1. La nivel econometric, putem considera ca un model reprezinta: a. o prezentare simplificata si formalizata a unui fenomen; b.

o prezentare sistematica si complexa a factorilor studiati; c. o prezentare grafica a evolutiilor indicatorilor economici; ANS: A PTS: 1

2. La nivel microeconomic pot fi constituite modele de: a. programare; b. management; c. planificare financiara; ANS: B PTS: 1

3. Modelele de tip determinist de prelucrare a datelor au ca principala caracteristica: a. abordarea determinista a relatiei cauzale dintre evenimente; b. abordarea matematica a influentei factorilor externi asupra firmei; c. analiza economico-financiara a rezultatelor contabile ale societatii; ANS: A PTS: 1

4. Utilizarea modelelor conceptuale se realizeaza prin intermediul: a. datelor contabile; b. indicatorilor financiari; c. datelor statistice; ANS: C PTS: 1

5. Care din urmatoarele nu reprezinta o ipoteza clasica in teoria keynesiana ? a. intre consum si venit nu exista nici o relatie de cauzalitate; b. intre consum si venit exista o relatie semnificativa; c. exista un nivel autonom al investitiilor publice din economie; ANS: A PTS: 1

6. Determinati care din urmatoarele ipoteze este prevazuta in teoria keynesiana: a. investitiile private sunt independente de rata dobanzii din economie; b. exista un nivel autonom al investitiilor publice din economie; c. intre cheltuieli si venituri nu exista nici o relatie economica; ANS: B PTS: 1

7. Fiecare serie de date este simbolizata: a. printr-o matrice cu un numar definit de linii si coloane; b. printr-un grafic; c. printr-un cod; ANS: C PTS: 1

8. Seriile de timp au: a. un continut economic in raport cu frecventa lor; b. un continut contabil prin evolutia lor;

c. un continut financiar prin variatia lor dinamica; ANS: A PTS: 1

9. In cazul seriilor de date de tip panel, fiecare valoare este localizata prin 2 indici, unul pentru

precizarea dimensiunii temporale, iar celalalt pentru: a. identificarea unitatii statistice; b. identificarea dimensiunii calitative; c. identificarea dimensiunii cantitative;
ANS: A PTS: 1

10. Pentru completarea unei baze de date sunt folosite urmatoarele categorii de serii de date: a. serii ale indicatorilor rezultatelor financiare ale firmei; b. serii de timp; c. serii ale indicatorilor calitativi; ANS: B PTS: 1

11. In cazul seriilor de date la nivelul unitatilor statistice, fiecare valoare apartine: a. unui indicator de rentabilitate economica; b. unui indicator reflectat in cadrul unei matrici econometrice; c. unei caracteristici la nivelul unei unitati statistice elementare; ANS: C PTS: 1

12. Indicatorii descriptivi se calculeaza pentru: a. seriile cu o singura dimensiune; b. seriile multivariate; c. seriile de timp multifactoriale; ANS: A PTS: 1

13. Pentru seriile cu o singura dimensiune se calculeaza: a. indicatori de eficienta economica; b. indicatori pentru caracterizarea tendintei centrale; c. indicatori pentru determinarea rentabilitatii; ANS: B PTS: 1

14. Media, mediana, modlul si cuartilele reprezinta: a. indicatori pentru calculul gradului de dispersare a seriei; b. indicatori descriptivi; c. indicatori pentru caracterizarea tendintei centrale; ANS: C PTS: 1

15. Determinati care din urmatoarele nu reprezinta un indicator pentru caracterizarea tendintei cen-

trale: a. mediana; b. eficienta; c. modulul;

ANS: B PTS: 1

16. Pentru a completa analiza unei serii de distributie sunt folositi: a. indicatori pentru caracterizarea asimetriei; b. indicatori pentru caracterizarea simetriei statistice; c. indicatori pentru determinarea rezultatelor economice; ANS: A PTS: 1

17. Seria de distributie este reprezentat grafic: a. prin evolutia liniara in cadrul unui grafic bidimensional; b. prin evolutia liniara in cadrul unui grafic tridimensional; c. prin poligonul de frecvente; ANS: C PTS: 1

18. Pentru seria de distributie se calculeaza un ansamblu de indicatori: a. de determinare econometrica a simetriei seriei de timp; b. de analiza a sensului si intensitatii asimetriei seriei de distributie; c. de calcul al simetriei seriei de distributie; ANS: B PTS: 1

19. Indicatorii pentru caracterizarea asimetriei sunt folositi pentru: a. a completa analiza unei serii de distributie; b. a completa studiul statistic al unei serii de timp; c. a finaliza analiza financiara a seriilor de timp; ANS: A PTS: 1

20. Indicatorii pentru caracterizarea formei distributiei sunt calculati pentru: a. seriile cu mai multe dimensiuni; b. seriile cu o singura dimensiune; c. seriile de timp de analiza calitativa; ANS: B PTS: 1

21. Precizati care din urmatorii nu reprezinta un indicator calculat pentru seriile cu o singura dimen-

siune: a. indicatori pentru caracterizarea tendintei centrale; b. indicatori pentru calculul gradului de dispersare a seriei; c. indicatori analitici;
ANS: C PTS: 1

22. In cazul seriilor de date de tip panel, fiecare valoare este localizata prin: a. indicele privind dimensiunea temporala; b. doi indici, unul pentru precizarea dimensiunii temporale, iar altul pentru identifi-

carea unitatii statistice;

c. indicele pentru identificarea unitatii statistice; ANS: B PTS: 1

23. Indicatorii descriptivi sunt calculati pentru caracterizarea:

a. gradului de dispersie a seriei; b. valorilor medii; c. valorilor extreme, minima si maxima; ANS: C PTS: 1

24. Pentru a completa analiza unei serii de distributie, sunt folositi: a. indicatori pentru caracterizarea asimetriei; b. indicatori descriptivi; c. indicatori pentru caracterizarea tendintei centrale; ANS: A PTS: 1

25. Indicatorii de asimetrie sunt calculati pentru: a. caracteristicile numerice; b. caracterizarea valorilor extreme; c. caracterizarea tendintei centrale; ANS: A PTS: 1

26. Care din urmatorii nu reprezinta indicatori calculati pentru o serie cu o singura dimensiune ? a. indicatori descriptivi; b. indicatori privind echilibrul financiar; c. indicatori pentru caracterizarea formei distributiei; ANS: B PTS: 1

27. Care din urmatoarele reprezinta o etapa principala a proceselor de organizare manageriala ? a. etapa de distributie; b. etapa relationala; c. etapa operationala; ANS: C PTS: 1

28. Activitatile trebuie organizate si coordonate conform unui plan aprobat de: a. asociati, prin intermediul managementului; b. comisii formate in acest scop; c. departamentul financiar; ANS: A PTS: 1

29. Care din urmatoarele nu reprezinta o functie a managementului ? a. functia de previziune; b. functia de gestiune; c. functia de organizare; ANS: B PTS: 1

30. Activitatea de management include atat procese de organizare manageriala, cat si: a. procese de analiza financiara; b. activitati de gestiune tehnica; c. relatii cu mediul extern al firmei si cu proprii angajati; ANS: C PTS: 1

31. 31.Indicatorii sintetici, precum media, modulul, mediana si cuartilele permit compararea seriilor

de distributie in raport cu tendintele medii, fara a lua in considerare faptul ca valorile medii sunt : a. rezultatul agregarii unor valori individuale; b. rezultatul analizei financiare a unor valori sintetice; c. rezultatul analizei contabile a rezultatelor financiare;
ANS: A PTS: 1

32. Etapa finala a proceselor de organizare manageriala este de: a. previziune; b. masurare si evaluare finala a rezultatelor; c. distributie finala; ANS: B PTS: 1

33. Determinati care din urmatorii reprezinta indicatori calculati pentru o serie cu o singura dimen-

siune: a. indicatori privind echilibrul financiar; b. indicatori privind rezultatele financiare; c. indicatori pentru caracterizarea formei distributiei;
ANS: C PTS: 1

34. Functia de organizare consta in: a. realizarea unor lucrari de prospectare in timp; b. folosirea unui ansamblu de mijloace economice prin care se determina interesul uni-

tatilor si al angajatilor;
c. sistematizarea unei activitati sau unui domeniu de activitate pentru a obtine un ran-

dament maxim;
ANS: C PTS: 1

35. Functia de previziune presupune: a. realizarea unor lucrari de prospectare in timp; b. sistematizarea unei activitati pentru a obtine randament maxim; c. sincronizarea tuturor factorilor implicati in activitatea subordonata procesului man-

agerial;
ANS: A PTS: 1

36. Functia de coordonare consta in: a. sincronizarea tuturor factorilor implicati in activitatea subordonata procesului man-

agerial;
b. evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele stabilite initial; c. realizarea unor lucrari de prospectare in timp, avand ca scop realizarea de previziuni; ANS: A PTS: 1

37. Functia de control-evaluare consta in: a. sistematizarea unei activitati pentru a obtine un randament maxim; b. sincronizarea tuturor factorilor implicati in activitatea subordonata procesului man-

agerial; c. evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele si standardele stabilite initial;
ANS: C PTS: 1

38. Functiile firmei, activitatile si atributiile au un caracter: a. static; b. dinamic; c. standard; ANS: B PTS: 1

39. Functia de previziune poate fi plasata pe orizontul de timp in felul urmator: a. in prezent pentru prezent; b. in prezent pentru viitor, utilizand si trecutul; c. in prezent pentru prezent si viitor; ANS: B PTS: 1

40. Care din urmatoarele reprezinta una din cele cinci functii ale managementului ? a. functia de control-evaluare; b. functia de gestiune; c. functia structurala; ANS: A PTS: 1

41. Functia de comanda consta in: a. sistematizarea unei activitati sau a unui domeniu de activitate pentru a obtine un ran-

dament maxim; b. folosirea unui ansamblu de mijloace economice, financiare si sociale, prin care se determina interesul unitatilor si al angajatilor in directia realizarii obiectivelor prevazute; c. sincronizarea tuturor factorilor implicati in activitatea subordonata procesului managerial;
ANS: B PTS: 1

42. Functia de comanda poate fi plasata pe orizontul de timp astfel: a. in prezent pentru prezent si viitor; b. in prezent pentru viitor, utilizand si trecutul; c. in prezent pentru prezent; ANS: C PTS: 1

43. Precizati care din urmatoarele nu reprezinta un instrument de previziune utilizat in activitatea

manageriala: a. previziunea; b. bugetarea; c. sistematizarea;

ANS: C PTS: 1

44. Previziunea strabate activitatea manageriala: a. atat la nivel superior, cat si la nivel mediu sau la nivel inferior; b. doar la nivel superior, respectiv consiliu de administratie, manager sau director gen-

eral;
c. doar la nivel inferior, reprezentat de sefii de echipe de lucru; ANS: A PTS: 1

45. Principalele instrumente de previziune utilizate in activitatea manageriala sunt: a. sistematizarea, analiza, diagnosticul; b. previziunea, programarea, planificarea si bugetarea; c. programarea, sistematizarea, bugetarea si diagnosticul; ANS: B PTS: 1

46. Programarea reprezinta: a. evaluarea probabila a evolutiei cantitative a unui anumit domeniu; b. anticiparea actiunilor viitoare pe secvente, in timp si spatiu, avand durata si resursele

posibile in scopul realizarii acestui obiectiv; c. procesul de aprobare a alocarilor de resurse strict necesare;
ANS: B PTS: 1

47. Functia de organizare poate fi plasata pe orizontul de timp in felul urmator: a. in prezent pentru viitor, utilizand si trecutul; b. in prezent pentru prezent si viitor; c. in prezent pentru prezent; ANS: B PTS: 1

48. Obiectivul sa identifice alternativele de dezvoltare in perspectiva si sa evidentieze varianta op-

tima apartine: a. bugetarii; b. programarii; c. previziunii;

ANS: C PTS: 1

49. Programarea include: a. aprobarea alocarilor de resurse; b. evaluarea alternativelor; c. analiza cifrei de afaceri; ANS: B PTS: 1

50. Planul: a. se situeaza intr-un orizont de timp si intr-un spatiu necunoscut; b. se situeaza intr-un orizont de timp si intr-un spatiu delimitat; c. se situeaza intr-un orizont de timp si intr-un spatiu nelimitat; ANS: B PTS: 1

51. Planul ia in considerare:

a. riscurile posibile identificabile; b. toata gama de riscuri ce afecteaza domeniul de activitate; c. doar riscurile ce nu pot fi acoperite prin sistemul de asigurari; ANS: A PTS: 1

52. Metodele stiintifice de previziune au la baza: a. principiul continuitatii; b. principiul universalitatii; c. principiul integralitatii; ANS: A PTS: 1

53. Caracteristicile bugetarii sunt asemanatoare cu cele ale: a. prognozei; b. programarii; c. planificarii; ANS: C PTS: 1

54. Previziunile: a. trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc; b. nu trebuie sa fie absolut identice cu evenimentele ce vor avea loc, dar trebuie sa le

aproximeze in limite rezonabile;

c. nu trebuie sa aproximeze evenimentele ce vor avea loc in anumite limite; ANS: B PTS: 1

55. Bugetarea este: a. anticiparea actiunilor viitoare pe secvente, in timp si spatiu; b. procesul de determinare a cerintelor organizatiei si de alocare a resurselor; c. procesul de aprobare a alocarilor de resurse strict necesare, prin transpunerea in

practica a planificarii si programarii cerintelor anuale de finantare;

ANS: C PTS: 1

56. Planificarea este: a. evaluarea probabila stabilita in mod stiintific a evolutiei cantitative a unui domeniu; b. procesul de aprobare a alocarilor de resurse strict necesare; c. procesul de determinare a cerintelor organizatiei si de alocare a resurselor; ANS: C PTS: 1

57. Programele de coordonare operativa sunt elaborate: a. la nivel microeconomic; b. la nivel macroeconomic; c. la nivel regional; ANS: A PTS: 1

58. Determinati care din urmatoarele nu reprezinta o categorie de programe: a. programe strategice pe termen lung; b. programe macroeconomice;

c. programe strategice pe termen scurt; ANS: C PTS: 1

59. Determinati care din urmatoarele reprezinta un obiectiv al previziunii: a. sa aprecieze probabilitatea in functie de factorii conditionali; b. sa realizeze o analiza economico-financiara a activitatii; c. sa maximeze profitul unei firme; ANS: A PTS: 1

60. Conjunctura este: a. actiunea de a prevesti, de a anunta aparitia unor evenimente; b. constructia intelectuala a unor fapte posibile; c. posibilitatea de a prefigura evenimente viitoare; ANS: B PTS: 1

61. Predictia este: a. actiunea de a prevesti, de a anunta aparitia unor evenimente, in viitor, cu certitudine; b. posibilitatea de a prefigura evenimente viitoare; c. constructia intelectuala a unor fapte posibile; ANS: A PTS: 1

62. Previziunea este: a. constructia intelectuala a unor fapte posibile; b. posibilitatea de a prefigura evenimentele viitoare, pe baza analizei fenomenelor

cunoscute sau prezente;

c. actiunea de a prevesti aparitia unor evenimente, in viitor; ANS: B PTS: 1

63. Orizontul previziunii exprima dimensiunile: a. perioadei viitoare, calculate pornind de la nivelul prezentului; b. perioadei trecute; c. perioadei prezente, calculate de la nivelul trecutului; ANS: A PTS: 1

64. Tendintele si curentele economice cu privire la previziune se grupeaza dupa urmatorii factori: a. optiunea universala si ordinea absoluta; b. optiunea fundamentala si ordinea prioritara; c. optiunea probabilistica si ordinea relativa; ANS: B PTS: 1

65. Indiferent de numarul variantelor in care este stabilita, prevziunea ia forma: a. unei medii aritmetice pronderate pe baza valorilor acesteia; b. raport intre doua valori limita: superioara si inferioara; c. unui interval de incredere intre doua limite: inferioara si superioara; ANS: C PTS: 1

66. Orizontul de timp mediu al previziunilor se refera la o perioada de: a. 5-10 ani; b. 5-8 ani; c. 1-5 ani; ANS: C PTS: 1

67. Planificarea este: a. o afirmatie asupra viitorului apropiat sau mediu cu un grad de incredere, apropiat de

previziune; b. actiunea de a prevesti evenimente; c. posibilitatea de a prefigura evenimentele viitoare, pe baza analizei fenomenelor cunoscute sau prezente;
ANS: A PTS: 1

68. Optiunea fundamentala se prezinta sub forma alegerii intre: a. macropreviziuni si micropreviziuni economice; b. elementele statistice si elementele matematice; c. elementele logice, care stau la baza cercetarii previziunii, si elementele dirijabile; ANS: C PTS: 1

69. Ordinea prioritara este dedicata celor trei factori principali care fac obiectul cercetarilor previz-

iunii: a. economic, tehnologic si social; b. econometric, matematic si statistic; c. politic, cultural si social;
ANS: A PTS: 1

70. Optiunea fundamentala distinge doua orientari: a. directia legislativa si directia macroeconomica; b. directia explorativa si directia normativa; c. optiunea microeconomica si directia normativa; ANS: B PTS: 1

71. Directia explorativa este caracterizata prin doua tendinte: a. econometrica si matematica; b. economica si sociala; c. tehnocratica si umanista; ANS: C PTS: 1

72. Directia normativa este caracterizata prin: a. tendinta administrativa si tendinta coordonativa; b. tendinta institutionala si tendinta critica; c. tendinta sociala si tendinta legislativa; ANS: B PTS: 1

73. Activitatea de previziune poate fi realizata pe doua cai:

a. intuitiv si stiintific; b. econometric si analitic; c. contabil si analitic; ANS: A PTS: 1

74. Totalitatea metodelor utilizate in activitatea de previziune formeaza: a. matricea de previziune; b. sistemul de previziune; c. metodologia de previziune; ANS: C PTS: 1

75. Modelul reprezinta: a. un procedeu sau un ansamblu de procedee in scopul initierii si organizarii unei ac-

tiuni viitoare;
b. o procedura, o persoana sau un obiect, care poate fi utilizat ca orientare pentru imi-

tatie;
c. procedee, mijloace, instrumente utilizate in activitatea de cercetare; ANS: B PTS: 1

76. Determinati care dintre urmatoarele scoli nu apartin ordinii prioritare de previziune: a. europeana; b. rusa; c. japoneza; ANS: B PTS: 1

77. Dintre metodele cele mai utilizate in practica manageriala, mai ales in cea de luare a deciziilor,

avem: a. metoda aditiva; b. metoda keynesiana; c. metoda explorativa;

ANS: A PTS: 1

78. Tratarea explorativa presupune: a. tratarea viitorului in afara evolutiei; b. tratarea prezentului in cadrul evolutiei, pe baza datelor din trecut; c. tratarea viitorului in cadrul evolutiei, pe baza datelor din prezent si trecut; ANS: C PTS: 1

79. Tratarea normativa presupune: a. studiul trecutului ca solutie a problemelor trecutului; b. studiul viitorului ca solutie a problemelor prezentului si nu ca o extensie a lui; c. studiul viitorului ca o extensie a lui; ANS: B PTS: 1

80. Tratarea sintetica implica: a. studierea viitorului pornind de la intreg la parti;

b. studierea trecutului pornind de la parti la intreg; c. studierea prezentului pornind de la intreg la parti; ANS: A PTS: 1

81. Tratarea morfologica implica: a. studierea prezentului de la intreg la parti; b. studierea trecutului pornind de la intreg spre viziunea intregului; c. studierea viitorului pornind de la intreg spre viziunea intregului; ANS: C PTS: 1

82. Tratarea intuitiva inseamna: a. a studia viitorul pornind de la parti la intreg; b. a lucra cu idei intuitive, empirice; c. a lucra cu metode demonstrate stiintific; ANS: B PTS: 1

83. Conform criteriului matematizarii, metodele sunt grupate in: a. metode dinamice si metode statice; b. metode analitice si metode probabilistice; c. metode statistico-matematice si metode nematematice; ANS: C PTS: 1

84. Metodele statistico-matematice sunt grupate in: a. metode analitice si metode dinamice; b. metode de extrapolare si metode incompatibile cu extrapolarea; c. metode probabilistice si metode statice; ANS: B PTS: 1

85. Determinati care din urmatoarele reprezinta o metoda de extrapolare: a. metode statistice cu caracter dinamic; b. metoda balantelor; c. metoda simularii numerice; ANS: A PTS: 1

86. Tratarea teoretica implica: a. a lucra cu concepte si modele abstracte, teoretice si cu tehnici adecvate; b. a lucra cu idei intuitive, empirice; c. studierea prezentului pornind de la intreg la parti; ANS: A PTS: 1

87. Precizati care din urmatoarele metode nu reprezinta o metoda de extrapolare: a. metode calitative; b. metoda corelatiei; c. metoda lanturilor Marcov; ANS: C PTS: 1

88. Determinati care din urmatoarele nu reprezinta metode nematematice: a. metoda scenariilor; b. metoda sondajelor; c. metoda lanturilor Marcov; ANS: C PTS: 1

89. Metoda dezbaterilor euristice reprezinta: a. metoda nematematica; b. metoda de extrapolare; c. metoda incompatibila cu extrapolarea; ANS: A PTS: 1

90. Metodele de extrapolare fac parte din categoria: a. metodelor nematematice; b. metodelor statistico-matematice; c. metodelor analitice; ANS: B PTS: 1

91. Metodele de modelare stohastica folosesc: a. sondajele; b. intrapolarea; c. mediile mobile; ANS: C PTS: 1

92. Precizati care din urmatoarele sunt folosite in cadrul metodelor de previziune tehologica: a. curbe de crestere; b. mediile mobile; c. extrapolarea; ANS: A PTS: 1

93. Functiile multiobiectiv sunt folosite in cadrul: a. modelarii stohastice; b. analizei multicriteriale; c. metodelor de estimare a trendului; ANS: B PTS: 1

94. Analiza input-output presupune utilizarea: a. balantei legaturilor dintre ramuri; b. mediilor mobile; c. scenariilor; ANS: A PTS: 1

95. Metoda de dinamica industriala de tip Forrester reprezinta: a. metoda nematematica; b. metoda de extrapolare; c. metoda incompatibila cu extrapolarea;

ANS: C

PTS: 1

96. Prima optiune de clasificare a metodelor de previziune este cea dintre: a. tratarea explorativa si tratarea normativa a viitorului; b. tratarea sintetica si tratarea morfologica a viitorului; c. tratarea explorativa si tratarea sintetica a prezentului; ANS: A PTS: 1

97. Precizati care din urmatoarele nu sunt incluse in cadrul metodelor de estimare a trendului: a. extrapolarea; b. intrapolarea; c. functiile multiobiectiv; ANS: C PTS: 1

98. Nu se poate previziona nici o oportunitate daca: a. nu se atribuie nici o probabilitate; b. se atribuie o probabilitate; c. se atribuie mai multe directii de dezvoltare; ANS: A PTS: 1

99. Pasul 1 din previziunea oportunitatilor consta in: a. evidentierea activitatilor care promoveaza noi directii de dezvoltare a firmei; b. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor; c. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara, cand si de ce; ANS: C PTS: 1

100. Pasul 2 din previziunea oportunitatilor consta in: a. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor prin utilizarea resurselor exis-

tente;
b. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara; c. evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare; ANS: A PTS: 1

101. Pasul 3 din cadrul previziunii oportunitatilor consta in: a. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara; b. evidentierea ideilor care promoveaza noi directii de dezvoltare a firmei; c. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor; ANS: B PTS: 1

102. Abordarea estimarii si managementului riscului are la baza doua elemente: a. amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie; b. indicele de risc si rata riscului; c. rata riscului si variabilitatea; ANS: A PTS: 1

103. Riscul asociat cu hazardul este tehnic definit ca:

a. un produs intre rata riscului si variabilitatea riscului; b. raportul intre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie; c. un produs intre amplitudinea riscului si probabilitatea de aparitie; ANS: C PTS: 1

104. Magnitudinea hazardului se estimeaza prin referire la: a. costuri; b. venituri; c. rata profitului; ANS: A PTS: 1

105. Probabilitatea de aparitie a riscului se considera ca fiind: a. estimarea situatiilor prezente; b. un esantion de evenimente trecute; c. un esantion de evenimente posibile; ANS: C PTS: 1

106. Conceptul de strategie a firmei este, conform teoriei economice: a. determinarea pe termen scurt a obiectivelor unei intreprinderi; b. determinarea pe termen lung a scopurilor si obiectivelor unei intreprinderi, adoptarea

cursurilor de actiune si alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor;

c. finalizarea pe termen scurt a obiectivelor propuse; ANS: B PTS: 1

107. In managementul riscului, in aplicarea riscului in previziune sau in planificare se utilizeaza: a. intregul set de optiuni si alternative; b. doar alternativele propuse de conducerea firmei; c. strict optiunile si alternativele asociate activitatii firmei; ANS: A PTS: 1

108. Pasul 4 din cadrul previziunii oportunitatilor consta in: a. evidentierea activitatilor care urmeaza sa dispara; b. evidentierea activitatilor care se pot dezvolta in viitor; c. organizarea ideilor in tabele; ANS: C PTS: 1

109. Viziunea se refera la: a. alternativele strategice de aplicare; b. tinta la care se doreste sa se ajunga; c. succesiunea actiunilor pentru realizarea obiectivelor; ANS: B PTS: 1

110. Planurile sunt: a. alternativele strategice de aplicare; b. stari viitoare care sustin misiunea; c. tinta la care se doreste sa se ajunga;

ANS: A

PTS: 1

111. Orice firma opereaza intr-un mediu tridimensional, format din: a. mediu intern, clienti, concurenta; b. mediu intern apropiat, mediu intern indepartat, mediu extern; c. mediu intern, mediu extern apropiat, mediu extern indepartat; ANS: C PTS: 1

112. Mediul intern al firmei este format din: a. resurse, facilitati, sisteme, oameni care impreuna formeaza sau determina capabili-

tatile strategice ale firmei;

b. clienti, furnizori si concurenti; c. factori sociali, tehnologici, economici, de mediu ambiant; ANS: A PTS: 1

113. Mediul extern apropiat al firmei include: a. resurse, facilitati, sisteme; b. factori sociali, tehnologici, economici si de mediu ambiant; c. clientii, furnizorii si concurentii; ANS: C PTS: 1

114. Mediul extern indepartat include: a. clientii, furnizorii si concurentii firmei; b. factori sociali, tehnologici, economici, de mediu ambiant si politici; c. resurse, facilitati si sisteme; ANS: B PTS: 1

115. Clientii, furnizorii si concurentii firmei formeaza: a. mediul extern apropiat; b. mediul intern; c. mediul extern indepartat; ANS: A PTS: 1

116. Mediul extern apropiat: a. nu poate fi controlat si nici influentat; b. nu poate fi controlat dar, prin activitatile de marketing anticipate, poate fi influentat; c. poate fi usor controlat si influentat prin anumite activitati de management; ANS: B PTS: 1

117. Factorii de mediu ambiant si politici sunt inclusi in: a. mediul intern al firmei; b. mediul extern apropiat al firmei; c. mediul extern indepartat al firmei; ANS: C PTS: 1

118. Care din urmatoarele nu apartin mediului extern indepartat al firmei ?

a. resursele; b. factorii sociali; c. factorii economici; ANS: A PTS: 1

119. Planurile strategice ale firmelor se bazeaza pe: a. tendinta de stabilitate in mediul intern indepartat; b. tendinta de continuitate in mediul intern apropiat; c. tendinta de stabilitate si continuitate in mediul extern; ANS: C PTS: 1

120. Politicile sunt: a. alternativele strategice de aplicare; b. directii de actiune, linii directoare in proceduri si reguli; c. stari viitoare care sustin misiunea firmei; ANS: B PTS: 1

121. Programele reprezinta: a. succesiunea actiunilor pentru realizarea obiectivelor; b. stari viitoare care sustin misiunea si viziunea firmei; c. alternativele strategice de aplicare; ANS: A PTS: 1

122. Obiectivele reprezinta: a. linii directoare in proceduri si reguli; b. alternativele strategice de aplicare; c. stari viitoare care sustin misiunea si viziunea firmei si care creeaza elemente de sta-

bilitate, valorile;
ANS: C PTS: 1

123. Metoda Delphi face parte din categoria: a. metodelor calitative; b. metodelor cantitative; c. metodelor analitice; ANS: A PTS: 1

124. Activitatea de previziune incepe prin: a. evaluarea indicatorilor economici; b. analiza si diagnosticul situatiei economice; c. realizarea de cercetari, documentare si culegere de date; ANS: C PTS: 1

125. Metoda interpretarii sistemice reprezinta o metoda: a. analitica; b. sintetica; c. calitativa;

ANS: C

PTS: 1

126. Macropreviziunile economico-sociale reprezinta: a. previziuni elaborate la nivel mondial; b. previziuni elaborate la nivel teritorial; c. previziuni elaborate la nivelul economiei nationale; ANS: C PTS: 1

127. Micropreviziunile reprezinta: a. previziuni elaborate la nivelul agentului economic sau institutiei publice; b. previziuni la nivel teritorial; c. previziuni elaborate la nivelul ramurilor de activitate; ANS: A PTS: 1

128. Previziunile elaborate la nivel mondial cuprind: a. previziuni la nivelul domeniilor de activitate; b. macropreviziuni economico-sociale; c. previziuni pe zone economice; ANS: C PTS: 1

129. Analiza SWOT reprezinta: a. o metoda de analiza a mediul intern; b. o metoda de analiza a mediul extern apropiat; c. o metoda de analiza a mediul extern indepartat; ANS: A PTS: 1

130. Analiza STEP reprezinta o metoda de analiza a: a. mediului intern apropiat; b. mediul intern indepartat; c. mediului extern; ANS: C PTS: 1

131. Analiza diagnostic cuprinde rezultatul investigatiilor pe urmatoarele domenii: a. comercial; b. econometric; c. probabilistic; ANS: A PTS: 1

132. Investigarea aspectelor legale ale organizatiei reprezinta o analiza diagnostic pe domeniul: a. comercial; b. juridic; c. tehnic; ANS: B PTS: 1

133. Investigarea aspectelor legate de infrastructura intreprinderii si a modului de utilizare a acesteia

reprezinta o analiza diagnostic pe domeniul:

a. resurse umane; b. financiar-contabil; c. tehnic si tehnologic; ANS: C PTS: 1

134. Investigarea aspectelor pur comerciale ale organizatiei reprezinta o analiza diagnostic: a. pe domeniul comercial; b. pe domeniul tehnic; c. pe domeniul juridic; ANS: A PTS: 1

135. Analiza diagnostic, ca un instrument de analiza a fenomenelor sau proceselor economice dintr-o

firma sau oricare organizatie, urmareste: a. investigarea aspectelor legate de infrastructura intreprinderii; b. determinarea starii generale a organizatiei sau firmei, luand in considerare mediul dinamic in care aceasta isi desfasoara activitatea; c. investigarea utilizarii resurselor umane;
ANS: B PTS: 1

136. Analiza diagnostic de tip juridic pe domeniul dreptului social cuprinde: a. analiza actelor de infiintare a firmei; b. analiza contractului colectiv de munca; c. analiza titlurilor de proprietate; ANS: B PTS: 1

137. Analiza diagnostic de tip comercial cuprinde: a. analiza produselor si serviciilor; b. analiza infrastructurii firmei; c. analiza protectiei mediului; ANS: A PTS: 1

138. Analiza diagnostic pe domeniul tehnic si tehnologic cuprinde: a. analiza litigiilor; b. analiza pietei si concurentei; c. analiza proceselor de productie si servicii; ANS: C PTS: 1

139. Analiza de tip juridic, de investigare a aspectelor legale ale organizatiei, cuprinde: a. gajuri si ipoteci; b. analiza pietei si concurentei; c. analiza proceselor de productie si servicii; ANS: A PTS: 1

140. Analiza diagnostic pe domeniul comercial, de investigare a aspectelor pur comerciale ale orga-

nizatiei, cuprinde: a. analiza proceselor de productie si servicii;

b. analiza pietei si concurentei; c. drept comercial; ANS: B PTS: 1

141. In previziunea activitatii unei firme, reprezinta actiuni fundamentale: a. analiza si intepretarea mediului extern al firmei; b. analiza econometrica a evolutiei segmentului de piata al firmei; c. analiza statistica a evolutiei segmentului de piata al principalei firme concurente; ANS: A PTS: 1

142. Analiza infrastructurii intreprinderii are ca domeniu de studiu: a. dreptul de proprietate; b. componenta patrimoniala; c. analiza produselor si serviciilor; ANS: B PTS: 1

143. Dreptul de proprietate, ca domeniu de analiza diagnostic pe domeniul juridic, are ca obiect de

analiza: a. contracte de leasing; b. contractele individuale de munca; c. contractele de asigurari;

ANS: A PTS: 1

144. In cadrul analizei pietei si concurentei sunt evaluate: a. mentiunile in cartea funciara; b. avizele de mediu; c. cota de piata; ANS: C PTS: 1

145. Analiza diagnostic pe domeniul resurselor umane si managementului se refera la: a. studiul static, dinamic si comparativ al activitatii desfasurate; b. investigarea modului de organizare a activitatii, a managementului si a utilizarii

resurselor umane;
c. investigarea aspectelor pur comerciale ale organizatiei; ANS: B PTS: 1

146. Micromediul cuprinde: a. componentele de mediu extern cu care organizatia intra in relatii directe; b. factori de influenta de ordin general, pe care organizatia ii influenteaza in mod ne-

semnificativ;
c. factorii macroeconomici pe care organizatia ii influenteaza in mod nesemnificativ; ANS: A PTS: 1

147. Macromediul se constituie: a. componentele de mediu intern cu care organizatia intra in relatii directe; b. componentele de mediu extern cu care organizatia intra in relatii directe;;

c. ca o sursa de factori de influenta de ordin general, pe care organizatia nu ii influ-

enteaza in mod nesemnificativ;

ANS: C PTS: 1

148. Analiza diagnostic in domeniul financiar-contabil are in vedere: a. investigarea mediului de organizare a activitatii si a managementului firmei; b. studiul static, dinamic si comparativ al activitatii desfasurate; c. investigarea aspectelor legate de infrastrcutura intreprinderii; ANS: B PTS: 1

149. Dintre instrumentele utilizate in analiza mediului extern sunt: a. modelul STEP; b. modelul de analiza organizationala; c. modelul de diagnostic de mediu; ANS: A PTS: 1

150. Modelul celor 5 forte ale lui Porter reprezinta un instrument utilizat in: a. analiza micromediului firmei; b. analiza mediului extern; c. analiza mediului intern al firmei; ANS: B PTS: 1

151. Etapa sintezei consta in: a. analiza factorilor de influenta de ordin general; b. analiza componentelor de mediu extern cu care organizatia intra in relatii directe; c. recompunerea intregului din elementele analizate, in generalizarea aspectelor partic-

ulare, analitice;
ANS: C PTS: 1

152. Dintre instrumentele utilizate in completarea analizei diagnostic, cea mai utilizata este: a. analiza Swot; b. analiza Step; c. analiza resurselor umane; ANS: A PTS: 1

153. Analiza Swot caracterizeaza un domeniu de activitate, o organizatie, o industrie prin: a. analiza cantitativ-dinamica a factorilor externi; b. evaluarea cantitativa a principalilor factori care confera un avantaj competitiv; c. evaluarea calitativa a principalelor caracteristici care confera un avantaj competitiv; ANS: C PTS: 1

154. Metoda interpretarii sistemice are la baza: a. ideea de sistem, de prezentare ordonata a unei multimi de elemente interconectate,

avand o anumita functionalitate;

b. studiul static, dinamic si comparativ al activitatii desfasurate; c. analiza macromediului firmei;

ANS: A

PTS: 1

155. Conform metodei interpretarii sistemice, un sistem este compus din: a. componentele de mediu extern cu care organizatia intra in relatii directe; b. subsisteme, intre care exista relatii de interconditionare, de la parte la intreg si in-

vers;
c. factori de influenta de ordin general, pe care organizatia ii influenteaza in mod ne-

semnificativ;
ANS: B PTS: 1

156. Metoda interpretarii sistemice are la baza: a. analiza micromediului firmei; b. analiza sistemelor complexe; c. evaluarea situatiei juridice a firmei; ANS: B PTS: 1

157. Conform metodei interpretarii sistemice, optimizarea proceselor decizionale este realizata prin: a. utilizarea nemijlocita a tehnicii moderne de calcul si stocare a informatiei; b. analiza sistemelor complexe; c. viziunea sistemica; ANS: A PTS: 1

158. Principiul de caracter de permanenta a analizei, utilizat in cadrul metodei interpretarii sistemice,

presupune: a. adoptarea unei organizari deschise, participative; b. abordarea in profunzime a mecanismelor decizionale; c. considerarea variabilitatii, a flexibilitatii si dinamicii organizatiilor, care trebuie analizate permanent;
ANS: C PTS: 1

159. Metoda Brainstorming consta in: a. organizarea unor echipe de lucru alcatuite din experti din diferite domenii de activi-

tate;
b. viziunea sistemica a firmei; c. tendinta integratoare a analizei sistemelor complexe; ANS: A PTS: 1

160. Metoda analogiilor se bazeaza pe: a. organizarea unor echipe de lucru alcatuite din experti din diferite domenii de activi-

tate;
b. studiul proceselor sau fenomenelor economice similare care au avut loc intr-o pe-

rioada similara; c. analiza dinamica a activitatii curente a firmei;

ANS: B PTS: 1

161. Conform metodei interpretarii sistemice, sponsorul analizei sistemelor complexe, cel care ini-

tiaza si coordoneaza activitatea, trebuie sa provina:

a. din interiorul organizatiei, chiar daca apeleaza la consultanti din afara; b. din exteriorul organizatiei, respectiv consultanti independenti; c. din cadrul firmelor independente de evaluare financiara; ANS: A PTS: 1

162. Conform metodei interpretarii sistemice, caracterul de permanenta a analizei presupune: a. utilizarea unui sistem decizional complex; b. coordonarea activitatii pe baza unor sisteme decizionale; c. considerarea variabilitatii, a flexibilitatii si dinamicii organizatiilor, care trebuie

analizate permanent;
ANS: C PTS: 1

163. Metoda scenariilor consta in: a. prezentarea ordonata a unei multimi de elemente interconectate; b. observarea prezentului si stabilirea mai multor alternative in care procesele sau

fenomenele economice pot evolua in viitor;

c. recompunerea intregului din elementele analizate; ANS: B PTS: 1

164. Determinati care din urmatoarele reprezinta un principiu al metodei interpretarii sistemice: a. previziunea pe baza situatiilor similare; b. previziunea pe baza situatiilor trecute; c. previziunea situatiilor viitoare; ANS: A PTS: 1

165. Pasul 1 de realizare a metodei scenariilor consta in: a. selectarea vectorilor; b. identificarea grupelor de vectori; c. analiza mediului; ANS: C PTS: 1

166. Pasul 2 de realizare a metodei scenariilor consta in: a. identificarea grupelor de vectori ai schimbarii ce vor interveni in viitor; b. analiza mediului; c. identificarea scenariilor; ANS: A PTS: 1

167. Pasul 3 din cadrul metodei scenariilor consta in: a. identificarea grupelor de vectori; b. selectarea vectorilor si proiectarea contextului; c. elaborarea scenariilor; ANS: B PTS: 1

168. Pasul 4 din cadrul metodei scenariilor consta in: a. elaborarea vectorilor; b. elaborarea scenariilor;

c. identificarea scenariilor; ANS: C PTS: 1

169. Pasul 5 de realizare a metodei scenariilor consta in: a. elaborarea scenariilor; b. elaborarea vectorilor; c. identificarea elementelor cheie; ANS: A PTS: 1

170. Pasul 6 al metodei scenariilor consta in: a. elaborarea vectorilor si proiectarea contextului; b. elaborarea scenariilor; c. identificarea elementelor cheie; ANS: C PTS: 1

171. Scenariile identifica fortele care: a. actioneaza asupra activitatii firmei pe termen lung; b. actioneaza asupra activitatii organizatiei pe termen scurt; c. actioneaza asupra activitatii organizatiei pe termen mediu; ANS: A PTS: 1

172. In pasul 6 al metodei scenariilor se aleg acele evenimente care vor avea: a. o influenta pe termen scurt asupra intreprinderii; b. o influenta nesemnificativa asupra activitatii firmei; c. un impact semnificativ pe termen lung asupra firmei; ANS: C PTS: 1

173. Pentru selectarea vectorilor, sau cu alte cuvinte a factorilor de influenta, se utilizeaza: a. metoda interpretarii sistemice; b. metoda 20:80; c. metoda de control intern; ANS: B PTS: 1

174. Scenariul neomalthusian are urmatoarele variante: a. optimist si moderat; b. extern si intern; c. interpretativ si intuitiv; ANS: A PTS: 1

175. Scenariul cresterii si tehnologiei are urmatoarele variante: a. extern si intern; b. optimist prevazator si entuziast; c. intuitiv si analitic; ANS: B PTS: 1

176. Precizati care dintre urmatoarele scenarii este folosit in cadrul metodei scenariilor:

a. scenariul intuitiv; b. scenariul dinamic; c. scenariul neomalthusian; ANS: C PTS: 1

177. Metoda arborilor de pertinenta se bazeaza pe: a. elaborarea alternativelor, variantelor sau posibilitatilor care conduc la previzionarea

proceselor sau fenomenelor;

b. analiza dinamica a indicatorilor statistici; c. analiza statica a indicatorilor economico-financiari; ANS: A PTS: 1

178. Metoda arborilor de pertinenta presupune o analiza care se realizeaza pe doua cai, respectiv: a. analiza dinamica si analiza statica; b. arbori orizontali si arbori verticali; c. evaluare financiara si evaluare statistica; ANS: B PTS: 1

179. Metoda arborilor de pertinenta presupune o analiza pe baza arborilor orizontali cand: a. se previzioneaza evolutii dinamice; b. se previzioneaza evolutii constante; c. se previzioneaza modificari structurale; ANS: C PTS: 1

180. Metoda arborilor de pertinenta presupune o analiza pe baza arborilor verticali cand: a. se previzioneaza modificari in sistem pe diferite nivele; b. se previzioneaza evolutii constante; c. se previzioneaza evolutii dinamice; ANS: A PTS: 1