Sunteți pe pagina 1din 15

Moara cu noroc

Ioan Slavici

1.Date despre autor


Ioan Slavici se nate la 18 ianuarie 1848 la iria, lng Arad. A fost al doilea copil din cei cinci. Tatl su Savu Slavici a fost cojocar-, iar mama sa Elene Slavici s-a nscut la Borlea. ntre anii 1854-1858 frecventeaz coala elementar ortodox din iria, avndu-l ca dascl pe Dimitre Votinari. n 1859-1860 frecventeaz nc o dat clasa a IV-a la coala elementar pentru a se putea nscrie la liceu. n 1860-1865 urmeaz liceul din Arad, unde primea sptmnal merinde de acas. n 1865-1867 nva la liceul din Timioara, unde d ore de meditaii. n 1867-1868 nva la liceul maghiar din Arad. n august 1868 trece examenul de bacalaureat la Satu Mare. Apoi face o cltorie pe Valea omeului i n munii Apuseni. n octombrie 1868 se nscrie la Facultatea de Drept i tiine a Universitii din Budapesta, unde trece cursurile de literatur roman. n anul 1869 el se mbolnvete i se ntoarce la iria, neavnd bani. n aprilie 1869 se nscrie la Facultatea de Drept din Viena. Pentru a se asigura material, el lucreaz el lucreaz secretar la un notar din Cumlu. n septembrie 1869 -l cunoate pe Eminescu, care i rmne prieten i sftuitor pe toat viaa. Ambii sunt proclamai membri definitivi a societii literare Romania. n mai 1870 susine examenul de stat i ia lecii de la unii profesori cu nume european renumit (Suddwiy Arnds, Rudolpl Ihering, etc. Debuteaz n martie 1871 cu comedia Fata de biru, publicat n Convorbiri Literare. La 1 iunie 1872, n Convorbiri literare apare prima lui poveste Zna Zorilor cu culegeri din folclor. n iulie 1872 Slavici prsete Viena, ncheindu-se viaa lui de student. n octombrie 1874 sosete la Iai, fiind gzduit de colegul lui de studii la Viena. Aici, prin Eminescu face cunotin cu Ion Creang cu care leag o strns prietenie. n decembrie 1874 Slavici vine la Bucureti unde se stabilete cu traiul, locuind n strada Renaterii nr.3. La 11 septemtrie 1875 se cstorete cu Ecaterina Szoke Magyarosy, nrudit cu o familie din iria satul su natal, cu care va divora la 18 noiembrie 1885. Ioan Slavici a fost profesor de filosofie, logic, psihologie i roman la liceul Matei Basarab. La 1 noiembrie 1883, Slavici o cunoate pe Eleonora Tnescu Profesoar la coala elementar de fete din Sibiu, cu care se cstorete la 18 martie 1886 la Sibiu. La 11 noiembrie 1886 se nate Titu-Liviu, primul copil al lui Slavici, avndu-l ca na la botez pe Titu Maiorescu. n mai 1887 Slavici este ales secretar la Comitetul Central al Partidului Naional Roman, iar la 25 aprilie 1888 e condamnat la un an de temni de stat.La 19 ianuarie 1889 cel deal doilea copil a lui Slavici Lavinia-Ioana-Josefina. La 10 iulie 1889 este eliberat din temni i vine la Sibiu. Dup aceasta sunt publicate multe din operele sale.

La 25 noiembrie 1892 Slavici devine cetean al Romaniei i se stabilete definitiv la Bucureti. Aici el public mai multe opere ale sale, unele din ele fiind jucate pe scen. n aprilie 1925 Slavici pleac la Crucea de Jos, la fiica sa Lavinia-IoanaJosefina. Ioan Slavici se stinge din via la 17 august 1925, la orele 18.30, la Crucea de Jos n casa fiicii sale Lavinia. Este nmormntat la sehitul Brazi. La funerariile de nhumare, alturi de familie i de numeroii prieteni, particip i muli scriitori romani de la Societetea n care a colaborat. 1848 - Vigurosul nostru prozator (mare prieten al lui Eminescu) se nate n anul revoluiei, la iria, pe 18 ianuarie. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici i al Elenei, nscut Borlea. 1854-1858 - Frecventeaz coala "greco-ortodox" din satul natal, avndu-l dascl pe D. Votinari. 1859-1860 - Repet clasa a IV-a, pentru a putea rzbi la liceu. 1860-1865 - Urmeaz Liceul din Arad, stnd la gazd precum eroii si din Budulea Taichii. 1865-1867 - Clasele a VI-a i a VII-a la Liceul Piarist din Timioara. 1867-1868 - Clasa a VIII-a ca "privatist" la Liceul Maghiar din Arad. 1868 - Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se nscrie la Universitatea din Budapesta. 1869 - n ianuarie e bolnav, ntrerupe facultatea i revine la iria. Se mai nscrie i la Universitatea din Viena (aprilie), dar n august l aflm n funcia de secretar al notarului din Cumlaus. n toamn e din nou la Viena, n armat, urmnd i Facultatea de Drept. Acum se mprietenete, pentru toat viaa, cu Eminescu, student i el n capitala Imperiului hasbsburgic. Firete, vorbea cursiv limbile german i maghiar. Mai tnarul su amic moldovean l va ndemna s scrie literatura n romnete (cum s-a spus, aa va proceda Eminescu i cu Ion Creang). 1870 - i ia "examenul de stat". 1871 - Debuteaz la Convorbiri literare cu Fata de biru (comedie). n var, mpreun cu Eminescu, organizeaz serbarea panromneasc de la Putna. 1872 - E publicat prima poveste Zna zorilor, Scrierile de nceput (ndrgite i azi de copii) sunt n majoritate poveti (Ileana cea ireat, Floria de codru, Doi fei cu stea n frunte). 1874 - Vine la Iai i citete la Junimea Popa Tanda. Apoi pleac la Bucureti, unde se stabilete. 1875 - Se cstorete cu Ecaterina Szke Magyarosy. Cltoreste la Viena i Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul "Matei Basarab" - Bucureti. 1877 - Intr n redacia ziarului Timpul. 1878 - Public Gura satului. 1880 - Apare nuvela Budulea Taichii. 1881 - Volumul Novele din popor, cuprinznd prozele scrise pn atunci, inclusiv capodopera Moara cu noroc. 1884 - nfiineaz la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni i George Cobuc. 1885 - Din cauza unor articole n care revendic drepturile romnilor, e nchis de ctre autoritile maghiare, dar curtea de juri l elibereaz. Divoreaz de prima soie Ecaterina.

1886 - Se cstorete, la Sibiu, cu Eleonora Tnsescu, n toamn nscndu-i-se primul biat, Titu Liviu. n urma unui proces de pres e condamnat la 3 zile nchisoare. 1888 - Premiera dramei istorice Gaspar Gratiani la Naionalul bucuretean. Condamnat de Curtea cu juri din Cluj la un an de nchisoare. ncepe detenia la Vat (Ungaria). 1889 - Se nate Lavinia Ioana Iosefina, al doilea copil, cnd era n pucrie. Abia la 10 iulie iese din penitenciar. 1890 - Se ntoarce la Bucureti. Profesor la Azilul "Elena Doamna". Se nate al treilea copil, Ion Marcel. 1891 - Soia nate al patrulea copil, Fulvia, dar nu i ultimul (urma tradiia familiei din iria, unde fuseser cinci copii). 1892 - Devine cetean romn. Public Novele vol. I-II. 1894 - mpreun cu Cobuc i Caragiale, editeaz la Bucureti Vatra. Public romanul Mara, n foileton. 1894 - Se nate Elena, al cincilea copil. 1897 - Se nate Lavinia, al aselea copil. 1902 - Publica romanul Din batrni, premiat apoi de Academia Romn. 1914 - Conduce Ziua, ziar filogerman, n care militeaz pentru neutralitatea Romniei n primul rzboi mondial. 1916 - Este arestat i nchis la Fortul Domneti, apoi la hotel "Luvru". n timpul ocupaiei germane, scrie articole de orientare progerman. 1919 - La ncheierea pcii i ntoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand i a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat i condamnat la 5 ani de nchisoare, dar eliberat n acelai an. Totui din cauza convingerilor sale filogermane, este privit de cei din jur cu dumnie. 1921 - Publica volumul autobiografic nchisorile mele, n care-i justific activitatea din Ardeal i Romnia. 1923 - Romanul Cei din urm Armas. 1924 - Volumul Amintiri (preioase memorii despre Eminescu, Caragiale, Creang, Cobuc, Maiorescu). 1925 - Bolnav i obosit de viaa agitat, cu procese i detenii n pucrii, se refugiaz la fiica sa, care tria la Panciu, n podgoria asemntoare cu iria natal. La 17 august trece n lumea umbrelor, nmormntat la schitul Brazi. Gala Galaction rostete cuvntul de rmas bun.

2.Date despre opera 2.1. Informatii generale(anul, locul aparitiei operei)


,,Moara cu noroc, capodopera a literaturii noastre nuvelistice, a fost publicata in volumul de debut ,,Novele din popor, aparut la Bucuresti, in 1881, volum apreciat de Mihai Eminescu pentru adancimea sufleteasca a lumii evocate de autor si de catre Titu Maiorescu ca un moment de referinta al vietii literare romanesti:parasind oarba imitare a conceptiilor straine, sau inspirat din viata proprie a poporului si ne-au infatisat ceea ce este, cea ce gandeste si cea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firii lui etnice.

2.2. Explicatia titlului


Titlul operei este ales sugestiv, el fiind chiar locul unde, in mare parte, se va desfasura actiunea nuvelei, moara cu noroc fiind carciuma lui Ghita, personaj ce va incerca sa-si depaseasca conditia umila pe parcursul operei. Sensul conotativ al titlului ne duce cu gndul la un topos malefic, tanatic (uciderea semintelor Ivan Evserv ), un topos creat de diavol, iar determinantul atibutiv cu noroc induce lectorului sugestia bunastarii si a castigului, a fericirii (aparent). Moara cu noroc porneste de la o semnificatie initiala, la inceput ea este o fost moara transformata intr-un han. Ea este un spatiu al salvarii oamenilor, fiind cu noroc pentru calatori si pentru hangiu. Moara cu noroc e situata la intretaierea unor drumuri umblate de hoti, rau famate, de acea la carciuma lui Ghita se adunau multi negustori: ... drumetii se bucura cand o zaresc din culmea dealului plesuv, caci venind despre locurile rele, ea il

vesteste ca a scapat norocos, iara mergand spre ele, la moara sa poata sa gaseasca ori sa astepte alti drumeti ca sa nu plece singur mai departe. O data cu venirea lui Lica, moara se incarca de o legenda a imoralitatii, devenind un spatiu al raului. In final, mopara arde si macina cu ea tot raul. Din final, moara poate deveni, prin refacere, cu noroc pentru ca acolo s-au macinat toate sursele raului, deci hanul devine cu noroc pentru oameni.

2.3. Tipul operei


Cele mai valoroase roade pe care le-a dat talentul de prozator al lui Slavici sunt cele din domeniul nuvelisticii. Nuvelele, aprute n sase volume, au contribuit la progresul literaturii romne n directia oglindirii realiste a vietii sociale, prin evocarea procesului de formare a micii burghezii rurale si de pauperizare a populatiei stesti, prin crearea de personaje reprezentative, care ntruchipeaz conflictele si trsturile esentiale ale acestei lumi. Aflat sub semnul clasicismului juminist influentei eminesciene, Ion Slavici a impus nuvela de exceptie, prin Moara cu noroc si Comoara, Padureanca si Popa Tanda. Opera epica de mare intindere, "o nuvela solida cu subiect de roman" cum o aprecia George Calinescu, "Moara cu noroc" este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referinta in evolutia nuvelei romanesti. Prin ea, Slavici, asemenea lui I.L. Caragiale, este considerat creatorul nuvelei realist-psihologice.

2.4. Aprecieri critice


Titu Maioresscu comenta: Ceea ce a trebuit sa placa strainilor in poeziile lui Alecsandri, Bolintineanu, Eminescu si Serbanescu si novelele lui Slavici, Negruzzi si Gane este, pe langa masura lor estetica, originalitatea lor nationala. Toti autorii acestia, parasind oarba imitare a conceptiunilor straine, s-au inspirat din viata proprie a poporului lor si ne-au infatisat ceea ce este, ceea ce gandeste si ceea ce simte romanul in partea cea mai aleasa a firei lui etnice. Aceste element original al materiei, imbracat in forma estetica a artei universale, pastrand si in aceasta forma ca o ramasita din pamantul sau primitiv, a trebuit sa incante pe tot omul luminat si sa atraga simpatia lui luare-aminte asupra poporului nostru. Caci orice individualitate de popor isi are valoare ei absoluta, si indata ce este exprimata in puternica forma a frumosului, intampina un rasunet de iubire in restul omenirii ca o parte integranta a ei. La acesta cauza generala se mai adaoga, indeosebi pentru novelele lui Slavici, Gane si Negruzzi, intamplarea favorabila, ca ele se gasesc in armonie in privinta obiectelor ce ni le infatiseaza si care sunt mai ales figuri tipice din popor, cu un intreg curent al gustului estetic in Europe, curent pe care noi il credeam foarte sanatos si in urma caruia romanurilr taranesti si

descrierile tipice au ajuns sa fie cele mai pretuite produceri ale literaturei de novelisti. ,,Taranii lui Slavicii, adevarati si energici, au intrat biruitori in literatura romaneasca. Vorba lor putina si apasata,exprimand sentimente,cand darze,cand duioase, dar totdeauna de o mare demnitate umana, chiar si cand erau adusi pe cararile pacatului, dadea nuvelei romanesti o infatisare de realitate dramatica necunoscuta pana atunci.Se vedea intaia oara ca nu e nevoie sa creezi un taran neexistent pentru a te mandri cu dansul, ca se poate trezi interesul si produce consideratia fara a trece cu un pas dincolo de marginile realitatii. (Nicolae Iorga) ,,In cele mai importante nuvele, ca si mai tarziu in romanul ,,Mara, Slavici se dovedeste fidel metodei sale de creatie realista, oglindind viata societatii transilvanene pe care o cunoaste indeaproape, transmitand nealterata nota specifica vietii satului de peste munti intr-un anumit moment istoric. De aici izvoraste spiritul popular care pulseaza puternic in opera sa; respectand realitatile si pastrand culoarea locala a mediului social descris in aceeasi maniera artistica pe care o vor dovedi marii scriitori ardeleni: George Cosbuc, Octavian Goga, Liviu Rebreanu; Ioan Slavici se dovedeste si in acest sens un deschizator de drum. (Domnica FilimonStoicescu) George Toparceanu afirma in 1925 ca: Genul in care a excelat talentul lui Slavici, este, fara indoiala, nuvela tragica <<Moara cu noroc>>... <<Moara cu noroc>> nu-i numai o nuvela bogata, e in acelasi timp un mic roman de moravuri, tot atat de interesant-prin fondul de viata locala pe care e proiectata actiunea principala, prin pitorescul lui special-ca si Bordeenii dlui Sadoveanu. ...dar Slavici devine maret acolo unde sfarsitul povestirii este numai un inceput al colocviului pe care cititorul il va purta cu sine insusi... In acest sens, <<Moara cu noroc>> este sublima. Numai nuvela aceasta s-o fi scris si socot ca Slavici ramanea la fel denemuritor. In ea s-au scristalizat toate marile daruri ale scriitorului.

2.5 Volumul din care face parte


Slavici, Ioan- Budulea taichii, prefata si note de Domnica Stoicescu,Editura Tineretului, [1965], p.39-161

3.1. Rezumat
Actiunea nuvelei Moara cu noroc este structurata in saptesprezece capitole, ea fiind prezentata in ordine cronologica si constand in redarea destinului lui Ghita, un om ce descopera puterea banilor. Initial, drama acestuia nu e anuntata, el arendand hanul de la Moara cu Noroc doar spre a-si depasi conditia umila, adica pentru a strange bani sa-si cumpere un atelier cu zece calfe, pentru a deveni cineva, pentru a fi respectat intr-o lume in care deja omul nu mai este apeciat si cinstit pentru

calitatile sale, ci dupa avere. Insa, descoperind placerea banilor o data cu intalnirea lui Lica Samadaul, seful porcarilor si stapanul absolut al campiilor si renumit pentru siretenia cu ajutorul careia manuieste banii, stapan temut al acelor locuri, el incepe sa-si uite valorile morale. Desi prevenit de Ana, sotia lui Ghita, ca Lica este un om rau, cizmarul intra in ciclul infinit al afacerilor ilegale ale Samadaului, fiind complice cu acesta. Incet Ghita se instraineaza de Ana,ajungand chiar sa nu-si mai vorbeasca, iar ea, realizand ca soarta lui Ghita e legata de Lica,incepe sa-l priveasca pe Lica cu alti ochi. Avand loc in padure un jaf si un omor, Ghita este chemat la judecatorie, depunand marturie falsa spre a-l acoperi pe Lica, insa ajutoarele Samadaului, Sil Boarul si Buz-Rupt sunt condamnati la inchisoare pe viata. Ghita observa ca Ana este atrasa de prietenul lui si devine nervos, simitindu-se tradat, se hotaraste sa se razbune, adica sa-l dea prins lui Pintea, jandarmul ce-i devenise un prieten de suflet. Durerea sufleteasca devine insuportabila si o omoara pe Ana. Rut, urmand porunca lui Lica, da foc morii si-l ucide pe Ghita, in timp ce Lica, manat de teama de a nu fi prins de jandarmul Pintea, incearca sa se salveze, si in goana sa prin furtuna se sinucide, sfaramandu-si capul intr-un stejar. Nuvela se incheie cu imaginea crunta a batranii ce pleaca de pe ruinele morii impreuna cu copiii.

3.2. Personaje
Personajele nuvelei Moara cu noroc intruchipeaza idei morale.

Slavici isi analizeaza psihologic personajele prin: acumularea lent a faptelor, descrierea celor mai fine mutaii sufleteti, notarea reaciilor fiziologice, monologul interior, dialogul conflictual, legtura dintre criza sufleteasc i cadrul natural, deplina motivare social i psihologic a dramelor. Slavici este creatorul nuvelei realiste-psihologice romneti. Nuvela sa devine o adevarata scena de confruntare a doua caractere puternice: Ghita si Lica Samadaul, iar celelalte personaje au rolul de a contura trasaturile celor doi. In Moara cu noroc, cizmarul de maxim bun-simt, Ghita, protagonistul nuvelei, apare initial dornic sa-si depaseasca o conditie umila (pentru familia sa), dar hanul Moara cu noroc ii va fi fatal din dubla perspectiva: incepe sa fie manipulat de puterea banilor si il aduce in mrejele lui Lica Samadaul. Ghita este puternic individualizat prin calitati si defecte, prin vointa si slabiciune. Initial el este un om cinstit, modest chiar si in ambitii, iubindu-si nevasta si copiii, dorind doar putere sa le asigure o viata mai buna si, mai ales, demna si respectata, Ghita apare ca un om decis sa lupte pentru schimbarea conditiei sale sociale, dar fara a face compromisuri. Ghita este personajul principal al carui destin arata consecinte grave ale dorintei de inavutire. La inceput, el pare un om curajos si hotarat, renuntand la conditia sa umila pentru a-si incerca norocul spre binele familiei. Fericirea din primele saptamani ale noii situatii de carciumar demonstreaza bucuria de a fi om cinstit (s crpesc i mai departe cizmele oamenilor, care umbl toat sptmna n opinci ori desculi, iar dac dumineca e noroi i duc cizmele pn la biseric, i s ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amndoi la copila, iar d-ta la tustrei. Iac linitea colibei.). Evolutia personajului se schimba sub influenta nefasta a lui Lica. La prima vedere, Ghita se dovedeste egalul lui Lica prin calmul, cumpatatea, linistea omului cinstit si incoruptibil. El incepe sa se schimbe in momentul in care Lica il santajeaza prin banii luati. Seria de compromisuri pe care le face il determina pe Ghita sa-si piarda demnitatea si respectul de sine. In sufletul sau se declanseaza puternice framantari pe care le ascunde familiei. Degradarea lui Ghita evolueaza rapid pana la dezumanizarea totatla cand isi arunca sotia ca momeala pentru prinderea lui Lica. Sfarsitul tragic al personajului arata ca pierderea valorilor morale inseamna pierderea dreptului de a trai. Celalalt personaj principal este Lica Samadaul, intruchiparea demonul, capabil sa domine campia si lumea, subordonand energii si patim, simbol al tentatiei si al influentei negative. Pactul lui Ghita cu Lica inseamna pentru Ghita pieirea. Numele personajului, Samadaul, reda cateva din trasaturile sale, el insemnand om care tine socotelile, supravegheaza, garanteaza si da seama de ceva, cuiva. In conceptia autorului viata fiecarui personaj este vazuta ca un destin propriu, care oricum se va implini. De aceea el nu se simte in nici un fel obligat sa explice nimic, ci numai sa descrie cat mai fidel intamplarile ce il imping pe fiecare personaj pe drumul destinului (simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data).

Lica are un caracter puternic. Scriitorul il prezinta printr-un portret general in care functia samadaului in Ardeal este prezentata cu amanunte sociale si economice. Portretul fizic este facut tot cu tehnica amanuntului asupra vestimentatiei, gesturilor si privirilor. Lica este personajul ce produce decaderea morala a lui Ghita. Prin trufie si violenta el se impune tuturor. Prima caracterizare o face Ana ca un avertisment pentru Ghita: om rau si primejdios; asta se vede n ochii lui, din rnjetul lui i mai ales din cuttura ce are, cnd i roade mustaa cu dinii. E om ptima, Ghi, i nu e bine s te dai prea aproape de el, deci putem spune chiar ca personajul exercit permanent o fascinaie diavolic asupra celor din jurul su. Efectul dominator asupra lui Ghita se realizeaza prin santaj. Lica, desi o pare ca are o inteligenta primitiva, a intuit puterea banului asupra lui Ghita si reactia Anei fata de comportarea lasata sotului ei, dand dovada in toate actiunile sale de sange rece. Portretul lui Lica este realizat in paralel cu cel al lui Ghita tocmai pentru ca autorul intentioneaza sa puna in cumpana doua ipostaze de comportament: tentatia si nevoia de a rezista tentatiei ca singurul mod de a ramane demn. Definitorie pentru arta realizarii personajelor la Slavici este o mare putere de interiorizare. Aceasta a facut ca eroii sai sa fie infatisati in zbuciumul lor launtric, nu numai in manifestarile lor exterioare. Scriitor obiectiv, Slavici da o mare atentie felului in care se exprima personajele. Dialogurile, fiind reflectari ale intimitatii omului, au o mare putere de caracterizare psihica. Remarcabile sunt insa si expresiile, zicatorile si proverbele. Lic este un om crud pentru care a ucide un om este o fapt obinuit: Acum sngele cald e un fel de boal, care m apuc din cnd n cnd pentru c tu nu tii nc ce grozav e plcerea de a lovi pe omul care te supr Ana este un personaj feminin complex conturat cu delicatete ca o imagine a devotamentului fata de sot si de familie. Pentru ea linistea caminului, castigul cinstit si dragostea pentru sotul ei erau sursele fericirii. Ea isi pierde linistea cand incepe sa-l banuiasca pe Ghita de complicitate la faptele lui Lica. Insa face i ea parte din planul de supunere total a brbatului prin femeie. Ea i iubete familia (soul i copii) i sufer atunci cnd Ghi nu ii mprtete gndurile lui. Neglijat, ea iese treptat de sub influena soului pentru a intra sub fascinaia lui Lic, ajungand chiar sa-si dispretuiasca sotul. Dei la nceput l evit pe Lic, intuind fondul ru al acestuia, traptat este impresionat de caracterul puternic i brbia lui. Ea este o victim nstrinat de so, abandonat de Lic Smdul. Uciderea Anei este pe fond o expresie a iubirii profunde pentru c viaa lor din acest moment ar fi fost imposibil. Pe urmele mentinerii traditiilor stravechi, in nuvelele lui Slavici actioneaza o autentica opinie publica (Gura satului), batranii pastori ai intelepciunii populare si chiar cavaleri legendari in haine de politisti (Soacra si Pintea).

10

Pintea capraru, om scurt si indesat, cu ochii mari, cu umerii obrajilor iesiti si cu falcile late, cu mustata tunsa si cu o taietura in frunte, dar mai presus de toate om asezat si tacut din fire este un oersonaj secundar al operei, ce cu care Ghita se facuse prieten bun. Autorul mentioneaza, de asemenea, ca atunci cand venea la Moara cu noroc se vedea ca se simte bine la carciuma si pleca tot cam enevoie; apoi el tinea la Ana, la copii, neteza canii lui Ghita si-ar fi fost orisicand gata sa deie cu ciomagul daca cineva, chiar la drept vorbind, ar fi indraznit sa-l graiasca de rau pe Ghita, dovada a faptului ca era om bun si ca tinea, la randul sau, la prietenul sau. Singurul personaj nepedepsit de autor prin scoaterea din existenta este batrana, soacra a lui Ghita. Desi este un spirit practic si are pasiunea banului, batrana se salveaza prin calitatea morala a bunei masuri. Aceasta calitate este proprie si scriitorului care a iubit cumpatarea si echilibrul, lucru vizibil prin lecturarea operelor sale. Ea deschide opera printr-un monolog din care reiese inteligenta acesteia populare (Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. Dar voi sa faceti dupa cum va trage inima, si Dumnezeu sa va ajute si sa va acopara cu aripa bunatatilor sale. Eu sunt acum batrana, si ma tem ca nu cumva, cautand acum la batranete un noroc nou, sa pierd pe acela de care am avut parte pana in ziua de astazi si sa dau la sfarsitul vietii mele de amaraciunea pe care nu o cunosc decat din frica). Spre deosebire de celelalte personaje, ea ramane imuna la toate intamplarile de la han, iar in final, ea paraseste Moara cu noroc impreuna cu copiii, incheind firul epic cu o fraza ce este o alta dovada a inteligentei ei (Simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data). Scriitor realist si obiectiv, Slavici isi lasa personajele sa evolueze potrivit firii lor, destinului lor. Firea caracteriologica rezulta din faptele si intamplarile ce reies in nuvela si la care personajele participa, precum si din modul cum este el oglindit in constiinta altor personaje. Chipul eroului se intregeste si capata complexitate si prin investigatiile psihologice (monolog si sondajul autorului).

11

3.3. Valoare artistica


Scriitor obiectiv, realist, Slavici d o mare atentie felului n care se exprim personajele. Si cum contributia direct a eroilor la desfsurarea actiunii este masiv, valoarea limbajului ca document al vietii sufletesti creste. Dialogurile au o mare putere de caracterizare psihic. Atunci cnd Ana i spune lui Ghit: Esti un om netrebnic si grozav trebiue s te fi ticlosit tu n tine, pentru ca s-mi spui ceea ce nu crezi nici tu nsuti, avem nu numai o informatie despre transformarea caracterului acestuia, ci si un reflex al amrciunii pe care constatarea o produce n sufletul ei. Remarcabile sunt, n stilul lui Slavici, expresiile, zictorile si proverbele. Anumite capitole ale nuvelei par a ilustra chiar adevrul invariabil al unor proverbe (de exemplu:omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit, sa nu pierdem vremea degeaba, in ceas bun sa fie zis (...) si gand bun sa ne deie Dumnezeu in tot ceasul, oamenii sunt multi si de multe feluri, Ana ramase o clipa tulburata,noroc bun sa deie Dumnezeu). Tonul sfatos si stilul concis, bolovanos al scriitorului ardelean pare potrivit anume ca sa contribuie la impresia aceea de tragic, de trecut, de viata adevarata si intensa. Termenul de realism provine din fr. realisme, desemnand o metoda de creatie ce reflecta, ca o reactie la romantism, lumea in varianta sa obiectiva, neidealizata, cu preocuparea de a respecta veridicitatea, cauzalitatea, tipicitatea si caracterul concret al mediului, al fizionomiilor , al reactiilor psihice si al detaliilor.
12

Nimeni, pana la acest scriitor, n-a cercetat cu atata patrundere si perspectiva aspectul social, condiitiile vietii materiale ale lumii satesti, nimeni n-a infatisat in aceeasi masura stransa corelatie intre fenomenologia vietii sufletesti si modul de trai, pozitia economic, existenta sociala, intr-un cuvant. Originalitatea artei portretistice consta in faptul ca personajele au insusiri numeroase, pozitive si negative, cu vointa si slabicini, se comporta asemeni unor fiinte reale. Desi portretul fizic este concis, redus la esential, accentul cade pe adjectivele cu rol de epitet caracterizator (Ana era inteleapta si asezata Ana era tanara si frumoasa, Ana era frageda si subtire, Ana era sprintena si mladioasa). Ioan Slavici apeleaza la figurile de stil pentru a reda elemente ale naturii inconjuratoare sau spre a realiza succinte portrete ale personajelor, atat direct cat si in mod indirect. Astfel, intalnim epite (om rau si primejdios, iubeste patimas, locurile rele, barbatia infatisarii), metafore (moara cu noroc), comparatii (privea la el ca un copil, ramase privind ca un copil uimit).

4. Parerea personala Din punctul meu de vedere, nuvela Moara cu noroc este o opera interesanta din punct de vedere cultural, ce reuseste sa ne deschida noi orizonturi in domeniul framantarilor interioare, aparand -in urma lecturarii acesteia- la un sir nesfarsit de De ce?-uri. Stilul lui Slavici mi se pare unul simplu, destul de inteles pentru orice varsta insa, in cazul lui, simplitatea poate crea adevarate
13

probleme cititorului. Subiectul este unul clasic, inspirat din simpla si complicata viata a omului de la sat. M-a intrigat comportamentul Anei, in special ca nu a fost in stare sa-si salveze sotul de Lica, sa se impuna in a-I deschide ochii si mai ales pentru ca a cedat si ea in fata lui Lica. Faptul ca I s-a daruit mi se pare cel mai josnic lucru pe care l-ar fi putut face, demonstrand astfel ca si ea are o fire tot atat de slaba ca a sotului ei. Este foarta interesant modul in care autorul urmareste evolutia personajelor, in special modul in care Ghita si Lica se infrunta. De asemenea, mi s-a parut remarcabil faptul ca Slavici isi pedepseste personajele: mai intai moare Ana, sibolul puritatii anulate de patima straina ei, apoi Ghita, ucis din propria-I patima si apoi Lica, sub semnul dorintei raului de a nu fi demistificat. Singurul personaj ce nu-si schimba atitudinea sau comportamentul pe parcursul avansarii firului epic este batrana, ce, in sfarsitul operei, paraseste impreuna cu copiii Moara cu noroc. Ideea ca spre a reusi in viata trebuie sa faci compromisuri probabil a fost ideea de baza ce a folosit-o Slavici, insa mi s-a parut ca a exagerat, probabil pentru a crea acel
14

dramatism ce o detaseaza fata de celelalte opere, de banalitatea unei opere, demonstrand astfel puterea lui de a scrie.

15