P. 1
3.Bonitarea Solurilor Din Romania

3.Bonitarea Solurilor Din Romania

|Views: 469|Likes:
Published by ramona1390

More info:

Published by: ramona1390 on Apr 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2014

pdf

text

original

Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania

Introducere
Solul este definit drept stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Solul este un sistem foarte dinamic care îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activitaţile umane şi pentru supravieţuirea ecosistemelor. În natura ca si în societatea umana, solul îndeplineste importante functii globale (economica, ecologica, energetica, industriala si informatica), care sunt esentiale pentru asigurarea existentei pe Terra, prin acumularea si furnizarea de elemente nutritive si energie organismelor vii si prin asigurarea celorlalte conditii favorabile dezvoltarii acestora. Atributul fundamental al solului este de a fi mediu de viaţă al plantelor şi de a face posibilă obţinerea de producţii vegetale. Această proprietate poartă numele de fertilitate, solul devenind o condiţie vitală pentru “existenţa şi perpetuarea generaţiilor viitoare”. Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totalitatea insusirilor fizice, chimice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. Toate terenurile cultivate au o fertilitate naturala si una artificiala. Fertilitatea naturala se formeaza in procesul de geneza a solului sub actiunea biocumulativa din diferitele zone biochimice. Fertilitatea artificiala sau culturala se realizeaza ca rezultat al interventiei omului in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative.[*] Intrucat la baza fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala(potentiala), in practica ele nu se pot separa intrucat definesc impreuna fertilitatea economica a solului, care constituie factorul principal al bonitarii terenurilor agricole. Expresia "bonitare" deriva de la expresia din limba latina "bonitas", care inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea solului se intelege aprecierea calitativa a acestuia(aprecierea fertilitatii).[b] Bonitarea terenurilor agricole este conceputa ca o operatie complexa de cunoastere aprofundata a insusirilor si conditiilor de crestere si rodire a plantelor si de determinare a gradului de favorabilitate a acestor conditii pentru fiecare planta si respectiv folosinta in parte(deoarece un teren poate fi nefavorabil pentru anumite folosinte si culturi,dar favorabil pentru altele).[4,6]
1

În loc de a capitaliza efectele benefice ale elementelor componente ale mediului natural. baza materială a fertilităţii solului si ansamblul proceselor biologice ce se desfăşoară în sol şi care constituie factorul dinamic al fertilităţii. încă. a modului lor de organizare şi exploatare de către proprietari. respectiv capacitatea de productie a terenului nu raman neschimbate in decursul timpului ci se modifica atat sub influenta factorilor naturali cat mai ales sub influenta activitatilor antropice. bonitarea terenurilor agricole ia in consideratie faptul ca fertilitatea solului. Avand in vedere faptul ca fertilitatea solului. tehnologiile. din ce în ce mai sofisticate au multiplicat consecinţele agresiunii umane asupra mediului. Aici intervine bonitarea terenurilor care are rolul de a exprima favorabilitatea pentru diferite plante prin intermediul notelor de bonitare.[6] În timp ce spaţiul şi comunitatea rurală furnizează. poate distruge bunuri naturale valoaroase şi de neînlocuit. a tipurilor de folosinţe agricole. o relatie sociala cu implicatii largi in economie. ci ca un organism viu. agricultura modernă şi mai ales agricultura care implică folosirea intensivă a pesticidelor. seamănă şi strânge recolta.Culturi agricole – Valoare economică şi care presupune cunoaşterea însuşirilor terenurilor studiate. Sub aspect economic si social. reprezinta. cu toate insusirile lui ecologice.[6] Bonitarea este o activitate complexa care studiaza legaturile dintre Teren . un bogat şi variat peisaj semi-natural. solul nu trebuie considerat un simplu suport inert pe care omul îl chimizează. 2 . care actioneaza simultan pe fiecare portiune de teritoriu.[d] In interpretarea practica a cercetarii conditiilor naturale pentru nevoile productiei agricole se deosebesc doua laturi si anume : bonitarea si caracterizarea tehnologica a terenurilor. In acest context. neutilizarea îngrşămintelor organice şi cultivarea în condiţii nefavorabile de umiditate a solului. Într-un agroecosistem. ca pe un sistem biologic deschis. sau mai corect capacitatea de productie a terenului. dependent de conţinutul in materie organică. in afara fenomenului fizic masurabil. bonitarea terenurilor agricole trebuie actualizata in permanenta pentru a raspunde exigentelor fiecarei etape de dezvoltare a agriculturii si a economiei in ansamblu. omul tinde să reducă diversitatea pentru obţinerea unor cantităţi cât mai ridicate de recoltă din speciile pe care le planifică pentru cultură.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania Obiectul bonitarii il constituie pamantul/terenul agricol conceput ca habitat pentru plante.

000). caracterizarea unitatilor TEO) se face prin suprapunerea hartilor de soluri (cu unitati cartografice delimitate pe baza indicatorilor de sol). peste harta cu unitati cartografice delimitate. combaterea poluării) se realizează potenţarea notelor de bonitare naturală adică se obţine o bonitare potenţată. drenaj. desecări. prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative. afânarea adâncă.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania 1.lor este arbitrara. si practic defineste capacitatea de productie a terenurilor. gradini)pana la 1. pH. Exprimarea favorabilitatii pentru diferite plante se face prin note de bonitare in conditii naturale si prin potentarea notelor de bonitare. numite TEO1.[1. cu exceptia urmatoarelor categorii: • suprafete pe care sunt amplasate constructii gospodaresti (curti.000 TEO-uri (scara 1: 50. textura. • terenuri proprietate de stat. delimitarea. Bonitarea terenurilor In tara nostra .[7] Dupa efectuarea lucrarilor de bonitare se intocmeste harta de bonitare. clima. prevenirea şi combaterea eroziunii) şi a unor lucrări ameliorative (amendarea cu calcar şi gips. 122. indiferent de categoria de folosinta.000 m2. în urma aplicării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (îndiguiri. Terenurile agricole din Romania sunt cuprinse in cca. irigaţii. deoarece pentru acestea nu se percepe impozit. volum edafic. • terenurile situate in lungul cailor ferate sau digurilor (zone de protectie).[4] Lucrarea de bonitare se face numai pentru terenurile productive. 1 teritoriu ecologic omogen 3 . pe baza indicatorilor de relief. precipitatii medii anuale. Notarea TEO . Ulterior.[4] Bonitarea se face iniţial pentru condiţiile naturale de vegetaţie. bonitarea terenurilor se face pe baza sistemului elaborat si imbunatatit de catre Dumitru Teaci.2. rezerva de humus) se manifestă uniform. • terenuri ocupate de poligoane de exercitiu pentru armata si aerodroamele.4] Bonitarea naturală se face pentru porţiuni de teritoriu pe care fiecare din factorii naturali(temperatura medie anuala. combaterea salinităţii şi alcalinităţii. folosindu-se cifre arabe de la 1 la numarul care individualizeaza ultima unitate TEO delimitata. hidrologie si antropici.[5] Intocmirea hartii de unitati TEO (constituirea.

conditiilor legate de relief.continutul de CaCO3 total pe 0-50 cm .alunecari . cu ajutorul cărora se calculeaza o notă de bonitare şi se face încadrarea terenurilor în clase de calitate.volumul edafic . în cazul bonitării terenurilor pentru condiţii naturale (maxim 100 puncte) vor rezulta 10 şi respectiv 5 clase de bonitare.stagnogleizarea (pseudogleizarea) .temperatura medie anuala . În cadrul acestor grupe de factori se folosesc urmatorii indicatori de bonitare mai importanti: . de hidrologie si de însusirile fizico-chimice ale solului. se iau în considerare cele mai importante elemente si anume.2.reactia în 0-20 cm .c. în scopul aprecierii capacitatii de productie.textura în 0-20 cm . Notele de bonitare Pentru calcularea notelor de bonitare in conditii naturale se folosesc anumiti indicatori.adâncimea apei freatice .[4] 1. Cele 10 clase se notează cu 4 .[1. Indicatorii de bonitare Având în vedere multitudinea conditiilor de mediu care caracterizeaza fiecare unitate de teren(UT sau TEO).rezerva de humus în stratul 0-50 cm .1.salinizarea (alcalizarea) .e] Aşadar.3. 1. iar pentru potentarea notelor de bonitare.inundabilitatea .gleizarea .porozitatea totala în orizontul restrictiv .4.panta .gradul de saturatie în baze 0-20 cm .Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania În atingerea scopului fundamental al studiilor de bonitare se i-au în considerare toţi factorii care influenţează capacitatea de producţie a terenurilor.excesul de umiditate la suprafata [6] La bonitarea terenului fiecare indicator participă la stabilirea notei de bonitare cu un coeficient care variază între 0 şi1 dupa cum şi însuşirea respectivă este total nefavorabilă (0) sau optimă (1) pentru planta respectivă.6.2. denumiti indicatori de bonitare.precipitatii medii anuale .**. se utilizeaza indicatorii de potentare.poluarea . prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri financiare si a unor tehnologii curente ameliorative. Nota de bonitare pe folosinţe şi culturi se obţine înmulţind cu 100 produsul coeficienţilor indicatorilor care participă la stabilirea notei de bonitare şi se exprimă în puncte de la 1 la 100. de resursele climatice.

iar cele 5 clase cu litere majuscule A la E (Apentru clasa cea mai buna. prun (PN). cais (CS). iar X-pentru clasa cea mai slaba cu 10 la 1 puncte). mar (MR). vie- 5 . cires-visin (CV).e] Culturile care se iau în considerare sunt urmatoarele: pasuni (PS). fânete (FN). par (PR). piersic(PC). Tabel Nr. iar E pentru clasa cea mai slaba cu 120 puncte). Clasele de bonitare Clase de bonitare Cod Nota de bonitare Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare Clase de bonitare Cod Nota de bonitare Grupe de clase de bonitare Cod Nota de bonitare XV XIV XIII XII XI I II III IV > 141 131 – 140 121 – 130 111 – 120 101 – 110 91 – 100 81 – 90 71 – 80 61 – 70 A+ > 101 A B 81 – 100 61 – 80 V VI VII VIII IX X 51 – 60 41 – 50 31 – 40 21 – 30 11 – 20 1 .***.1.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania cifre de la I-X (I-pentru clasa cea mai bună cu 100 la 90 puncte.10 C D E 41 – 60 21 – 40 1 – 20 [2. cu 81-100 puncte.

clasa a IV a 21-40 puncte. orz (OR).6] În functie de valoarea notei de bonitare. Pentru a obtine notele de bonitare pe folosinte si culturi se înmulteste cu 100 produsul coeficientilor celor 18 indicatori: y = (x1· x2 ·x3……….……x18 . trifoi (TR).81-100 puncte.nota de bonitare. Cu cât valoarea coeficientilor se apropie mai mult de valoarea 0 (zero) si limita inferioara a notei de bonitare va tinde spre 0. .2. vie struguri de masa (VM). grâu (GR). floareasoarelui(FS). cartof (CT).A2. . lucerna (LU). x2. x1.C. porumb (PB).valorile coeficientilor indicatorilor.clasa I . in-fuior (IF).cânepa (CN). în care: y .5.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania vin (VV).clasa a V a 0-20 puncte.P.[**] Tabelele cu scarile valorice si marimea coeficientilor de bonitare pentru fiecare indicator.clasa a II a 61-80 puncte.[4.clasa a III a 41-60 puncte. . . ·x18) · 100 .6] Tabel nr. în functie de folosinta sau de cultura sunt în "Instructiunile de lucru pentru bonitarea terenurilor agricole"elaborat de I. soia (SO). legume (LG). se stabilesc 5 clase de bonitare ale terenului notate cu cifre romane de la I la V: . mazare-fasole (MF).[6] Când toti acesti factori sunt în optim fata de cerintele plantei luate în consideratie (toti indicatorii au coeficient egal cu 1) nota de bonitare va avea valoarea maxima egala cu 100. sfecla de zahar (SF). Repartizarea terenurilor agricole pe clase de calitate in Romania 2 Institutul de Cercetări Pedologice şi Agrochimice al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice 6 .[4.5. inulei (IU).

unele insusiri negative ale terenurilor. evaluarea valorică a terenurilor agricole efectuarea unor lucrări ameliorative etc.1.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania O cerinta esentiala care conditioneaza realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole este aceea a existentei si deci a utilizarii cartarilor pedolodice. Încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate in Romania 2. Pentru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul cadastral adus la zi sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de cartare pedologica existent la dosarul lucrarii de cartare pedologica (stationara). Fig. Potentarea notelor de bonitare prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a unor tehnologii curente ameliorative Prin aplicarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a tehnologiilor curente de ameliorare. precum deficitul/excesul de apa.Determinarea claselor de calitate pentru diferite folosinţe este foarte importantă în cazul stabilirii impozitului pentru teren la arendarea terenurilor agricole. 7 . Se pot executa diferite harţi cu calităţile terenurilor putând astfel oferi o mai bună analiză asupra necesarului efectuării unei investiţii.

Irigatia realizeaza aprovizionarea solului cu cantitati de apa suplimentare fata de cele primite în mod natural din precipitatii.[4. Irigatia elimina efectul negativ al deficitului umiditate datorat precipitatiilor insuficiente si poate determina cresterea notei de bonitare la peste 100 ( maximul celui mai bun teren în conditii natural). 2. Lucrarile de imbunatatiri funciare si tehnologiile curente de ameliorare necesita informatii cat mai precise asupra posibilitatilor reale de crestere a capacitatii de productie a terenurilor. Îndiguirea are ca principal scop apararea terenurilor de revarsarea apelor curgatoare. 4. Coeficientii de potentare pentru desecarea de suprafata anuleaza penalizarile produse de coeficientii de bonitare pentru precipitatii medii anuale. conducand la ameliorarea starii de stagnogleizare al solurilor. nota de bonitare poate ajunge pană la 150 puncte şi vor rezulta 15 şi respectiv 6 clase de bonitare. atât al apei provenite din precipitatii cât si din alte surse. Aceasta lucrare anuleaza penalizarile introduse de coeficientii de bonitare prin inundabilitate. Desecarea de suprafata elimina efectul negativ al stagnarii apei la suprafata solului.6. Potentarea consta in marirea valorii coeficientilor de bonitare ai insusirilor asupra carora se actioneaza astfel incat sa fie marita nota finala de bonitare.XV (XI-pentru 101-110 puncte şi 15 puncte pentru >141 puncte) şi respectiv A+.7] Potentarea notelor de bonitare se face numai pentru acele lucrari care au un efect de durata si care modifica substantial starea generala de productivitate a terenurilor. Notarea claselor până la 100 de puncte se face ca şi la bonitarea nepotenţată. > 101 puncte (vezi Tabel nr.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania salinitatea sau alcalinitatea ridicata. pentru excesul de umiditate de suprafata si pentru stagnogleizare. sunt corectate sau inlaturate astfel incat terenul respectiv isi mareste productivitatea. Drenajul de adâncime se efectueaza pentru coborârea nivelului apei freatice si elimina efectul negativ al apei freatice situata la mica adâncime si a starii de gleizare a solului. Lucrari de îmbunatatiri funciare: 1. 8 . lucru care se realizeaza prin potentarea notelor de bonitare. iar cele cu peste 100 puncte cu XI . 3.1).[4] La bonitarea terenurilor amenajate şi ameliorate.

Fertilizarea ameliorativa contribuie la cresterea continutului de materie organica a solului si anuleaza penalizarile produse de rezerva mica de humus. 4.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania 5. pana in prezent. inclusiv irigarea intregii suprafete de teren care are nevoie de ameliorare.***. • continuarea proceselor de eroziune si alunecari. 7.**.[1] In ansamblu.***.a] Lucrari agropedoameliorative: 1.[1. se pot preconiza cresteri insemnate ale capacitatii de productie a terenurilor care sa depaseasca cu 45-60% pe cea actuala. Terasarea terenurilor în panta are ca rezultat reducerea pantei naturale si favorizeaza în acelasi timp retinerea în sol a unei cantitati mai mari din apa din precipitatii. Combaterea poluarii solului urmareste depoluarea acestuia. Prevenirea si combaterea eroziunii solului determina reducerea penalizarilor determinate de panta terenului si alunecarile de teren. Afânarea adânca a solului (fara întoarcerea brazdei) îmbunatateste porozitatea totala a solului si diminueaza penalizarile datorate porozitatii scazute a solului. refacerea capacitatii productive si înlatura penalizariile determinate de indicatorul de poluare a solului.6] 9 .[5] Comparand datele cu privire la notele medii ponderate de bonitare din tara noastra in conditii efective. 6.**.3. bilantul potentarii este pozitiv dar exista o serie de fenomene negative care afecteaza nivelul de potentare. [4. se poate aprecia ca. Combaterea salinitatii si alcalinitatii solului se realizeaza prin îndepartarea sarurilor solubile sau a ionului de Na+ din sol. Aceste lucrari anuleaza penalizarile determinate de diferite grade de salinizare si alcalizare. 2. cum ar fi: • reducerea rapida a continutului de humus in solurile irigate. fara finalizarea investitiilor de ameliorare si mai ales fara terminarea irigarii pe suprafetele necesare cu cele ce se pot realiza in conditiile aplicarii tuturor masurilor de ameliorare. Amendarea cu calcar si gips urmareste corectarea în sens favorabil a reactiei solului si anuleaza penalizarile produse de reactia acida sau alcalina a solului. [1. • inmlastinarea si salinizarea secundara a unor suprafete irigate sau limitrofe.a] Potentarea notelor de bonitare naturala este valabila numai pentru situatiile în care au fost executate lucrari de ameliorare a solurilor iar acestea sunt functionale pentru scopul în care au fost proiectate.3. 3.

[2.VALOAREA ECONOMICA A NOTELOR DE BONITARE Activitatea de productie in agricultura se concretizeaza in rezultate economice care difera extrem de mult de la o zona la alta si de la o unitate la alta. valoarea pamantului.[**. conduce la o diferentiere puternica. impozitul pe venitul agricol.7] Valoarea economica a notelor de bonitare si notele in sine pot fi folosite pentru fundamentarea economica a tuturor masurilor care reglementeaza impozitul pe teren. costul productiei la hectar (cheltuielile la hectar).a. a impozitelor agricole etc. diferentierile sunt chiar in cadrul parcelelor de la cativa metri distanta. respectiv sub cca. neobtinandu-se nici venituri. In toate cazurile situate sub acest nivel. costul unei unitati de produs.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania 3. In zonele foarte complexe sub aspect geomorfologic si pedologic. 45 de puncte . ce se pot calcula in productia agricola pentru lucrarile de bonitare si pentru interpretarea acestora. venitul net la hectar. 4.c. 10 . a costurilor de productie si deci a nivelului rentabilitatii productiei agricole. la nivel global si net la hectar.ZONELE AGRICOLE DEFAVORIZATE Zonele defavorizate din România – caracteristici generale Caracterizarea zonelor defavorizate are ca sursă de bază date furnizate de către Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie. pretul pamantului etc. marimea arendei. Dintre indicatorii economici. ”Valoarea ” economica a notelor de bonitare poate fi folosita cu succes in fundamentarea economica a tuturor masurilor privind reglementarile raporturilor stat-detinator de pamant. de o importanta majora sunt: valoarea productiei unitatii de produs.se obtin rezultate economice negative. Variabilitatea nivelelor de productie la acelasi nivel al cheltuielilor de munca si materiale. Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA). Aceasta diferenta se manifesta de la o parte de hectar la alta sau chiar de la o tarla sau o parcela la alta.nivel mediu calculat pentru teren arabil . a costurilor. taxa pe teren.e] In ansamblul agriculturii se realizeaza o echilibrare a cheltuielilor la hectar si a venitului global. nici pierderi la nivelul claselor 1-3 de bonitare.

calitatea pamantului si a climei . prezinta o deosebita importanta pentru evaluarea terenurilor agricole.e] Tabel Nr.[****. Metodica actuala de bonitare respecta in ansamblu metodica larg cunoscuta si utilizata in Romania. stabilirea cât mai corecta a folosintelor si alegerea culturilor celor mai indicate pentru anumite teritorii. ci o functie complexa data de cele 3 grupe de factori: • N. se pot face previziuni ale evolutiei productiei. iar terenurile agricole sunt încadrate în clase de calitate. 3 Suprafata Agricola utila 11 .e] 5.86% [****.26% ZDS 12. În baza acestuia s-au delimitat 3 tipuri de zone defavorizate: Zona Montană Defavorizată (ZMD).3.93% ZSD 1. Zona Semnificativ Defavorizată (ZSD) şi Zona Defavorizată de Condiţii Naturale Specifice (ZDS). dar se deosebeste prin aceea ca este mult mai analitica si obliga pe cel care o aplica sa fie extrem de atent atunci cand studiaza terenul pentru bonitare deoarece se cunoaste ca recolta nu este o functie simpla determinata numai de gradul de fertilitate a terenului.biologia. CONCLUZII Bonitarea terenurilor agricole de pe un anumit teritoriu. calitatea solurilor si a hibrizilor de plante.Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania Declararea zonelor defavorizate (agricol) a ţinut cont de Regulamentul (CE) 1257/1999.14% 29. • B. pe baza însusirilor intriseci ale solurilor.48% 42.94% 9.47% 34. Pondere SAU3 INDICATOR Pondere SAU defavorizata din SAU Romania Pondere suprafata totala defavorizata din total suprafata Romania Total pondere SAU defaforizata din SAU Romania Total pondere suprafata totala defavorizata din total suprafata Romania ZMD 20. În urma efectuarii lucrarilor de bonitare se poate stabili potentialul productiv al solurilor pentru diferite culturi.natura.40% 2.

Lehadus Ramona – Bonitarea solurilor din Romania • M.cantitatea de munca vie si materializata care se depune pentru obtinerea recoltei. • Fundamentarea masurilor economice pentru asigurarea echitatii socialeconomice pentru toti lucratorii din agricultura. 12 . Prin realizarea lucrarilor de bonitare a terenurilor agricole se cer rezolvate urmatoarele probleme: • Precizarea capacitatii de productie a terenului pentru diferite plante de cultura. plantatii pomicole si viticole si pajisti naturale. • Stabilirea cauzelor care limiteaza capacitatea de productie si evidentierea lor in vederea diminuarii sau inlaturarii efectelor negative care limiteaza recoltele.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->