Proiect Microbiologie Industriala

Microorganisme uitilizate in producerea de vitamine

Student: Valcea Ionut

1

CAPITOL I

Generaliti

Vitaminele sunt substane organice care, n cantiti foarte mici, ndeplinesc n organismul animal funciuni specifice. Ele nu produc energie ca hidraii de carbon i nu sunt utilizate n construcia celulei ca proteinele, dar sunt eseniale pentru organism. Lipsa vitaminelor n organism genereaz avitaminioz, boal ce se manifest prin tulburri caracteristice pentru fiecare factor n parte (scorbut,rahitism,anemie etc.).

Vitaminele se deosebesc ntre ele prin structura lor chimic uneori destul de complicat, fcnd parte din diferite clase de substane organice. Denumirea de vitamine le-a fost atribuit de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectnd prezena lor indispensabil pentru viat, dar n acelai timp i presupunerea greit a acestuia de a le considera ca pe nite substane bazice de tipul aminelor. Vitaminele sunt catalizatori biochimici (biocatalizatori) care n cantiti extrem de mici sunt absolut indispensabili organismului animal pentru reglarea i stimularea metabolismului. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hran provoac tulburri, care, se agraveaz cu timpul, dnd o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut , pelagr etc.).
2

Boala produs prin lipsa unei singure vitamine din alimentaie se numete avitaminoz, iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoz. Sinteza natural a vitaminelor aparine numai organismului vegetal. Organismul animal primete aceste substane indispensabile o dat cu alimentaia, fie sub form de vitamine, fie sub o form premergtoare, de provitamine, care dup aceea se transform n vitaminele corespunztoare. Dup stabilirea structurii chimice a vitaminelor i a enzimelor, s-a constatat c cele mai multe dintre vitamine intr n compoziia enzimelor. Vitaminele cunoscute pn n prezent au fost notate prin majusculele alfabetului latin: A, B, C, D, E etc. nsoite uneori de cifre scrise jos n dreapta acestor litere (B1, B2, D1, D2 etc.).

n afara deosebirilor structurale i a rolului diferit pe care-1 au n organism, vitaminele pot fi difereniate tinind seama de solubilitatea lor n diferii solveni. n funcie de felul solvenilor, vitaminele se pot clasifica n dou grupe: - vitamine liposolubile solveni, ai acestora adic solubile numai n grsimi sau

- vitamine hidrosolubile, adic solubile n ap. Vitaminele liposolubile. Din aceast grup fac parte vitaminele: A, D, E i K. Vitaminele D (antirahitice) regleaz. coninutul n sruri minerale ale organismului i condiioneaz n special depozitarea normal a calciului n esutul osos. Se gsete n "untura de
3

pete", grsimea obinut din ficatul unor peti marini, i n ficatul mamiferelor i a psrilor sub forma denumit vitamina D2 sau calciferol. Dac alimentele sunt srace n aceast vitamin, organismul este predispus la rahitism, datorit decalcifierii organismului. La copii rahitici oasele rmn moi i astfel se deformeaz uor, iar la aduli oasele devin fiabile, rupndu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Continutul n vitamina D din organism se mrete dac acesta este supus aciunii radiaiilor ultraviolete, datorit faptului c provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat n vitamin D. Aa se explic aciunea terapeutic a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. n stare pur cristalizat s-a mai obinut vitamina D3, iar sintetic vitamina D4, care formeaz mpreun cu vitamina D2, respectiv calciferol, grupa vitaminelor D. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Lipsa acestor vitamine din hran provoac sngerarea celulelor subcutanate i a traiectului stomacalintestinal. n organismul omului i al animalelor, vitaminele K mresc cantitatea de protrombin n snge, i prin aceasta sngele se ncheag normal. Vitamina Kl, care se gsete n foile verzi de lucern, spanac, castane, varz i de asemenea n ficat i muchi. Vitamine hidrosolubile. Din aceast grup fac parte vitaminele complexului B, vitamina C i vitamina PP. Vitamina PP (vitamin antipelagroas). Lipsa ei din alimentaie produce boala numita pelagra. Pelagra, care se manifest prin eczeme, slbiciune, tulburri nervoase, apare mai ales n regiunile unde alimentaia se bazeaz n cea mai mare parte pe mlai.
4

Cuvntul de pelagr provine din limba italian pelle agra, care nseamn piele aspr. Cele mai bogate alimente n vitamina PP sunt: carnea, ficatul, laptele sucul de roii (tomate), spanacul i drojdia de bere.

Realizrile oamenilor de tiin n domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetic. Astzi, industria chimico-farmaceutic, din ara noastr, prin fabricile de la Bucureti, Cluj i Iasi, este n msur s produc toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii i tratrii avitaminozelor i poliavitaminozelor. Mecanismul prin care vitaminele particip efectiv n reaciile metabolice i biochimice din organism nu este pe deplin elucidat. Pentru unele vitamine (vitamina B 2, B12, Tiamina etc.) sa stabilit c ele intr n structura coenzimelor i sub aceast form exercit proprietile de biocatalizatori n procesele de metabolizare a hidrailor de carbon, n transferul de hidrogen, n transferul grupelor acetil, n construcia proteinelor din aminoacizi etc. Pentru alte vitamine nu s-au precizat pe deplin sistemele enzimatice n care intr, dar importana lor pentru organism este bine stabilit. Vitaminele nu pot fi sintetizate de organismul animal ci numai de plante i microorganisme. Prin aceasta ele se deosebesc fundamental de hormoni, care sunt de origine endogen.

CAPITOL II Biosinteza vitaminelor

Inca din anul 1906, Hopkins a stabilit ca in alimentatia animalelor sunt absolut necesari factori accesorii care se gasesc in drojdia de bere.Ulterior, Cazimir Funk (1912) a izolat din drojdie acidul nicotinic si a dat denumirea de vitamine pentru acest grup de substante. Majoritatea microorganismelor prototrofe sunt capabile sa sintetizeze toate vitaminele sau provitaminele de care au nevoie, uneori in catitati mult superioare fata de necesarul propriu, pentru procesele de crestere.Astfel bacteria Ashbya gossypii , este cultivata pe un mediu agitat si imbogatit in lipide, sintetizeaza de 20.000 ori mai multa riboflavina(vitamina b2) fata de necesarul propriu, iar bacteria Pseudomonas denitrificans produce de 50.000 de ori mai multa cianocobalamina(vitamin b12) decar ii este necesara. De altfel, vitamina B12 are ca sursa unica biosinteza microbiana.De asemenea beta-carotenul, precursorul vitaminei A, este sintetizat, in cantitati foarte mari, pe cale biotehnologica. In corpul microorganismelor s-a constatat prezenta provitaminelor A, C si D precum si a vitaminelor B1(tiamina), B2(riboflavin), B5(acidul pantothenic), B12(cianocobalamina), C(acidul ascorbic), F(acidul folic).

Vitamina B1(tiamina,

aneurina) este sintetizata de drojdii(mai ales Andomyces vernalis) si de mucegaiuri din genul Aspergillus. Se pare ca levurile au si capacitatea de a concentra vitamin B1 dispersata in mediul de cultura. Este indicat in numeroase afectiuni maladive, gastro-intestinale, renale, hepatice, diabetice etc. Tiamina este cunoscuta si sub denumirea de vitamina performantei intelectuale deoarece are efectele positive asupra activitatii sistemului nervos, asigurand cresterea randamentului intellectual.

Vitamina B2(riboflavina).Este sintetizata de numeroase microorganism: bacterii(Aerobacter, Azobacter si, mai ales, Clostridium la care riboflavina este un subprodus al fermentatiei acetone-butilice), levuri (mai ales Candida floreri si Mycocandida riboflavin) si mucegaiuri. S-a constatat ca cele mai bune producatoare de riboflavin sunt mucegaiurile (Ashbya gossypii si Eremothecium ashbyii) cand sunt cultivate intr-un mediu agitat, suplimentat cu lipide si la temperatura de 30 grade C, metabolizand riboza si un compus triciclic flavinic. Dupa 5 zile se obtin cantitati de riboflavin care ajung la 5.000-6000 unitati/ml mediu de cultura si se izoleaza prin cristalizare. Riboflavina are rol determinant in fixarea fierului la nivelul hemoglobinei, in sinteza proteinelor precum si in degradarea lipidelor si glucidelor.
7

Vitamina B2 este o pulbere cristalin de culoare galbenportocaliu cu p.t. 292C termostabil i foarte sensibil la radiaii ultraviolete i vizibile. Este solubil n soluii alcaline i acide, puin solubil n ap i alcool i insolubil n aceton, cloroform, eter etilic, benzen, hexan. Soluiile apoase de riboflavina prezint, n domeniul de pH cuprins ntre 4 i 8,0, fluorescen intens, care ns dispare n mediu puternic acid sau alcalin. n mediu neutru i acid soluiile apoase de vitamin B2 prezint o slab activitate optic, iar n mediu bazic activitatea este funcie de pH i concentraie. Astfel, soluia de riboflavina n NaOH 0,1 n este levogir []20D = -114, iar n prezena boraxului, la pH 12, are loc schimbarea direciei de rotaie spre dreapta [] = +340. Punctul izoeletric al vitaminei B2 se afl la pH = 6, iar constantele de aciditate i bazicitate au urmtoarele valori [7, 14]: kA = 6,3 -10-12 i kB = 5,6 - 10-6. Spectrul de absorbie a riboflavinei dizolvate n acid acetic diluat prezint maxime la 266; 371 i 445 nm. Potenialul redox al amestecului echimolecular de riboflavin i dihidroriboflavin este - 0,185 V la pH 7,0.

Vitamina B5(acidul pantotenic). Este produsa prin cultura de Sporobolomyces holsaticus ca urmare a condensarii
8

beta-alaninei si a acidului pantoic, care deriva din valina. Prin cuplari fosforilate cu riboza si adenine intra in structura coenzimei A, produsa de diferite bacterii. Acidul pantotenic are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor, cu eliberarea energiei necesare proceselor fiziologice si in desfasurarea multor reactii enzimatice. Favorizeaza mentinerea structurii normale a pielii si stimuleaza cresterea si pigmentarea parului.

Vitamina B12 (cianocobalamina). Este cel mai eficient factor de prevenire si combatere a anemiei pernicioase. Are un ciclu pseudoporfirinic, legat de un atom de cobalt. Este produsa intracellular de microorganism din genul Streptomyces si din speciile Bacillus megaterium si Propionibacterium freundenreichii, incepand cu anul 1949. Vitamina B12 a fost izolata prima data din ficat de catre Folkers si Smith(1948) (din o tona de ficat au rezultat numai 28 mg vitamina B12). Cea mai importanta sursa de vitamina B12 este microflora din intestinul rumegatoarelor sau din cecul si colonul ierbivorelor nerumegatoare. Producerea pe cale fermentative a fost realizata, pentru prima data, de catre Stockstand(1948) prin cultivarea bacteriei Flavobacterium solare. Ulterior, cercetarile au progresat rapid obtinundu-se culturi de Propionibacterium shermanii, care sintetizeaza cantitati mari de vitamina. Mediul nutritiv este format din glucoza, extract de drojdie, hidrolizat de

caseina, saruri de cobalt etc.

Vitamina exercita o actiune de detoxifiere a ficatului, bazata pe capacitatea de activare a enzimelor tiolotrofe. Are si efecte lipotrofe, prin intensificarea biosintezei colinei.

10

11