DESFIINAREA CSTORIEI

.6.1. Felurile nulitilor cstoriei 6.1.1. Reglementarea legal i specificul acesteia A. Dispoziii de drept material Codul familiei reglementeaz nulitatea cstoriei n art. 19-24. Din aceste reglementri rezult urmtoarele trsturi specifice pentru nulitatea actului cstoriei: 1. nesancionarea cu nulitatea a nclcrii condiiilor i impedimentelor prohibitive la cstorie 2. scurtarea termenului de prescripie pentru aciunile n nulitatea relativ a cstoriei la 6 luni 3. posibilitatea validrii unor cstorii sancionate de lege cu nulitatea absolut 4. reglementarea cstoriei putative pentru situaia n care cei doi soi sau ambii au fost de bun credin cnd au ncheiat o cstorie nul 5. nlturarea efectelor nulitii fa de copiii rezultai dintr-o cstorie sancionat cu nulitatea. Dispoziiile Codului familiei referitoare la nulitatea cstoriei se ntregesc cu regulile de drept comun n materie de nulitate, n msura n care aceste reguli sunt compatibile cu actul juridic al cstoriei. 6.1.2. Clasificri ale nulitilor A. Nuliti exprese i nuliti virtuale Referitor la felurile nulitii cstoriei se pot face urmtoarele precizri: practica judectoreasc i doctrina admit c i n materia cstoriei exist att nuliti exprese (art. 19 Codul familiei) ct i nuliti virtuale (care nu sunt prevzute expres, dar care rezult din nclcarea unor cerine legale eseniale pentru ncheierea cstoriei cum ar fi: lipsa sau necompetena delegatului de stare civil, lipsa de difereniere sexual, cstoria fictiv sau simulat.) B. Nuliti absolute i relative ale cstoriei Precizare terminologic: n terminologia utilizat de Codul familiei i de literatura de specialitate nulitatea absolut a cstoriei este desemnat prin exprimarea cstorie nul, iar nulitatea relativ prin termenul cstorie anulabil. Din reglementrile Codului familiei rezult c marea majoritate a cauzelor de nulitate sunt cauze de nulitate absolut cu excepia viciilor de consimmnt care sunt cazuri de nulitate relativ. n ceea ce privete criteriul de delimitare ntre cele dou feluri de nuliti, i n materia actului cstoriei i gsete aplicare criteriul de drept comun, caracterul interesului general sau personal pe care l promoveaz norma juridic nclcat cu ocazia ncheierii cstoriei. Distincia care se face n dreptul comun ntre nulitile totale i pariale nu i gsete aplicare n privina actului cstoriei. Exist doi autori, Beleiu Ghe. i Pop A., care susin c n cazul cstoriei putative ar fi vorba de o nulitate parial, dar majoritatea autorilor prefer s spun despre cstoria putativ c este nul. 6.1.3. Principalele cazuri de nulitate absolut

A. Lipsa de difereniere sexual Este un caz virtual de nulitate absolut a cstoriei dar unanim admis deoarece lipsa de difereniere sexual este o cerin care ine de esena cstoriei. Acest caz s-ar putea ivi n dou ipoteze: - ipoteza teoretic n care viitorii soi ar avea acelai sex - ipoteza practic n care au existat defecte de conformaie care au fcut imposibil consumarea cstoriei

B. Impubertatea Se refer la nemplinirea vrstei legale la cstorie (art. 4 din Codul familiei) prin excepie nu este sancionat cu nulitatea cstoria ncheiat de o persoan care nu a mplinit vrsta pubertii legale n urmtoarele cazuri: - dac femeii impubere i s-a acordat dispensa de vrst la cstorie n condiiile art. 4 alin. 2 din Codul familiei - cstoria ncheiat mpotriva dispoziiilor privitoare la vrsta legal dac ntre timp acela dintre soi care nu avea vrsta cerut a mplinit-o ori dac soia a dat natere unui copil sau a rmas nsrcinat. n practica judectoreasc i n literatura de specialitate aceste dou excepii au ridicat urmtoarele probleme: a) dac dispensa de vrst a fost acordat ulterior ncheierii cstoriei valideaz sau nu respectiva cstorie? b) dac starea de graviditate a soiei sau naterea unui copil dintr-o cstorie nul pentru impubertatea brbatului valideaz sau nu respectiva cstorie? n acest caz prezumia de paternitate se va aplica brbatului care nu a mplinit vrsta legal la cstorie, chiar dac respectiva cstorie va fi considerat nul. C. Lipsa de consimmnt Se poate ivi n dou situaii: a) lipsa material de consimmnt care const n faptul c unul din viitorii soi nu e prezent la ncheierea cstoriei ori dei este prezent nu i exprim expres consimmntul b) lipsa psihic de consimmnt care poate s apar n situaia persoanelor ce sufer de alienaie sau debilitate mintal ori n cazul persoanelor lipsite vremelnic de facultile mintale Precizri: S-a pus problema: 1. de a ti dac alienaii sau debilii mintali pot sau nu s ncheie o cstorie valabil n momente de luciditate 2. de a ti dac alienatul sau debilul mintal trebuie sau nu s fie pus sub interdicie pentru a fi oprit s ncheie o cstorie valabil 3. de a ti dac expertiza de specialitate trebuie s stabileasc doar faptul c persoana care a ncheiat cstoria sufer de alienaie sau debilitate mintal ori dac aceast expertiz trebuie s stabileasc faptul c la data exprimrii consimmntului la cstorie persoana n cauz avea sau nu avea discernmnt 4. de a ti dac cunoaterea de ctre cellalt viitor so a strii de alienaie sau debilitate mintal a consortului su are sau nu o relevan juridic 5. spre deosebire de dreptul comun (civil) starea de alienaie sau debilitate mintal se sancioneaz n privina cstoriei cu nulitatea absolut Referitor la persoanele lipsite vremelnic de facultile mintale se impun urmtoarele precizri: 1. sunt persoane vremelnic lipsite de discernmnt datorit unor boli, beiei complete voluntare sau involuntare sau datorit altor mprejurri pasagere 2. cnd e vorba de persoane bolnave trebuie ca boala ce afecteaz discernmntul lor s nu se ncadreze n categoria alienaiei sau a debilitii mintale fiindc aceste boli nltur problema existenei discernmntului 3. lipsa de discernmnt (lipsa facultilor mintale) trebuie s existe chiar n momentul exprimrii consimmntului la cstorie ceea ce trebuie dovedit de ctre cel ce invoc nulitatea cstoriei respective. Dovada lipsei de discernmnt se va face n condiiile dreptului comun, respectiv n condiiile n care se va dovedi c att nainte de exprimarea consimmntului la cstorie ct i dup exprimarea acestuia persoana n cauz era lipsit de discernmnt.

Sanciunea nulitii absolute a cstoriei pentru lipsa vremelnic de discernmnt pare excesiv ar fi mai indicat ca pentru asemenea situaii s se aplice soluia nulitii relative. D. Bigamia Este un termen convenional care desemneaz deopotriv situaia de poligamie i poliandrie. Pentru a fi reinut situaia de bigamie sunt necesare urmtoarele condiii: 1. cstoria anterioar trebuie s fie valabil, s nu fie nul 2. prima cstorie trebuie s fie n fiin, s nu fi fost desfcut prin divor sau s fi ncetat prin moartea unui so 3. a doua cstorie trebuie s fie efectiv ncheiat n practica judectoreasc s-a ridicat urmtoarea problem: dac prima cstorie se desface sau nceteaz ulterior ncheierii celei de a doua cstorii, aceasta din urm va fi sau nu valabil? Potrivit art. 22 alin. 1 din Codul familiei n cazul n care soul unei persoane declarat moart s-a recstorit i dup aceasta hotrrea declarativ de moarte este anulat, cstoria cea nou rmne valabil. n alin. 2 al aceluiai articol se prevede c prima cstorie este desfcut pe data ncheierii noii cstorii. Acest text are menirea de a prentmpina starea teoretic de bigamie care ar rezulta n urma anulrii hotrrii declarative de moarte a unei persoane cstorite. Meninerea noii cstorii dup cum prevede art. 22 se justific prin dou argumente: a) prin autoritatea de lucru judecat a hotrrii judectoreti declarative de moarte b) prin buna-credin a soilor din noua cstorie ceea ce nseamn c dac unul dintre soi sau amndoi din cstoria nou sunt de rea-credin va fi considerat valabil prima cstorie i va fi declarat nul noua cstorie. E. Incestul Cstoria ncheiat ntre rude n linie dreapt: ntre tat i fiic, mam i fiu, bunic i nepot, bunic i nepot, strbunic i strnepoat, strbunic i strnepot, sau n linie colateral pn la gradul IV inclusiv: ntre frate i sor, unchi i nepoat, mtu i nepot, vr primar i verioar primar este sancionat din considerente de ordin biologic i moral. Prin excepie, art. 6 i art. 19 din Codul familiei, legea accept cu dispens, cstoria ntre rudele de gradul IV (vr primar - verioar primar). Cstoria ncheiat cu nclcarea impedimentului referitor la rudenia de snge constituie incest. n consecin cstoria ncheiat astfel este incestuoas iar copiii rezultai dintr-o astfel de cstorie sunt copii incestuoi. F. Lipsa total de solemnitate Lipsa total de solemnitate la ncheierea cstoriei, ca i lipsa unuia din elementele solemnitii (absena de la celebrarea cstoriei a unuia din viitorii soi, neexprimarea consimmntului sau nedeclararea ncheierii cstoriei de ctre ofierul de stare civil) atrage nulitatea absolut a cstoriei. G. Clandestinitatea Cstoria clandestin este cstoria ncheiat fr publicitate, adic accesul publicului nu a fost ngduit. Aceast cstorie (clandestin) este lovit de nulitate absolut. Cstoria clandestin trebuie deosebit de cstoria secret, ncheiat cu publicitate, dar pe care soii o ascund fa de public i care este valabil. O asemenea atitudine a soilor prin care caut s realizeze o clandestinitate posterioar nu constituie o cauz de nulitate a cstoriei. H. Lipsa ofierului de stare civil

Potrivit art. 16 din Codul familiei, cstoria se poate ncheia numai n faa ofierului de stare civil, iar conform art. 18 din Codul familiei dovada cstoriei se poate face numai prin certificatul eliberat conform actului ntocmit de ofierul care a oficiat ncheierea cstoriei. Prin tradiie, cstoria ncheiat fr prezena delegatului de stare civil care constituie un element esenial pentru valabilitatea acestui act, este o cstorie nul n mod absolut. I. Incompetena ofierului de stare civil Incompetena ofierului de stare civil de a celebra cstoria poate fi privit din trei puncte de vedere: a) cu privire la calitatea sa de a instrumenta cstoria - ratione materiae b) cu privire la persoanele a cror cstorie o poate celebra ratione personae c) cu privire la teritoriul pe care poate instrumenta ratione loci a) Incompetena de a instrumenta cstoria Principiul aparenei de drept exprimat n adagiul error communis facit ius s-a impus i n domeniul actelor de stare civil. Astfel nregistrrile fcute n registrul de stare civil de o persoan necompetent, care a exercitat n mod public atribuia de stare civil, sunt valabile chiar dac persoana aceea nu avea aceast calitate. b) Incompetena privind persoanele a cror cstorie o instrumenteaz Este stabilit c dac ofierul de stare civil a celebrat cstoria unor persoane care nu domiciliaz i nu i au reedina pe teritoriul unde autoritatea administrativ i are competena, cstoria va fi valabil ntruct formalitile privind domiciliul sau reedina soilor nu ine de esena cstoriei. c) Incompetena privitoare la teritoriul pe care instrumenteaz S-a considerat c dac ofierul de stare civil a instrumentat n afara razei teritoriale a locului su de munc, el a lucrat fr calitate i n consecin cstoria este lovit de nulitate absolut. J. Cstoria fictiv Cstoria ncheiat n alte scopuri dect cele ale cstoriei, fr intenia de a ntemeia o familie, prin eludarea unor dispoziii legale imperative este o cstorie fictiv. Dac fictivitatea se realizeaz prin procedeul tehnic al simulaiei constituie o cstorie simulat. Codul familiei nu prevede cstoria fictiv printre cauzele de nulitate a cstoriei dar n practic s-a decis c e lovit de nulitate absolut cstoria ncheiat n vederea sustragerii de la rspundere pentru viol dac ntre soi nu s-au stabilit relaii conjugale. Doctrina juridic promoveaz admiterea cstoriei fictive ca un caz virtual distinct de nulitate absolut. n privina cstoriei simulate ca form a cstorie fictive, ea trebuie admis numai atunci cnd dovada actului secret poate fi fcut prin alte mijloace dect mrturisirea soilor.

Procedura in cazurile de divort

Divortul reprezinta din punct de vedere juridic singura modalitate de desfacere a casatoriei.

Dincolo de implicatiile de natura psihologica pe care le presupune atat pentru soti, dar si pentru copiii acestora, dincolo de amalgamul de sentimente si emotii incercate, de comportamente si asteptari ale sotilor, de asa-zisele strategii adoptate inainte, dar si pe parcursul procesului, divortul urmeaza regulile de procedura clar stabilite de dispozitiile legale in vigoare. De asemenea, trebuie mentionat si faptul ca informatiile prezentate mai jos au caracter general, ca fiecare regula enuntata comporta si exceptii si, nu in ultimul rand, ca fiecare situatie trebuie analizata individual, avand particularitatile si specificul ei care vor influenta mersul procesului. Prin urmare articolul nu trebuie considerat consultanta juridica, iar in situatia in care va confruntati cu asemenea probleme, recomandarea noastra este aceea de a va adresa unui specialist. In prezent, in legislatia romaneasca exista doua forme de divort si anume: divortul prin acordul partilor sau asa-zisul divort amiabil; divortul din motive temeinice, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Desi sunt multe situatiile in care sotii reusesc sa ajunga la o intelegere in ceea ce priveste atat desfacerea casatoriei si incredintarea copiilor minori, dar si a celorlaltor aspecte (pensia de intretine, numele pe care il va purta dupa divort), pentru a pronunta 2 divortul prin acordul partilor, instanta de judecata trebuie sa verifice indeplinirea cumulativa a urmatoarelor doua conditii: sa fi trecut cel putin un an de la incheierea casatoriei pana la data sesizarii instantei; sa nu existe minori rezultati din casatorie. In acest caz, cererea de chemare in judecata trebuie semnata de ambii soti, iar instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei. Din punct

de de vedere procedural nu se vor administra probe, iar hotararea nu va fi motivata. In toate celelalte cazuri, divortul va urma procedura standard, ca are ca scop in principal dovedirea motivelor temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti si stabilirea vinovatiei sotului sau sotilor in destramarea relatiilor de familie. De asemenea, atunci cand exista si copii minori, judecatorul va hotari caruia dintre parinti va incredinta minorii, decizie pe care o va lua tinand cont exclusiv de interesul superior al copiilor minori. Acesta este o notiune complexa care subsumeaza o serie de elemente ce trebuie dovedite de catre parintele care solicita sa i se incredinteze copiii (profilul sociamoral al parintilor, posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copiii le pot gasi la unul dintre parinti, comportarea parintilor fata de copii inainte de divort, legaturile de afectiune stabilite intre copii si parinti sau familia extinsa, optiunea minorilor de a ramane alaturi de unul dintre parinti etc.) fara ca unul sau altul sa aiba prioritate in fata instantei sau sa cantareasca mai mult decat celelalte aspecte. Particularitati ale procedurii divortului Competenta materiala si teritoriala In ceea ce priveste competenta materiala, instanta competenta sa judece un proces de divort este judecatoria. Referitor la competenta teritoriala, regula este aceea ca cererea se adreseaza instantei ultimului domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia acelei judecatorii. 3 Cererea de divort Cererea sau altfel spus actiunea de divort trebuie sa cuprinda ceea ce urmareste sa obtina sotul interesat prin pronuntarea divortului: modul de desfacere a casatoriei respectiv din culpa exclusiva a celuilalt sot sau din culpa ambilor soti, incredintarea copiilor minori si stabilirea pensiei de intretinere in favoarea acestora sau dimpotriva stabilirea unui program de vizita (in situatia in care nu solicita incredintarea sau crede ca

nu va obtine incredintarea minorilor), numele pe care il vor purta sotii dupa divort, precum si detalierea motivelor de divort. Totodata prin cererea de divort se poate solicita si impartirea bunurilor comune, dobandite de catre soti in timpul casatoriei, insa acest capat de cerere va fi judecat numai dupa solutionarea divortului definitiv si irevocabil. Exista si posibilitatea solutionarii partajului concomitent cu pronuntarea divortului insa numai in situatia in care sotii ajung la o intelegere si pe acest aspect, intelegere consemnata in scris si denumita tranzactie. La cererea de divort se anexeaza certificatul de casatorie in original si copii ale certificatelor de nastere a copiilor minori. Daca sotul interesat nu detine certificatul de casatorie in original (din diverse motive: fie este pierdut, fie se afla in posesia celuilalt sot) se poate adresa primariei in vederea eliberarii unui duplicat. Sunt si judecatori care primesc doar o copie a certificatului de casatorie, dar regula este ca acest document trebuie depus in original. Toate inscrisurile mentionate mai sus se depun personal la registratura judecatoriei competente, persoana care depune cererea dobandind calitatea de reclamant, iar sotul chemat in judecata calitatea de parat. Costurile unui divort Costurile unui proces de divort presupun taxele de timbru, taxe care se achita in contul statului, la care se adauga onorariul avocatului ales, daca sotul interesat doreste sa fie asistat de un aparator. Astfel, actiunea de divort trebuie insotita si de: 4 dovada achitarii taxei judiciare de timbru in valoare de 39 lei/8 lei (divortul prin acordul sotilor/reclamantul nu realizeaza venituri sau acestea sunt inferioare salariului minim brut pe tara), achitate in contul bugetului local al unitatii

administrativ teritoriale in a carei raza isi are domiciliul sotul interesat; timbrul judiciar in valoare de 0,3 lei care se cumpara de la oficiile postale. Durata unui proces de divort In ceea ce priveste durata procesului de divort, trebuie precizat faptul ca aceasta este influentata pe de o parte de pozitia pe care inteleg sa o adopte sotii in cursul procesului de divort, iar pe de alta parte de gradul de incarcare ca numar de dosare inregistrate spre solutionare a judecatoriei competente. Daca partile se inteleg cu privire la toate aspectele pe care le implica divortul (culpa, minori, pensie, nume, chiar si bunuri comune), procesul poate dura minim doua termene de judecata sau infatisari. Atunci cand sotii nu ajung la un acord, procesul se poate prelungi si pana la un, in functie de fiecare situatie in parte si daca de exemplu este prinsa si perioada vacantei judecatoresti. Trebuie precizat si faptul ca odata investita cu judecarea unei cereri de desfacere a casatoriei, daca sotul interesat insista in cererea sa si isi va sustine pozitia, judecatorul va pronunta divortul, chiar daca cealalt sot se va opune sau nu se va prezenta. Acesta din urma, prin atitudinea sa, poate doar influenta durata procesului. Prezenta personala a partilor si prezenta obligatorie a reclamantului In materie de divort, partile sunt obligate sa se infatiseze personal in fata instantelor de fond. Astfel partile pot fi asistate de avocati, dar nu pot fi reprezentate de catre acesti in lipsa lor. Prin urmare, chiar daca sotul interesat si-a angajat un aparator, va depune personal cererea de divort si va avea obligatia sa participe la fiecare termen de judecata. Exceptiile de la aceasta regula sunt strict prevazute de lege si limitate la urmatoarele situatii: unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o 5 boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate. In aceste cazuri partile se vor infatisa prin mandatari.

De asemenea, pentru judecata in prima instanta, deci in fata judecatoriei, este obligatorie prezenta reclamatului. Daca la termenul de judecata in prima instanta reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta. Probele in materia divortului Temeinicia motivelor de divort se apreciaza de la caz la caz de catre instanta de judecata in urma administrarii probelor. Motivele de divort pot fi dovedite in cadrul procesului in principal folosind proba testimoniala, fiecare dintre soti fiind in drept sa propuna martori, si proba cu inscrisuri. O particularitate a probatoriului in procedura divortului o reprezinta acceptarea ca martori a rudelor si afinilor, cu exceptia insa a descendentilor, respectiv copiii sotilor. Este o solutie derogatorie de la dreptul comun, deoarece se considera ca relatiile dintre soti, prin natura lor, sunt cunoscute in special de membrii familiei. Referitor la acest aspect, in cazul divorturilor cu copii minori, practica instantelor de judecata este aceea de a audia cel putin un martor comun (un martor agreat de ambele parti), chiar si atunci cand sotii au ajuns la o intelegere in ceee ce priveste divortul si incredintarea minorilor. Audierea minorilor O alta particularitate o reprezinta ascultarea copiilor minori in vederea incredintarii, daca au implinit 10 ani. Audierea acestora are loc in camera de consiliu, fara participarea parintilor sau a avocatilor, iar opinia minorilor este consemnata intr-un proces-verbal care constituie mijloc de proba. In lumina prevederilor Legii 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, este posibila si ascultarea si consemnarea opiniei copilului chiar daca nu a implinit varsta de 10 ani, in functie de gradul sau de maturitate 6 si intelegere, insa sunt rare cazurile in care instantele au audiat copii avand varste mai

mici de 10 ani. Referatul de ancheta sociala De asemenea, in vederea pronuntarii divortului si incredintarii minorilor, este obligatorie si ascultarea autoritatii tutelare de la domiciliul minorilor sau de la domiciliul unde vor fi crescuti si ingrijiti minorii, care, de obicei, se realizeaza prin intermediul referatului de ancheta sociala. Astfel autoritatea tutelara isi formuleaza pararea in scris cu privire la conditiile in care locuiesc parintii, modul in care se ingrijesc de cresterea si educarea copiilor si face o recomandare in legatura cu incredintarea minorilor unuia dintre parinti. Desi ancheta sociala este obligatorie, concluziile autoritatii tutelare sunt lasate la aprecierea instantei. Ordonanta presedintiala in raporturile de familie Astfel potrivit Codului de procedura civila instanta poate lua pe tot timpul procesului de divort, masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei. Ordonanta presedintiala reprezinta o procedura speciala in temeiul careia instanta de judecata poate dispune masurile provizorii enumerate mai sus si ca atare trebuie indeplinite anumite conditii specifice prevazute de lege pentru promovarea unei asemenea actiuni. Pe de alta parte, trebuie urmate relativ aceleasi etape ca in cazul unui proces de divort, respectiv: formularea unei cereri, achitarea unei taxe de timbru, dovedirea cererii prin administrarea probelor etc. Desi potrivit prevederilor legale, judecata se face de urgenta si cu precadere, exista si situatii in care pronuntarea unei hotarari pe cale de ordonanta presedintiala poate dura mai mult chiar decat procesul de divort. 7

O data cu ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii de divort hotararile pronuntate in procedura speciala a ordonantei presedintiale isi inceteaza efectele. De asemenea, independent de acestea, ordonanta presedintiala mai poate fi folosita si pentru reintegrarea sotului alungat, eventual si a copiilor, stabilirea unui program de vizita, restituirea bunurilor proprii de stricta necesitate, inventarierea bunurilor comune.