Sunteți pe pagina 1din 3

Dumitru Rzvan Marius FB1, Gr.

2 SPECULAIA VALUTAR Etimologia cuvntului "a specula" are rdcini adnci i vine din vechea latin "speculationem" (nom. speculatio: "contemplare, observare" i "specere: "a se uita cu atentie, a vedea peste, a presupune"). In acceptie financiara, termenul "speculator" a fost inregistrat in 1778. Pe langa sensul pasiv-contemplativ, evolutia societatii umane a adus cu sine si acceptia de activitate complex, dinamism profund, termeni care caracterizeaz pe deplin portretul robot al speculatorului financiar. Se spune c este o speculatie valutar acea operatiune de vanzare-cumparare de valuta prin care se urmareste, nemijlocit, realizarea unui castig, ca diferenta intre cursurile unei valute la doua momente diferite pe aceeasi piata. Speculatia valutara se practica att la vedere ct si la termen. n fapt este foarte dificil de a stabili si a delimita o speculatie valutara de alte operatiuni care se fac pentru ca motivul obtinerii profitului este prezent n toate operatiunile care se fac. Speculatia se poate referi att la moneda slaba (moneda care se va deprecia sau care va fi supusa devalorizarii) ct si la moneda tare (moneda care se va aprecia sau care va fi supusa revalorizarii). Speculatia monedei slabe are ca esenta sintagma "a vinde scump si a cumpara ieftin". Aceasta nseamna vnzarea la termen a monedei la un curs de schimb mai bun dect cel care se anticipeaza a fi la termen. Speculatia monedei tari are ca esenta "a cumpara ieftin si a vinde scump". Aceasta nseamna cumpararea la termen a monedei la un curs mai slab dect cel care se anticipeaza a functiona la termen. Speculatia monedei slabe presupune formarea unei pozitii scurte n acea moneda, n timp ce speculatia monedei tari presupune formarea unei pozitii lungi n acea moneda. Speculatorii care speculeaza moneda slaba se numesc jucatori (sau operatori) a la baisse, iar cei care speculeaza moneda tare, a la hausse . In domeniul valutar este numit speculator acel operator care adopta o pozitie de schimb valutar, sperand ca in viitor cursul monedei sa evolueze in sensul asteptarilor sale. Pozitia de schimb valutar se defineste, pentru un operator si la un moment dat, ca fiind diferenta dintre cantitatea de valuta detinuta (cea care o poseda + cea pe care urmeaza sa o primeasca) si cantitatea de valuta datorata, in acest sens putand exista doua situatii: atunci cand aceasta diferenta este egala cu zero , se spune c poziia de schimb este nchis (pozitie ce nu presupune nici un risc); atunci cnd suma este mai mare sau mai mic dect zero, se spune c poziia de schimb este deschis. n cazul n care suma este pozitiv, este vorba despre o poziie deschis pe termen lung (long), ateptndu-se o apreciere a valutei avute n vedere; Dac ns suma n cauz este negativ, atunci este vorba de o poziie deschimb pe termen scurt (short), ateptndu-se, n acest caz, la o depreciere a valutei avute n vedere Speculaia valutar poate fi, n funcie de obiectivul urmrit de speculator, de dou feluri: Speculaie activ; Speculaie pasiv.

1. Speculaia activ, la rndul ei poate fi: a. Speculaie activ la vedere, care reprezint acea form de speculaie ce poate
exista chiar i n situaia n care piaa valutar la termen nu exist. De exemplu, n cazul n care o moned se depreciaz rapid, speculatorii doresc s renune la ea, vnznd-o la vedere. Dac,

dinpotriv, se estimeaz o apreciere a unei monede, speculatorii vor avea, n mod evident un comportament invers. Simplificnd, se poate spune c speculaia la vedere const n mprumutarea unei valute pentru o perioad de timp dat, urmat de imediata revnzare a acesteia, contra unei monede forte. De exemplu: Se presupune c valuta X are pe o anumit pia un curs n scdere. Un speculator va mprumuta o cantitate dat din aceast valut X, pentru un anumit termen, cu aceast valut va cumpra o sum echivalent n valuta Y, despre care el estimeaz c are anse reale de apreciere sau mizeaz pe o relativ stabilitate a cursului. La termenul de rambursare al creditului, operatorul (speculatorul) va face operaiunea invers, adic va vinde valuta Y obinnd o sum mai mare n valuta X, dac estimrile sale asuprea evoluiei cursului de schimb se confirm. O parte din suma astfel obinut o va folosi pentru rambursarea mprumutului, iar restul constituie profitul lui, obinut fr nici o investiie.

b. Speculaia activ la termen const n anticiparea evoluiilor cursurilor valutare la


vedere. n condiii teoretice, de perfect certitudine, cursul la termen ar trebui s coincid cu cel la vedere la scaden. ns n realitate cursul la vedere n viitor este o variabil necunoscut, putnd face obiectul unor previziuni cu un grad mai mare sau mai mic de probabilitate. n principiu, speculaia la termen const n vnzarea de valut la termen, fr acoperire, adic fr a cumpra n paralel valuta necesar. Cu alte cuvinte, operatorul vinde n acest caz ceva ce nu posed deoarece, n ipoteza confirmrii previziunilor sale, la termenul de lichidare, el va putea gsi reltiv uor, la un curs la vedere mai mic, valuta pe care trebuie s o predea. n consecin, speculaia la termen se bazeaz practic pe diferena estimat ntre cursul la termen i cursul la vedere din ziua scadenei. De exemplu: se presupune c valuta X are un curs la vedere 1X = 1,8Y, iar cursul la termen de 3 luni este de 1X = 1,6Y deoarece se estimeaz o depreciere a valutei X. ns, operatorul consider c valuta X nu se va deprecia, drept urmare el va cumpra la termen de 3 luni o sum n aceast valut n schimbul valutei Y. La scaden, dac previziunile sale au fost corecte, el poate vinde la vedere valuta X contra valutei Y, realiznd astfel un profit.

c. Speculaia activ mixt reprezint o combinaie ntre o speculaie la vedere asupra


diferenelor dintre cursurilor de schimb i o speculaie la termen asupra diferenialului ratei dobnzii.

2. Speculaia pasiv include n structura sa operaiuni ce se desfoar fie la vedere, fie la termen, avnd ca scop doar prevenirea pierderilor datorate riscului valutar, i nu obinerea vreunui ctig din diferenele de curs valutar la dou momente diferite. n realitate, aceste operaiuni nu se ncadreaz n definiia operaiunilor speculative propriu-zise, ele fiind practic proceduri normale de acoperire a riscurilor valutare.
Speculaia valutar tinde sa mareasca dezechilibrele dintre cererea i oferta de valute pe diferite piee. Din aceasta cauza mecanismul de formare al cursurilor valutare nu este practic niciodata liber influentat de corectiile si interventiile organismelor monetare. Avantajele speculatiei pe piata valutara internationala sunt multiple, dar si riscurile sunt pe msur Uneori, o miscare gresita sau o intuitie slaba te poate costa toti banii.

Piata FOREX este cea mai mare piata de tranzactionare din lume si este locul in care se pot tranzactiona monedele diferitelor tari din lume, adica se pot cumpara unele monede si vinde altele pentru a beneficia de castiguri de pe urma fluctuatiilor valutare. Unul dintre cei care au castigat foarte multi bani din piata FOREX este miliardarul american de origine maghiara, George Soros. Se spune ca Soros este cel care a spart Banca Angliei, acesta pariind impotriva lirei sterline in anii 90 si castigand intr-o singura zi 1 miliard de lire sterline. Cele mai importante zece reguli pentru o speculatie de success pe Forex. 1. Fa tot posibilul sa nu iti transformi castigul in pierdere. 2. Logica te face sa castigi, impulsul inseamna sa pierzi. 3. Nu risca niciodata mai mult de 2 procente pentru fiecare tranzactie. 4. Analizeaza moneda fundamental, dar foloseste analiza tehnica pentru cumparare si vanzare. 5. Fa-ti pariurile cu multa precautie. 6. Daca nu esti sigur de o miscare anticipativa, asteapta confirmarea stirii. 7. Ce este potrivit, din punct de vedere matematic, poate fi imposibil de realizat, psihic vorbind. 8. Nu iti gasi singur pretexte pentru miscari gresite sau impulsive. 9. Riscul poate fi anticipat uneori, dar castigul niciodata. 10. Aminteste-ti intotdeauna ca o miscare gresita te poate costa toti banii. Trading-ul, pe forex sau pe orice alta piata, este considerat mai mult o art dect o tiin. Astfel, niciun set de reguli nu poate fi complet, dar intotdeauna vor ajuta la o stabilire mai exact a direciilor de investiie sau speculaie.