie (fara demonstratie) Fie R un inel principal. Daca M e un R-modul nit generat atunci exista N M , submodul liber, de rang nit, al lui M , astfel incat M = t(M ) N . Problema 5.4. Daca M e un modul liber, de rang nit, peste un inel principal si N e un submodul al lui M astfel incat M/N e de torsiune, atunci N e liber, de acelasi rang cu M . Problema 5.5. Fie F un corp (comutativ) si R = F + X 2 F [X], subinelul lui F [X] format din polinoamele al caror monom de grad 1 lipseste. Sa se arate ca F [X] e R-modul nit generat, fara torsiune, care nu e liber. Deduceti ca R nu e inel principal.

Teorema (factorilor invarianti) Fie R un inel principal. Daca M e un R-modul nit generat atunci exista si sunt unici, pana la o asociere in divizibilitate, d1 , . . . , dm R, nenuli si neinversabili, si n N astfel incat d1 | d2 | | dm si M R/(d1 ) R/(d2 ) R/(dm ) Rn Observatie: d1 , . . . , dm se numesc factorii invarianti ai lui M , iar puterile elementelor ireductibile ce apar in descompunerea factorilor invarianti se numesc divizorii elementari ai lui M . Aplicatie: Gasiti divizorii elementari ai grupului Z20 Z40 Z80 . Problema 5.6. Determinati toate grupurile abeliene de ordin 500.