UNIVERSITATEA ROMNO AMERICAN FACULTATEA ECONOMIA TURISMULUI INTERN I INTERNAIONAL

SWISS INTERNATIONAL AIR LINES AG

Cuprins

CAPITOLUL I PREZENTAREA COMPANIEI SWISS INTERNATIONAL AIR LINES AG 1.1 Istoric 1.2 Filiale 1.3 Flot 1.4 Strategii i obiective CAPITOLUL II ANALIZA INDICATORILOR DE TRAFIC 2.1 Numr de pasageri 2.2 Venit pe pasager 2.3 Valoarea locurilor disponibile 2.4 Gradul de ocupare 2.5 Cifra de afaceri 2.6 Venitul total 2.7 Cheltuieli totale 2.8 Profit CAPITOLUL III EVALUAREA COMPANIEI I STRATEGII DE DEZVOLTARE 3.1 Evaluarea companiei 3.2 Strategii de dezvoltare Bibliografie Anexe

Introducere

Activitatea de transport aerian a cunoscut n ultimii ani o important dezvoltare determinat de creterea economiei, de implicarea Romniei n schimbul internaional de mrfuri, n turismul internaional. Funciile transportului internaional sunt de a asigura securitatea aprovizionrii i a comerului exterior, de a favoriza dezvoltarea economiei, de a asigura transportul cltorilor i turismul. De la prima ncercare reuit a omenirii de a zbura de acum mai mult de 90 de ani, avionul a avansat spre stadiul n care cel mai ndeprtat punct de pe pmnt a devenit o problem de ore. Transportul aerian este o form comun de transport pentru cltorii pe distane lungi i singura alternativ rezonabil atunci cnd timpul reprezint elementul esenial. Viteza extraordinar a avionului este primul motiv al creterii rolului transportului aerian.

Marja de profit a transporturilor aeriene se afl, n prezent, sub cea obinut de alte ramuri industriale din lume, n ultimii ani datorita supraofertei de capacitate ea nregistrnd chiar valori negative. Aceast situaie a determinat guvernele, companiile aeriene i organizaiile internaionale s se concentreze asupra unor strategii unitare de restructurare a ntregului sector, care prin dimensiunea i legturile sale influeneaz toate celelate activiti ale economiei mondiale. Aa cum viteza mare de deplasare a aeronavelor constituie un avantaj asupra celorlalte mijloace de transport, cheltuielile mari realizate sunt un mare dezavantaj, n competiie cu aceleai mijloace de transport. n acest sens, reducerea cheltuielilor de transport trebuie s porneasc de la o organizare ct mai bun a activitilor premergatoare sau finale zborului, nct acestea s afecteze ct mai puin timp, s coste ct mai puin. Dac infrastructura i liniile cresc n numr, densitate i importan, utilizatorii se vor prezenta pentru a le folosi, astfel productorii vor fi obligai s deschid noi oportuniti pentru a asigura o frecven i rapiditate ct mai mare a serviciilor prestate, la un cost ct mai mic. n spiritul realizrii acestor obiective se ncadreaz i activitatea companiei SwissAir, companie de interes internaional, al crui studiu de caz este abordat n lucrarea de fa.

CAPITOLUL I PREZENTAREA COMPANIEI SWISS INTERNATIONAL AIR LINES AG

Swiss International Air Lines AG (pe scurt: Swiss) este compania aerian principal din Elveia care opereaz curse regulate n Europa, America de Nord, America de Sud, Africa i Asia. Sediul este n Zrich Airport (ZRH). Compania aerian a luat fiin dup falimentul din 2002 a Swissair, fostul pavilion transportator al Elveiei. Swiss este o filial a companiei germane Lufthansa. Acesta are sediul la BaselMulhouse-Freiburg la EuroAirport lng Basel, Elveia. Swiss are, de asemenea, un birou la Zrich Airport n Kloten, Elveia. Sediul central al societii este n oraul de la Basel. Compania aerian utilizeaz codul IATA LX care este motenit de la linia aerian regional Swiss Crossair (codul Swissairu-lui a fost SR). Codul ICAO este SWR, motenit de la Swissair (Crossairu-lui a fost CRX), pentru a pstra drepturile de trafic international.

1.1 Istoric nceputurile companiei aeriene Compania aerian s-a format dup falimentul din 2002 a Swissair, fostul transportator al Elveiei. Pierderile noii companii aeriene fiind totalizate la 1.6 miliarde dolari de la nceput pn n 2005. Cei mai mari creditori ai Swissairu-lui, Credit Suisse i UBS, au vndut active ale SwissAirului, Crossairului, contravaloarea regional Swissair trans-atlanticului (att Swissair i Crossair au fost deinui de aceai companie, numit SAirGroup). Mai trziu Crossair i-a schimbat numele n Swiss, i noua companie aerian naional a nceput operaiunile sale oficial la 31 martie 2002. Compania aerian a fost deinut la nceput de investitori instituionali (61.3%), Swiss Confederation (20,3%), cantoane i comuniti (12,2%) i alii (6.2%). Swiss deine, de asemenea, filiale Swiss Sun (100%) i Crossair Europa (99,9%). Are un total de 7383 de angajai.

Airbus A340 Aeroportul din Narita, Japonia Swiss International Air Lines, sau "Swiss", a fost fondat din ramiele companiei Crossair. 40% din veniturile companiei Crossair provenind din vechiul Swissair. Primul an a fost afectat de pierderi i guvernul elveian a dat companiei aeriene echivalent-atunci de 1.5 miliarde dolari, care a fost folosit n termen de doi ani. Conform lui Marcel Biedermann, managerul director al pieelor intercontinentale Swiss, au existat trei posibiliti: ramnerea independent ca un transportator de ni, redus la un nivel nerecunoscut sau s colaboreze cu un alt grup de companii aeriene. Alegerea ultim a fost luat. Swiss a vorbit cu Air France-KLM, British Airways i Lufthansa. Cu toate acestea, Swiss avea multe datorii i un viitor nesigur, i parea a fi o investiie neatractiv, neprofitabil. Dup fuzionarea cu KLM, Air France a spus au fost prea ocupati s negocieze colaborarea cu cei de la Swiss . Lufthansa vroia s preia, dar cei de la

Swiss nu doreau acest lucru. British Airways a fost deschis, i parteneriatul cu Oneworld prin Zrich Airport ar fii o alternativ viabil pentru London Heathrow. Dup aproape un an a litigiilor, Swiss n cele din urm a fost acceptat n Aliana Aeriana Oneworld, dup ce a fost blocat de British Airways, care concureaz cu Swiss pe multe rute lungi de transport. Pe data de 3 iunie 2004, Swiss a anunat decizia sa de a nu se altura aliantei Oneworld, deoarece aceasta nu a vrut sa integreze programul de fidelizare i la British Airways Executiv Club. n plus, Swiss a crezut c relaia era una prtinitoare , n cazul n care British Airways primea toate beneficiile companiei aeriene, dar far s dea ceva n schimb.

Swizz A340 Sanno Park Tower Annex, care are Swizz House ( Suisu Hausu), birourile japoneze Swizz International Air Lines, n Chiyoda, Tokyo. n 2006 a primit un profit net de 220 milioane dolari. Profitul net pentru anul 2007 a fost 570 milioane dolari. Biedermann a declarat n martie 2008 editie a "Airways", c "acesta a fost nceputul obinerii casei noastre napoi n ordinea." El a spus c ajutorul a fost necesare i cutat la Lufthansa ca o comparaie, deci colaborarea lor a fost natural, chiar i cu diferenele lor. Chiar cu reeaua mai mic, Swiss poart acelai numr de cltori, aa cum au fcut n 2002. Pe 22 martie 2005, Lufthansa Group a confirmat planul su de a prelua Swizz, ncepnd cu o miz minor (11%) de o nou companie pentru a deine participaii Swizz numit Air Trust. Preluarea a fost finalizat la data de 1 iulie 2007 i operaiunile Swizz au fost integrate cu Lufthansa de la finele anului 2005. Swiss a aderat la Star Alliance pe 1 aprilie 2006, cnd a devenit, de asemenea, un membru al Lufthansa Miles & More programe flyer dese. Compania aerian a instituit o filial de companie aerian regional numita Swizz European Air Lines. Acest transportator are proprii sai transportatori aerieni certificati i opereaz o flot de non-Airbus. Cele dou independente diviziuni de funcionare Swizz AviationTraining i Swiss WorldCargo sunt, de asemenea, deinute de Swizz. n 2008 Swiss International Air Lines au preluat Edelweiss Air i Servair - acum Swizz Private Aviation. Brandul Swizz pstreaz un respect ridicat cu cltorii, asa cum poate fi vzut de topul companiei al upmarket Cond Nast Traveller, sondaj pentru zborurile de transport scurt n 2008. n 2007, Swiss a facut comanda pentru 9 Airbus 330-300 aeronave, eventual, nlocuirea flotei actuale de 9 A330-200 aeronave. A333 ar fi mai ecologic i au 3-clase. Cu fiecare sosire a unei aeronave A330-300, care a nceput n aprilie 2009, un A330-200 va fi retras din flot. Primul jet A330-300 a fost pus n funciune din Zurich la New York (JFK). In timp ce in primavara anului 2010, Swiss opereaza cu cinci A330-300s pe rutele de la Geneva la New York (JFK), precum i Zurich la New York (JFK), Delhi Mumbai, i Dubai &

Muscat. Ca in aprilie 2010, A330-300 va zbura de la Zurich la Nairobi & Dar es Salaam i Yaound & Douala. Comanda rmasea a aeronavelor A330-300 se va adauga flotei pn n 2011. n urma preluarii grupului Lufthansa, flota regionala a fost schimbata de la Crossairs Embraer ERJs i Saabs la Avro RJs (de asemenea, cunoscut ca BAe 146), care sunt operate de o filial deinut n ntregime, Swizz European Air Lines. Restul de flot, n afar de jeturile regionale apartin acum toate Airbus. Reconstrucia aeriana, de asemenea, a fortat Swizz-ul s renegocieze contractele cu furnizorii, care includ manipularea, ntreinerea, serviciul alimentar i munca. Acionarii Swizz au primit o opiune bazata pe performana pentru aciunile lor. Plata va fi n 2008, i valoarea va depinde de ct de bine actiunile Lufthansa este in comparatie cu aciunile concurenilor. Lufthansa continu s menin Swizz ca un brand separat.

1.2 Filiale Companiile urmatoare sunt parte a Swiss International Air Lines Group: Edelweiss Air Swiss AviationSoftware Swiss Aviation Training Swiss European Air Lines Swiss PrivateAviation Swiss VirtualAirline Swiss WorldCargo n 2009, compania aerian a anunat o extindere major la Basel-Mulhouse-Freiburg a EuroAirport n ncercarea de a ctiga napoi cota de pia de la companiile aeriene de buget utiliznd aeroportul.

Not: aceast list include membrii Star Alliance (*). Flota BAE Systems 146 ia de pe aeroportul Manchester, Anglia Flota Swiss International Air Lines const in urmtoarele aeronave (din 21 iunie 2010). Flota Swiss International Air Lines Aeronave In Order Pasageri Observatii

Flota

(First/Business/Econo my)

Airbus A319-100 Airbus A320-200 Airbus A321-100

7 20 6

0 4 2

138 (0/0/138) 128 (0/20/108) 150 (0/0/150) 200 (0/0/200) 196 (12/42/142)

Airbus A330-200

229 (0/42/187) 230 (0/48/182)

Airbus A330300X Airbus A340300E

236 (8/45/183)

Deliveries: 2010, 5 from 2012

15

228 (8/48/172) Operated by Swiss European Air Lines

Avro RJ100

20

97 (0/0/57)

Dubbed Jumbolino To be replaced by: Bombardier CS100 Entry into service: 2014 (will be launch

Bombardier CS100

30

TBA

customer) To be operated by Swiss European Air Lines Replacing: Avro RJ100

Boeing 737-800

52 (0/52/0)

Operated by PrivatAir Business class-only 4 operated by Helvetic Airways 2 operated by Contact Air

Fokker 100 Total

6 87

0 44

100 (0/0/100)

Vrsta medie a flotei Swiss International Air Lines este de 9.6 ani. Flota de aeronave va fi redenumita dup numele oraelor locale n urmtorii doi ani. Numele va fi prezentat pe fuselajul aeronavei, cu interiorul cabinelor care prezint stema oraului. n plus, celei mai recente flote, un A330 Airbus, este primul s urmeze acest regim. ase aeronave Airbus A340 vor fi adugate flotei. Prima dintre ele este un avion ex-Air Canada. Trei mai mult ex-Air Canada A340s urmeaza a fi adugate mpreun cu dou ex-austriece Airlines ca s creasc frecvenele pe rutele existente i pentru a lansa noi rute pentru vara 2008. Dou aeronave Airbus A330 sunt, de asemenea, adugate flotei. Primul va nlocui un Airbus

A300-600 n noiembrie 2006 care a fost nchiriat din Hapag Lloyd, i a doua n mijlocul lunii decembrie 2006, ambele pentru ca s creasc frecvena pe rute. Flota pentru rutele scurte de transport, de asemenea, este de ateptat sa se extinda cu planuri confirmate n septembrie 2006 de a aduga dou Airbus A321 i o aeronava Airbus A320. Pentru a profita de ansele de pia, Swiss adaug 2 aeronave Airbus A320 suplimentare pentru flota lor mai devreme dect aveau planificat. Aeronavele au fost adugate n toamna anului 2007 i nu au fost construite noi aeronave, dar mai degrab fostele aeronave Swissair care au fost nchiriate pentru ase ani. Pe 20 septembrie 2007, Lufthansa confirm o comand pentru 41 de aeronave. Dou comenzi pentru A320 i 9 comenzi pentru aeronava A330 pentru Swizz. Pe 11 martie 2009, Swizz a anunat c n 2014, intenioneaz s nlocuiasca treptat flota curenta RJ100 cu aeronave Bombardier CSeries. nlocuirea curent a 20 de aeronave este planificat s dureze doi ani, n timp ce 10 aeronave suplimentare vor fi emise ulterior pentru a permite extinderea capacitatii. O aeronav nou va permite Swizz-ului sa continue sa opereze pe destinatii precum London City Airport. Grupul Lufthansa este un client de lansare pentru acest tip de aeronav. O aeronava MD-11 folosit anterior de ctre Swizz a avut caracterul chinez Ru (), de la traducerea Chineza a Switzerland, Rush (), pe nottoarele caudale n loc de Cruce. Preluare de la fostul Swissair filialei Swissair Asia, care a fost format pentru a permite Swissair a servi Republica China i Republica Popular Chinez. La 22 septembrie 2010, Lufthansa a anunat o comand pentru 48 de avioane noi. Cinci comenzi pentru A330-300, dou A320, i dou A321 aeronave sunt destinate s fie livrate pentru pornirea Swizz n 2012. Sediul central Swiss International Air Lines sediul social la EuroAirport Swiss International Air linii are sediul la EuroAirport Basel-Mulhouse-Freiburg lng Basel, Elveia. Este amplasat n seciunea elveiana a aeroportului. Swiss International Air Lines sediul curent social a fost sediul social al Crossair. n 2002 numele "Crossair" a fost nlocuit cu "Swiss Internatonal Air Lines" pe cldirea sediul social. Ca din 2004 zona Basel adpostea aproximativ 1000 salariai, n timp ce Zurich, zona birourile adpostea aproximativ 850 de angajati. Tinand cont ca Swiss Air a nceput ca o companie cu aproximativ 1400-1500 angajati ce lucrau la sediile din Basel. Swiss International Air linii (ELVEIAN) servete 73 destinaii n 39 de tari peste tot n lume. Swissair ntruchipeaz valorile tipic Elvetiene, cum ar fi ospitalitate, calitate n fiecare detaliu i ngrijire personal: Swissair are scopul de a face ca toti clienii si sa se simta ca acas. Ca parte a grupului Lufthansa i membr a Star Alliance, SWISS rmne ferma in ceea ce priveste misiunea de a furniza serviciile aeriene de calitate care leag Elveia cu Europa i intregul glob.

Viziunea Doresc sa devina cea mai buna companie aeriana de linie din Europa. Misiune Sunt compania aerian din Elveia conecteaza Elveia i Europa cu lumea. Bazat pe punctele lor forte n ngrijire personal, ospitalitate SWISS i calitate SWISS prin care ii face pe oaspeii lor sa se simta ca i cum acestia au fost acas. Ca o parte din grupul Lufthansa dezvolt Swizz-ul ntr-un mod selfgoverned. Management BOARD Chairman of the Board Chief Executive Officer Chief Financial Officer Chief Operating Officer Chief Commercial Officer Extended Management Chief Cargo Officer Chief Technical Officer Head office Basel, Switzerland 1.3 Flot Aircraft fleet (Summer timetable 2010) SWISSAIR se mandreste cu o flota puternica i flexibila, cu un total de 86 aeronave 25 pentru longhaul i 53 pentru rutele shorthaul, i 8 suplimentare care sunt exploatate pe numele (wet lease) SwissAir. Flota cuprinde n prezent apte alt fel de aeronave: pentru distane, SWISS conteaz pe Airbus A340, A330-300 A330-200, pentru zborurile mai scurte pe Airbus A320 (A319, A320, A321) i Avro RJ 100. Flota Swiss Airline la Octombrie 2010 Tipul Aeronavei Airbus A319 Airbus A320 Airbus A321 Numar 7 20 6 Average age in years 13.2 years 12.8 years 13.6 years 11.4 years 0.7 years Oliver Evans Peter Wojahn Ad interim: Walter Bosch Harry Hohmeister Marcel Klaus Rainer Hiltebrand Holger Htty

Airbus A330-200 3 Airbus A330-300 8

Airbus A340-300 15 Avro RJ100 TOTAL 20 79

9.4 years 12.6 years 10.5 years

Alte aeronave care opereaza pentru Swiss in urma unor colaborari: Tipul Aeronavei Saab 2000 Numar 1 Partener Darwin Airline Privatair Contact Air Helvetic bmi

BBJ2 (B737-800) 1 Fokker 100 Fokker 100 Airbus A 320 Total 2 3 1 8

Destinations served in the 2010 summer schedules SWISS a operat in 73 destinatii (48 in Europa and 25 in alte zone) in 39 tari

Personal (din 30 Iunie 2010) Swiss International Air Lines (Group) Numar total de personal Piloti Insotitoare de bord Personal terestru 1.4 Strategii i obiective Industria aeronautic a pentru a oferi rspunsuri la noile provocri mediu aruncat prin cererea n cretere pentru mobilitate. Principalul obiectiv este reducerea emisiilor de gaze, poluarea sonor i consumul de energie. Swissair a reusit sa gseasca un echilibru sntos ntre interesele economice i de mediu stewardship incat sa coincida cu principiile directoare. n conformitate cu strategia de mediu Lufthansa, SWISS urmeaz, de asemenea, aceste principii: 1. Reducerea emisiilor de CO2 2. Scaderea emisiilor de NOx 3. Modernizarea flotei 7 496 1 158 3 408 2 930

4. Promovarea combustibililor alternativi 5. Imbunatatirea eficientei operationale 6. Imbunatatirea infrastructurii 7. De punere n aplicare la nivel mondial comercializarea emisiilor 8. Dezvoltarea sistemului de stimulente 9. Rducerea zgomotului facut de aeronave 10. Imbunatatirea aeronavelor 11. Optimizarea procedurilor de zbor 12. Dezvoltarea unor planuri de transport 13. Expansiunea sistemului de mamagement al mediului Parteneriate i aliane pentru a face cltoria cu SWISSAIR buna si placuta, SWISS colaboreaza cu un numr mai mare de parteneri n industria de cltorie i de turism. Parteneriate i aliane Airline parteneri Network Partner: Star Alliance SWISS a aderat la Alian Star pe 1 aprilie 2006. De atunci este un membru de cea mai mare reea care servete o gam larg de aeroporturi i ri. Lufthansa la nceputul orarelor iarna 2005/06, toi clienii ambele companiilor aeriene sunt oferite de o reea global extins de produse i servicii. Codeshare parteneri: Swissair i partenerii si codeshare au creat o reea de rute globale eficiente pentru fiecare client. Parteneri companii de nchiriere auto : Avis i BigPond sunt remarcabile interprei sau executani n afaceri nchiriere auto. Ca un pasager SWISS clientii pot ctiga i petrece mile cu ei i, de asemenea, se bucur de o gam larg de alte beneficii i atracii, din momentul inchirierii pn n momentul n se returneaza vehiculul. Swiss turism: portal n Elveia este un depozit de informaii utile, care ajuta organizeze vizita la nevoile personale. fiecare calator sa

Politica de fidelizare a grupului Cu ajutorul programului global de fidelizare Miles&More calatorii pot colecta mile oriunde zbor. De asemenea, pot acumula mile in cont inchiriind masini, camere la hotel sau utilizand produse si

programe adiacente grupului Lufthansa. Deci, nu vor avea parte doar de optiuni si flexibilitate ci si de posibilitatea de a ajunge mai rapid la statuturi inalte decat la alte programe de fidelizare. Statutul de Lufthansa Senator (Star Alliance Gold) sau Lufthansa Frequent traveller (Star Alliance Silver) este recunoscut de membrii din lumea intreaga.

Pasagerii cu statuturi de Star Alliance Gold si Star Alliance Silver beneficiaza de mai multe facilitati, ca: prioritate la check-in, prioritate pe lista de rezervare si, atunci cand legea nu interzice, prioritate pe lista de asteptare de check-in. Mai mult decat atat, membrilor Star Alliance Gold li se permite sa ia mai multe bagaje si au acces la salile de relaxare din peste 740 de aeroporturi.

Capitolul II Analiza indicatorilor de traffic

n mediul concurenial de astzi, dezvoltarea turismului trebuie s ajute la crearea unui mediu favorabil acestui sector; turismul este o ntreprindere pluridisciplinar care are nevoie de o strategie ndrznea, proprie sectorului, stabilit cu concursul responsabililor la nivel operaional, care s ofere o viziune, un model capabil s orienteze producia i comercializarea produselor turistice. Experiena internaional a dovedit c rile care nu au o politic turistic i nu depun eforturi pentru dezvoltarea turismului i pierd cu timpul poziia de pe piaa internaional, n favoarea concurenei internaionale, iar soluiile miraculoase ulterioare n materie de politic turistic, necesare recuceririi pieei, sunt greu de gsit. 2.1 Numr pasageri Pasagerul este persoana care este numai n trecere printr-un loc, printr-o localitate etc., persoan care circul sau cltorete folosind un mijloc de transport (n comun);1 Pasager nseamn orice persoan, cu excepia membrilor echipajului, care este sau urmeaz s fie transportat cu o aeronav i care deine un Bilet Electronic2 Tabel 2.1 Numr pasageri Nr. pasageri 2006 2007 2008 2009 2010* 10507250 12208558 10352440 13783632 12145441 Indicele de dinamic Ii/1 1,16 0,85 1,33 0,88 Ii/i-1 1,16 0,99 1,31 1,16 Ritmul de cretere Ri/1 16 -15 33 -22 Ri/i-1 16 -1 31 16

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

1 2

www.dexonline.ro www.aripi.ro

Numr pasageri
15000000 10000000 5000000 0 2006 2007 2008 2009 2010 Numar pasageri

Din graficul anterior se observ c numrul de pasageri care au cltorit cu compania Swiss airline a fost n cretere, iar n urma previzionrilor pe anul 2010 acestea vor suferi o uoara descretere fa de anul 2009.

2.2 Venit pe pasager Venitul reprezint suma de bani care revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestat sau din proprietatea deinut, ntr-o perioad de timp; ctig, beneficiu.3 Totalitatea sumelor banesti din incasarea contravalorii produselor, semifabricatelor, marfurilor, lucrarilor si serviciilor valorificate la pret de vanzare, respectiv a sumelor cu care au fost facturate si incasate de la clienti4

Tabel 2.2 Venit/pasager/km Anii Venit pasager/km 2006 2007 2008 2009 2010* 22074 25107 28141 27511 24793 Indicele de dinamic Ii/1 1,14 1,27 1,25 1,12 Ii/i-1 1,14 1,12 0,98 0,90 Ritmul de cretere Ri/1 14 27 25 12 Ri/i-1 14 12 -2 -10

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

3 4

http://dex.infoportal.ro http://www.contabilizat.ro/

Venit/pasageri/km
30000 20000 10000 0 2006 2007 2008 2009 2010 Venit/pasageri/km

Din graficul anterior se observ c venitul pe pasager a avut fluctuaii de la an la an astfel:din anul 2006 pn n anul 2008 se poate observa o cretere urmnd apoi o scdere n anul 2009, deasemenea i n anul 2010 se prevede o uoara descretere.

Tabel 2.3 Valoarea locurilor disponibile Anii Valoarea locurilor disponibile 2006 2007 2008 2009 2010* 27673 31297 35032 34357 31015 1,13 1,27 1,24 1,12 1,13 1,12 0,98 0,90 13 27 24 12 13 12 -2 -10 Indicele de dinamic Ii/1 Ii/i-1 Ritmul de cretere Ri/1 Ri/i-1

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Valoarea locurilor disponibile

40000 30000 20000 10000 0 2006 2007 2008 2009 2010 Valoarea locurilor disponibile

Din graficul anterior se poate observa c valoarea locurilor disponibile nregistreaz uoar cretere pn n anul 2008, iar n anul 2009 respectiv previziunea pentru anul 2010 ne arat o uoar descretere a valorii locurilor disponibile din aeronave. 2.4 Gradul de ocupare Gradul de ocupare reprezint procentaj al camerelor sau al locurilor dintr-o unitate cu activitate hoteliera, o regiune sau o tara ocupate intr-o anumita perioda de timp (zi, luna, an).5

Tabel 2.4 Gradul de ncarcare Anii Gradul de ocupare 2006 2007 2008 2009 2010* 79,8 80,2 80,3 80,1 79,95 Indicele de dinamic Ii/1 1,01 1,01 1 1 Ii/i-1 1,01 1 0,98 0,99 Ritmul de cretere Ri/1 1 1 0 0 Ri/i-1 1 0 -2 -1

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

http://www.infotravelromania.com/

Gradul de incarcare
80.4 80.2 80 79.8 79.6 79.4 2006 2007 2008 2009 2010

Gradul de incarcare

Din graficul anterior se observ o meninere a gradului de ocupare a aeronavelor ntre anii 20062009, pentru anul 2010 se previzioneaz o uoara scadere a numrului de pasageri.

2.5 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri cuprinde suma total a veniturilor din operaiunile comerciale efectuate de firm, respectiv vnzarea de mrfuri i produse ntr-o perioad de timp determinat.n cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare i veniturile exceptionale. n termeni coreci, cifra de afaceri reprezint suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrrilor executate, serviciilor prestate, precum i a altor venituri din exploatare,mai puin rabaturile,remizele i alte reduceri acordate clienilor

Tabel 2.5 Cifra de afaceri Cifra de afaceri 2006 2007 2008 2009 2010* 4153 4895 5267 4363 4258 Indicele de dinamic Ii/1 1,18 1,27 1,05 1,03 Ii/i-1 1,18 1,08 0,83 0,98 Ritmul de cretere Ri/1 18 27 5 3 Ri/i-1 1 8 -17 -2

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Cifra de afaceri a companiei Swiss Airline oscileaz de la an la an. Pan n anul 2008 aceasta avnd un trend ascendant, ncepnd cu anul 2009 datorit fenomenelor economice negative aceasta a cptat un trend descendent. Pentru anul 2010 se preconizeaz meninerea trendului descendent, diferena faa de anul 2009 fiind una infirma.

2.6 Venitul total Venitul total reprezint totalitatea sumelor bneti din ncasarea contravalorii produselor, semifabricatelor, mrfurilor, lucrrilor i serviciilor valorificate la pre de vnzare, respective a sumelor cu care au fost facturate i ncasate de la client. Veniturile pot fi utilizate pentru achizitionarea de active sau pentru cresterea valorii diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creante, bunuri si servicii primate in schimbul bunurilor si al serviciilor furnizate. Veniturile pot rezulta, de asemenea din lichidarea datoriilor, de exemplu o intreprindere poate furniza bunuri si servicii unui creditor in scopul lichidarii unei datorii legate de un credit in derulare

Tabel 2.6 Venitul total Anii Venitul total 2006 2007 2008 2009 2010* 231 571 507 500 366 Indicele de dinamic Ii/1 2,47 2,19 2,16 1,58 Ii/i-1 2,47 0,89 0,99 0,73 Ritmul de cretere Ri/1 1,47 1,19 1,16 58 Ri/i-1 1,47 -11 -1 -27

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Venitul total
600 400 200 0 2006 2007 2008 2009 2010 Venitul total

Din graficul anterior se poate observa c n anul 2007 compania aeriana a atins apogeul n ceea ce privete venitul total, ncepnd cu anul 2008 venitul total a inregistrat scdere, la 2010 reducndu-se cu aproximativ 27%.

2.7 Cheltuieli totale Cheltuielile constituie diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari. Definitia cheltuielilor include pierderile, precum si acele cheltuieli care apar in procesul desfasurarii activitatilor curente ale intreprinderii, de exemplu cheltuielile ce apar in cursul activitatilor curente ale intreprinderii include costul vanzarilor salariile si amortizarea. Ele se regasesc de obicei sub forma iesirilor sau scaderii valorii activelor cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile, terenurile si mijloacele fixe. Tabel 2.7 Cheltuieli totale Cheltuieli totale 2006 2007 2008 2009 2010* 1098 1305 1295 742 920 Indicele de dinamic Ii/1 1,19 1,18 0,68 0,84 Ii/i-1 1,19 0,99 0,57 1,24 Ritmul de cretere Ri/1 19 18 -32 -26 Ri/i-1 19 -1 -43 24

Sursa:www.swiss.com

* Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Cheltuieli totale
1500 1000 500 0 2006 2007 2008 2009 2010 Cheltuieli totale

Conform graficului anterior, cheltuielile totale nregistreaz cretere pn n anul 2007, ncepnd cu anul 2008 datorit contextului crizei actuale ,a sczut numrul rezervrilor i implicit al curselor aeriene efectuate, toate acestea ducnd la diminuarea cheltuielilor. n anul 2010 se poate observa o uoara cretere a cheltuielilor totale ceea ce reprezint o speran pentru companie c piaa se va redresa iar societatea ii poate relua trendul ascendant avut pn n anul 2007.

2.8 Profit Profitul, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca surplus peste costul de productie. De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune, operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se poate dezvolta daca nu obtine profit.

Tabel 2.8 Profit Profit Indicele de dinamic Ii/1 2006 2007 2008 2009 2010* 263 510 472 146 205 1,94 1,79 0,56 0,78 Ii/i-1 1,94 0,93 0,31 1,40 Ritmul de cretere Ri/1 94 79 -44 -22 Ri/i-1 94 -7 -69 40

Sursa:www.swiss.com * Valorile au fost calculate prin metoda sporului mediu

Profit
600 500 400 300 200 100 0 2006 2007 2008 2009 2010

Profit

Dup cum se poate observa din graficul anterior n anul 2007 compania aerian Swiss Airline profitul a atins apogeul, n anul 2009 s-a nregistrat o scdere dramatic cu aproximativ 69% fa de anul 2007, n anul 2010 profitul companiei va nregistra o uoara crtere fa de anul precedent.

Capitolul III Evaluarea companiei si strategii de dezvoltare

3. 1. Evaluarea companiei Clienii Swissair a neles importana clientului n serviciile aeriene i astfel i-a direcionat aciunile de marketing n crearea unor oferte i tarife potrivite fiecrei categorii de clieni. Serviciile companiei se adreseaz att persoanelor fizice, ct i celor juridice, grupurilor turistice sau de afaceri, formaiilor, echipelor sportive, participanilor la congrese, expoziii sau pelerinaje religioase. Concurenii Concurenii interni ai companiei Swissair sunt Airpass, nfiinat n 1984 de ctre Willy J. Luder dup muli ani de experien n aviaia civil, EasyJet Switzerland- este o companie aerian low-cost cu sediul n Meyrin, Elveia, care ofer zboruri regulate ca EasyJet franciza din Geneva Cointrin Aeroportul Internaional i Basel-Mulhouse Aeroportul Internaional, nfiinat n 1988 . Concurenii externi sunt reprezentai de companiile Aeroflot Rusia, Air France Franta, Alitalia Italia, American Airlines - S.U.A, Australian Airlines Australia, Austrian Airlines- Austria, British Airways Marea Britanie, Continental Airlines, Delta S.U.A, EL AL Israel, Emirates, Iberia Spania, KLM Olanda, LOT Polonia, Lufthansa Germania, Malev Ungaria, Singapore Airlines, Swiss Airlines Elvetia, Tap Air Portugalia, Turkish Airlines , si de companiile aeriene low- cost My Air Italia, Wizz Air - Polonia, Sky Europe Slovacia, GermanWings, EasyGet Marea Britanie. Furnizorii Furnizorii interni O mare parte dintre contractele ncheiate de Swissair cu furnizorii interni sunt foarte puin profitabile. Aceste contracte nu pot fi renegociate datorit poziiei de monopol a furnizorilor sau datorit condiiilor din contractele n vigoare. Aceste contracte au fost ncheiate astfel:

contract de catering GateGroup6 contracte de nchiriere autoturisme Avis i BigPond contract de handling Jet Aviation

Furnizorii externi Compania Swissair are ncheiate contracte de handling, fuelling i de prestare de servicii aeroportuare n toate rile ctre care opereaz cu curse regulate de pasageri i marf. Aceste contracte sunt negociate i ncheiate de ctre Serviciul Contracte din cadrul Direciei de Marketing, urmrind respectarea i oportunitatea prelungirii lor. Cei mai importani furnizori externi sunt bineneles productori de avioane, printre acetia Boeing i Airbus cei mai mari productori mondiali. Swissair are ncheiate asigurri pentru avioanele, personalul, autoturismele i imobilele sale. Personalul Structura de personal a companiei Swissair respect n general categoriile de personal specifice activitii de transport aerian, i anume: Piloi Insoitori Zbor Personal Tehnic de ntreinere i Reparaii Personal Operaiuni Sol Personal Vnzri i Ticketing Funcionari Administrativ IT Financiar Piloii reprezint categoria de personal responsabil de sigurana zborului i pentru a putea profesa le sunt impuse detinerea licenei valide ATPL sau CPL/IR i aptitudine medical clasa I.

http://www.gategroupmember.com/index.php?option=com_content&view=article&id=45&Itemid=55

Personalul tehnic de ntreinere i reparaii deine ani de experien i de ndelungat pregtire teoretica i practic EASA, iar pentru a profesa li se impune deinerea licenei B1, pentru tehnician mecanic, i licena B2, pentru tehnician avionica. Toate licenele sunt certificate de Autoritatea Aeronautica Civila i sunt valabile timp de 5 ani. Pentru ca toate activitaile de reparaii i ntreinere ale aeronavelor companiei sunt administrate i controlate de AMOS (Aircraft Maintenance and Engineering System), tehnicienii particip i la o pregtire AMOS. Personalul de operaiuni sol are o pregtire ce reprezint cunotine teoretice specifice meseriei, Regulamentele IATA privind bunurile periculoase pentru fiecare categorie de personal i cursul de securitate aeronautica, politicile, procedurile i practicile operaionale ale companiei. Aceast categorie include agenii de ramp, agenii de check-in i agenii de load control. Strategii de pia folosite Tabel 1. Strategii de pia utilizate de compania Swissair

Criterii Raport cerere-oferta

Strategie Difereniere temporal

Motivarea alegerii n perioadele cu cerere maxima, se suplimeanteaz numrul

zborurilor sau al biletelor, iar n perioadele cu cerere minima se stimuleaz acordarea de a cererea unor reduceri premii prin la sau

tarifele biletelor, posibilitatea catiga

reducerea zborurilor pentru o anumita destinaie. Coninutul relaiilor companiei cu Relaii de parteneriat mediul In raport cu clientii, compania mizeaza pe atragerea si

fidelizarea acestora prin diferite programe si oferte, in raport cu concurentii, Swissair a adoptat o relatie de parteneriat cu Star Alliance.

Poziia firmei fa de : Concurena

Difereniere

Swissair

incearca

sa

isi

diferentieze serviciile fata de concurentii de pe piata prin diversificarea destinatiilor,

aplicarea unor tarife moderate pentru cresterea cotei de piata pe anumite segmente de clienti.

In vederea mentinerii pozitiei pe piata, compania Swissair isi atrage si recupereaza clientii Clieni Atragere, mentinere, recuperare prin oferte speciale la

achizitionarea

biletelor,

reduceri tarifare, si ii mentine prin programul de fidelizare Miles&More si prin calitatea ridicata a serviciilor.

Identificarea produsului global Produsul global are la baz interaciunea diferitelor componente i efectul lor final, utilitatea perceput de consumator7. n cazul companiei Swissair, produsul de baz este reprezentat de serviciul de transport pasageri, marfuri si pot, efectund curse regulate interne i internaionale i charter. n funcie de distana parcurs, cursele se clasific n: curse lung curier (cu distane mai mari de 4.000 km), mediu curier (distane cuprinse ntre 2.000 i 4.000 km) i scurt curier (distane mai mici de 2.000 km). Curse regulate externe Compania Swissair dispune de o reea de rute externe cu destinaii n Europa i Intercontinentale. Zborurile pe curse regulate de pasageri sunt efectuate pe rute fixe, ale caror Valerica Olteanu Marketingul serviciilor o abordare manageriala, Editura Ecomar, Bucuresti, 2003, pag. 168
7

puncte de decolare, aterizare i escale sunt programate pe baz de orar publicat i pot fi cunoscute de pasageri cu mult timp nainte de a se efectua zborul. Compania Swissair are organizata activitatea pe doua orare de zbor: de iarna (noiembrie martie) si de vara (martie - noiembrie). Curse regulate interne Chiar daca biletele sunt scumpe, aceste zboruri au succes pentru c, n general, pasagerii sunt oameni de afaceri, parlamentari, ale caror cheltuieli sunt suportate de companiile unde lucreaz.

Curse charter Cursa charter este destinat unui grup organizat ai caror membrii beneficiaz de un avantaj privind pretul transportului aerian n funcie de apartenenta la grupul respectiv i de scopul calatoriei. Diferenta ntre tariful de linie i cel charter este substantiala, n sensul c dac o cursa regulata este eficienta n conditiile unui coeficient de umplere de 30 %, o cursa charter are nevoie de acoperire n proportie de 80 % pentru a fi eficienta. O cursa regulata poate efectua zboruri i n conditiile unui coeficient slab de ocupare, pe cand o cursa charter poate fi anulata daca gradul de ocupare nu este considerat rentabil. Activitatea de curse charter s-a dezvoltat ca o consecinta a solicitarilor sezoniere de transport n scop turistic. Aceasta activitate are un pronuntat caracter sezonier datorita traficului turistic, variind de la an la an. Serviciul Cargo Transportul marfurilor (cargo) pe calea aerului se face n limita locurilor disponibile pe cursele regulate, speciale de pasageri i prin curse regulate, suplimentare i speciale de mrfuri. Mrfurile periculoase sau cele care pot cauza prejudicii (materiale explozibile, uor inflamabile, corozive, toxice, radioactive, marfuri perisabile precum i animalele vii) pot fi acceptate la transportul aerian numai n conformitate cu condiiile speciale stabilite de transportatori.

Compania Swissair ofera de asemenea produse suplimentare : cazare la hotel, nchirieri automobile sau autocar, servirea gustarii sau a mesei la bord n functie de timpul de zbor, vanzarea unor produse alcoolice, tigari, cosmetice in regim duty-free ale caror preturi sunt publicate in revistele aflate la bordul aeronavei.

Analiza strategiilor produselor 1. Strategii aplicate n cazul echipamentelor Modernizarea echipamentelor este un obiectiv al politicii companiei care conditioneaza cresterea vanzarilor, modernizarea presupune innoirea flotei pentru a putea face fata concurentei. Se are in vedere achizitionarea de noi aeronave, reintinerirea flotei cu aeronave moderne,. 2. Strategii ale utilizarii personalului Selectarea personalului de calitate si mentinerea la un nivel ridicat de educare profesionala adecvat duce la o buna functionare a activitatii companiei. Pentru perfectionarea i retinerea celui mai bun personal n cadrul companiei, Swissair a pregatit personalul att prin centrul propriu de pregatire profesionala ct i prin cursuri i conferine efectuate de alte organizaii. Deasemenea, angajatii Swissair participa la cursurile externe ale instituiilor publice specializate, unitatilor private de nvatmant, unittilor furnizoare de programe de training pentru exploatarea echipamentelor, IATA, ATPCO si MERCATOR. Atragerea, fidelizarea i recompensarea clientilor Cu ajutorul programului global de fidelizare Miles&More cltorii pot colecta mile oriunde zbor. De asemenea, pot acumula mile n cont nchiriind maini, camere la hotel sau utilizand produse i programe adiacente grupului Lufthansa. Deci, nu vor avea parte doar de optiuni si flexibilitate ci i de posibilitatea de a ajunge mai rapid la statuturi nalte decat la alte programe de fidelizare. Statutul de Lufthansa Senator (Star Alliance Gold) sau Lufthansa Frequent traveller (Star Alliance Silver) este recunoscut de membrii din lumea ntreaga. Pasagerii cu statuturi de Star Alliance Gold si Star Alliance Silver beneficiaza de mai multe facilitati, ca: prioritate la check-in, prioritate pe lista de rezervare si, atunci cand legea nu interzice, prioritate pe lista de asteptare de check-in. Mai mult decat atat, membrilor Star Alliance Gold li se permite sa ia mai multe bagaje si au acces la salile de relaxare din peste 740 de aeroporturi.

Politica de pre Mixul strategic de pre Tabel 2. Mixul strategic de pre

Criterii Variaia cererii

Strategie

Motivarea alegerii

Strategia

preturilor Swissair aplica tarife diferite, numite tarife de sezon ( high sezon, low sezon si extra sezon).

diferentiate temporal

Oferta

Strategia combinate

preturilor Exista un pret global pentru transportul propriu-zis si preturi individuale suplimentare pentru serviciile de

(excedentul

bagaj, servirea mesei la bordul avionului si vanzarea produselor duty free) Modul de formare Preturi orientate dupa cerere Se aplica tarife comune pentru clasa economic, tarife

preferentiale pentru clasa business si preturi speciale pentru tineri, studenti, copii, varsta a 2 a, grupuri. Nivelul preului Strategia preturilor moderate Swissair pastreaza un nivel mediu al preturilor, in ciuda actiunilor de modernizare a flotei, pentru

atragerea mai multor clienti. Mobilitatea preurilor Strategia preturilor relativ O variatie instabila a preturilor ar stabile induce clientilor nesiguranta si ideea de scadere a calitatii.

Politica de distribuie 1. Reeaua de distribuie n cazul companiei Swissair, reteaua de distributie se divide in doua categorii: de prestatie, aceasta reprezentand totalitatea aeronavelor si echipamentelor pe care le foloseste in operarea zborurilor si baza propriu-zisa a livrarii serviciilor si celelalte aeroporturi pe care Tarom opereaza intern si international, si de vanzare, prin intermediul careia are loc comercializarea biletelor de avion. 2. Formele de vanzare practicate Compania Swissair utilizeaza atat forma de vanzare clasica, in care clientului i se preia comanda de catre personalul de vanzare din cadrul agentiilor, cat si forma moderna, in care clientul utilizeaza Internetul, ca modalitate de rezervare a serviciilor. Aceste forme de vanzare se concretizeaza in bilete unice, dus-intors, locuri rezervate, posibilitati de intrerupere a calatoriei. 3. Modaliti de plat folosite de clieni Momentul platii in cazul serviciilor aeriene are loc inaintea efectuarii prestatiei, prin achizitionarea propriu zisa a biletului de avion. Ca si mijloc de plata, exista doua posibilitati de a achita biletul: online utilizand un card de credit/debit sau off-line. Pentru plata biletului se pot utiliza: Visa, Visa Electron, American Express, MasterCard. Costul biletului va fi debitat automat din contul clientului de credit/debit in momentul cumpararii biletului. Organizarea platii presupune achitarea contravalorii biletului si primirea acestuia de catre client , ca dovada a contractului incheiat.

Politica de promovare 1 Mijloace de comunicatie interna/externa

Tabel 3. Mijloacele de comunicatie interna/externa Mijlocul comunicaie Comunicatie media Comunicatie interpersonala de

Receptorul mesajului

Comunicaie intern

publicitatea

la

locul -personalul

de

contact:

vanzarii: afise cu promotii, agentii de vanzari, insotitorii oferte speciale, brosuri cu de zbor si agentii check-in destinatii si tarife au un rol important in

- indicatoare de informare promovare prin atitudine, prezente in aeroporturi limbaj, tinuta

- ghidul de utilizare pe care - pasagerii prin comunicarea pasagerii bordul il primesc la cu ceilalti pot influenta

avionului

privind deciziile acestora, in functie de experientele lor

conduita si siguranta la bord ambianta placuta ce in si reda serviciile

profesionala increderea oferite Comunicaie extern - marca

- forta de vanzare are rolul

- reclame in ziare, reviste, de a promova serviciile si de panouri outdoor - publicitate tv a informa si convinge

clientii relatiile in publice raport sunt cu

utilizate

institutiile sau cu clientii corporate - promovarea prin viu grai promovarea prin programul Miles&More

Toate activitatile de reclama desfasurate de Swissair in presa au ca scop principal promovarea numelui de marca

Alte elemente promotionale sunt: brosurile furnizate agentiilor pentru a le informa in legatura cu cele mai recente oferte, cum ar fi tarifele si tururile promotionale, obiectele promotionale Swissair oferite clientilor si furnizorilor importanti cu ocazii speciale (Craciun, Revelion, Vara, etc.

3.2. Strategii de dezvoltare Tabel 4. Strategii de dezvoltare Criterii Variaia cererii Strategie Motivarea alegerii

Strategia temporale

diferentierii Intrucat Swissair are o politica de pret diferentiata temporal este necesara sustinerea acesteia prin actiuni de promovare adecvate.

Oferta

Strategia produsului global

promovarii Actiunile

de

promovare

sunt

indreptate asupra serviciului de transport , utilizand marca si prestigiul companiei

Structura pieei

Strategia diferentiata

Mijloacele continutul

de

comunicatie sunt

si in

mesajelor

concordanta cu segmentul vizat Mediile promoionale utilizate Strategia selectiva Swissair utillizeaza doar acele mijloace care asigura cea mai buna comunicare.

*** n concluzie, compania Swissair desfaoar activitatea de transport aerian n conformitate cu reglementrile autoritilor aeronautice europene, la un nivel calitativ ridicat, fapt demonstrat de certificrile dobndite n domeniul calitii i siguranei zborului.

Activnd pe o pia cu o concuren acerba, n special de la apariia companiilor low-cost, Swissair i-a ndreptat activitaile de marketing spre atragerea, meninerea i recuperarea clienilor, prin programe de fidelizare a acestora: Miles&More, strategii de diferentiere fa de concurena i prin aplicarea unor tarife moderate pentru recuperarea i creterea cotei de pia. Pentru oferirea n continuare a unor servicii de calitate ridicat, compania a initiat un program de modernizare a echipamentelor, prin nchirierea i achiziionarea de noi aeronave. Pe lang echipamente, personalul are de asemenea un rol important, astfel Swissair a recrutat cel mai pregatit personal i pentru mentinerea continua a acestui nivel, compania ii perfectioneaz angajaii prin cursuri i conferine.