STRATEGIE - DURABILA - BUZAU - Modificata 28 (1) .06.2010

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL I STRATEGIA DE DEZVOLTARE JUDETEAA ECESITATE SI RATIOALITATE
2013
Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Buzau 2007 2013 a fost elaborata pe ntru a oferi actorilor locali din judetul Buzau (autoritati publice de la nivel local , parteneri economici si sociali, reprezentanti ai mediului academic, societate civila) un i nstrument indispensabil pentru programarea planificarii echilibrate si integrate a dezvolt arii locale. Strategia urmareste integrarea pe orizontala a planificarii dezvoltarii economic e, sociale si spatiale la nivel zonal, judetean, regional, national si european, dar si integr area pe verticala a dezvoltarii pe sectoare de activitate. Dezvoltarea durabila si echilibrata prin crearea si sustinerea unui mediu econom icosocial competitiv, stabil, sanatos si diversificat, care sa asigure cresterea ec onomica continua si cresterea calitatii vietii cetatenilor sai reprezinta o necesitate s i constituie o preocupare majora pentru Consiliul Judetean Buzau. Elaborarea acestui document strategic reprezinta un pas foarte important n contin uarea implementarii reformei administratiei publice n judetul Buzau prin dezvoltarea ca pacitatii institutionale a autoritatilor publice din judet de a planifica, coordona si imp lementa politicile, strategiile, programele si proiectele de dezvoltarea locala. ecesitatea planificarii strategice este cu att mai evidenta cu ct n procesul de descentralizare administrativa si financiara, noul context legal si institutiona l necesita o capacitate administrativa sporita a autoritatilor publice locale. Strategia de d ezvoltare judeteana este un instrument de management si programare, deosebit de important si obligatoriu n vederea accesarii oricarei finantari, europene sau nationale. Neces itatea existentei strategiei este data de importanta includerii, prioritizarii si plani ficarii proiectelor propuse la nivel local si judetean. Ca o consecinta logica a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elabor area si implementarea de politici, strategii, programe si proiecte de dezvoltare locala reprezinta pentru Consiliul Judetean Buzau o prioritate si preocupare constanta pentru satisfacerea careia mobilizeaza resursele materiale, umane si financiare ale ins titutiei. Procesul de realizare a Strategiei de Dezvoltare Durabila se integreaza n demersu
l Consiliului Judetean Buzau de a realiza documente programatice, de dezvoltare att la nivel Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007
2013
C ili l J d N B a integrat ct si la nivel sectorial pe termen scurt si mediu. Astfel, o lunga perio ada de timp, activitatea Consiliului Judetean Buzau s-a concentrat pe elaborarea si implement area de programe de dezvoltare economico-sociala anuale. Acestea vizau termene foarte sc urte (de un an) si nu existau viziuni clare pe domenii pe termen mediu sau lung, astfel nct s-a schimbat abordarea domeniului strategic. Potrivit noii abordari, demersul de rea lizare a strategilor integrate si sectoriale porneste de la strategiile sectoriale si aju nge la strategia intersectoriala integrata. Pna n acest moment, Consiliul Judetean Buzau a adoptat urmatoarele politici si str ategii sectoriale: Strategia judetului Buzau pentru asistenta sociala a adultilor si copiilor pe pe rioada 2006-2010 aprobata prin Hotarrea nr. 25/2006, cu completari aprobate prin Hotarrea nr. 74/2007; Strategia Judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de ut ilitati publice aprobata prin Hotarrea nr. 6 din 31 ianuarie 2007; Master planul pentru apa/apa uzata pentru judetul Buzau aprobat prin Hotarrea nr. 134/2008. Strategia de Dezvoltare Durabila trebuie sa completeze domeniile vietii economic o-sociale deja abordate prin strategii sectoriale si sa trateze sectoarele pentru care nu exista documente strategice la momentul actual. Consiliul Judetean Buzau, potrivit Legii nr. 215/ 2001 republicata, cu modificar ile si completarile ulterioare, este autoritatea administratiei publice locale, constit uita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si muni cipale, n vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean si ndeplineste atribut ii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului si cooperarea interinstitutionala. n exercitarea atributiilor privind dezvoltarea economico-sociala a judetului, con siliul judetean adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune , aproba si urmareste, n cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale si orasenesti
interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizar ea acestora. n exercitarea atributiilor privind cooperarea interinstitutionala, consiliul jude tean hotaraste, n conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romne ori straine, inclusiv cu parteneri din societatea civila, n vederea finantarii si rea lizarii n comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean. Astfel, potrivit prevederilor legale mentionate, Consiliul Judetean Buzau are at ributia adoptarii strategiilor, prognozelor si programelor de dezvoltare economico-socia la a judetului, fiind singura entitate abilitata prin lege sa elaboreze, sa adopte si sa implementeze Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Buzau 2007-2013. Implementarea Strategiei este un proces de durata care vizeaza orizontul de timp 2013, care coincide cu perioada de programare europeana si nationala. Astfel, n vederea ntaririi autonomiei puterilor locale, Guvernul Romniei intervine pentru focalizarea activitatii consiliilor judetene la coordonarea planurilor de dezvol tare la nivel judetean, asigurarea corelarii acestora cu planurile de dezvoltare regiona la si Document n lucru
2013
C ili l J d N B a planurile operationale si la realizarea investitiilor n infrastructura de interes judetean. Cooperarea cu reprezentantii comunitatilor locale la actul de guvernare se va re aliza prin consacrarea legala a mecanismelor de participare publica la elaborarea planifica rii strategice privind dezvoltarea si consultarea publica pentru fixarea standardelo r de calitate pentru serviciile publice si evaluarea acestora. Dezvoltarea durabila si echilibrata prin crearea si sustinerea unui mediu econom icosocial competitiv, stabil, sanatos si diversificat, care sa asigure cresterea ec onomica continua si cresterea calitatii vietii cetatenilor reprezinta o necesitate si co nstituie o preocupare majora pentru Consiliul Judetean Buzau. Cu toate acestea, lipsa unei strategii judetene de dezvoltare integrata duce la inexistenta sau incoerenta strategiilor de dezvoltare locala. Aceasta nseamna ca exista posibilit atea ca dezvoltarea actuala sa se realizeze n mod haotic, existnd riscul ca resursele disp onibile (financiare, materiale, umane si de timp) sa fie consumate pentru proiecte nesus tenabile. Pe de alta parte, inexistenta strategiei integrate la nivel judetean, mpiedica co agularea polilor de dezvoltare locala, ceea ce implica riscul angajarii unor investitii c are blocheaza resurse n obiective sistate sau abandonate. De asemenea, neprioritizarea interven tiilor la nivel strategic conduce la alocarea arbitrara a resurselor bugetare deja limitat e, privnd cetatenii de servicii de calitate ale administratiei publice si reducnd gradul de atractibilitate a judetului pentru potentialii investitori. Nu n ultimul rnd, lipsa programarii duce prin ea nsasi la scaderea credibilitatii p er ansamblu a judetului si a tuturor actorilor vietii economico-sociale. Asupra autoritatilor administratiei locale din judetul Buzau elaborarea si adopt area Strategiei va produce efecte semnificative att la nivelul capacitatii institution ale ct si la nivel de imagine ntruct una din cauzele fenomenului de degradare a imaginii autoritatii publice n societate este, mai ales, disconfortul datorat unor servici i publice deficitare. Strategia de Dezvoltare Durabila a judetului Buzau 2007-2013 va asigura premisel e eficientizarii activitatii autoritatilor publice locale prin asumarea responsabi litatii
implementarii acesteia de catre toti actorii locali, prin prioritizarea activita tilor la nivel judetean si prin estimarea corecta a resurselor necesare. Implementarea activita tilor cuprinse n Planul de Actiune al Strategiei de Dezvoltare Durabila va avea urmatoa rele rezultate: realizarea de strategii locale, intercomunitare si sectoriale; asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activit ate; sprijinirea dezvoltarii economice prin promovarea parteneriatului public-privat si crearea de oportunitati si facilitati atractive pentru potentialii investitori a utohtoni sau straini. Parteneriatele care se vor forma n implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabil a va avea, att asupra Consiliului Judetean Buzau ct si asupra celorlalti actori locali, urmatoarele efecte: ntarirea capacitatii de a coordona si realiza programe de dezvoltare locala; mbunatatirea cunostintelor n domeniul planificarii strategice; Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a
2013
dezvoltarea substantiala a abilitatilor de realizarea a documentelor programatic e la nivel local si intercomunitar; dezvoltarea capacitatilor de a stabili corect si realist prioritatile de actiune ; schimbarea mentalitatii de abordare a problemelor specifice fiecarui segment de populatie (copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra c resterii capacitatii manageriale si tehnice n gestionarea resurselor umane si materiale ne cesare constituirii unui portofoliu de proiecte n masura sa asigure dezvoltarea durabila . Autoritatile administratiei publice locale implicate n implementarea Strategiei si vor putea instrui personalul cu atributii specifice n elaborarea documentelor programatice si vor putea replica experienta acumulata tuturor celorlalte administratii publice de l a nivel local, precum si celorlalti actori locali interesati si care au un rol important n dezvo ltarea judetului. Bunele practici ale cooperarii ntre actorii locali parteneri n implementarea Strat egiei vor genera capacitati de relationare n vederea dezvoltarii durabile locale. Strategia va sta la baza realizarii altor documente programatice care sa corespunda cerintelor si ne voilor actuale si care va oferi posibilitatea replicarii sale la nivel sectorial tuturo r actorilor locali interesati n elaborarea de strategii si planuri de actiune. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL II COTEXTUL GEERAL AL DEZVOLTARII COMUITATILOR DI ROMIA, STAT MEMBRU AL UIUII EUROPEE 2.1 Contextul european n scopul promovarii unei dezvoltari armonioase, Uniunea Europeana actioneaza constant pentru ntarirea coeziunii economice si sociale a tuturor statelor membre. Acest obiect vizeaza reducerea diferentelor existente ntre nivelul de dezvoltare a regiunilor sale, inclusiv a zonelor rurale. Politica de coeziune economica si sociala este instrumentul principal utilizat de Comisia Europeana pentru cresterea competitivitatii globale a economiei europene. Originile politicii de coeziune economica se gasesc n Tratatul de la Roma, dar coeziunea economica si sociala (CES) a devenit obiectiv al Uniunii Europene
2013
prin Tratatul de la Maastricht, moment n care politica de coeziune a fost inclusa n Tratatul de constituire a Uniunii Europene. Coeziunea economica si sociala reprezinta solidaritatea statelor membre cu regiu nile din Uniunea Europeana. Politica de coeziune favorizeaza dezvoltarea echilibrata si d urabila, reducerea diferentelor structurale dintre regiuni si tari si promovarea sanselor egale. Politica de coeziune se concretizeaza prin diverse instrumente financiar, si n special pri n fondurile structurale. Reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 a centrat politica regi onala pe patru niveluri de actiune: concentrarea tematica; concentrarea geografica reducerea procentului de 51% din populatia Uniunii beneficiara a sprijinului pentru obiectivele l si 2, la 35-40% n anul 2006; Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a concentrarea financiara
2013
2/3 din fonduri alocate obiectivului 1;
concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective (Obiectivul1: promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor mai putin dezvoltate, Obiectiv ul 2: sprijinirea conversiei economice si sociale a zonelor care se confrunta cu dificultati struc turale si Obiectivul 3: sprijinirea modernizarii si adaptarii educatiei, formarii profesio nale si politicilor sistemelor de ocupare a fortei de munca n regiunile care nu sunt elig ibile n cadrul Obiectivului 1). Reforma politicii de coeziune pentru 2007-2013 cuprinde urmatoarele actiuni stru cturale: mai buna orientare catre prioritatile strategice comunitare stabilite prin agend a de la Lisabona si Goteborg, dezvoltarea unei economii competitive bazate pe cunoastere ; mai buna concentrare a resurselor catre cele mai putin dezvoltate regiuni urmari nd n acelasi timp si schimbarile din restul regiunilor; mai buna descentralizare care sa permita o implementare mai eficienta, simpla si transparenta a fondurilor. Obiectivele politicii de coeziune (Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006): Convergenta statelor membre si a regiunilor: 251,16 miliarde euro. Acest obiectiv acorda sprijin pentru dezvoltare si crearea de noi locuri de munc a n statele membre si regiunile mai putin dezvoltate, pentru a se crea o reala convergenta n interiorul Uniunii Europene. Sunt eligibile acele regiuni al caror PIB/locuitor este sub 75 % din media Uniunii Europene, n principal regiuni din noile state membre. Pna n 2013, suportul comunitar va fi acordat regiunilor al caror PIB/locuitor este sub 75% d in media UE-15. Competitivitate si dezvoltarea resurselor umane: 49,13 miliarde euro. Acest obiectiv sprijina statele membre si regiunile care nu sunt eligibile pentr u obiectivul "convergenta" sa se adapteze schimbarilor economice si sociale, globalizarii si tranzitiei catre o societate bazata pe cunoastere. Cooperare teritoriala: 7,75 miliarde euro. Obiectivul Cooperare teritoriala stimuleaza cooperarea transfrontaliera pentru identificarea unor solutii comune pentru probleme referitoare la dezvoltarea rurala, urbana si costaliera, dezvoltarea re latiilor economice ntre IMM-uri, ca o continuare a experientei acumulate prin derularea in
itiativei de cooperare interregionala Interreg. Obiectivul de convergenta (fostul Obiectiv 1) are scopul de a accelera convergen ta statelor membre si regiunilor cu dificultati de dezvoltare, mbunatatind conditiil e de crestere si de ocupare a fortei de munca prin marirea si mbunatatirea calitatii i nvestitiilor n capitalul fizic si uman, dezvoltarea inovatiei si a societatii bazate pe cunoast ere, adaptarea la schimbarile economice si sociale, protectia si mbunatatirea mediului precum si a eficientei administrative. Statele membre si regiunile mai putin dezvoltate sunt prioritatea numarul unu pentru politica de coeziune europeana (art. 158 al Tratatului). Obiectivul de competitivitate regionala si ocupare (fostul Obiectiv 2) este dest inat, n afara regiunilor mai putin dezvoltate, sa ntareasca competitivitatea si atractivi tatea regiunilor, precum si ocuparea fortei de munca anticipnd schimbarile socio-econom ice, inclusiv cele legate de initierea schimburilor, prin inovare si promovarea socie tatii bazate pe cunoastere, antreprenoriat, protectia si mbunatatirea mediului, precum si stim ularea accesibilitatii, adaptabilitatii angajatilor si ntreprinderilor si dezvoltarea pi etelor de munca Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a pentru favorizarea integrarii.
2013
Obiectivul cooperare teritoriala europeana este destinat ntaririi cooperarii transfrontaliere prin initiative cumulate locale, care la nivel transnational se concretizeaza n actiuni de dezvoltare teritoriala integrata legate de prioritatile comunitare s i prin crearea de retele si prin schimbul de experiente la nivel teritorial. Cooperarea ntre reg iunile europene este fara ndoiala una dintre cele mai dinamice si mai vizibile dimensiun i ale valorii adaugate comunitare, indiferent de forma sau scara la care actiunile res pective sunt implementate. n luna octombrie 2008 Comisia Europeana a lansat Carta Verde a Coeziunii Teritori ale si consultarea publica la nivelul statelor membre privind conceptul de coeziune teritoriala si valoarea sa adaugata ca cea de-a treia dimensiune a politicii de coeziune a U niunii Europene. La consultarile nationale sunt asteptate autoritatile publice de la ni vel central, regional, local, partenerii economici si sociali, reprezentanti ai mediului acad emic, societatii civile, cu scopul de a avea o ntelegere mai buna a conceptului de coez iune teritoriala si a implicatiilor sale asupra continutului viitoarei politici de co eziune a Uniunii. Pornind de la ideea ca teritoriul Europei prezinta o structura a asezarilor marc ata de un relativ echilibru ntre asezarile puternic urbanizate si cele rurale, Carta Verde subliniaza faptul ca acest aspect reprezinta o oportunitate pentru Europa. Pe de alta parte , elemente cu valenta teritoriala, precum concentrarea teritoriala, distanta si diviziunea adm inistrativa, alaturi de caracteristicile geografice ale unor teritorii sunt considerate drept principalele obstacole n calea dezvoltarii economice si sociale. Transformarea obstacolelor n linii de actiune: concentrarea teritoriala: depasirea diferentelor sub aspectul densitatii. Aglome rarile urbane pot genera att efecte pozitive (concentrare mare a inovarii si productivit atii) ct si negative (poluare si excluziune sociala). O coordonare mai buna ar facilita complementaritatea functiilor dintre orasele mari si regiunile nconjuratoare, ducn d la maximizarea contributiei fiecarui teritoriu la prosperitatea Uniunii n ansamblul sau; distanta: interconectarea teritoriilor. Accesul la servicii publice (servicii sa
nitare, educatie si retele energetice sustenabile, transport eficient, internet) este in egal distribuit la nivelul Uniunii Europene. n unele zone rurale, n medie 40% din populatie locuieste la peste 30 minute distanta de un spital si 43% la mai mult de 1 ora distanta de o universitate. La nivelul anului 2007, accesul la internet n zonele rurale a fost, n medie, cu 15 % mai scazut dect n mediul urban; diviziunea administrativa: consolidarea cooperarii teritoriale. Problemele de me diu asociate schimbarilor climatice, inundatiilor, pierderii biodiversitatii sau pro blemelor legate de fenomenul navetismului nu tin cont de limitele administrative. Carta Verde co nsidera ca aceste probleme pot fi abordate mai eficient cu ajutorul unei cooperari consolid ate la diverse niveluri administrative (local, regional, transfrontalier etc.). Politic a de coeziune a Uniunii Europene sprijina cooperarea teritoriala prin intermediul programelor de cooperare teritoriala internationala, transfrontaliera si interregionala, nsa Carta Verde s ugereaza ca ar trebui facut mai mult n acest sens; caracteristicile geografice ale anumitor regiuni: zonele montane, zonele insular e, regiunile cu densitate scazuta a populatiei, zonele costiere si zonele cele mai n departate ale Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Uniunii sunt, de asemenea, considerate bariere pentru o dezvoltare armonioasa a teritoriului Uniunii Europene. n anul 2007 a fost adoptata Carta de la Leipzig privind orasele europene durabile si Agenda Teritoriala a Uniunii Europene care contine principii directoare pentru dezvoltarea spatiala durabila. Carta de la Leipzig privind orasele europene durabile considera ca Europa are ne voie de orase puternice, iar n acest sens dezvoltarea urbana integrata ar trebui aplicata unitar la nivelul Europei, cadrul cel mai potrivit fiind cel stabilit la nivel national si european. De asemenea, atentia factorilor de decizie ar trebui sa se concentreze asupra comun itatilor urbane defavorizate. Tintele Agendei Teritoriale a Uniunii Europene vor fi atinse prin intermediul st ructurilor informale de cooperare, n care ministerelor responsabile cu dezvoltarea teritoriu lui le revine un rol cheie pentru constientizarea si stimularea dezbaterii asupra celor mai importante provocari pentru Europa n domeniul coeziunii teritoriale. Politica agricola a fost plasata ntre cele trei politici pe care Tratatul de inst ituire a Comunitatii Europene le defineste ca fiind comune. n vederea finantarii unitare a PAC, n ianuarie 1962 Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare si Garant are Agricola (FEOGA). FEOGA are doua sectiuni: Orientare si Garantare si este un fon d cu finalitate structurala, fiind destinat sprijinului structurilor agricole. Printr e obiectivele acestui Fond, asa cum reies din Regulamentul 4256/88, se numara ntarirea si reorg anizarea structurilor agricole, depozitarea si prelucrarea produselor, pescuitul si silvi cultura, dezvoltarea activitatilor complementare n agricultura etc. Primele produse au fos t supuse reglementarilor Pietei Comune n 1962, preturile fiind nsa aplicate n comun nca din 1 968. Obiectivele Politicii Agricole Comune au fost definite prin Tratatul de la Roma si au fost puse n aplicare gradual ntre 1958-1968 -perioada realizarii pietei unice a produse lor agricole. Art. 39 al Tratatului de la Roma mentioneaza urmatoarele obiective ale PAC: cresterea productivitatii agricole, ncurajnd modernizarea modalitatilor de exploatare agricola
garantarea unui standard de viata echitabil al populatiei ocupate n agricultura c u populatia ocupata n alte domenii de activitate stabilizarea pietelor produselor agricole, evitnd alternanta dintre cresterea si prabusirea preturilor garantarea securitatii aprovizionarii cu alimente, dar la preturi rezonabile pen tru consumatori. PAC se ghideaza dupa o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt:
principiul crearii si mentinerii unei singure piete si a unor preturi comune; principiul preferintei comunitare principiul solidaritatii financiare. Aplicarea acestor principii a contribuit la dezvoltarea Uniunii prin asigurarea securitatii aprovizionarii cu principalele categorii de produse alimentare, realizarea celei mai bune productivitati din lume a agricultorilor comunitari, producerea de bunurile esen tiale pentru ntreaga Uniune de catre producatorii/agricultorii comunitari, transformarea Uniun ii ntr-o putere mondiala n domeniul agricol. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Reforma PAC a cuprins n special masuri pentru limitarea productiei si pentru prev enirea prabusirii veniturilor rezultate din agricultura. Primele schimbari (1979) au cu prins introducerea taxei de co-responsabilitate la productia de lapte, instituirea sis temului cotelor la productia de lapte (1980) si plafonarea cheltuielilor bugetare agricole (1988 ). Pilonii PAC sunt: platile directe si masurile de piata (I) si dezvoltarea rurala (II). Complementaritatea celor doi piloni ai PAC a fost accentuata de reforma care a i ntrodus decuplarea (scindarea legaturii dintre marimea productiei si acordarea sprijinul ui financiar), conformitatea cu standardele europene si modularea (transferul de fonduri de la primul la cel de-al doilea pilon PAC). Cadrul strategic european este deosebit de complex, dar cele mai importante docu mente sunt Orientarile Strategice de Coeziune, document de sinteza care are la baza St rategiile sectoriale ale Uniunii Europene, Strategia de Dezvoltare Durabila si Liniile Dir ectoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Crestere Economica si Locuri de Munca. Un alt document de baza este Agenda Lisabona, completata de Concluziile Consiliului European de la Goteborg. Orientarile Strategice de Coeziune 2007-2013 contin principiile si prioritatile politicii de coeziune si sugereaza modurile n care regiunile europene pot folosi la maximum su mele disponibile pentru programele de ajutor national si regional, acordate pe parcur sul celor sapte ani. Liniile directoare macroeconomice recomandate de catre Comisie statelor membre s unt asigurarea stabilitatii economice, protejarea dezvoltarii economice, promovarea alocarii eficiente a resurselor, promovarea unei coerente mai puternice ntre politicile macroeconomice si cele structurale, asigurarea ca sporirea salariilor contribuie la stabilitate si dezvoltare macroeconomica, contributia la o Uniune Economica si Monetara dina mica si functionala. Liniile directoare microeconomice cuprind extinderea si adncirea pietei interne, asigurarea de piete deschise si atractive, crearea unui mediu de afaceri mai atr activ, promovarea mai puternica a culturii antreprenoriale si crearea unui mediu de spr ijin pentru IMM-uri, mbunatatirea si extinderea infrastructurii europene si finalizarea proie ctelor
transfrontaliere convenite, cresterea si mbunatatirea investitiei n cercetare-dezv oltare, facilitarea inovatiei si concentrarea pe Tehnologiile Informationale si Comunica tionale, ncurajarea utilizarii adecvate a resurselor si ntarirea legaturilor dintre protect ia mediului si dezvoltare, contributia la o baza industriala puternica. Linii directoare pentru ocupare includ implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplina, mbunatatirea calitatii si productivitatii muncii si ntarire a coeziunii sociale si teritoriale, promovarea unei abordari a muncii pe tot parcursul vieti i, asigurarea includerii pe piata muncii a persoanelor aflate n cautarea unui loc de munca si a grupurilor dezavantajate, mbunatatirea corelarii cu nevoile pietei muncii, promovarea flexib ilitatii combinata cu siguranta ocuparii si reducerea segmentarii pe piata muncii, asigur area de stimulente pentru ocupare si a altor costuri ale muncii, extinderea si mbunatatir ea investitiei n capitalul uman, adaptarea sistemelor de educatie si formare la noil e cerinte de competente. Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeana n cea mai dinamica si competitiva economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de crestere economi ca Document n lucru
2013
C ili l J d N B a durabila cu locuri de munca mai multe si mai bune si cu o mai mare coeziune soci ala si respect pentru mediu pna n 2010 a fost adoptata de catre Consiliul European n 2000. Politica de coeziune, n toate dimensiunile sale, trebuie sa fie considerata ca o parte integranta a strategiei de la Lisabona. Strategia, revizuita n 2005 n scopul stimu larii cresterii si crearii de locuri de munca a avut ca scop revitalizarea agendei Lis abona agenda reformei economice din 2000. Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebui e sa cuprinda obiectivele de la Lisabona si de la Goteburg si sa devina un vector imp ortant al realizarii acestora prin programele de dezvoltare regionala si nationala. Comisi a Europeana a adoptat n 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru pe rioada 2007-2013, n care obiectivul programelor este de a ridica nivelul competitivitati i si al cresterii Uniunii Europene largite. Promovarea egalitatii de sanse si a nediscriminarii, dezvoltarea durabila (prote ctia si mbunatatirea mediului nconjurator), societatea informationala si, mai nou, multilingvismul, sunt prioritati agreate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene si, ncorporate, sub titulatura de politici orizontale, n toate politicile Uniunii Euro pene. Dezvoltarea durabila este a pornit de la preocuparea fata de mediu, ideea fiind m bogatita n timp cu o dimensiune economica si una sociala. Conform definitiei data de Comis ia Brundtland, dezvoltarea durabila este aceea care raspunde necesitatilor generati ilor actuale fara a afecta capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor necesit ati. Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene (2001) si Noua Strategie de Dezvoltare Durabila (2006) urmaresc, alaturi de Strategia de la Lisabona, sa contribuie la o Europa mai prospera, mai curata si mai corecta. Egalitatea de sanse si nediscriminarea Dupa ncheierea anului 2007, desemnat ca "A nul Sanselor Egale pentru Toti", doua treimi dintre europeni cred ca minoritatile si femeile sunt discriminate, cu toate eforturile facute prin Strategia Europeana pentru Crester e si Locuri de Munca. Principiul remunerarii egale pentru barbati si femei a fost introdus d e Tratatul de la Roma din 1957, care prevede urmatoarele clauze anti-discriminatorii:
principiul egalitatii sexelor care se aplica tuturor politicilor si activitatilo r; egalitatea ntre femei si barbati n ceea ce priveste locurile de munca si profesiun ea si discriminarea sexuala ; discriminarea sexuala la si n afara locului de munca. Multilingvismul se afla n prezent printre cele opt competente-cheie ale nvatarii d e-a lungul vietii recomandate de Consiliu si de Parlamentul European. n cadrul societatii informationale, tehnologiile informationale si de comunicatie (TIC) reprezinta un sector major al activitatii economice, genernd aproape 6% din PIB-u l Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanta vitala pentru crest erea eficientei si competitivitatii tuturor sectoarelor productive si de prestari de servicii, Uniunea Europeana urmareste sa asigure accesul cetatenilor si ntreprinderilor la o infras tructura de comunicatii si la o gama larga de servicii la standarde internationale si putin costisitoare. Politica n domeniul turismului La nivel european nu se poate vorbi practic de un cadru politic sau strategic n domeniul turismului, Tratatul Comunitatilor Europene nepe rmitnd aplicarea unei politici specifice n acest sector. Totusi, articolul 3(u) al Trata tului, introdus odata cu Tratatul de la Maastricht, autorizeaza Comisia sa ofere linii directoar e pentru dezvoltarea turismului, n cadrul altor politici. n acest mod, prevederile referito are la libera Document n lucru
2013
C ili l J d N B a circulatie a persoanelor, a bunurilor si a serviciilor, precum si la micile ntrep rinderi si la politica regionala, se aplica n aceeasi masura si turismului. La nivel national se poate vorbi de o politica pe termen scurt n domeniul turismu lui Programul de Guvernare 2004-2008, de o politica pe termen mediu Planul National de Dezvoltare 2007-2013, si de o strategie pe termen lung Master Planul pentru turi smul national al Romniei 2007 2026. 2.2 Fondurile europene disponibile n perioada 2007 2013 Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finantata prin instrumentele structurale. n termeni financiari, aceste instrumente reprezinta al doilea procent ca marime, alocat din bugetul Uniunii Europene, destinat politicilor europene. n terminologia Uniunii Europene, instrumentele structurale cuprind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European (FSE), cunoscute si sub denumirea de Fo nduri Structurale si Fondul de Coeziune (FC). Fondul European pentru Dezvoltare Regionala sprijina investitiile care pot fi mpa rtite n doua categorii generale: investitii n diferite tipuri de infrastructura, premise pentru noi afaceri, dezvo ltarea turismului, regenerare urbana, unitati medicale, unitati de nvatamnt, mbunatatirea calitatii mediului, precum si dezvoltarea retelelor locale si regionale de trans port si a mijloacelor de transport n comun etc; investitii de tip sprijin financiar si consultanta pentru IMM-uri , cercetare si dezvoltare, initiative de transfer tehnologic, ntarirea capacitatii institutional e la nivel local etc. Fondul Social European sprijina o gama larga de investitii n dezvoltarea resursel or umane si formare n conformitate cu Strategia Europeana de Ocupare a Fortei de Munca, cu accent pe: integrarea n munca pentru someri, prin formare profesionala si diverse masuri privind piata de munca; sprijinirea ntreprinzatorilor si masuri de mbunatatire a cunostintelor si productivitatii persoanelor angajate;
actiuni de incluziune sociala pentru persoane din grupurile marginalizate; mbunatatirea sistemelor de nvatamnt, inclusiv cel profesional. Fondul de Coeziune contribuie la proiecte de infrastructura foarte mari, cum ar fi constructia culoarelor transeuropene de transport si investitii la scara larga n sectorul protectiei mediului. FC este disponibil pentru statele membre care au PIB-ul mai mic de 90% din nivelul mediu al Uniunii Europene. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Instrumentele structurale europene nu pot sa cofinanteze investitiile n domeniul generarii de energie nucleara, constructiei de locuinte, n sectorul apararii sau n dezvoltar ea sectorului comercial cu amanuntul. Fondul European Agricol si pentru Dezvoltare Rurala are ca scop cresterea compet itivitatii n sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural si mbunatatirea calitatii vietii n z onele rurale prin promovarea diversitatii activitatilor economice. Printr-o linie buge tara speciala, cunoscuta sub numele de LEADER, FEADR finanteaza implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de actiune din zonele rurale, precum si abordar i experimentale si pilot privind dezvoltarea rurala. Fondul European pentru Pescuit investeste n dezvoltarea resurselor acvatice vii, n modernizarea ambarcatiunilor de pescuit si mbunatatirea prelucrarii si comerciali zarii produselor piscicole. De asemenea, FEP sprijina implementarea strategiilor pentr u dezvoltare durabila a zonelor de coasta. Regula n+3 si n+2 este o regula pentru cheltuirea fondurilor comunitare, pe care trebuie sa o respecte toate statele membre; astfel, angajamentele de plata, pentru un progr am, asumate n anul n, trebuie efectuate efectiv pna la sfrsitul celui de-al doilea an (n+2). Pe ntru Romnia, pna n 2009, se va aplica regula n+3 (cheltuielile trebuie facute pna la sfrsi tul celui de-al treilea an). ncepnd din 2010 se aplica regula n+2. Legislatia comunitara Reglementarile privind Fondurile Structurale 2007-2013 Pentru perioada 2007-2013, baza legala a instrumentelor care vor sustine realiza rea obiectivelor Politicii de Coeziune este reprezentata de un pachet de cinci regul amente, adoptate de Consiliul Uniunii Europene si de Parlamentul European n iulie 2006: Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006 (abroga Regulamentul nr . 1260/1999) contine prevederile generale aplicabile Fondului European pentru Dezvoltare Regionala, Fondului Social European si Fondului de Coeziune. Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iul ie 2006 (abroga Regulamentul 1783/1999) contine prevederile referitoare la Fondul E uropean pentru Dezvoltare Regionala (FEDR). Regulamentul nr. 1081/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iul ie
2006 (abroga Regulamentul nr. 1784/1999) contine prevederile referitoare la Fond ul Social European (FSE). Regulamentul nr. 1084/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 11 iu lie 2006 (abroga Regulamentul nr. 1164/94) contine prevederile referitoare la Fondul de Coeziune (FC). Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a 2.3 Documente strategice nationale Planul National de Dezvoltare, Cadrul Strategic National de Referinta si Programele Operationale sunt documente de planificare strategica si financiara ale fiecarui stat membru al Uniunii Europene, elaborate pentru o perioada de 7 ani. Planul ational de Dezvoltare 2007-2013 reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvernul Romniei si
2013
elaborat ntr-un larg parteneriat care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romniei n conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europen e. Obiectivul global al PND 2007-2013 este "reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica ntre Romnia si statele membre ale Uniunii Europene". n perioada 2007-2013 Romnia ncearca sa recupereze 10 puncte procentuale din decalaju l de dezvoltare actual. PND va fi finantat din surse multiple: interne (buget de stat , bugete locale, etc.) si externe (instrumentele structurale, fondurile europene de tip s tructural pentru dezvoltare rurala si pescuit, credite externe, etc.). Pentru perioada de programare 2007-2013, Planul National de Dezvoltare fundament eaza accesul Romniei la instrumentele structurale , reprezentnd documentul pe baza caru ia s-a negociat Cadrul de Sprijin Comunitar cu Comisia Europeana. n acest context, prior itatile si obiectivele PND 2007-2013 se concentreaza pe domeniile eligibile pentru interven tiile structurale (Fonduri Structurale si Fondul de Coeziune). Cadrul ational Strategic de Referinta 2007-2013 face legatura ntre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite n PND si prioritatile la nivel european Orient arile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Liniile Directoare Integrat e ale Uniunii Europene pentru Crestere Economica si Crearea de Locuri de Munca stabili te n concordanta cu prioritatile Strategiei Lisabona. Pornind de la situatia socio-economica actuala si de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale Romniei, CSNR are ca obiectiv general utilizarea instrumentelor structurale n scopul reducerii disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romnia si stat ele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei cresteri suplimentare de 15-20% a PIB pna n anul 2015. n acest sens, au fost identificate patru prioritati tematice si o prio
ritate teritoriala: dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene; cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei romnesti; dezvoltarea si folosirea mai eficienta a capitalului uman din Romnia; consolidarea unei capacitati administrative eficiente; promovarea dezvoltarii teritoriale echilibrate. Implementarea actiunilor strategice prevazute n CSNR si implicit accesarea efecti va a instrumentelor structurale se realizeaza prin Programe Operationale. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a PD 2007-2013 POLITICA DE COEZIUE POLITICA AGRICOLA COMUA POLITICA DE PESCUIT Cadrul Strategic ational de Referinta Plan ational Strategic de Dezvoltare Rurala Plan ational Strategic de Pescuit Program operational Program ational Dezv. Program operational pescuit Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a PD 2007-2013 POLITICA DE COEZIUE POLITICA AGRICOLA COMUA POLITICA DE PESCUIT Cadrul Strategic ational de Referinta Plan ational Strategic de Dezvoltare Rurala Plan ational Strategic de Pescuit Program operational Program ational Dezv. Program operational pescuit Programul Operational Regional are stabilit drept obiectiv strategic sprijinirea unei dezvoltari echilibrate teritorial si durabile a regiunilor Romniei, corespunzator nevoilor si resurselor lor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de crestere, mb
unatatirea infrastructurii si mediului de afaceri, pentru a face din regiunile Romniei locur i mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi si a munci. Pentru atingerea ob iectivului strategic al POR, au fost stabilite urmatoarele obiective specifice: cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, prin adoptarea unei ab ordari policentrice, n vederea stimularii unei dezvoltari mai echilibrate a regiunilor; mbunatatirea accesibilitatii regiunilor si a centrelor urbane, precum si a legatu rilor acestora cu zonele nconjuratoare; cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor; cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri; cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor. Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de cre stere prin care se acorda sprijin pentru dezvoltarea oraselor n vederea cresterii calitatii vietii locuitorilor si crearea de noi locuri de munca. Axa Prioritara 2: mbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport ( 20,35% din bugetul alocat POR) acorda sprijin pentru reabilitarea si modernizarea retelei d e drumuri judetene, strazi urbane, inclusiv a soselelor de centura. Axa Prioritara 3: mbunatatirea infrastructurii sociale (15% din bugetul POR) urma reste mbunatatirea infrastructurii serviciilor sociale, de sanatate si siguranta public a n situatii de urgenta si modernizarea infrastructurii educationale. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local (17% din bugetul alocat POR) prin finantare pentru dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, reabilitarea centrelor industriale neutilizate; sprijinirea micro-ntreprinderilor . Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului (15% din bugetul alocat POR) acorda sprijin pentru restaurarea patrimoniului cultural-istoric, moderniza rea infrastructurii turistice, mbunatatirea calitatii infrastructurii din zonele natu rale care ar putea atrage turisti. Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica (2,65% din bugetul alocat POR) acorda spriji n pentru implementarea transparenta si eficienta a Programului Operational Regional. Programul Operational Sectorial Mediu are ca obiectiv global mbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu, viznd n principal , respectarea acquis-ului comunitar de mediu. Obiectivele specifice> mbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare n majoritatea zonelor u rbane pna n 2015; dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor , prin mbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric n minimum 30 de judete pna n 2015; reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de ncalzire urbana n cele mai poluate localitati pna n 2015; protectia si mbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijin irea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 200 0; reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatie i, prin implementarea masurilor preventive n cele mai vulnerabile zone pna n 2015. Axa Prioritara 1: Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata; Axa Prioritara 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor poluate istoric; Axa Prioritara 3: Reducerea poluarii si a schimbarilor climatice prin reabilitar ea sistemelor municipale de termoficare;
Axa Prioritara 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protect ia naturii; Axa Prioritara 5: Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica. Programul Operational Sectorial Transport are ca obiectiv global promovarea n Romnia a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, efi cienta si n conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel cores punzator standardelor europene, la nivel national, n cadrul Europei, ntre si n cadrul regiun ilor Romniei. Axa Prioritara 1: Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T n scopul de zvoltarii unui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale Uniunii Europene; Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Axa Prioritara 2: Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de trans port n afara axelor prioritare TEN-T n scopul crearii unui sistem national de transport durabi l; Axa Prioritara 3: Modernizarea sectorului de transportul n scopul cresterii prote ctiei mediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor; Axa Prioritara 4: Asistenta Tehnica pentru POS-T. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane stabileste axele prioritare si domeniile majore de interventie n domeniul resurselor umane n vedere a implementarii asistentei financiare a Uniunii Europene prin intermediul Fondului Social European, n cadrul Obiectivului Convergenta, pentru perioada de programare 2007 2013. Obiectivele specifice: promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua, inclusiv a nvatamntului superior si a cercetarii; promovarea culturii antreprenoriale si mbunatatirea calitatii si productivitatii muncii; facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii; dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive; promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv n zonel e rurale; mbunatatirea serviciilor publice de ocupare; facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile. Axa Prioritara 1: Educatia si formarea profesionala n sprijinul cresterii economi ce si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere are ca obiectiv general dezvoltarea rutelor flexibile de nvatare pe tot parcursul vietii si cresterea accesului la educatie s i formare prin furnizarea unei educatii initiale si continue moderne si de calitate, incluznd nva tamntul superior si cercetarea. Axa Prioritara 2: Corelarea nvatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii are ca obiectiv general facilitarea accesului la educatie, cresterea ocupabilitatii si a nivelul ui educational al resurselor umane, ntr-o abordare de tip pe tot parcursul vietii, n contextul socie tatii bazate pe cunoastere.
Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a ntreprinderilor are ca obiectiv general promovarea culturii antreprenoriale, flexibilitatii si adaptabilitatii p rin sprijinirea fortei de munca si a ntreprinderilor competente, pregatite si adaptabile. Axa Prioritara 4: Modernizarea serviciului public de ocupare are ca obiectiv gen eral cresterea calitatii, eficientei si transparentei serviciilor de ocupare furnizat e de Serviciul Public de Ocupare. Axa Prioritara 5: Promovarea masurilor active de ocupare are ca obiectiv general facilitarea integrarii pe piata muncii a somerilor tinerilor si a somerilor de lunga durata, atragerea si mentinerea unui numar mai mare de persoane pe piata muncii, inclusiv n zonele rur ale si sprijinirea ocuparii formale. Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii sociale are ca obiectiv general facilit area accesului pe piata muncii a grupurilor vulnerabile si promovarea unei societati incluzive si coezive n scopul asigurarii bunastarii tuturor cetatenilor. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Axa Prioritara 7: Asistenta tehnica are ca obiectiv general sprijinirea procesul ui de implementare a programului si utilizarea efectiva a aportului financiar comunita r si a cofinantarii nationale. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative contribui e la implementarea celei de-a patra prioritati de dezvoltare nationala din Planul Nat ional de Dezvoltare 2007 2013 Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si incluz iunii sociale si ntarirea capacitatii administrative pentru a avea un impact pozitiv as upra administratiei publice, pentru a stimula dezvoltarea economica. Obiective specif ice: obtinerea unor mbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului d e politici publice; mbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare Axa Prioritara 1: mbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici publice are ca obiectiv prioritar contributia la dezvoltarea sustenabila a capac itatii administrative publice din Romnia, prin intermediul mbunatatirilor structurale si de proces ale ciclului de management de politici publice. Axa Prioritara 2: mbunatatirea calitatii si eficacitatea si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare are ca obiectiv general mbunatatirea calitatii si eficientei serviciilor publice la nivel central si local. Axa Prioritara 3: Asistenta Tehnica are ca obiectiv general contributia la proce sul de implementarea al Programului Operational, inclusiv pregatirea pentru urmatoarea perioada de programare, avnd ca scop utilizarea eficienta si transparenta a fondurilor str ucturale si a cofinantarii nationale prin asigurarea unei calitati ridicate si a coerentei mas urilor privind implementarea; mentenanta unor sisteme eficiente de management si control pentru aceste fonduri. Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice urmareste cresterea productivitatii ntreprinderilor romnesti si reducerea decalajelor fata d e productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Masurile ntreprinse vor genera
pna n 2015 o crestere medie a productivitatii de aproximativ 5,5% anual si vor permite Romniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europene. Obiective spec ifice: consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv; crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a ntreprinderilor; cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii ntre institutii de cercetare dezvoltare si inovare (CDI) si ntreprinderi, precum si cr esterea accesului ntreprinderilor la CDI; valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicar ea acestuia n sectorul public (administratie) si cel privat (ntreprinderi, cetateni); cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie. Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ si eco-eficient de productie; Axa Prioritara 2: Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologica si inov are; Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru sectoare le privat si public; Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice; Axa Prioritara 5: Asistenta tehnica. Programul Operational Asistenta Tehnica are drept obiectiv asigurarea sprijinulu i pentru coordonarea si implementarea instrumentelor structurale n Romnia. Obiective specif ice: asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate n vederea unei coordonari si implementari eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2 0072013 si pregatirea pentru urmatoarea perioada de programare a instrumentele structurale; asigurarea unei diseminari coordonate la nivel national a mesajelor generale cu privire la instrumentele structurale si implementarea Planului de Actiuni al ACI S pentru comunicare n linie cu Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele Structurale. Axa Prioritara 1: Sprijin n implementarea instrumentelor structurale si coordonar ea programelor; Axa Prioritara 2: Dezvoltari viitoare si sprijin n functionarea Sistemului Unic I nformatic de Management; Axa Prioritara 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structura le. Ariile complementare ale Programul Operational Regional cu celelalte Programe Operationale: Programul Operational Regional Celelalte Programe Operationale Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor potentiali poli de crestere finanteaza doua tipuri de poli: poli de crestere poli urbani de dezvoltare Tipuri de activitati: reabilitarea infrastructurii urbane si mbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban; dezvoltarea durabila a mediului de afaceri; reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si mbunatatirea serviciilor sociale. Finantarea polilor de crestere se va realiza
complementar din urmatoarele Programele Operationale finantate din fonduri comunitare : POS Cresterea Competitivitatii Economice; POS Mediu; POS Dezvoltarea Resurselor Umane; POS Transport; PO Dezvoltarea Capacitatii Administrative; Programul National de Dezvoltare Rurala. Axa prioritara 2 mbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport finanteaza: reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene; reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane; construirea / reabilitarea / modernizarea soselelor de Programul Operational Transport finanteaza: drumuri de importanta nationala si europeana. Programul ational pentru Dezvoltare Rurala finanteaza: reabilitarea retelei de drumuri comunale. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a centura cu statut de drum judetean. Axa prioritara 3 mbunatatirea infrastructurii sociale finanteaza: reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate; reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale; mbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii n situatii de urgenta; reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare Programul Operational Crestere Competitivitatii Economice finanteaza: proiecte e-sanatate , prin care se introduc sisteme performante de informatii si comunicare n domeniul sanatatii; proiecte e-educatie , prin care se urmareste cresterea performantelor din domeniul educatiei prin introducerea sistemelor informatice si de comunicare. Programul Operational Dezvoltarea Resurselor Umane finanteaza: profesionala continua. cursuri de formare profesionala pentru medici si alte categorii profesionale din domeniul asistentei medicale si serviciilor sociale; cursuri de formare n domeniul pregatirii tehnice si profesionale si a nvatamntului continuu, contribuind astfel la cresterea calificarilor si a cunostintelor capitalului uman; dezvoltarea serviciului public de ocupare, training pentru centrele de formare ale ANOFM si AJOFM. Programul ational de Dezvoltare Rurala finanteaza: investitii n scopul crearii de facilitati pentru copii si persoane n vrsta. Axa prioritara 4 Consolidarea mediului de afaceri Programul Operational Crestere a Competitivitatii regional si local finanteaza: Economice finanteaza: dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a structuri de sprijinire a af acerilor de importanta afacerilor de importanta regionala si locala; nationala / internationala; reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate microntreprinderi hightech, spin-off, precum si si pregatirea pentru noi activitati; activitati de consultanta. sprijinirea dezvoltarii microntreprinderilor. Programul ational de Dezvoltare Rurala finanteaza: microntreprinderile localizate n mediul rural, precum si pe cele localizate n mediul urban, dar care si desfasoara activitatea n domeniul prelucrarii primare si secundare a produselor agricole. Programul Operational Sectorial Mediu finanteaza: nchiderea / reabilitarea ecologica a siturilor industriale poluate istoric. Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si Programul ational de Dezvoltare Rurala
promovarea turismului finanteaza: finanteaza: restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului proiecte referitoare la pa trimoniul cultural local cultural precum si crearea modernizarea grupa B localizat n zone rurale; infrastructurilor conexe; proiecte referitoare la resursele turistice naturale, crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de structurile de cazare si i nfrastructura turistica de turism pentru valorificarea resurselor naturale si agrement, care nu depasesc 1. 500.000 euro si sunt cresterea calitatii serviciilor turistice; localizate n statiuni rurale, cu excep tia statiunilor Document n lucru
2013
C ili l J d N B a promovarea potentialului turistic si crearea balneare; infrastructurii necesare n scopul cresterii microntreprinderi care implementeaza p roiecte ce atractivitatii Romniei ca destinatie turistica. nu depasesc 1.500.000 euro locali zate n statiuni din mediul rural, cu exceptia celor situate n statiuni balneare si balneo-climaterice; Activitatile de dezvoltare a turismului din POR se vor implementa tinnd cont de principiile dezvoltarii durabile pentru a reduce si a minimiza impactul asupra mediului, n complementaritate cu activitatile din Programul Operational Mediu. Axa prioritara 6 Asistenta tehnica finanteaza: sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii POR; sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind POR. Programul Operational Asistenta Tehnica finanteaza: realizarea unui plan de comunicare ce va include actiuni publicitare pentru toate programele operationale; activitati de pregatire cu o arie mai mare a tematicilor. Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative finanteaza: activitati destinate administratiei publice pentru a creste capacitatea de implementare a reformelor n administratie. Cooperarea Teritoriala Transnationala Europa de Sud-Est
Obiectivul strategic general consta n crearea de parteneriate transnationale n domenii de importanta strategica, n scopul mbunatatirii procesului de integrare teritoriala, economica si sociala si al sprijinirii coeziunii, stabilitatii si competitivitatii. Axele prioritare ale programului: Axa prioritara 1: Sprijinirea inovarii si antreprenoriatului; Axa prioritara 2: Protectia si mbunatatirea mediului nconjurator; Axa prioritara 3: mbunatatirea accesibilitatii; Axa prioritara 4: Dezvoltare sinergiilor transnationale ale zonelor cu potential . Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romnia-Bulgaria Programul sprijina dezvoltarea zonelor de granita eligibile din Romnia si Bulgaria, urmarind sa creeze o punte ntre cele doua tari, cu scopul de a sprijini regiunile de
granita n rezolvarea problemelor similare de dezvoltare, prin colaborare si promovarea unor solutii comune. Romnii si bulgarii din zonele de frontiera vor fi ncurajati sa dezvolte noi afacer i, sa schimbe informatii si sa profite de pe urma mbunatatirii accesului peste granita, colabornd si pentru prevenirea inundatiilor, pentru conservarea resurselor natura le si Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a promovarea turismul, astfel nct zonele de frontiera sa devina locuri mai atractive pentru cei care locuiesc si muncesc acolo, dar si pentru investitori. Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Romnia Obiectivul programului este dezvoltarea sociala si economica a regiunilor de granita dintre Ungaria si Romnia. Axe prioritare: Prioritatea 1 zonei de cooperare: mbunatatirea conditiilor cheie pentru dezvoltarea durabila comuna a
Prioritatea 2 -ntarirea coeziunii sociale si economice n regiunea de granita: Programul Operational de Cooperare Romnia-Ucraina-Republica Moldova este unul dintre noile instrumente de finantare ENPI ale Uniunii Europene, care va fi impl ementat la granitele externe ale Europei largite n perioada 2007-2013. Scopul acestui program este acela de a mbunatati situatia economica, sociala si cea a mediului nconjurator n aria programului, n contextul unor granite sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a granitei. Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Slovacia-RomniaUcraina Programul de cooperare transfrontaliera ENPI CBC Ungaria-Slovacia-Romnia-Ucraina 2007-2013 este implementat n decursul perioadei de programare a Uniunii Europene 2007-2013. Programul Operational Comun (POC) este fundamentat pe eforturile comune de plani ficare ale celor patru tari participante si are ca scop asigurarea unui cadru pentru ac tivitatile ce vor conduce la intensificarea si adncirea cooperarii sociale si economice, ntre regiun ile Ucrainei si cele ale statelor membre care mpart granite comune. Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera Romnia-Serbia Programul IPA de Cooperare Transfrontaliera Romnia-Serbia este finantat de Uniunea Europeana
prin Instrumentul de Asistenta pentru Preaderare (IPA), Componenta Transfrontaliera si cofinantat de Statele Partenere n Program: Romnia si Serbia. Programul are scopul de a creste competitivitatea economiei din zona de granita RomniaSerbia si de a mbunatati calitatea vietii comunitatilor din zona de granita a amb elor tari. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Programul Operational de Cooperare Transfrontaliera n bazinul Marii egre Programul Operational Comun de Cooperare n bazinul Marii Negre 2007-2013 este un program finantat prin Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat (ENPI). Scopul sau este de a contribui la o dezvoltare mai puternica si sustinuta, econo mica si sociala a regiunilor din Bazinul Marii Negre. Programul de Cooperare Teritoriala ITERREG IVC Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia si Elvetia state partenere cu statut special. Obiectivul strategic general al programului consta n cresterea eficacitatii polit icilor de dezvoltare regionala si a contributiei acestora la modernizarea economica si ntar irea competitivitatii n Europa, n domeniile inovarii, economiei cunoasterii, mediului s i prevenirii riscului prin mijloace de cooperare interregionala. Axe prioritare: Axa prioritara 1: Inovare si economia cunoasterii (Inovare, cercetare si dezvolt are tehnologica; Antreprenoriatul si IMM-urile; Societatea informationala; Ocuparea fortei de munca, capitalul uman si educatie); Axa prioritara 2: Mediu si prevenirea riscului (Riscuri naturale si tehnologice; Managementul apei; Managementul deseurilor; Biodiversitatea si conservarea patrimoniului natural; Energia si transportul public durabil; Patrimoniul cultur al si peisajul); Axa prioritara 3: Asistenta tehnica Sprijin pentru implementarea programului. Programul de Cooperare Interregionala ESPO 2013 ESPON 2013 este un program de sprijinire a elaborarii politicii privind coeziunea teritoriala si dezvoltarea armonioasa a teritoriului european prin furnizarea de informatii, statistici, studii, analize, strategii si scenarii comparabile de dinamica teritoriala. Programul urmareste punerea n evidenta a potentialului si posibilitatilor de dezv oltare a regiunilor si teritoriilor mai mari, cu scopul de a contribui la cresterea compe titivitatii, intensificarea cooperarii teritoriale si dezvoltarea echilibrata durabila a teri toriului european. Prioritatile Programului ESPON 2013: Prioritatea 1: cercetare aplicata n domeniul dezvoltarii teritoriale, competitivi
tatii si coeziunii teritoriale (furnizarea de date privind tendintele teritoriale, perspe ctivele si impactul politicilor sectoriale); Prioritatea 2: analize focalizate spatial, realizate la cererea utilizatorilor ( elaborarea de modele de dezvoltare a diferitelor tipuri de teritorii tinnd cont de situarea acestora n context european); Document n lucru
2013
Prioritatea 3: platforma si instrumente stiintifice (elaborarea de indicatori te ritoriali comparabili si de instrumente analitice); Prioritatea 4: valorificarea rezultatelor cercetarilor, consolidarea spiritului de proprietate asupra rezultatelor, cresterea participarii la procesul de luare a d eciziei (se urmareste stimularea dialogului si dezvoltarea relatiilor de comunicare ntre institutiile din domeniul cercetarii si autoritatile publice responsabile cu dez voltarea teritoriala); Prioritatea 5: asistenta tehnica, sprijin pentru asigurarea coerentei si sinergi ei continutului proiectelor elaborate n cadrul prioritatilor programului si dezvolta rea capacitatii de comunicare cu beneficiarii programului. Programul de Cooperare Teritoriala ITERACT II Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre plus Norvegia si Elvetia state partenere cu statut special. Obiectivul strategic general al programului consta n cresterea eficientei si efic acitatii programelor si proiectelor de cooperare teritoriala n perioada de programare 2007 -2013. Axele prioritare ale programului: Axa prioritara 1 Dezvoltarea si livrarea serviciilor;
Axa prioritara 2 Asistenta tehnica. Programul de Cooperare Interregionala URBACT II Aria de cooperare a programului cuprinde cele 27 de state membre, Norvegia si Elvetia state partenere cu statut special, statele candidate la aderarea la Uniunea Europeana pot fi considerate partenere n functie de interesul exprimat (statele cu finantare IPA) precum si alte state (cu finantare proprie) vecine cu Uniunea Europeana, care si exprima oficial interesul de a participa n program. Obiectivul strategic general al programului consta n satisfacerea necesarului de informatii n procesul de eficientizare a politicilor de dezvoltarea urbana durabila, prin ca re toate regiunile europene sunt ajutate sa se adapteze viitoarelor circumstante de dezvo ltare. Axe prioritare: Axa prioritara 1: Orase promotoare ale cresterii economice si ocuparii fortei de
munca; Axa prioritara 2: Orase atractive si unite; Axa prioritara 3: Asistenta tehnica (managementul si implementarea programului) Comisia Europeana a dezvoltat si alte instrumente pentru a asista statele membre si regiunile la mbunatatirea calitatii proiectelor acestora si pentru a creste efect ul de prghie pe care resursele financiare ale Comisiei l au asupra politicii de coeziune. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a JASPERS Joint Assistance in Supporting Projects in European Regions este un instrument de asistenta pentru statele membre n pregatirea proiectelor mari finan tate prin FEDR si FC; JEREMIE Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises promoveaza accesul la finantare al microntreprinderilor si IMM-urilor; JESSICA Joint European Support for Sustainable Investment in City Areas initiati va desfasurata de Comisia Europeana si Banca Europeana de Investitii n colaborare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei n cadrul careia statele membre pot utiliza o parte din fondurile structurale pentru realizarea unor investitii rambursabile n proiecte c are fac parte dintr-un plan integrat de dezvoltare urbana durabila. Aceste investitii, care po t lua forma participarii la capital, mprumuturilor si/sau garantiilor, finanteaza proiectele prin intermediul fondurilor de dezvoltare urbana si, daca este necesar, prin intermed iul fondurilor de participare. JESSICA nu este o sursa noua de finantare pentru stat ele membre, ci mai degraba o modalitate noua de utilizare a fondurilor structurale existente pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare urbana. Fondul European de Ajustare la Globalizare este un nou fond european creat pentr u a finanta sprijinul individual acordat lucratorilor disponibilizati datorita globa lizarii. Acest fond a fost lansat de catre Uniunea Europeana n 2007 si dispune de 500 milioane d e euro anual, suma completata de contributiile nationale (50%). Beneficiarii acestui fond sunt lucratorii afectati de concedieri ca urmare a glo balizarii. Un stat membru (n numele lucratorilor disponibilizati) poate solicita Comisiei Europ ene finantare din FEAG atunci cnd peste 1.000 de lucratori sunt concediati sau, n anum ite conditii expres prevazute de Regulamentul 1927/2006 privind instituirea FEAG, cnd este afectat un numar mai mic de lucratori. Programul Progress a fost stabilit prin Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 2006. Programul Comunitar pentru ocup area fortei de munca si solidaritate sociala PROGRESS sustine financiar implementarea obiectivelor Uniunii Europene n domeniile ocuparii si al afacerilor sociale, asa cum au fost stabilite prin Agenda Sociala, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Str ategiei
Lisabona n aceste domenii. Programul PROGRESS este deschis celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, t arilor din Spatiul Economic European si Asociatia Europeana a Liberului Schimb, Croatie i, Serbiei, fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Potentialii beneficiari ai Pro gramului PROGRESS sunt: autoritatile locale, regionale; serviciile publice de ocupare a f ortei de munca si institutele nationale de statistica; organismele specializate; universi tatile si institutele de cercetare; partenerii sociali si organizatiile neguvernamentale. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL III COORDOATE REGIOALE PRIVID DEZVOLTAREA COMUITATILOR URBAE DI CADRUL REGIUII SUD-EST PERIOADA 2007 -2013 3.1 Prezentarea generala a Regiunii Cadrul geografic si istoric Regiunea Sud-Est este situata n partea de sud-est a Romniei si se nvecineaza la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia si Regiunea BucurestiIlfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina si tarmul Marii Negre. Regiunea este a doua ca marime din cele 8 regiuni de dezvoltare, avnd o suprafata de
2013
35.762 km2 (15 % din suprafata totala a tarii). Regiunea Sud-Est are granite naturale formate de rul Prut, fluviul Dunarea si Mar ea Neagra. Cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunarii, cmpia Baraganulu i si cmpia Covurluiului, podisul Dobrogei, Muntii Macinului si o parte a Carpatilor de Curbura si a SubcarpatiIor de Curbura. Regiunea este strabatuta de fluviul Dunarea, cuprinde Delta Dunarii si este marg inita la est de ntreg litoralul romnesc al Marii Negre (245 km). Clima este temperat-continentala cu ierni geroase n vest si mai moderate n sud. Zo na Cmpiei Romne are, de regula, veri caniculare si ierni blnde. n partea de est, datori ta influentelor marine, toamnele sunt lungi si primaverile trzii. Administrativ, Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judete: Braila, Buzau, Constanta, Gal ati, Tulcea si Vrancea. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Regiunea Sud-Est cuprinde 11 municipii, 24 orase si 354 comune cu 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanta cu 306.332 locuitori, urmat de Galati 298.366 locuitori, Braila 218.744 locuitori, Buzau 136.624 locuitori, Focsani 101.083 locuitori si Tulcea cu 92.874 locuitori (1 iulie 2005). Judetul Buzau, cu 17,06% din suprafata Regiunii este al treilea ca marime, dupa Constanta si Tulcea. n judet se gasesc 2 din cele 11 municipii, 23,16% din numarul total de comune si 32,82% din numarul total al satelor. Regiunea de dezvoltare / Judetul Suprafata totala (km2) umarul oraselor si municipiilor din care: municipii umarul comunelor umarul satelor Sud -Est 35762 35 11 354 1447 Braila 4766 4 1 40 140 Buzau 6103 5 2 82 475 Constanta 7071 12 3 58 188 Galati 4466 4 2 60 180 Tulcea 8499 5 1 46 133 Vrancea 4857 5 2 68 331
2013
Regiunea Sud-Est are o populatie de 2.846.379 locuitori la 1 iulie 2005, repreze ntnd 13,16 % din populatia tarii, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe tara c are este de 90,7 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este ntlnita n judetul Galati (138,9 loc/kmp) iar cea mai mica n judetul Tulcea (29,7 loc/kmp). Resurse naturale: Regiunea dispune de petrol (zacaminte de hidrocarburi de la Be rca, Sarata -Monteoru, Paclele, Oprisenesti, Ianca), gaze naturale n judetele Braila s i Buzau si n platforma continentala a Marii Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul (Muntii Macinului), piatra de var (podisul Dobrogei), minereu de fier, pirita de cupru, sulfuri complexe de plumb si zinc, cuart, granit, marmura si varietati de piatra de var, caolin, baritina n dealurile Tulcei, depozite de loess, sare n Buzau. Ape sulfuroa se, feruginoase, clorusodice se gasesc n Braila, Buzau, Constanta. Platforma continen
tala a Marii Negre contine rezerve semnificative de minerale si hidrocarburi. Rezerve d e hidrocarburi lichide si gazoase se gasesc si n judetele Braila, Vrancea si Galati . Singurul depozit de petrol la suprafata din Europa se afla n zonele Berca si Monteoru din judetul Buzau. Analiza unor caracteristici fizico-geografice, demografice, economice si de prod uctie, infrastructura, locuinte si mod de locuire, echiparea tehnica a locuintelor, pro bleme sociale si ecologice identifica mai multe zone care prezinta caracteristici asemanatoare. U na din zonele n care predomina factorii favorizanti ai dezvoltarii este Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunarii, Dobrogea Centrala si de Sud-Vest, Cmpia Baraganului, zona SubcarpatiIor de curbura si a Moldovei de Sud, care n ciuda potentialului ridicat de dezvoltare, ramn totusi nedezvoltate. Regiunea dispune de numeroase statiuni balneoclimateric e asezate n vecinatatea unor lacuri cu proprietati curative (Lacu Sarat n judetul Braila, Bal ta Alba n Document n lucru
2013
C ili l J d N B a judetul Buzau). O atractie speciala a regiunii sunt siturile cultural-istorice s i arheologice precum si mnastiri cu valoare etnografica speciala. O alta particularitate a regi unii este prezenta celor mai renumite podgorii si centre de productie a vinului din Romnia, acestea gasindu-se n toate judetele regiunii. Zona Cmpiei Baraganului (cuprinde suprafete din judetele Buzau, Braila si Vrancea ) este caracterizata de o seismicitate foarte ridicata, precipitatii reduse, risc de in undatii, potential forestier scazut. Demografic, se nregistreaza mbatrnirea accentuata a populatiei si scaderea continua a numarului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii si sub medii, dar exista posibilitati de nnoire si sporire a fortei de munca mature. Sectorul zootehnic si activitatile industriale sunt slab reprezentate; atractivitatea turistica este limitata, acti vitatile neagricole sunt reduse. Terenul arabil are o pondere ridicata din totalul terenului agricol . Predomina locuintele din materiale nedurabile, cu un grad slab de echipare cu instalatii d e apa si racordari limitate la reteaua telefonica. Dobrogea de Nord (judetul Tulcea) este zona speciala datorita Deltei Dunarii inc lusa n patrimoniul mondial (UNESCO) si Parcului National Muntii Macinului pentru conser varea unor specii rare de flora si fauna specifice intersectiei arealelor mediteranean , balcanic, caucazian. Rezervatia Biosferei cuprinde 5.800 kmp (53% din suprafata judetului) iar parcul national 11.321 ha, reprezentnd singura arie protejata din Romnia unde padu rile de stepa sud-mediteraneene si balcanice sunt prezente mpreuna si se afla ntr-o stare buna de conservare. Densitatea populatiei este foarte redusa, cu un declin demografic ac centuat. Activitatile industriale sunt slab reprezentate, terenul agricol n proprietate pr ivata au o pondere foarte redusa, activitatile economice fiind axate pe exploatarea de resu rse naturale, turism si activitati traditionale n concordanta cu principiile dezvoltarii durabi le. n Dobrogea de Sud-Est predomina comune cu talie medie si mare, cu o densitate rid icata a populatiei n zona rurala. Se nregistreaza stabilitate demografica, cu o usoara cre stere. Zona are un grad foarte mare de atractivitate turistica, dimensiuni relativ mari ale exploatatiilor agricole individuale, pondere ridicata a terenului arabil, posibi litati de cooperare cu centrele urbane, forta de munca calificata si pondere ridicata a ac
tivitatilor neagricole. Este prezent fenomenul de poluare a plajelor datorat n special navelo r din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesti cidelor. Dobrogea Centrala si de Sud-Vest prezinta precipitatii reduse. Zona are rezervat ii si monumente ale naturii, precum si resurse complexe. Densitatea populatiei este re dusa, predominnd comunele care nregistreaza un declin accentuat al populatiei. Delta Dunarii si aria mai larga a judetului Tulcea reprezinta o zona speciala da torita n primul rnd conditiilor fizico-geografice. Densitatea populatiei este redusa, decl inul demografic fiind accentuat. Activitatile industriale sunt foarte slab reprezenta te, terenul agricol aflat n proprietate privata are pondere redusa, drept urmare gradul de oc upare al populatiei este foarte redus. Potentialul forestier este ridicat iar turismul de agrement, itinerant si stiintific au puncte de atractie n Delta Dunarii (diversitatea si bi otopurile unice), monumentele istorice si religioase (mnastirile Celic-Dere, Cocos-Niculitel, Saon si Bazilica paleocrestina din satul Niculitel, cetati romane italienesti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum, Enisala). Zona Moldovei de Sud (parti din judetele Galati si Vrancea) se caracterizeaza pr in alunecari de teren frecvente, risc de inundatii si seismicitate ridicata. Alimen tarea cu apa n sistem centralizat este redusa, accesul direct la reteaua majora rutiera si fero viara este Document n lucru
2013
C ili l J d N B a dificil. Se nregistreaza un nivel ridicat al mortalitatii infantile si asistenta sanitara precara. Zona Subcarpatilor de Curbura (arii din judetele Vrancea si Buzau) are o seismic itate ridicata si alunecari de teren frecvente, zona montana reprezentnd 50% din supraf ata. Zona cuprinde numeroase rezervatii si monumente ale naturii si o complexitate mare de resurse ale naturii. Demografic se constata mbatrnirea populatiei si scaderea numarului de locuitori. Activitatile neagricole au pondere ridicata, terenul agricol fiind cu preponderenta n proprietate privata. Agricultura reprezinta activitatea principala pentru 33,2% din totalul populatiei ocupate, dar sunt detinerea unor suprafete mici de teren, lipsa utila jelor tehnologice moderne determina randamente agricole slabe. Zona este caracterizata prin suprafete ntinse de paduri. 3.2 Infrastructura n Regiunea Sud-Est Regiunea este strabatuta de urmatoarele cai rutiere si de cale ferata: Bucuresti Constanta, Bucuresti Braila -Galati si Bucuresti Buzau -Focsani (prin Ploiesti s au prin Urziceni), care se continua spre nord. Regiunea are o conectivitate buna cu cori dorul IV (Berlin / Nurenberg Praga Budapesta Arad Bucuresti Constanta Istanbul Salonic), coridorul VII (Dunarea cu bratul Sulina si Canalul Dunare -Marea eagra) si coridorul IX (Helsinki -St. Petersburg Moscova Pskov Chisinau Bucuresti Dimitrovgrad -Alexandroupolis). Kiev Ljubasevka
Drumurile nationale conectate legate de arterele rutiere europene sunt: E60 strabate Franta, Austria, Slovacia, Ungaria si Romnia de la Oradea la Constanta, strabatnd Regiunea de la vest la est; E85 strabate Grecia, Bulgaria si Romnia, intra n tara prin Giurgiu si strabate partea de nord-vest a Regiunii trecnd prin Buzau si Focsani; E87 strabate Turcia, Bulgaria, intra n tara prin Vama Veche, parcurge Dobrogea de la sud la nord, trece prin Constanta si se opreste la Tulcea; E70 care strabate Spania, Franta, Italia, Croatia, Serbia, intra n tara prin Stam ora Moravita si strabate Regiunea de la vest la est pna la Constanta; E581 strabate partea de nord a Regiunii pe linia Galati -Tecuci. La 31.12.2005, Regiunea era situata pe locul IV la nivel national cu o retea de drumuri publice de 10.856 km. Din acestea doar 2.108 km erau drumuri modernizate, regiun ea ocupnd ultimul loc la nivel national. Densitatea este de 30,4 km drumuri publice/ 100 kmp teritoriu. Reteaua de drumuri se caracterizeaza prin calitatea slaba a drumurilo r, sistemul
deficitar de iluminare si marcare stradala. n mediu rural situatia drumurilor est e critica, majoritatea localitatilor rurale neavnd drumuri pietruite sau asfaltate. n anul 2005 reteaua de cai ferate situa Regiunea pe locul II cu 1.750 km din cei 10.948 km la nivel national. Cei 477 km de linie ferata electrificata situeaza Regiunea pe locul V, iar densitatea de 48,9 km linii ferate / 1000 kmp asigura locul II la nivel nati onal. Cele mai importante noduri de cale ferata n regiune sunt: Faurei, Buzau si Barbosi, care a sigura tranzitul spre Bucuresti, Moldova si Dobrogea. Regiunea are doua magistrale fero viare: Bucuresti -Galati si Bucuresti Mangalia, care se leaga mai departe cu trasee int ernationale. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Problemele care afecteaza caile ferate sunt legate de elementele rulante, din pu nct de vedere tehnic dar si al conditiilor de confort relativ scazut al vagoanelor de transpor t persoane. Podurile Giurgeni -Vadul Oii (rutier) si Fetesti -Cernavoda (rutier si feroviar) asigura legatura cu Dobrogea. Transportul naval cuprinde transportul maritim si transportul pe caile si canale le navigabile, pe Dunare si Marea Neagra. Pe senalul navigabil dintre Sulina si Bra ila pot intra nave maritime cu pescaj de pna la 7 m, pe restul cursului putnd circula doar vase cu pescaj de pna la 2 m. Porturile de la Dunare sunt porturi maritime (Constanta, Mangalia si Midia) si f luvialmaritime(Braila, Galati, Tulcea si Sulina). Toate cele patru porturi fluvial-mar itime fac parte din reteaua TEN. Constanta este al patrulea port maritim n Europa si cel ma i mare la Marea Neagra, situat la intersectia Coridoarelor de Transport Pan-European IV si VII. Portul Constanta are potential pentru de a deveni principala poarta pentru Corid orul Europa-Asia. O importanta deosebita o are canalul Dunare -Marea Neagra, care fac e parte din Coridorul Fluvial European Rhin Main -Dunare, asigurnd legatura dintre portur ile Rotterdam si Constanta. Transportul aerian cuprinde patru aeroporturi: la Mihail Kogalniceanu (aeroport international situat la 24 km de Constanta), la Tulcea (care functioneaza n preze nt numai pentru curse charter), la Tuzla si Buzau (aeroporturi utilitare). Aeroporturile au fost construite n perioada 1921-1972 si reamenajate / reechipate gradual n perioada 196 22000, fiind n mare masura necorespunzatoare cerintelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave. Toate cele 4 zone libere nfiintate prin hotarri de Guvern n temeiul Legii nr. 84/19 92 privind regimul juridic al zonelor libere din Romnia sunt situate n Regiunea Sud-E st: Zona Libera Sulina, Zona Libera Constanta-Sud si Zona libera Basarabi, Zona Libe ra Galati si Zona Libera Braila. Reteaua de telecomunicatii este n general bine dezvoltata, existnd acoperire pentr u ntreaga regiune. S-au facut investitii importante n ultimii ani, mai ales din part ea firmelor
private de telefonie mobila, astfel nct n perioada 2000-2003 a avut loc o crestere a numarului de abonamente telefonice la reteaua nationala, urmata de scaderea acce ntuata a acestor tipuri de abonamente dupa anul 2004. Mediul rural prezinta un grad scazu t de conectare la retelele de telecomunicatii si acces la internet. Utilitatile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzator, ntre judete exi stnd disparitati semnificative. Situatia n anul 2005 se prezinta astfel: Gaze naturale Energie termica Alimentare cu apa r. localitati Lungime retea r. localitati r. localitati Lungime retea ivel national 742 27.496 155 1.999 50.821 Regiunea SE 51 1.742 22 316 8.718 Braila 10 327 2 35 1.163 Buzau 15 473 3 63 1.381 Constanta 4 275 10 69 2.253 Galati 10 435 2 42 1.264 Tulcea 3 59 2 49 1.194 Vrancea 9 173 3 58 1.463 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Regiunea se situeaza pe locul VI n ceea ce priveste numarul localitatilor aliment ate cu gaze naturale (6,9% din total pe tara) si pe locul II n ceea ce priveste numarul local itatilor n care se distribuie energie termica. La sfrsitul anului 2005, iveste lungimea simpla a retelei ra) si locul III la nivel national n ceea ntare cu apa potabila (16,1% din total stente au un grad avansat de uzura. regiunea a ocupat locul II la nivel national n ceea ce pr de distributie a apei potabile (17,4 % din total pe ta ce priveste numarul localitatilor cu instalatii de alime pe tara). Sunt multe localitati n care instalatiile exi
Infrastructura de mediu si calitatea vietii Regiunea Sud-Est are 9 bazine hidrografice: Prut, Brlad, Dunare, Litpral, Siret, Putna, Milcov, Rmna, Rmnicu Sarat). Majoritatea hidrostructurilor sunt contaminate cu azo tati datorita naturii solului din zona si nu pot constitui surse de alimentare cu apa pentru populatie. Sursele de poluare a pnzei freatice provin din impurificari cu ape sal ine, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a lucrarilor miniere sau forajelor, infiltrat ii de la suprafata solului, nerespectarea zonelor de protectie sanitara sau a conditiilor de executie n sectiunile de captare a apelor. n Regiune exista 75 de statii de epurare municipa le si industriale: Braila 16, Buzau 23, Constanta 12, Galati 10, Tulcea 7, Vrancea 7). Starea generala de calitate a atmosferei este determinata de gradul de urbanizar e, industrializare, motorizare, chimizare si densitate demografica. Teritorial, doa r n Constanta exista echipament pentru monitorizarea poluarii de fond. La nivelul Regiunii exi sta 21 de statii automate de monitorizare a calitatii aerului: 5 statii la Braila, 1 stati e la Buzau, 7 statii la Constanta, 5 statii la Galati, 2 statii la Tulcea si 1 statie la Vrancea. Gestiunea deseurilor n mediul rural colectarea si depozitarea se face nca necontro lat. Deoarece n Regiune nu se realizeaza colectarea selectiva a deseurilor biodegradab ile si nu exista statii de compostare si nici statii de tratare mecano-biologica, s-au pro pus spre construire 41 de statii de compostare. 90% din deseurile municipale sunt elimina te prin depozitare, naintea eliminarii finale deseurile municipale fiind doar compactate.
n Regiune sunt 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 pentru deseuri nepericuloase si 7 pentru deseuri periculoase. Din cele 44 de instalatii de inci nerare, 28 au fost nchise pna la sfrsitul anului 2006. Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protectia mediului nconjurat or, att datorita factorilor naturali, ct si celor antropici: degradarea padurilor, poluar ea marina, eroziunea plajelor, poluarea cauzata de substantele industriale sau de pesticide si ngrasaminte chimice. n zonele de deal si de munte din judetele Vrancea, Buzau si G alati, despaduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. n Delta Dunarii po luarea complexa a afectat habitatul natural, iar litoralul Marii Negre necesita interve ntii majore pentru combaterea poluarii marine si pentru prevenirea erodarii plajelor. O parte a malurilor rurilor din Regiune necesita lucrari de ndiguire si protejare pentru ca n perioadele cu precipitatii abundente sau dezghet, cotele apelor depasesc albiil e naturale, producnd inundatii. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 3.3 Situatia socio-economica n Regiunea Sud-Est se afla 3 din primele 10 orase ale tarii dupa numarul de locui tori (la 1 iulie 2005) si anume: Constanta, Galati si Braila. n anul 2005, populatia urbana reprezenta 55,5 % din totalul populatiei regiunii, n judetele Constanta, Galati si Braila avnd loc o concentrare a populatiei n mediul urban dat orita industrializarii si oportunitatilor de angajare oferite n ultimii ani. Judetele B raila, Constanta si Galati au o populatie rezidenta preponderent n mediul urban, iar jud etele Buzau, Tulcea si Vrancea au o populatie rezidenta preponderent n mediul rural. Structura pe sexe a populatiei din regiune arata o reducere a populatiei de sex masculin: n mediul urban 764.327 persoane n 2004, fata de 761.994 persoane n 2005, respectiv n mediul rural: 635.728 persoane n 2004 fata de 635.023 persoane n 2005. Cele mai importante scaderi ale populatiei masculine se nregistreaza n judetele Constanta s i Galati. Preponderenta populatiei de sex feminin se remarca n toate judetele regiunii. Pe judete, cea mai importanta scadere a populatiei s-a nregistrat n Constanta -30.893 persoane; n Vrancea s-a nregistrat o crestere a populatiei totale, respectiv 393.766 persoane n 2004 fata de 391.220 persoane n anul 2000. Rata natalitatii este n scadere, iar populatia tnara si matura migreaza n mediul ur ban, ceea ce duce la mbatrnirea populatiei n mediul rural. Pe grupe de vrste se nregistrea za aceleasi valori la nivel national si regional. Regiunea Sud-Est se caracterizeaza printr-o mare diversitate etnica, lingvistica si religioasa. Conform recensamntului populatiei si locuintelor din 2002, 4,8% din p opulatia Regiunii Sud-Est reprezinta minoritati etnice cu urmatoarea structura: romi 1,7% , rusi lipoveni 0,9%, greci 0,1%, turci 1% si 1,1% tatari. Se ntlnesc urmatoarele concent rari de comunitati: n judetul Tulcea comunitatea rusilor lipoveni cuprinde 16.350 persoane din 25.464 persoane la nivelul regiunii; n judetul Constanta comunitatea turca cuprinde 27.914 persoane din 32.098 persoane la nivel regional, iar comunitatea tatara 23.230 persoane din 23.935 pe rsoane la nivelul tarii. Regiunea Sud-Est se confrunta cu scaderea populatiei totale, active si ocupate. n 2005 n Regiune exista un numar de 1.147 mii persoane populatie ocupata, adica 12,5% din
totalul la nivel national, cu o scadere foarte accentuata (173.000 persoane) fata de anu l 2000. Forta de munca prezinta tendinta de mbatrnire, 23,3% din populatia ocupata n 2005 avnd ntre 45-54 ani. n anul 2005, sectoarele care au concentrat cea mai mare parte a populatiei ocupat e sunt: agricultura, industria prelucratoare, comertul, cu particularitati de la un jude t la altul. Rata somajului n Regiune a scazut semnificativ n perioada 2003 -2005, de la 8,1% l a 6,4%. Aceasta scadere se regaseste si n judete, cu exceptia judetului Buzau, unde dupa o scadere usoara n 2004, n 2005 nivelul somajului a atins din nou nivelul din 2003. Din totalul somerilor nregistrati n anul 2005, aproximativ 43% reprezinta someri d e sex feminin (30.283 persoane), ponderea femeilor si a tinerilor n numarul total de so meri la nivel regional depasind valorile nregistrate la nivel national. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a La nivelul Regiunii exista institutii de nvatamnt de toate gradele (prescolar, pri mar si gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior) n sectorul public si privat , centre de reeducare si reorientare profesionala, institutii de nvatamnt special pentru copii i cu deficiente. n unele zone rurale izolate lipseste infrastructura de nvatamnt, copiii familiilor sarace din aceste zone avnd acces limitat sau de loc in institutiile d e nvatamnt. La nivel regional, n anul scolar 2005/2006, nvatamntul public s-a desfasurat n urmatoarele unitati: 570 gradinite (cu program normal, cu program prelungit si c u program saptamnal), 1.000 de scoli primare si gimnaziale (din care 790 scoli gimnaziale), 176 licee, 9 scoli profesionale, 11scoli postliceale, 7 universitati cu 66 facultati. nvatamntul superior de stat este prezent prin numeroase facultati, principalele ce ntre universitare fiind la Constanta (Universitatea Ovidius, Universitatea Maritima, Academia Navala Militara Mircea cel Batrn) si Galati (Universitatea Dunarea de Jos). nvatamn tul superior privat este prezent n Galati (Universitatea Danubius), Braila (Universit atea Constantin Brncoveanu), Constanta (Universitatea Spiru Haret cu 2 facultati), Tul cea (Universitatea Ecologica Bucuresti) si Buzau (Universitatea George Baritiu Bucur esti cu Facultatea de Stiinte Economice si Universitatea Spiru Haret cu 12 specializari la Centrul Teritorial Buzau). Gradul de cuprindere scolara la toate nivelele a fost, n perioada 2004/2005, apro piat de gradul nregistrat pe tara. Zestrea culturala a Regiunii Sud-Est cuprinde vestigii arheologice, mnastiri, muz ee locale si judetene, biblioteci, case memoriale si teatre. La Braila se organizeaza odat a la doi ani Concursul International de Canto Hariclea Darclee. Serviciile de sanatate au continuat sa se degradeze de la an la an, att din punct de vedere al dotarii si cheltuielilor curente alocate acestora, ct si din punct de vedere a l calitatii serviciilor. n anul 2005, indicatorii care reflecta calitatea si nivelul asistent ei sanitare se prezinta astfel: 5,5 paturi n spitale la mia de locuitori (locul VI la nivel national); scadere usoara a numarului de consultatii la dispensare;
8,9 medici n regiune din numarul total la nivel national (9,4% n anul 2004), regiunea ocupnd ultimul loc la nivel national; Exista o serie de inegalitati teritoriale n asistenta medicala oferite n mediul ru ral si urban. Se nregistreaza si o crestere a polarizarii tipurilor de servicii de sanatate si a cheltuielilor per capita legate de acestea, n functie de veniturile populatiei. Cresterea propo rtiei de servicii de sanatate private, neacoperite de asigurari medicale, tinde sa accent ueze aceasta polarizare. n toate marile orase din regiune au fost nfiintate institutii sanitare particulare. Regiunea ocupa locul VI la nivel national cu 47 de spitale (11,1% din totalul la nivel national), toate spitalele fiind proprietate de stat. n regiune si mai desfasoara activitatea 13 policlinici, 33 dispensare medicale, 9 centre de sanatate, 704 farmacii (majorit atea apartinnd sectorului privat). n regiune mai functioneaza 1.325 cabinete medicale d e familie, 17 societati medicale civile, 1.107 cabinete stomatologice, 102 laborat oare medicale, 82 laboratoare de tehnica dentara. Infrastructura de sanatate este sla b reprezentata, dispensarele medicale au o dotare precara cu echipamente medicale si medicamente ; n mediul rural numarul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, mai ales al celor cu Document n lucru
2013
C ili l J d N B a studii superioare, iar serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate n Regiune, principala cauza fiind li psa fondurilor necesare dezvoltarii acestor servicii. Procesul de restructurare industriala are un puternic impact negativ asupra econ omiei regiunii de dezvoltare Sud-Est, industria prelucratoare si comertul fiind n decli n. Judetele Buzau si Vrancea se confrunta cu probleme n zona rurala, procentul populatiei rur ale n aceste judete fiind unul din cele mai mari din tara. Multa vreme agricultura a r eprezentat, n Buzau, ramura de baza a economiei; tot judetul Buzau este singurul producator di n Romnia de echipamente si aparate pentru cale ferata, tot aici realizndu-se cea mai mare parte din productia de cord metalic, srma si produse din srma. Se mai produc obiec te decorative din sticla tip Galee, mobila, textile, zahar, ulei, vinuri. O cauza principala de disparitate intraregionala o reprezinta somajul. n anul 200 5 rata somajului era de 6,4% fata de 5,9% la nivel national, cele mai afectate judete d in regiune fiind Galati (8,3%), Constanta (5,6%) si Buzau (7,4%). O alta cauza principala de disparitate intraregionala este ponderea populatiei o cupate pe sectoare economice: cea mai mare concentrare este n agricultura (35%), servicii ( 34,6%) si industrie (21,6%). Judetele cu ponderea cea mai mare a populatiei ocupate pe dom enii sunt Galati si Constanta pentru industrie, Constanta si Buzau pentru agricultura, Con stanta si Galati pentru constructii, Constanta si Galati pentru servicii. Zonele traditional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinatie de rate n alte ale unui somaj structural si cu ponderi mari ale fortei de munca ocupate n agricultur a, la care se adauga migrarea catre alte regiuni n cautare de locuri de munca, infrastructur a slab dezvoltata, nivelul mai scazut al investitiilor directe pe locuitor. 3.4 Profilul afacerilor la nivel regional Cu un PIB care reprezinta 11,93% (2004) din economia tarii, Regiunea Sud-Est se situeaza pe locul 6, n timp ce, pe locuitor acest indicator se situeaza sub media national a. Specificul Regiunii Sud -Est l reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a act ivitatilor industriale si tertiare (Braila -Galati; Constanta -Navodari), centrele industri ale complexe, areale cu specific turistic (litoralul si Delta) si ntinsele zone cu suprafete de
culturi agricole si viticole (Buzau, Focsani). Prin traditie Regiunea Sud-Est este o zona agricola. Conditiile pedoclimatice fa vorizeaza culturile de porumb (n principal n nord), gru (n special n centrul regiunii), orz, pl ante industriale, floarea soarelui (mai ales n Constanta -regiunea ocupnd locul I la ni vel national). n Regiunea Sud-Est se afla cea mai mare exploatatie agricola din Romnia , suprafata cultivata reprezentnd peste 45% din total. Lucrarile de mbunatatiri func iare din Balta Brailei (n special asanari) au permis reintroducerea n circuitul productiei agricole a unei suprafete importante de soluri aluvionare. n pofida potentialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor ag ricole nu este foarte ridicata. Fragmentarea suprafetelor arabile, potentialul economic sc azut al micilor ferme si managementul ineficient al exploatarilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole si constituie obst acole n calea dezvoltarii agriculturii. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 33,22% din populatia ocupata a Regiunii lucreaza n agricultura. Suprafata agricol a detine 65,23% din suprafata totala a regiunii. Sectorul privat detine cea mai mare pond ere a terenului agricol si produce cea mai mare parte a productiei agricole (92,3% din productia agricola totala a regiunii, n 2005). Majoritatea investitiilor straine in regiune sunt concentrate n industria constru ctiilor navale, industria alimentara si industria usoara. Industria si serviciile sunt concentrate in principalele centre urbane. Principa lele ramuri ale industriei n Regiune: petrochimie (Navodari), metalurgie (Galati si Tulcea), cons tructia de masini (Braila, Buzau, Constanta, Tecuci), constructii navale si platforme de fo raj marin (Galati, Constanta, Braila, Tulcea, Mangalia), materiale de constructie (Medgidi a), confectii (Braila, Buzau, Constanta, Focsani, Galati, Tulcea). Industria Regiuni i este concentrata n marile orase si foarte putin prezenta n mediul rural. Industria prel ucratoare detine ponderea n privinta cifrei de afaceri, a investitiilor brute si nete si a numarului de angajati n raport cu celelalte activitati industriale. Turismul n regiune este diversificat, aici existnd aproape toate tipurile de turis m: turism de litoral, montan, de croaziera, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear , agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv si de vnatoare, practicarea sporturilor na utice. Turismul este caracterizat de existenta unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Marii Negre si Delta Dunarii. De asemenea, n Regiune se afla statiuni balneo-clim aterice renumite n tara (Lacu Sarat, Techirghiol, Sarata Monteoru, Balta Alba, Soveja), p ensiuni agro-turistice (n special n zonele montane si n Delta Dunarii). Turismul cultural e ste prezent prin manastirile din nordul Dobrogei si din muntii Buzaului si Vrancei, precum si prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale). O caracteristica a regiunii este potentialul turistic ridicat, asigurat de exist enta unor lacuri naturale cu proprietati terapeutice, de vulcanii noroiosi, de rezervatia Biosfer ei din Delta Dunarii si de litoralul Marii Negre (13 statiuni, 82 km plaje cu latimi ntre 50-2 50 m). Regiunea mai prezinta un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare n judetele Buzau (Gura-Teghii, Lopatari, Bisoca, Catina, Calvini), Tulce
a (Delta Dunarii) si Vrancea (Soveja, Lepsa). Ariile protejate cuprind 608.931 ha, unele dintre acestea fiind situate total sau partial pe teritoriul Regiunii. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare si mentine cel mai ridicat niv el din tara pe ntreaga durata a anului (37,8% n anul 2005, fata de media nationala de 33,4%). Reg iunea concentreaza o treime din structurile de cazare turistica, ocupnd primul loc n cee a ce priveste capacitatea de cazare (47,8 % din valoarea totala la nivel national) si primul loc la numarul de turisti cazati (28,8 % din valoarea totala la nivel national). n perio ada 20022005 numarul unitatilor active din turism a crescut cu 79%, n timp ce numarul de angajati a crescut cu 16%. Industria si serviciile sunt concentrate mai ales n centrele urbane. Aproape toat e sectoarele industriale sunt reprezentate n zona, cele mai productive fiind industria textila (cu traditie n judetele Braila, Buzau, Focsani, Tulcea) si industria alimentara, prezenta n apr oape toate orasele. Un alt punct reprezentativ este industria constructiilor navale prezent a n patru santiere: Braila, Galati, Mangalia si Tulcea. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Alaturi de activitati traditionale ca transporturile, telecomunicatiile, comertu l si sectorul financiar-bancar au aparut si s-au dezvoltat sectoare noi precum tehnologia info rmatiilor, serviciile de consultanta tehnica, economica si juridica, activitati de protecti e a mediului nconjurator. Numarul unitatilor locale active din Regiune o situeaza pe locul IV la nivel nat ional. Cea mai mare pondere o detinea la nivel regional n 2005 clasa de marime 0-9 (88,2%). Cea mai mare pondere a investitiilor n IMM-uri este detinuta de judetul Constanta. Cea ma i mare pondere n totalul ntreprinderilor active din Regiune era detinuta de ntreprinderile active din comert cu 53,23%. Aproape toate ntreprinderile active sunt private (96%). Forta de munca disponibilizata din marile ntreprinderi afectate de procesul de re structurare economica are o capacitate de adaptare redusa, datorita pregatirii profesionale stricte si n sectoare neperformante si/sau au o vrsta de peste 40 ani. Activitatea de cercetare, dezvoltare si inovare n Regiunea Sud-Est functioneaza 2 parcuri stiintifice si tehnologice: Parcul Stii ntific si Tehnologic Parc de Software Galati si Centrul de Informare Tehnologica Centrul d e afaceri Marea Neagra din Mangalia. ncepnd cu 2008, Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica si-a propus rea lizarea unui raport despre inovarea la nivelul regiunilor de dezvoltare Inobarometru. Inobarometrul este un punct de referinta dinamic care va fi actualizat permanent pentru autoritatile de decizie. Conform Inobarometrului 2008, regiunile de dezvoltare prezinta urmatoarea situat ie generala: Regiune Scorul pe factori de inovare Potentialul de conducere a inovarii Potentialul de creare a cunostintelor (CDT) Capacitatea de inovare Performanta activitatilor
de inovare Proprietatea intelectuala Nord-Est 43,97 8,81 21,69 42,90 24,18 Sud-Est 51,52 4,86 24,38 46,97 20,50 Sud 45,16 25,77 24,79 21,38 7,34 Sud-Vest 16,90 13,61 20,27 40,58 16,00 Vest 35,70 13,47 23,29 37,12 11,50 Nord Vest 43,35 10,06 36,90 31,54 10,81 Centru 38,91 9,63 22,39 36,97 39,24 Bucuresti-Ilfov 76,70 87,50 75,01 51,88 64,36 Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a ialul Poten de conducere a inovarii 0 20 40 60 80 100 ial de Poten CDT ilor de a activita Performan Proprietatea intelectuala Capacitatea de inovare inovare Sud-Es Bucuresti-Ilfov Regiune Pozitia n clasamentul pe factori de inovare Potentialul de conducere a inovarii Potentialul de creare a cunostintelor (CDT) Capacitatea de inovare Performanta activitatilor de inovare Proprietatea intelectuala Nord-Est 4 7 7 3 3 Sud-Est 2 8 4 2 4 Sud 3 2 3 8 8 Sud-Vest 8 3 8 4 5 Vest 7 4 5 5 6 Nord-Vest 5 5 2 7 7 Centru 6 6 6 6 2 Bucuresti-Ilfov 1 1 1 1 1 Document n lucru
2013
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a 12.1 16.8 3.1 1.2 6.3 3.5 26.2 22.7 88.8 68.3 47.6 46.3 22.5 57.8 61.3 50 0 20 40 60 80 100 ie Educa Personal CDT Personal inmarketing inerea inovarii Sus ial public de Poten CDT ial privat de Poten CDT Capacitatea deinovare Capacitatea decooperare Realizarea deproduse/tehnologii i de CDT Activita a i deconsultan Activita Promovare, marketing iitehnico-economice Documenta ie Brevete deinven Modele si deseneindustriale Altele (copyright, ete etc.) marci, re 3.5 Analiza SWOT a Regiunii Sud-Est PUCTE TARI PUCTE SLABE
2013
Prezenta coridoarelor de transport panVeniturile mici ale populatiei din Europene; Regiune; Prezenta unor porturi si aeroporturi de Nivelul redus de eficienta si siguranta nivel si capacitate internationala; a traficului a retelelor de transport; Pozitia strategica a Regiunii; Rata somajului ridicata; Sectorul turismului bine dezvoltat n Caracterul sezonier al turismului de Regiunea SE; litoral; Capacitatea ridicata de cazare n Absenta unor politici si programe statiunile de pe malul Marii Negre si coerente de dezvoltare a turismului; prezenta turistica ridicata; Infrastructura de turism este slab Sectorul IMM bine dezvoltat dezvoltata sau nvechita; comparativ cu alte regiuni; Industrie diversificata la nivel regional; Dezvoltarea insuficienta a infrastructurilor de serviciilor publice, utilitati n orase si management Forta de munca flexibila, ieftina, necorespunzator al deseurilor; calificata si disponibila. Numar redus al investitiilor straine si repartizarea lor neuniforma pe teritoriul Regiunii; Nivel redus de dezvoltare a sectorului IMM; Emigrarea fortei de munca; Declin demografic semnificativ; Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Fragmentarea terenurilor agricole; Cheltuielile pentru cercetare, dezvoltare si inovare foarte mici; Dotarea tehnica medicala insuficienta si insuficienta personalului medico-sanitar n special n mediul rural; Slaba capacitate financiara a autoritatilor locale; Nivel redus al educatiei si formarii profesionale. OPORTUITATI AMEITARI
2013
Potential ridicat de dezvoltare a Fenomenul globalizarii / integrarii care transportului, fluvial si maritim (Dunarea si poate marginaliza anumite sectoare ale Marea Neagra); economiei din Regiune si chiar sa duca la Transferul traficului de marfuri de la transportul rutier la transportul pe cale ferata, maritim / fluvial si aerian; disparitia acestora (ex. industria textila, industria usoara, prelucrarea produselor alimentare etc.); Interes crescut la nivel international pentru conservarea biodiversitatii si Accentuarea procesului de dezindustrializare; promovarea turismului durabil; Riscul migrarii masive a populatiei din Cresterea cererii de servicii destinate persoanelor si firmelor etc; mediul rural catre cel urban si cresterea somajului dupa integrarea Romniei n Uniunea Europeana, datorita capacitatii Cresterea numarului de investitii reduse a gospodariilor taranesti dar si a straine care pot determina o crestere a fermelor de a concura cu produsele competitivitatii prin transfer tehnologic si comunitare; inovare; Riscul deprofesionalizarii; Cresterea cererii de specialisti prin adaptarea nvatamntului si a instruirii profesionale la necesitatile pietei muncii si drept rezultat reducerea somajului;
Riscul delocalizarii unor sectoare industriale catre locatii externe (de ex. Republica Moldova si Ucraina), din cauza costurilor mai reduse; Cresterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulnd astfel mbunatatirea ofertei acestora; Riscul nerealizarii reformei administrative n scopul descentralizarii financiare si administrative; Oportunitatea existentei Programelor Nationale si Europene pentru sustinerea dezvoltarii/ inovarii, cercetarii si transferului de tehnologie; Concurenta zonelor turistice din regiune cu o oferta turistica similara din alte regiuni sau tari nvecinate; Cresterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabila (biomasa Risc mare de producere a calamitatilor naturale (inundatii, alunecari de teren, Document n lucru
2013
C ili l J d N B a agricola si forestiera, hidroelectrica, eoliana, erodarea zonei costiere, zona s eismica). solara, geotermala, etc) care duc la crestere economica si introducerea de noi tehnologii; Existenta unui potential productiv ridicat n agricultura si piscicultura -locul II la nivel national ca suprafata agricola si cel mai important potential piscicol la nivel national; Tendinta accelerata de concentrare a terenurilor agricole n ferme detinute de investitori straini. 3.6 Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a creste semnificativ PIB regional pna n 2013, pe baza unei rate de crestere economica supe rioara mediei nationale, prin cresterea competitivitatii pe termen lung si atractivitat ii regiunii pentru investitii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi opor tunitati de ocupare a fortei de munca si mbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. Obiective specifice: Cresterea atractivitatii regiunii prin dezvoltarea accesibilitatii, prin continu area extinderii si modernizarii infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului st radal si feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea n veder e crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legaturi rap ide si eficiente cu pietele internationale, valorificnd pozitia geo-strategica deosebita a Regiunii; Crearea conditiilor favorabile pentru localizarea de noi investitii si ntarirea potentialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilitati si al ser viciilor de calitate destinate ntreprinderilor, prin simplificarea, transparenta si accele rarea procedurilor administrative si pentru obtinerea autorizatiilor si crearea condit iilor de crestere a productivitatii ntreprinderilor prin utilizarea de produse si procese inovative; Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila, n care oferta de munca sa devina capabila a se adapta permanent cerintelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societatii informationale si a noilor servicii, n con textul unei dinamici accelerate a integrarii activitatilor economice n spatiul european si
international; Crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a cali tatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental si promovarea politici i de mediu; se va avea n vedere crearea sistemului de gestiune si control a factorilor de mediu (inclusiv nlaturarea efectelor negative asupra mediului n cazuri de catastrofe naturale, mbunatatirea generala a factorilor de mediu prin protejarea Document n lucru
2013
C ili l J d N B a biodiversitatii, pastrarea si extinderea zonelor mpadurite, a parcurilor si zonel or verzi din zonele urbane); Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale si de sanatate prin mbunatatirea infrastructurii si a dotarilor, prin aplicarea unui management eficient si crest erea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale s i izolate; Dezvoltarea sectorului educatiei prin mbunatatirea infrastructurii si a dotarilor , prin cresterea calitatii serviciilor de educatie, dezvoltarea de centre de formare co ntinua pentru adulti, realizarea de retele scolare, dezvoltarea parteneriatului ntre uni tatile de nvatamnt si mediul de afaceri, universitati si administratia publica si sustine rea cercetarii-inovarii; Modernizarea sectorului agricol si diversificarea activitatilor economice altele dect agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu pisc icol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (traditii si experiente pro fesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social si crearea de noi specializari; Cresterea atractivitatii zonelor urbane pentru investitii, prin mbunatatirea standardelor de viata (infrastructura urbana, transport si mobilitatea populatie i), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic si monumental, promovnd coeziunea si incluziunea sociala prin dezvoltarea de servicii urbane. Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice nationale si eu ropene, viznd asigurarea unei dezvoltari echilibrate a teritoriului Regiunii, prin valori ficarea resurselor locale si sustinerea economiilor locale, cu pastrarea valorilor mediu lui nconjurator si asigurarea conditiilor de oportunitati egale pentru ntreaga populat ie. Un alt rezultat al aplicarii acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezv oltari policentrice echilibrate a Regiunii si eliminarea disparitatilor intra-regionale . Prioritatile de dezvoltare la nivelul Regiunii: Prioritatea 1: Dezvoltarea retelei de transport la nivel regional Prioritatea 2: Crearea conditiilor favorabile dezvoltarii mediului investitional Prioritatea 3: Crearea conditiilor pentru o piata a muncii flexibila
Prioritatea 4: Crearea de noi oportunitati de crestere economica durabila si de crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental s i promovarea politicii de mediu Prioritatea 5: Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale si de sanatate Prioritatea 6: Dezvoltarea sectorului educatiei Prioritatea 7: Modernizarea economiei rurale Prioritatea 8: Dezvoltare urbana durabila Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL IV SITUATIA EXISTETA LA IVELUL JUDETULUI BUZAU 4.1 Coordonate geografice si istorice Judetul Buzau este situat n partea de sud-est a Romniei, ntre 4444' si 4549' latitudine nordica si ntre 2604' si 2726' longitudine estica. avnd ca vecini judetele Brasov si Covasna la nord-vest; Vrancea la nord est, Braila la est; Ialomita si Ilfov la sud si judetul Prahova la vest. Suprafata judetului este de 6.102,6 km2 (17% din suprafata Regiunii Sud-Est si 2,6 % din suprafata tarii).
2013
Judetul Buzau se ntinde pe aproape tot bazinul hidrografic al rului Buzau care izv oraste din curbura Carpatilor. Dupa marime, judetul ocupa locul 3 pe Regiune (dupa Tulc ea si Constanta) si locul 17 pe tara. Istoric, Buzaul se afla n Muntenia, nvecinndu-se cu celelalte doua mari provincii romnesti -Moldova si Transilvania, fapt care a infl uentat dea lungul timpului evolutia si dezvoltarea judetului. Legatura judetului cu celelalte regiuni din tara se face prin: DE 85 (sau DN 2) dinspre Bucuresti spre Suceava, Bacau, Focsani; DN 1B spre Ploiesti; DN 10 spre Brasov; DN 2B spre Braila. Regiunea Sud-Est este strabatuta de coridoarele de transport IV (Berlin Bucuresti Constanta Salonic), VII (bratul Sulina Canalul Dunare Marea Neagra) si IX (Helsinki Bucuresti Alexandroupolis). Document n lucru
2013
C ili l J d N B a E85 strabate Grecia si Bulgaria, intra n tara prin Giurgiu si strabate Regiunea S ud-Est prin partea de nord-vest, trecnd prin Buzau si Focsani. Judetul este strabatut de magistrala feroviara linia 500 de importanta europeana pe ruta Bucuresti Ploiesti Buzau Focsani Bacau -Suceava. nca din secolul XIX gara Buzau era un important nod feroviar, cu linii nationale spre Braila, Galati, Constanta si Brasov, precum si o linie locala spre Nehoiu. Calea ferata are o lungime de 252 km, din care 113 km electrificati. Densitatea liniilor ferate este de 41,3km / 1000 kmp. Judetul Buzau beneficiaza de existenta, n regiune, a transportului naval (maritim si pe canale navigabile) prin cele 3 porturi maritime (Constanta, Mangalia si Midia) s i 4 porturi fluvial-maritime (Braila, Galati, Tulcea si Sulina). Transportul aerian este reprezentat prin aeroportul utilitar din apropierea muni cipiului Buzau. Istoric Cercetarile arheologice au dat la iveala urme ale prezentei umane pe terasele nal te ale rurilor, n adaposturile de sub stnci sau n pesteri nca din paleoliticul mijlociu. Une lte si arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumina n cteva locuri pe terit oriul judetului, dar si obiecte ceramice din neolitic si epoca bronzului apartinnd Cult urilor Boian, Gumesti si Monteoru. Prima atestare documentara a Buzaului dateaza din secolul al IV -lea d.H.; ntr-o scrisoare trimisa de lunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor lui Vasile cel Mare, arh iepiscopul crestin al Cesareei Capadociei se relateaza despre martirizarea n apropierea Buza ului a unui misionar crestin, Sava, necat de goti n rul Mousaios, care trecea pe lnga polis -ul cu acelasi nume. Scrisoarea se gaseste la biblioteca Vaticanului (o copie a ei se a fla la Muzeul Judetean de Istorie Buzau), iar Sf. Sava Gotul a devenit patronul spiritual al B uzaului. Vestigiile din Epoca Bronzului descoperite n regiunea de dealuri (podoabele si ob iectele de aur de la Pietroasa -tezaurul Closca cu puii de aur si obiectele de podoaba din bronz de la Prscov, Gheraseni, Posta Clnau, Chiojdu), mpreuna cu ruinele cmpului roman de la Pietroasele si ale altor cteva asezari dacice stau marturie a continuitatii vieti i si civilizatiei pe acest teritoriu.
Centru comercial si mestesugaresc stravechi, trgul Buzaului este mentionat ca ata re ntr-un document emis de cancelaria domneasca n anul 1431, indicnd asezarea ca punct vamal , centru de schimb si tranzit comercial. n timpul domniei lui Radu cel Mare, la 150 0, Buzaul devine resedinta episcopala, avnd un rol important n dezvoltarea spirituala a jude tului. Bania Buzaului a jucat un rol foarte important n viata sociala a Tarii Romnesti, c ulminnd cu ridicarea, n anul 1532, a lui Vlad Vintila Voda n scaunul Domniei. Tot de origi ne buzoiana a fost si Doamna Neaga, sotia lui Mihnea Turcitul. Municipiul Rm. Sarat a fost atestat documentar n 1439 si amintit ca oras ntr-un do cument din 1574. Dupa ce n 1659 orasul este ars de turci, ruinat n 1793 si distrus de raz boi n 1796, la sfrsitul secolului XlX -nceputul secolului XX Rm. Sarat avea nfatisarea un ui trg modest. ntre 1690-1969 Constantin Brncoveanu si unchiul sau, Constantin Cantacuzino, au construit Manastirea Adormirea Maicii Domnului pe locul unei bis erici de lemn. Cu ocazia cercetarilor arheologice de la aceasta manastire au fost gasite n stratul de cultura medieval fragmentele unui vas care apartine epocii neolitice. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Ca forma de organizare, judetul Buzau a aparut n epoca medievala, odata cu formar ea statului medieval al Tarii Romnesti. Prima harta administrativa a Tarii Romnesti a lcatuita de stolnicul Constantin Cantacuzino n anul 1700, cuprindea un 17 judete, dintre c are judetele Buzau, Rmnic si Sacuieni se suprapun teritorial cu actualul judet Buzau. Pna n anul 1844, judetul se ntindea din munti pna la cmpie sub forma unei fsii, marginita de cursurile de apa ale Buzaului si Rmnicului, avnd aproximativ jumatate din ntinderea actuala. Dupa 1844, prin nglobarea partiala a judetului Sacuieni (desfiintat) acesta judet ul s-a ntins spre vest si spre nord, incluznd cea mai mare parte din muntii si Subcarpatii Buz aului, Mizilului si partial Cmpia Gherghitei. Regulamentul Organic al Tarii Romnesti, reprezentnd de facto prima constitutie moderna, confirma existenta a 18 judete, nt re care si Buzaul. La 2 aprilie 1864, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea administrati va, n baza careia erau organizate Consiliile judetene, unitatile teritoriale din judet e fiind comuna si plasa. La 6 decembrie 1950, prin Legea nr. 5, o noua mpartire administrativa nl ocuieste judetele existente cu 28 de regiuni. Judetul Buzau este desfiintat, fiind organi zata o regiune cu sediul la Ploiesti, care cuprindea mai multe raioane. Prin reorganizarea administrativ-teritoriala din anul 1968, judetul Buzau se renfiinteaza n limitele actuale, ncorpornd si 18 comune din fostul judet Rmnicu Sarat, iar orasul Buzau a devenit municipiu. Judetul Buzau cuprinde azi 87 unitati administrativ-teritoriale grupate astfel: municipiile Buzau (resedinta de judet) si Rmnicu-Sarat, 3 orase: Nehoiu, Patrlagele si Pogoanele si 82 de comune cu 482 de sate. Evolutia localitatilor pe cele doua planuri principale -asezari de cmpie si asezari de deal si de munte -a fost caracterizata de o serie de factori specifici -etnici, culturali, economici, politici, administrativi. Relieful este variat si dispus n trei trepte: la nord-vest se gasesc Muntii Buzau , parte a Carpatilor de Curbura; la sud-est se gaseste cmpia, apartinnd Cmpiei Romne, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi. Unele dealuri coboara spre sud , ceea ce le
confera un climat sud-mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumita pentru vinurile sale. Zona de munte cuprinde muntii Buzaului (mai putin masivul Ciucas) si o portiune din versantul apusean al muntilor Vrancei, identice ca structura si aspect geografic . Muntii Buzaului cuprind masivele Ivanet, Penteleu, Podul Calului, Siriu si Monte oru. Muntii Vrancei cuprind versantul apusean al masivelor Lacauti, Goru, Giurgiu si Furu. Ca structura geologica, muntii sunt alcatuiti din roci putin dure, de vrsta paleo gena, adica Document n lucru
2013
C ili l J d N B a din alternante de gresii, marne, sisturi, ceea ce explica altitudinea lor redusa , cuprinsa ntre 1191 m (Ivanet) si 1784 m (Goru). Zona montana cuprinde bazinele depresionare intramontane Nehoiu Nehoiasi -Bsca, Gura Teghii, unde, n ciuda eroziunilor si a instabilitatii solului, s-au format centre rurale cu o populatie numeroasa. n partea centrala a judetului zona subcarpatica, cu altitudini ntre 400-800 m, cuprinde o succesiune spectaculoasa de culmi si depresiuni, fiind constituita din formatiuni geologice neogene, cutate, unde predomina argile, marne, nisipuri, gresii, iar n unele parti calcare sarmatice si conglomerate. Subcarpatii din zona Buzaului sunt grupati n patru unitati deluroase, delimitate de apele curgatoare si individualizate prin structura geologica si pozitie geografica: Grupa centrala -ntre vaile Buzaului si Slanic, cu altitudini maxime n Dealul Blidisel -821 m si Vrful Botanul -799 m. Eroziunea produsa de apele Saratel, Balaneasa, Sibiciu si Rusavatul a dus la divizarea n dealurile Muscelului, Dilma, Bocului si Pclelor unde se afla vulcanii noroiosi. Din aceasta grupa face parte s i culoarul depresionar Ratesti Scortoasa -Vintila Voda. Grupa sudica de dealuri este reprezentata prin Dealul Istrita (750 m -calcare si gresii sarmatice) si Dealul Ciolanul, ntre care se afla depresiunea Niscovului, strabatuta de rul Niscov; Grupa estica de dealuri este delimitata de vaile Slanic si Rmnic, ntre care se afl a dealurile Bisocii (970 m), Blajanilor, Budei si Capatnei; Grupa vestica este constituita din dealuri relativ nalte si cu structura geologic a diferita: Cornetel (827 m), Priporul (823 m) si culmea Salcia (717 m). La Subcarpatii Buzaului se adauga depresiunile Patrlagele, Cislau, Prscov si n extremitatea nordica depresiunea Sibiciu -Lopatari, care separa Subcarpatii de z ona montana. Cmpia acopera sudul si estul judetului prin urmatoarele subdiviziuni ale Cmpiei Ro mne: Cmpia Gherghitei, Cmpia Baraganului de Mijloc, Cmpia Buzaului, Cmpia Calmatuiului si Cmpia Rmnicului. Trecerea la zona colinara se face lent la est de Buzau si mai brusc la vest prin pantele abrupte ale Dealului Istrita. Clima Buzaul se ncadreaza n zona de clima temperat continentala de tranzitie, avnd
un grad mai mare de ariditate n partea de sud a judetului, corespunzatoare arealului de cmpie. Climatul specific al Muntilor Buzau a imprimat celorlalte componente fizic ogeografice numeroase diferentieri. Astfel, climatul montan al specific Carpatilo r de Curbura Document n lucru
2013
C ili l J d N B a este caracterizat prin diferentieri evidente ntre versantii cu expozitie sud-esti ca, expusi circulatiei aerului continental, si cei cu expunere nord-vestica, cu influente o ceanice. Culmile nalte cu temperaturi medii anuale de sub -2C si precipitatii de 900 mm cor espund etajului subalpin al tufarisurilor. Domeniul forestier din Muntii Buzaului se ca racterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-4C, iar precipitatiile medii anuale ajung la v alori de 800-900 mm. Subcarpatii Curburii au un climat de dealuri joase (n depresiuni) si de dealuri nalte (la altitudini mai mari), fiind ncadrati n sectorul cu nuanta de ariditate. Temperaturile medii anuale variaza ntre 12C si 14C. Temperaturile medii anuale vari aza ntre 2-6C n zona montana, 8-10C n zona de deal si 12-13C la cmpie. Zilele de vara, cu temperaturi de peste 25C se nregistreaza n circa 95-105 zile, iar zile tro picale, cu temperaturi de peste 30C n 20-30 zile. Temperaturile maxime se nregistreaza n lun a iulie, pna la 37C, n timp ce temperaturile minime se nregistreaza n luna februarie 26C. Temperatura maxima absoluta de 39,6C n anul 1951, iar minima absoluta a avut valoarea de -29,4C, n anul 1952, ambele nregistrate n municipiul Buzau. Cantitatea medie de precipitatii are valori situate ntre 400 mm si 500 mm, cu 450 mm/an n zona de cmpie si 1000 mm/an n zona montana. Crivatul predomina n tot cursul anului, din nord-est si sud-vest, provocnd numeroase viscole. Austrul sufla de la sud-ves t, aducnd uscaciune si caldura vara si temperaturi scazute iarna. Ambele vnturi influ enteaza clima judetului, circulatia dominanta a maselor de aer fiind cea vestica. Reteaua hidrografica cuprinde n principal rul Buzau, care, pe o lungime de 140 km, traverseaza judetul de la nordvest la sud-est, adunnd numerosi afluenti, printre care Crasna, Valea Neagra, Siriul Mare si Nehoiu (pe dreapta); Zabratau, Hartagu, Casca si Bsca Rosilei (pe stnga); n zona subcarpatica, pe partea dreapta Bsca Chiojdului si Niscovul, iar pe stnga Sibiciul, Balaneasa, Saratelul, Slanicul si Clnaul. n zona de ses afluentii au un debit extrem de scazut. Al doilea ru important ca ma rime este Rmnicul care strabate estul judetului pe o lungime de 28 km. Resursele de apa teoretice au fost estimate la 639,7 milioane mc, din care 384,5 milioane mc resurse de suprafata si 255,2 milioane mc resurse din subteran. Resursele de
apa tehnic utilizabile au fost estimate la 343,3 milioane mc din care 174,8 milioane mc -resurse de suprafata si 168,5 milioane mc resurse din subteran. Pentru asezarile din bazinul Buzaului, rul Buzau reprezinta principala sursa de a pa pentru baut si pentru irigatii. Barajul Siriu, care aduna un volum de 155 milioane mc d e apa, a fost construit n acest context pentru a satisface nevoile de apa potabila, de apa nece sara irigatiilor, de energie electrica. Barajul Siriu asigura un debit de 2,5 mc/s pe ntru apa de baut, nevoi industriale si irigarea a 50.000 ha de zona agricola din Valea Buzau lui. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Reteaua hidrografica este completata de lacuri diferite ca marime, geneza si sta diu de evolutie. Dintre cele situate n zona montana, cel mai important este Lacul Vultur ilor, considerat cel mai de jos lac de munte din tara. n apropierea sa se afla Mlastina Vulturilor, formata pe locul unui al doilea lac mult mai mare, astazi complet drenat si inva dat de vegetatie. Tot n zona montana se gasesc Lacul Negru, din masivul Penteleu si Lacu l Mociarul de pe versantul estic al Ivanetului. O alta categorie de lacuri o formeaza acelea a caror geneza este legata de fenom enele de dizolvare-tasare n zonele cu sare (lacurile Menedic). n zona de cmpie sunt prezente limanele fluviatile Glodeanu Sarat, Boldu, Amara si Balta Alba, cel din urma cu deosebita importanta balneo-curativa. Soluri Terenurile arabile fertile reprezinta 45% din suprafata judetului. n zona montana predomina solurile podzolice, unde se gasesc podzolurile humice feriiluviale, solurile brune argilo-humice, solurile brune acide, iar n luncile ru rilor soluri aluvionare. Aceste tipuri de soluri sunt favorabile culturilor pomilor fructifer i si pajistilor. Solurile din cadrul dealurilor subcarpatice sunt brune podzolice, caracteristice pentru zonele depresionare. Soluri intrazonale legate de roca, n special rendzine si pca dorendzine sunt caracteristice masivelor Istrita si Ciolanu. Pe pantele cu umezeala accentu ata s-au format solurile gleice si humico-gleice. Alunecarile de teren si rupturile de pa nta au dus la o degradare masiva a solurilor pe vaile Balaneasa, Saratel, Slanic, Chiojdu. n lunc ile rurilor solurile sunt de lunca. Solurile din zona dealurilor au fertilitate medie si sun t favorabile culturilor de cereale paioase, in si cnepa pentru fibra, plante furajere fibroase , plantatii de vita-de-vie si pomi fructiferi, n special meri. Cmpiile sunt formate n special din cernoziomuri. Zona de la poalele Istritei, n pie montul Rmnicului si zona interfluviului dintre Calmatui si Hainta predomina cernoziomuri le levigate. Partea de sud si est a cmpiei are n componenta cernoziomurile ciocolatii si castanii. n Valea Calmatuiului si Valea Saratei, n zona localitatii Stlpu, se ntlnesc solurile sarate, soluri cu o fertilitate mai scazuta. n sudul cmpiei Calmatuiului se gasesc cernoziomurile levigate nisipoase, acestea stabilizndu-se n vaile Buzaului, Clnaulu i,
Slanicului si Rmnicului. Cernoziomurile se preteaza culturilor de floarea-soarelui, sfecla de zahar si pl ante medicinale, iar de-a lungul albiei rului Buzau se cultiva legume. n terasa Clnaului pnza freatica este la mare adncime, productiile agricole fiind, din aceasta cauza, foa rte mult conditionate de precipitatii.Dintre resursele naturale, principala bogatie monta na o constituie lemnul. Padurile alcatuiesc una dintre importantele bogatii naturale ale judetului, zona montana concentrnd cea mai mare parte din suprafata acoperita cu paduri si t otodata cel mai nsemnat volum de masa lemnoasa, flora si fauna caracteristice acestei zon e. Masivele forestiere nchegate se extind din vrful Lacaut si pna n culmea Siriului. Di n produsele secundare ale padurii sunt valorificate plantele medicinale si fructel e de padure. Potentialul hidrografic este reprezentat de rul Buzau, pe cursul caruia exista do ua amenajari hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectrica Nehoiasu si barajul Cndesti, cu amenajarea hidroenergetica Cndesti-Vernesti-Simileasca. Pe lnga acestea Document n lucru
2013
C ili l J d N B a mai exista 5 centrale hidroelectrice de mica putere, amplasate pe rurile Bsca fara Cale, Bsca cu Cale, Bsca si Slanic. Judetul Buzau are al doilea potential eolian al tarii, dupa zona Dobrogea, neexp loatat pna n prezent. Subsolul este bogat n depozite de origine organica (petrol, carbune, chihlimbar, calcar) si minerala (sare, gresie, argila, nisipuri, pietrisuri). Petrolul constituie n prez ent principala bogatie a judetului, n zonele Berca si Monteoru gasindu-se singurul depozit la su prafata din Europa. n sud-estul judetului se gasesc gaze naturale, exploatate de aproxima tiv 40 de ani. Carbunele are putere calorica slaba, gasindu-se n cantitati mici, ceea ce l f ace neexploatabil. Calcarele din zona subcarpatica (Istrita Magura) au fost exploata te n numeroase cariere, cele mai mari fiind la Ciuta si Viperesti. n zona Patrlagele se extrag nisipuri cuartoase si diatomita. La nord-est de municipiul Buzau (Simileasca), la Berca (Satuc) si n sud-vestul municipiului Rmnicu Sarat se exploateaza argila, de calitate superioara, folosita n industria materialelor de constructie. n albia Buzaului, a Rmnicului si a altor rur i se gasesc rezerve importante de pietrisuri si nisipuri, n multe locuri existnd balast iere. Zacaminte de sare se gasesc la Mnzalesti, Bisoca, Bratilesti, Goidesti; alaturi d e acestea se afla gipsuri si chihlimbar. Chihlimbarul, datorita varietatii de nuante si dimensiunilor mari ale bucatilor extrase, a fost cautat nca din secolul trecut, fara a constitui o operatie permanenta. Se gaseste n depozitele oligocene din perimetrul Mlajet Sibiciu Colti Bozioru Plostina -Terca. Dimensiunile elementelor variaza de la cteva grame pna la cteva kilograme, cele mai mari exemplare fiind gasite n albia Sibiciului, n apropiere de Colti. Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate n iod, se afla l a Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fisici, Balta Alba, Strajeni, Nifon, Lopatari. Izvoarele de la Siriu-Bai, cu o temperatura medie de 300C si un debit de aproape 4000 l/h ofera posibilitat i de tratament n boli reumatismale. Namolul de la Balta Alba, cu un procent redus de s ubstante organice, cu o concentratie n saruri de 12471,9 mg/kg (n care predomina ionii de c lor,
sodiu, magneziu), desi cunoscut de foarte mult timp pentru valoarea sa terapeuti ca, este n mai mica masura folosit. Flora prezinta variatii si elemente specifice pentru fiecare din cele trei tipur i de relief: cmpie, deal, munte. La cmpie se dezvolta o vegetatie caracteristica stepei si silv ostepei. n stepa vegetatia a fost nlocuita pe mari ntinderi prin plante cultivate. Terenuril e, cu exceptia islazurilor, vailor si saraturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase si, mai putin, cu pomi fructiferi si vita de vie. Vegetatia naturala este reprezentata de specii ierboase: pelinita, palamida, pelinul, ciulinul, coada so ricelului, colilia, scaietele, spinul, brusturul. Vegetatia lemnoasa este rara, reprezentat a mai ales de salcm, dud, ulm, plop, tei si arbusti ca macesul. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a n silvostepa, pe lnga terenurile ocupate de culturi, apar paduri limitate la arii mai restrnse, ramasite ale codrilor de altadata, cum sunt cele de la Rusetu, Bradeanu , Valeanca, Crngul Buzaului, Frasinu, Spataru si cele de la nord-est de orasul Rmnicu Sarat. L a sudvest de municipiul Buzau, n cmpie, se afla padurea Spataru, rezervatie floristica cu o suprafata de 165 ha, unde predomina frasinul pufos (Fraxinus pallisae), stejarul (Quercus robur), stejarul pedunculat (Quercus pedunculiflora), jugastrul (Acer campestre) , parul paduret (Pirus piraster), artarul tataresc (Acer tataricum). Specii asemanatoare vegeteaza si n padurea Frasinu, rezervatie cu suprafata de 15 8 ha. Padurea este de tip frasinet de depresiune din silvostepa, numai aici gasindu-se mpreuna cele doua specii de frasin: Fraxinus palissae si Fraxinus angustifolia. Padurea Bradeanu, rezervatie forestiera cu suprafata de 2,1 ha, reprezinta un rest al vegetatiei l emnoase din silvostepa Munteniei, apartinnd, din punct de vedere fitogeografic, padurilor de stejar brumariu. Zona dealurilor subcarpatice si zona de munte sunt ocupate de paduri etajate ast fel: etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor si etajul tufarisurilor sau subal pin. Zona subcarpatica este acoperita predominant de stejar n amestec cu fagul. Sub influen ta fhnului si datorita unor conditii topoclimatice specifice, n zona colinara se ntlnes c specii de nuanta submediteraneeana-pontica: carpinita (Carpinus orientalis), scu mpia (Cotinus coggygria), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus), stejarul pufos (Quercus pubescens), cerul (Quercus cerris), grnita (Quercus fraen etto), aliorul de stepa (Euphorbia steposa), migdalul pitic (Amigdalus nana), crcelul (E phedra distachia), jalesul plecat (Salvia nutana), unghia gaii (Astragalus dasyantus), maciuca ciobanului (Echinops ruthenicus). ntre 600 -1200 m altitudine se gaseste regiunea dealurilor nalte unde cresc fagul, carpenul, teiul alb, paltinul, mesteacanul, drmozul (Viburum lantana), crusinul (Rhamnus fr angula) si lianele Hedera helix si Clematis Vitalba. n luminisuri se afla o speciile de f lori sabiuta (Gladiolus imbricatus), pana zburatorului (Cynanchum vincetoxicum), snziana (Gali um odoratum), aliorul (Euphorbia amigdaloides), trepadatoarea (Mercurialis perennis ); n
fnetele de pe Bsca Mare: murul (Rubus sulcatus), fragul (Fragaria vesca), navalnic ul (Pteridium aquilinum) s.a. n padurile de fag si de brad, n locuri umbroase si umede, cresc diverse specii de ciuperci, muschi si ferigi (Driopteris filix-mas, Equisetum). n unele sectoare peste jumata te din arboret l constituie bradul. La aceasta altitudine, n padurea de fag cresc anemone , pochivnic (Asarum europaeum), leurda (Allium ursinum), socul rosu. n locuri cu ex ces de umiditate se pot ntlni Athyrium filix-femina, Myosotis palustre, Filipendula ulmar ia, Equisetum silvaticum, briofitele Mnium punctatum, Fissidens cristatus plante hid rofile. Etajul zonei subalpine este reprezentat de pajisti ntinse cu ierburi si tufarisur i. Pe versantii nordici predomina ienuparul pitic (Juniperus communis). Pe versantii sudici si s ud-estici cresc afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinium vitisidaea) si -spre po ale, pe terenuri abrupte si umede -arinul verde (Alnus viridis), care formeaza aici grup uri masive, cu sistem radicular bine dezvoltat, care opreste declansarea eroziunilor si alun ecarilor de teren. Fauna Buzaului nu prezinta specii caracteristice, dar este foarte variata. Print re nevertebratele terestre ntlnite aici se numara o serie de moluste (Helicella, Heli x pomatia, Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Ena montana), insecte, arahnide diverse, printre care o mentiune aparte o merita scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus). Vertebratele terestre sunt reprezentate de amfibieni (broasca bruna de pamnt, sal amandra, brotacelul, broasca rosie de munte), reptile (soprla cenusie, gusterul, soprla de munte, serpi neveninosi si, mai rar, vipera), pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua, soimu l, grangurul, gaita, pupaza, pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea pestrita, ciocanitoarea verde romneasca, mai rar ntlnita n restul tarii, privighetoarea, mierla, forfecuta, corbul (Corvus corax) -ocrotit de lege, eretele, acvila de munte (Aquila chrysaetos) -o crotita de lege, cocosul de munte (Tetrao urogallue ocrotit), mamifere (orbetele, popndaul, hrciogul, crtita, liliacul, soarecele de cmp, soarecele de padure, dihorul, iepurel e, veverita, pisica salbatica, rsul (Lynx Lynx), bursucul, lupul, vulpea, mistretul, cerbul, ursul (Ursus arctos ocrotit). n apele curgatoare si n lacuri sunt multe specii de viermi moluste, crustacee, amf ibieni si pesti (caras, crap, biban si chiar pastrav si lipan). 4.2 Populatie si forta de munca1 Potrivit rezultatelor oficiale ale recensamntului din 18 martie 2002, populatia s tabila din judetul Buzau numara 496.214 locuitori. Gruparea localitatilor dupa numarul locuitorilor la 1 iulie 2005 Grupe de municipii, orase, comune dupa numarul locuitorilor umarul municipiilor, oraselor si comunelor (populatia stabila) umarul locuitorilor Date absolute n % fata de total Date absolute n % fata de total Total judet 87 100,0 494.052 100,0 Municipii si orase 5 5,7 204.750 41,4 -sub 20000 locuitori 3 3,5 27.836 5,6 -20001 -80000 locuitori 1 1,1 40.290 8,1 -80001 -140000 locuitori 1 1,1 136.624 27,7 Comune 82 94,3 289.302 58,6 -sub 1000 locuitori 4 4,6 29.76 0,6 -1000 1999 locuitori 15 17,3 21.980 4,4 -2000 2999 locuitori 18 20,6 47.343 9,6 -3000 3999 locuitori 15 17,3 51.479 10,4 -4000 4999 locuitori 15 17,3 66.585 13,5 -5000 5999 locuitori 8 9,2 43.727 8,9
-6000 locuitori si peste 7 8,0 55.212 11,2 Comune cu mai putin de 1000 locuitori (comune mici): Chiliile -730, Margaritesti -852, Pardosi -548, Valea Salciei 846. Comune cu 6000 locuitori si peste (comune mari): Berca 9.384, Maracineni 7.646, Merei 7.037, Prscov 6.034, Smeeni 7.035, Vadu Pasii 9.302, Vernesti 8.774. Judetul Buzau nu are localitati izolate, definite conform prevederilor Directive i 1999/31/EC si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor. Variatia numarului total de locuitori n perioada 2000-2008 la nivelul judetului: 1 Surse: Directia Judeteana de Statistica Buzau, PJGD, PDR 2007-2013 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 504.540 503.451 500.160 498.085 495.878 494.052 490.981 488.763 484.724 470000 475000 480000 485000 490000 495000 500000 505000 510000 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Evoluia populaiei totale Cresterea accentuata a numarului de locuitori pna n anii 1990 a fost sustinuta de dezvoltarea economica si sociala a judetului. Tendinta descrescatoare nceputa n 19 92 s-a continuat pna n 2008, pe fondul scaderii natalitatii, ratei mari a mortalitatii in fantile, migrarii populatiei n Regiune, tara si, mai ales, n strainatate, n cautarea unui lo c de munca mai bun. Analiza variatiei populatiei judetului Buzau, pe sexe si categorii de localitati , n perioada 2001 -2005, indica, pe fondul scaderii numarului total de locuitori, o scadere m ai accentuata a populatiei rurale (6.971 locuitori) fata de scaderea populatiei urb ane (2.428 locuitori). Scaderea totala a populatiei masculine de 4.654 barbati se regaseste mai accentuata n mediul rural (2.736) fata de mediu urban (1.918). Scaderea totala a populatiei feminine de 4.745 persoane cuprinde o scadere de 4.235 femei n mediu rural (89%) si 510 n mediul urban (11%). Daca raportul mediu rural/mediu urban este echilibrat n cazu l barbatilor 1,42, n cazul femeilor el este de 8,3. 207178 296273 198994 301166 198543 299542 205285 290593 204750 289302 0% 20% 40% 60% 80% 100% 2001 2002 2003 2004 2005
Populaia judeului Buzau pe categorii de localitai, la 1 iulie Municipii si orase Comune Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 2001 2002 2003 2004 2005 Total judet-ambele sexe 503.451 500.160 498.085 495.878 494.052 Municipii si orase 207.178 198.994 198.543 205.285 204.750 Comune 296.273 301.166 299.542 290.593 289.302 Masculin-total 246.298 245.001 244.058 242.664 241.644 Municipii si orase 100.503 96.301 95.999 99.012 98.585 Comune 145.795 148.700 148.059 143.652 143.059 Feminin-total 257.153 255.159 254.027 253.214 252.408 Municipii si orase 106.675 102.693 102.544 106.273 106.165 Comune 150.478 152.466 151.483 146.941 146.243 Densitatea populatiei la nivelul judetului Buzau Anul 2001 2002 2003 2004 2005 umar de 503.451 500.160 498.085 495.878 494.052 locuitori aferenti judetului Densitatea populatiei (loc/km) 82,49 81,95 81,61 81,25 80,95
Prognoza populatiei (mii persoane) pentru judetul Buzau pentru perioada 2003 202 5, conform datelor publicate n revista editata de Institutul National de Statistica -Proiectarea populatiei Romniei n profil teritorial pna n anul 2025 editie 2004. 2003 2005 2010 2015 2020 2025 Total 498,1 493,4 479,6 462,6 443,3 422,8 Masculin 244,1 241,4 234,0 225,4 215,7 205,5 Feminin 254,0 252,0 254,6 237,2 227,5 217,3 Evolutia populatiei proiectata pentru judetul Buzau, n perioada 2003-2025
n perioada 2003-2025 este prognozata o scadere foarte accentuata a populatiei jud etului Buzau, de 75,3 mii persoane, reprezentnd 15% din populatia totala a anului 2003. Aceasta va avea ca efect principal scaderea populatiei n orasele mici, care se confrunta cu problema locurilor de munca insuficiente si nu foarte bine platite. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Evolutia populatiei stabile la 1 iulie, pe medii de rezidenta arata o scadere ri dicata a populatiei din mediul urban n perioada 2005 2008 de 5.801 persoane, 63% din scade rea totala de 9.328 persoane: 2005 2006 2007 2008 Total 494.052 490.981 488.763 484.724 Urban 204.750 203.631 202.090 198.949 Rural 289.302 287.350 286.673 285.775 0 100000 200000 300000 400000 500000 2005 2006 2007 2008 Total Urban Rural Indicatorii demografici de baza pentru judetul Buzau n anul 2005 arata o populati e rezidenta preponderent n mediul rural, o rata a mortalitatii infantile care depas este media Regiunii si media pe tara si o crestere a duratei de viata, pe fondul migratiei populatiei tinere si mature. Judetul Buzau Regiunea Sud-Est Romnia Procentul populatiei urbane 41,4 55,5 54,9 Rata mortalitatii infantile (la 1.000 nasteri) 18,8 16,5 15,0 Durata de viata anticipata (ani) 72,38 71,69 71,76 La Recensamntul din 2002, structura etnica a populatiei judetului n functie de lib era declaratie a persoanelor recenzate consemna 481.272 romni (98,98% din total), 14. 446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27 italieni, 22 rusi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 srbi, 4 bulgari, 3 tatari, 3 sloveni, 3 chinezi si 135 de alte etnii. Structura religioasa a populatiei judetului Buzau la 18 martie 2002: 490.830 ort odocsi, 2.948 adventisti de ziua a saptea, 540 romano-catolici, 516 penticostali, 453 cr estini dupa evanghelie, 243 de religie evanghelica, 139 baptisti, 86 greco-catolici, 72 musu lmani, 54 reformati, 22 de religie mozaica, 135 de alte religii, 70 fara religie, 41 atei si 65 de religie nedeclarata. Populatia ocupata civila, pe activitati ale economiei nationale, la sfrsitul anul ui:
1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total 233,6 195,6 188,6 191,6 180,6 185,1 182,0 180,5 179,9 181,9 Agricultura, vnatoare,silvicultura 106,8 91,3 106,4 104,1 89,1 87,4 80,4 81,0 76,0 74,0 Pescuit si piscicultura 0,2 -< 0,1 0,1 -< 0,1 -< 0,1 < 0,1 0,1 Industrie 64,0 47,5 22,9 34,5 36,9 37,4 41,3 40,4 40,5 40,1 Industrie extractiva 3,0 2,8 2,4 2,3 2,3 2,0 2,2 2,0 1,6 1,6 Industrie prelucratoare 59,0 42,7 29,1 29,8 31,9 33,3 36,9 36,4 36,9 36,5 Energie electrica si termica, gaze si apa 2,0 2,0 2,4 2,4 2,7 2,1 2,2 2,0 2,0 2,0 Constructii 7,1 7,4 4,7 4,9 4,7 9,0 7,7 7,7 8,1 9,6 Comert 13,7 14,2 11,9 13,6 16,3 18,7 19,1 18,6 20,2 21,1 Hoteluri si restaurante 2,8 1,0 0,6 2,0 1,4 1,2 1,2 1,7 1,7 2,0 Transport, depozitare si comunicatii 12,2 9,6 6,5 6,1 6,0 5,8 4,8 5,5 6,1 6,9 Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Intermedieri financiare 1,2 1,1 1,2 1,0 0,9 0,9 1,1 1,1 1,1 1,2 Tranzactii imobiliare si alte servicii 5,4 3,6 2,9 3,2 3,8 3,7 4,5 3,9 4,6 4,9 Administratie publica si aparare 2,2 2,6 3,4 3,5 3,5 3,8 3,7 3,3 3,7 4,2 nvatamnt 7,7 8,6 7,7 7,9 7,7 7,5 8,0 8,1 7,9 7,8 Sanatate si asistenta sociala 6,5 5,8 7,4 7,8 7,6 6,7 6,0 6,1 6,6 6,7 Celelalte activitati ale economiei nationale 3,8 2,9 2,0 2,9 2,7 3,0 4,2 3,1 3,4 3,3 0 20 40 60 80 100 120 1992 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
2013
Agricultura, vnatoare, silvicultura Pescuit si piscicultura Industrie Industrie extractiva Industrie prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa Construcii Comer Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicaii Intermedier financiare Tranzacii imobiliare si alte servicii Administraie publica si aparare nvaamnt Sanatate si asistena sociala Celelalte activitai ale economiei naionale Populatia activa a judetului la 1 iulie 2005 era de 177.783 persoane, populatia ocupata de 140.014 persoane, populatia inactiva fiind de 318.431 persoane. Evolutia ratei somajului n perioada 2002-2005 n judetul Buzau, respectiv evolutia ratei somajului n perioada 2003-2005 n judetul Buzau comparativ cu Regiunea Sud-Est: Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a 0 2 4 6 8 10 12 2002 2003 2004 2005 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 2003 2004 2005
2013
Regiune Judeul Buzau n perioada 2002-2005 rata somajului a scazut de la 8,1% la 6,4 % n Regiune, pe cnd n Buzau, somajul a revenit n 2005 la 7,4%, valoare nregistrata si n 2003, depasind va loarea pe Regiune. Reducerea somajului se datoreaza pensionarilor, plecarilor la munca n strainatate, sau prin depasirea perioadei de nregistrare la agentiile de somaj. C resterea n anul 2005 a ratei somajului este prezenta pentru persoanele cu studii primare, g imnaziale si profesionale. Numarul somerilor cu studii liceale si postliceale, respectiv univ ersitare a continuat sa scada n 2005 fata de anii 2005 si 2006. Numarul somerilor nregistrati, dupa nivelul de instruire si rata somajului Indicatori 2001 2002 2003 2004 2005 TOTAL Numarul somerilor nregistrati*/, din care : 26.464 18.614 14.898 12.988 14.444 Primar, gimnazial si profesional 20.092 14.301 10.471 8.886 11.018 Liceal si postliceal 5924 3.886 3.875 3.498 3.062 Studii universitare 448 427 552 604 364 -Beneficiari de ajutor de somaj si ajutor de integrare profesionala**/ 11.302 6.851 7.801 6.605 5.437 -Beneficiari de alocatie de sprijin 9.231 4.830 232 --Someri neindemnizati 5.816 6.899 6.865 6.383 9.007 -Beneficiari de plati compensatorii 115 34 --Rata somajului 12,1 9,3 7,4 6,7 7,4
FEMII Numarul somerilor nregistrati*/, din care : 11.110 7.192 6.274 5.516 5.952 Primar, gimnazial si profesional 7.379 5.052 4.183 3.364 4.199 Liceal si postliceal 3.496 1.875 1.758 1.797 1.534 Studii universitare 235 265 333 355 219 -Beneficiari de ajutor de somaj**/ 4.206 2.510 2.934 2.501 2.111 -Beneficiari de alocatie de sprijin 3.752 1.702 55 --Someri nendemnizati 3.116 2.973 3.285 3.015 3.841 -Beneficiari de plati compensatorii 36 7 --Rata somajului 10,6 7,5 6,6 5,9 6,3 *) Someri nregistrati la A.J.O.F.M. Buzau; **) Beneficiarii de ajutor de somaj (persoane care au lucrat) cuprind :
ntre anii 2002-2004, inclusiv beneficiarii de ndemnizatii de somaj conform art. 39 Legea 76 din 2002 (persoane care au lucrat) ; Document n lucru
2013
ncepnd cu anul 2005 numai beneficiarii de ndemnizatie de somaj (persoane aflate n somaj ca urmare a pierderii locului de munca) conform art. 39 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munc a. Beneficiarii de ajutor de integrare profesionala cuprind : ntre anii 2002 2004, inclusiv beneficiarii de ndemnizatii de somaj (absolventi) conform art. 40 din Legea 76/2002 ; ncepnd cu anul 2005 numai beneficiarii de ndemnizatii de somaj (absolventi ai institutiilor de nvatamnt) conform art. 40 din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. 4.3 Economia judetului Buzau Judetul Buzau se remarca prin diversitatea ramurilor economice specifice economi ei nationale, predominanta fiind industria, urmata de agricultura, comert si servic ii. Istoric, activitatea economica din judet are la baza comertul deoarece Buzaul a aparut si s-a dezvoltat ca trg la ntretaierea cailor comerciale care fac legatura ntre Dobrogea, Muntenia, Moldova si Transilvania. Exceptnd intrarea n municipiul Buzau prin barie ra Brailei, unde au fost amplasate n special obiective industriale, toate celelalte intrari s-au dezvoltat n principal pe segmentul comercial. Preocuparile mestesugaresti n zona Buzaului exista din cele mai vechi timpuri (un elte si obiecte de arta expuse la Muzeul Judetean), pna n sec. al XVI-lea acestea avnd un caracter mai mult gospodaresc-agricol. Au aparut apoi breslele, nfratirile si cor poratiile, care n 1846 Buzau aveau n evidenta: caramidari, olari, fierari, potcovari, lacatus i, caldarari, ciurari, dulgheri, tmplari, zugravi, curelari, dogari, sapunari, lumnar ari, maturari. Secole de-a rndul morile instalate pe iazul morilor" au constituit un element al e conomiei buzoiene. n 1694 se da n folosinta un sant pentru mori", n 1832 existau la Buzau 5 m ori, pentru ca n 1847 sa existe 14. Morile erau stabile si mobile, n sec. XIX aparnd si morile mecanice si cele sistematice. n paralel cu morile se dezvolta brutariile, n 1895 e ste pomenita n documente prima brutarie, pentru ca n 1910 sa existe 19 brutarii si 12 simigerii. Zalhanalele" (macelariile) au aparut pe lnga biserici si mosii (n 1890 e xistau 1a Buzau 10 macelarii), dezvoltndu-se n paralel industria conservelor (carne sarat a, carne afumata, slanina, sunca, pastrama, mezeluri, peste sarat sau afumat).
n 1861 functionau doua stabilimente unde se produceau teracota si tigla si si ncepe activitatea o piua de dimie. Din 1896 exista trei unitati de producerea apelor g azoase, una de produse zaharoase Vulturul de munte", doua de ulei, trei distilerii. n domeniul textilelor, n 1883 functiona o fabrica de postav pe lnga moara Garofild, care prelucra 20.000 kg de lna. n 1912 fabrica Fulga producea fulare, flanele manusi, c iorapi, n 1918 functiona Topitoria de in si cnepa, n 1920 fabrica de vata Hidrofila avea 34 de lucratori. Pe lnga liceul de fete existau un atelier de tesut covoare. n perioada 1900 -1915 s-au nfiintat 6 ateliere pentru producerea frnghiilor, precum si numeroase cojocar ii si tabacarii. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Din 1920 functioneaza fabrici de cherestea si parchet. Zacamintele din zona coli nara Berea -Grajdana au determinat aparitia unor firmei importante specializate n exploatare a petrolului. Traditia Buzaului n domeniul chimiei ncepe cu o fabrica de gaz" (petrol lampant) n 1886 si alte doua fabrici de gaz" n Simileasca n 1890. La 1913| functiona rafinaria Saturn, iar din 1919 si distileria Orion. n 1896 existau la Buzau doua fabrici de sapun si doua de ulei. n aprilie 1928 s-a nfiintat societatea anonima Metalurgica. n 1920 se organizeaza Atelierele C.F.R. cu 60 de lucratori, paralel cu care apar depoul, sectia de lin ii, atelierul de zona, revizia de vagoane etc. Evolutia produsului intern brut n perioada 2001-2005 la nivelul judetului Buzau c unoaste o evolutie spectaculoasa, pe fondul cresterii investitiilor straine si a dezvolt arii ntreprinderilor mici si mijlocii: 2001 2002 2003 2004 2005 1.926,0 2.374,7 3.350,9 4.237,2 4.538,6 Potentialul economic al Buzaului a determinat multe firme nationale si de peste hotare sa-si deschida aici reprezentante, avantajul principal fiind pozitia geo-economica la intersectia drumurilor care unesc marile provincii romnesti, caruia i se alatura potentialul sau natural si posibilitatea de a gasi forta de munca ieftina si bine pregatita. Principalel e concerne care au deschis reprezentante la Buzau: ABB Alsom Power, Agrana Zucker, AIG Life, Air Liquide, Allianz, Arca, Bosch, Canon, Danone, Europharm, Ford, Gealan, Groupe So ciete Generale, ING Nederlanden, Ikea, Kodak, Konica, Lamborghini, Landini, Lukoil, Ma rtelli Europe, Mazda, OMV, Petrom, Raiffeisen Bank, Rompetrol, Romstal, RTC, SAB Brewer y, Shell, Skoda, Vaillant , Veka, Xerox. Societati comerciale active pe forme de proprietate Denumirea formei de proprietate Anii 2001 2002 2003 2004 2005 Societati comerciale active 6.699 6.776 7.032 8.242 8.234 Societati comerciale proprietate de stat 17 12 11 11 9 Societati comerciale proprietate mixta 29 9 11 5 5 Societati comerciale proprietate privata (inclusiv cooperatista, obsteasca, integral privata)
6.653 6.755 7.010 8.226 8.220 Asociatii familiale 1.487 1.665 1.832 1.873 1.758 Persoane independente 7.403 5.953 5.947 5.949 5.789 Numarul societatilor proprietate de stat sau mixta a scazut n perioada 2001 2005, ca si numarul de persoane independente care desfasurau activitati economice. Cadrul le gislativ a fost n schimb favorabil nfiintarii asociatiilor familiale si societatilor comercia le proprietate privata. Societati comerciale active dupa marime Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Denumire indicatori -numar Anii 2001 2002 2003 2004 2005 Societati comerciale active 6.699 6.776 7.032 8.242 8.234 din care: Micro ( 0 9 salariati ) 6.095 6.158 6.380 7.509 7.443 Mici ( 10 49 salariati ) 430 428 462 537 600 Mijlocii ( 50 249 salariati) 134 153 155 160 162 Mari ( peste 250 salariati ) 40 37 35 36 29
2013
n evolutia numarului societatilor comerciale dupa marime se observa cum, pe fondu l restructurarii cu 27% a numarului de societati mari, are loc o crestere cu 22% a microntreprinderilor, cu 28% a ntreprinderilor mici si cu 20% a ntreprinderilor mij locii. Societati comerciale active pe activitati ale economiei nationale Denumirea activitatii Anii 2001 2002 2003 2004 2005 Societati comerciale active 6.699 6.776 7.32 8.242 8.234 din care: Industria extractiva 3 3 4 6 6 Industria prelucratoare 911 952 950 1.033 1.062 Energie electrica si termica, gaze si apa 4 5 7 8 8 Constructii 260 283 302 383 448 Comert 4.284 4.109 4.202 4.889 4.528 Hoteluri si restaurante 215 223 147 151 191 Transporturi, depozitare si comunicatii 297 362 444 524 580 Tranzactii imobiliare 221 266 388 573 707 nvatamnt 4 6 4 6 12 Sanatate si asistenta sociala 119 142 167 199 212 Alte activitati colective, sociale si personale 79 81 86 95 Cele mai mari cresteri sunt n industria extractiva (50%), energie electrica si te rmica, gaze apa (50%) n urma nfiintarii operatorilor privati, precum si n domeniul tranzactiilo r imobiliare -319% urmare a retrocedarilor si dezvoltarii sectorului imobiliar. Evolutia numarului de societati comerciale active n perioada 2001-2005: 6699 6776 7032 8242 8242 0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 2001 2002 2003 2004
2005 Evoluia numarului de societai comerciale active n perioada 2001 -2005 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a n Anexa 1 sunt prezentate principalele societati comerciale din judet, pe domenii si marime. Industrie Dupa nationalizarea din 1948, si n mod special ncepnd cu anii '60 Buzaul a fost industrializat intens, adeseori fortat. S-au dezvoltat astfel industria metalurg ica, industria constructiilor de masini, industria echipamentelor electrotehnice, productia de organe mecanice de asamblare si de garnituri de frna si de etansare, productia de aparat e si echipamente pentru calea ferata, de filtre de apa si ulei pentru autovehicule, i ndustria sticlei, industria lemnului, productia de fire textile, confectii textile si de tricotaje, productia de panouri din beton si de produse ceramice, productia de zahar, lapte si produse din lapte, ulei, bere, carne si produse din carne, productia obiectelor din mase plastice. Alaturi de aceste produse care si gasesc corespondent si pna n 1990, au aparut alte le noi, cum sunt: productia de ncaltaminte, de pulberi metalice pentru sinteza fabricarea electrozilor de sudura, de filtre si sisteme complexe pentru purificarea apei, a parate de purificare a aerului, de piese sinterizate din carburi si pulberi metalice, mobi la si mic mobilier, tmplarie din aluminiu si plastic etc. Principalele unitati industriale au fost nfiintate n perioada 1965 -1975 si erau c oncentrate n zona sudica a municipiului Buzau. Dupa 1989, majoritatea societatilor cu profil industrial si-au restructurat activitatea, astfel nct au aparut societati industri ale noi care au continuat activitatea colosilor industriali de pe platforma industriala buzoiana si care au introdus noi ramuri industriale n circuitul economic al judetului. Revigorarea activitatii industriale locale poate fi atribuita investitorilor str aini, care au facilitat infuzia de capital necesar pentru retehnologizare si restructurare. Af luxul investitorilor straini a nceput n 1995, perioada din care a nceput afirmarea, pe pl an local, companiilor multinationale. La jumatatea anului 2004 n Buzau functionau 570 de fi rme straine sau mixte, doi ani mai trziu numarul lor crescnd la 633. Cele mai multe su nt investitiile italiene (179 de firme), urmate de 79 de firme turcesti, 52 germane , 30 chinezesti, 25 englezesti, 24 frantuzesti si 23 de reprezentante din Moldova, Si ria, Cipru si
Belgia. Pentru cteva produse industriale judetul Buzau este singurul producator din Romnia : aparate de cale ferata, tirfoane de cale ferata, traverse metalice -VAE APCAROM SA; garnituri de frna si elemente de etansare pentru autovehicule -FERMIT SA Rm. Sarat; cord metalic pentru armarea cauciucurilor -CORD SA; pulbere metalica pentru compozitia electrozilor de sudura, ct si pentru sinteriza rea unor piese mecanice sau pentru reconditionarea de piese uzate -HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA; filtre si sisteme complexe de purificare a apei, precum si a altor fluide alimen tare, marca AQUATOR, care nglobeaza cartuse filtrante sau filtrant-absorbante n combinatie cu alte tehnologii de filtrare (dionizare, oxidare cu lumina ultravio leta, ultrafiltrare) -GRUP ROMET SA; Pentru alte cteva produse Buzaul ocupa un loc important n economia nationala: Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a electrozi de sudura, -DUCTIL S.A.;
2013
srma trasa cu continut scazut de carbon, srma zincata, plase sudate, plase mpletite -DUCTIL STEEL SA; parbrize pentru autovehicule -GEROM SA; filtre de aer si de ulei pentru autovehicule -ROMCARBON SA; organe de asamblare pentru industria electrotehnica si electronica (suruburi, sa ibe, piulite, nituri, prezoane etc.) -ELARS SA Rm. Sarat; produse ale industriei de masini si aparataje electrice si electrotehnice -Conta ctoare SA, Elmaflux SRL, Eximprod SRL, Sistem Euroteh SRL, Becomotors SRL, Recomplast SRL, Romplast SA, Stip Prodexpo SRL, Mentenanta AMC SRL s.a. Diversitatea produselor industriei buzoiene este completata cu: geamuri de diver se tipuri, folii termocontractabile, produse injectate si sinterizate din polietilena, prod use termoformate din poliester, produse din mase plastice pentru constructii, panour i termoizolante, tmplarie PVC, tmplarie din otel si aluminiu, confectii metalice, sa ci si pungi din diferite materiale plastice, cazane de abur, cazane de apa fierbinte, fitinguri din otel-carbon, compensatori metalici de dilatatie, geam termopan, utilaj tehnologi c pentru economia nationala, piese de schimb, relee electrice si termice, contactoare, pa nouri electrice, produse din sticla pentru uz casnic, obiecte decorative de sticla, ch erestea, mobila, fire acrilice, fire simple sau rasucite, produse ceramice, zahar, ulei, vinuri, bauturi alcoolice, carne si produse din carne, pine si produse fainoase. Produsul reprezentativ este galle-ul, industria locala cumulnd peste 85% dintre f irmele de profil care activeaza pe teritoriul Romniei. La Buzau a fost nfiintata unica asoci atie a producatorilor de galle-uri din tara. n totalitate, productiile de galle-uri sunt exportate, pietele de destinatie fiind Orientul Extrem Japonia, SUA, Canada, Uniunea Europe ana). La nivelul anului 2006 judetul Buzau se numara printre cele mai industrializate din tara, clasndu-se pe locul al VII-lea n topul national al firmelor, naintea a cel putin ze ce judete cu traditie economica recunoscuta. n top au fost selectionate 74 firme buzoiene, dintre care 20 au ocupat primele trei locuri, firmele premiate acoperind toate domeniile eco nomiei
nationale. Agricultura Agricultura constituie o ramura de baza a economiei buzoiene, relieful variat, c alitatea deosebita a stratului fertil si conditiile climatice favorabile determinnd un pro fil agricol diversificat care include cereale, zarzavaturi, fructe, vinuri, ca si cresterea animalelor (bovine, cai, oi) si apicultura. Vinurile sunt renumite prin premiile si medalii le cstigate la concursuri internationale de anvergura. Dupa 1990 suprafetele agricole au fost farmitate si micii proprietari de terenuri au practicat individual o agricultura de subzistenta, suportnd cu greu costurilor lu crarilor agricole. ncepnd cu anul 1991 au aparut 23 de societati agricole, numarul lor cres cnd constant cu 18 -25 de noi societati pe an. n anul 2006 erau nfiintate 126 de socie tati agricole, 362 de asociatii familiale simple, fara personalitate juridica si 298 de unitati obstesti. De asemenea, 296 de arendasi lucrau 43.824 ha, n timp ce 226.248 ha era u exploatate la nivelul a 115.119 gospodarii individuale. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Societatile agricole cu capital privat si asociatiile agricole, au cautat modali tati de eficientizare a productiei agricole prin concentrarea unor suprafete relativ mar i de terenuri si procurarea utilajelor agricole moderne, situatie ntlnita si n pomicultura si vit icultura. Desi solurile sunt foarte fertile (cernoziomuri), precipitatiile insuficiente si vnturile puternice, n special crivatul, provoaca mari daune, n special n bazinele Sageata, C ostesti Gheraseni si Maracineni, Sapoca. Stricaciuni foarte mari sunt produse culturilor agricole n aceasta zona si de lipsa zapezii din timpul iernilor precum si de ngheturile pute rnice din timpul iernii. Zona de deal este specializata ndeosebi pe cultura vitei-de-vie. pomilor fructife ri si a cresterii animalelor. Predomina plantatiile de vii: podgoria Dealu Mare, centrul viticol de la Pietroasele, podgoria din dealurile Clnaului centrele de la Zarnesti si Blajani. Plantatiile de pomi fructiferi (mai ales mar si prun) se gasesc pe Valea Buzaului, Slanicului s i Rmnicului Sarat ntinsele suprafete cu pasuni din aceasta zona au determinat dezvoltarea sec torului zootehnic -bovinele si ovinele si obtinerea unor fnului, care n mare parte se comercializeaza. Zona montana (de mai mica ntindere) este ocupata cu paduri, pasuni si fnete care o fera conditii favorabile cresterii animalelor, n special ovinelor. Dupa 1990 au dispar ut multe dintre centrele specializate n cresterea animalelor. Sistemul de irigatii care acoperea 9% din suprafata agricola n 1989, aproape a di sparut din cauza lipsei de educatie a agricultorilor, care au distrus sistemul de conducte, dar si din motive financiare. Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta: Suprafata (hectare)/an 2005 2006 2007 Agricola 402.168 402.069 402.069 Arabila 257.673 257.740 257.749 Pasuni 89.241 88.051 89.161 Fnete 28.739 29.856 28.746 Vii si pepiniere viticole 15.406 15.444 15.435 Livezi si pepiniere pomicole 11.109 10.978 10.978 Terenuri neagricole total 208.087 208.186 208.186 Paduri si alta vegetatie forestiera 163.905 163.904 163.904 Ocupata cu ape, balti 11.362 11.417 11.417 Total hectare 610.255 610.255 610.255 Agricultura judetului Buzau n perioada 1989 -2005 a avut o pondere nsemnata la niv
elul tarii. n dinamica perioadei 1989 -2005, suprafata agricola a judetului a scazut d e la 405.027 ha n anul 1989 la 402.120 ha n anul 2005, o scadere cu aproximativ 2.907 h a 1%, ca urmare a mutatiilor petrecute dupa adoptarea legilor funciare, precum si datorita degradarii unor suprafete nsemnate de terenuri agricole. Fata de anul 1989, la ni velul anului 2005 suprafata arabila a scazut cu 13.518 ha (5%), suprafata patrimoniulu i pomicol a scazut cu 2.784 ha (20,6%), ca urmare a taierilor masive de pomi fructiferi facu te de producatorii particulari n perioada anilor 1991 1992, suprafata de fnete cu 3.052 ha (9,8%), suprafata de arbusti fructiferi a scazut continuu, de la 344 ha pna la de sfiintare n anul 2005. Suprafata de 354 ha duzi a disparut aproape n totalitate. A crescut su prafata de pasuni naturale cu 14.840 ha (19,6%), dar, datorita faptului ca nu s-au mai apli cat lucrarile necesare de ntretinere si de mbunatatire, productia de masa verde a scazut continu u. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Suprafata patrimoniului viticol a crescut cu 1.994 ha (15,1%); suprafetele cu vi e altoita pe rod au scazut de la 9.904 ha la 8.641 ha, n schimb, suprafetele cu vii hibride pe rod au crescut continuu, de la 1.639 ha la 6.269 ha n 2005. Analiza principalelor culturi n perioada 2005 2007 indica o dublare a suprafetei cultivata cu leguminoase pentru boabe si o crestere cu 16% a suprafetelor cultivate cu pla nte uleioase (n special floarea soarelui), pe cnd culturile de tutun au fost desfiintate, capsu neriile pe rod au scazut cu 75% si livezile pe rod cu 28%. Terenul arabil n repaus a crescut n 2007 cu aproape 8000 ha, reprezentnd 134% fata de 2006. Suprafata (hectare)/an 2005 2006 2007 Total 243.812 247.808 247.609 Cereale pentru boabe 172.661 170.367 164.511 Leguminoase pentru boabe 795 638 1.687 Plante uleioase 46.153 53.245 53.965 Tutun 60 18 Plante medicinale si aromatice -1.071 114 Cartofi -total 1.446 1.453 1.720 Legume -total 8.304 7.023 8.354 Pepeni verzi si galbeni 3.893 3.566 3.523 Furaje verzi din teren arabil 15.478 15.684 18.932 Furaje verzi anuale 4.172 2.762 5.503 Capsunerii pe rod 11 3 3 Livezi pe rod 9.403 8.843 6.767 Teren arabil in repaus 5.931 5.618 13.921 Judetul Buzau are un potential important privitor la cercetarea stiintifica n agr icultura, prin activitatea desfasurata de urmatoarele statiuni de cercetare si productie: Statiunea de cercetare si productie viti -vinicola Pietroasa; Statiunea de cercetare si productie pomicola Cndesti; Statiunea de cercetare si productie legumicola Buzau; Statiunea de cercetare si crestere a ovinelor Rusetu; Statiunea de cercetare si crestere a vacilor Dulbanu. Statiunea de cercetari de la Pietroasa s-a nfiintat n anul 1893, cnd a-a organizat prima vie experimentala din Romnia, prima scoala de pivniceri precum si prima statie de ave rtizare a bolilor si daunatorilor. Statiunea a produs renumite soiuri de struguri, cum ar fi Tamioasa romneasca, Grasa de Pietroasele, Feteasca Regala, Merlot, Babeasca Neagra si Sauv ignon.
Statiunea de cercetari legumicole a fost nfiintata n 1956 desfasurndu-si activitate a n depistarea atacurilor daunatorilor si cercetarea/selectia legumelor; aici au fos t create varza de Buzau, ceapa Diamant, ceapa Aurie si tomatele timpurii. Statiunea de cercetari si productie pomicola Cndesti se confrunta cu probleme fin anciare. Suprafata de teren arabil este cultivata n special cu cereale -gru, porumb, orz, o rzoaica, mei, plante tehnice, sfecla de zahar, floarea soarelui, soia, rapita, tutun, leg uminoase pentru boabe, mazare, fasole, legume si zarzavaturi, cartof, plante medicinale. Dupa 19 89 au disparut din culturi inul pentru seminte, inul pentru fibra, cnepa. Suprafata cultivata cu gru a fost n general de aproximativ 50 ha, mai putin n anul 2003, cnd s-au nsamntat numai 7,1 ha, fiind un an foarte secetos. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Anul Suprafata totala (ha) Productie medie kg/ha Productie totala (to) 117.007 141.015 139.487 2.124 1990 58.939 1.985 1995 54.005 2.611 2000 55.512 2.520 2003 7.109 300
2013
Pomii fructiferi au cunoscut o crestere a productiei totale cu peste 2 tone, n co nditiile n care suprafata cultivata a scazut cu mai mult de 2,5 ha n perioada 1009 -2003. Pl antatiile de pomi fructiferi contin cu precadere prun, visin, cires, par. Suprafata totala Productie medie Productie totala (ha) kg/ha (to) 1990 11.045 2.702 30.776 1995 9.789 2.502 24.492 2000 9.678 3.201 30.980 2003 9.397 3.520 32.798 Herghelia de la Rusetu, nfiintata n 1919, functioneaza pe lnga RomSilva Buzau si se ocupa cu selectionarea calului de tractiune si curse (trapas). Herghelia de la C islau a luat fiinta n 1894 si se ocupa de selectia cailor pur-snge englez si galop. Cresterea animalelor a cunoscut o mare fluctuatie att ca numar de capete crescute , ct si ca productie de carne, lapte sau lna. Zootehnia este sectorul care a avut cel mai mult de suferit dupa 1990, numarul animalelor a fost ntr-o continua scadere, din cauza de sfiintarii CAP-urilor si a multor unitati specializate din acest sector. Anul 1990 1995 2000 2003 Bovine Porcine Ovine Pasari Albine 171.000 233.000 515.000 24.500.000 44.000 80.000 120.000 307.000 15.100.000 20.000 86.000 126.900 250.000 26.000.000 19.000 96.000 109.000 22.000 24.000.000 17.500
Efectivele de animale, pe categorii, n perioada 2005 2007 au crescut la bovine, o vine, pasari, pasari ouatoare, familii de albine si iepuri, scaznd numarul de porcine, caprine si cabaline.
2005 2006 2007 Bovine 77.660 78.182 79.783 Vaci, bivolite si juninci 45.385 42.195 43.425 Juninci 2.131 2.233 3.184 Vaci si bivolite 43.254 39.962 40.241 Porcine 156.766 160.725 143.937 Scroafe de prasila 7.297 5.700 4.213 Scrofite pentru reproductie 2.027 1.712 1.355 Ovine 188.482 197.441 210.723 Oi si mioare 157.605 182.286 194.338 Caprine 23.014 21.992 21.779 Capre 22.516 21.142 20.425 Cabaline 27.203 25.497 24.408 Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Cabaline de munca 26.103 20.585 20.893 Pasari 3.066.717 3.107.668 4.038.234 Pasari ouatoare adulte 1.401.422 1.466.487 1.642.876 Familii de albine 19.964 27.406 25.301 Iepuri 3945 4.825 5.569
2013
Scaderea numarului de capete de animale a dus n mod normal si la scaderea product iilor de carne, lapte, oua si miere: 1990 1995 2000 2003 Carne total (tone) 50.229 27.036 35.857 34.936 Carne lm\ ine (tone) 16.909 6.142 5.830 8.760 Carne ovine (tone) ".179 4.999 2.829 3.126 Carne porcine (tone) 17.319 9.334 13.678 12.521 Carne pasare (tone) 8.687 6.517 13.472 12.987 Lapte vaca (tone) 817.400 1.299.800 11.919.900 12.572.271 Lapte oaie si capra (tone) 252.000 108.500 80.200 77.300 Lna (tone) 844,9 558,2 406,8 382.1 Oua (mii buc.) 176,7 137,6 138,7 152.1 Miere (tone) 303,5 344 366,2 452 Comert Comertul a luat amploare ndeosebi dupa anul 1300. n secolul al XV-lea se vindeau ( chiar si la export) vite, piei, cereale, miere si se importau: velur, catifea, bumbac, par de camila, piper. Se facea negot cu amanuntul, dar si cu toptanul". n sec. XV -XVI apare come rtul de tranzit. Numeroase documente situeaza Buzaul din prima jumatate a sec. XV-lea pe locul 5 n relatiile comerciale cu Brasovul. Dupa nlaturarea monopolului turcesc (1 829), comertul ia o amploare deosebita. Un rol important n dezvoltarea comertului l-au jucat trgurile" Buzaului, n oborul ca re se desfasura saptamnal, se vindeau cereale, material lemnos, legume si zarzavaturi, animale, produse animaliere, produse de ceramica si chiar forta de munca. Nedeea Penteleu" sau
Trgul de doua tari" a fost pna n sec. XVIII locul unde se facea comert cu lna. Celebr ul trg periodic Dragaica" este atestat documentar n Dania" facuta Alexandru Ipsilanti l a 26 august 1788, care da Episcopiei acest trg cu toate veniturile sale, inclusiv d reptul de monopol asupra desfacerii produselor alcoolice. n Dragaica se comercializau lna, b lanuri, vinuri, cereale, material lemnos, bunuri casnice, produse de manufactura; partic ipau vnzatori si cumparatori locali, dar si din alte judete si din strainatate, n speci al comercianti de stofe englezesti si covoare orientale. n 1863 se ncearca dublarea D ragaicii cu un nou trg -Trgul rului Buzau -care nu va ajunge la rezultatele scontate si nici la faima Dragaicii. n 1865 a luat fiinta camera de Comert Buzau, iar n 1867 a aparut prima banca, n 187 3 se organizeaza hala de peste" n piata mare", iar n 1878 se nfiinta Piata Dacia", importan t centru comercial. Orasul Buzau va cunoaste o dezvoltare comerciala deosebita o d ata cu construirea liniilor de cale ferata Bucuresti -Buzau -Galati (1872) si Buzau -Ma rasesti (1881). n 1895 se nfiinteaza Agentia Buzau a Bancii Nationale (printre primele din tara), Document n lucru
2013
C ili l J d N B a iar n 1896 si o sucursala a Bancii Agricole. Tot din aceasta perioada exista mart urii despre Serviciul de masuri si greutati", ct si despre Serviciul statistici . Comertul se fac ea n aceasta perioada n magazine, pravalii, tarabe, dughene, piata, trg. Dupa 1989 vechile artere comerciale ale Buzaului au nceput sa se reconfigureze. R elund activitatile traditionale din perioada interbelica, au renceput sa functioneze zo nele comerciale Marghiloman, bulevardul Garii si strada Transilvaniei. Artera princip ala a orasului, strada Unirii, a devenit n timp cea mai folosita zona comerciala, aici putnd fi ntlnit comertul sub toate formele lui de servicii. Zona centrala, strada istorica Cuza Voda, zona Bazarului cu Piata Teatrului si bulevardul Balcescu s-au dezvoltat sub idee a desfasurarii unui comert de elita. La nivelul judetului se identifica zone comer ciale dezvoltate de-a lungul principalelor artere de circulatie: Maracineni, Posta Clna u, Oreavu (Rmnicu Sarat), Merei. Aparitia show-room-urilor si reprezentantelor diferitelor firme (multinationale sau romnesti) a constituit un alt pas nainte. Pozitia geo strategica n cadrul teritoriu lui national a atras multe firme de distributie naintea altor zone. Autoritatile locale s-au implicat n modernizarea activitatilor de comert prin con struirea sau renovarea pietelor de legume si fructe; n municipiul Buzau a fost data n folos inta o piata de marfuri industriale si s-a modernizat zona comerciala a Bazarului. n anul 2006 n Buzau functionau peste 5.000 de firme avnd ca activitate principala comertul. Servicii Piata serviciilor locale se mparte n doua categorii: traditionale si postdecembris te. Societatile URBIS, Piete Trguri si Oboare, RAM (desprinse din fosta Gospodarie Lo cala), Posta si Romtelecom au constituit infrastructura traditionala a fostelor servici i concentrate care a ramas tributar mentalitatilor nvechite pentru care investitiile, n sensul e ficientizarii activitatilor si a ridicarii standardelor de calitate nu au reprezentat o priori tate. Acesta este motivul pentru care piata serviciilor publice buzoiene a nregistrat multi ani def iciente n asigurarea apei potabile, apei menajere, a agentului termic ori a serviciilor de apa-canal.
S-au reabilitat retelele de transport a agentului termic prin implementarea unor proiecte finantate din surse externe si s-au contorizat consumatorii. Programele implemen tate de societatile URBIS si Piete Trguri si Oboare au urmarit reabilitarea pietelor agro alimentare si amenajarea trgului Obor ca actiuni principale care au marcat o evolutie n calit atea serviciilor catre populatie. Posta si Romtelecom s-au adaptat la timpurile moder ne asigurnd servicii de posta electronica, posta rapida, transferuri bancare on-line , telefonie fixa digitala, internet si televiziune prin cablu. Sectorul particular are o reprezentare elevata doar la nivelul serviciilor de po sta prin prezenta firmelor de profil multinationale si nationale. Serviciile utilitare de energie electrica, gaze, apa-canal sunt reprezentate pe piata particulara de opt firme, iar la nivelul salubrizarii acestea sunt concesionate sau n administrarea primariilor teritorial e. Telecomunicatiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, doua firme nationale asigurnd servicii de telefonie fixa, internet si cablu TV. Piata serviciilor de comunicatie modern a este completata de firme specializate pe internet, receptoare digitale si de toti ope ratorii de telefonie mobila cu acoperire nationala. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Piata imobiliara numara 524 firme de tranzactii imobiliare nregistrate la nivelul anului 2006. Numarul firmelor considerate active nu este mai mare de 60, concentrate n p roportie de 97% pe raza municipiului Buzau. Serviciile de transport marfa a evoluat treptat, pe masura ce agentii economici acumulau capital si considerau ca pot dezvolta, la nivelul firmelor, inclusiv activitati de transport. n general, si datorita prevederilor legislative n domeniul transporturilor si mediu lui, serviciile de transporturi marfa se desfasoara la standarde ridicate, fiind nregi strati 1.780 operatori. Serviciile de transporturi persoane s-au dezvoltat aleatoriu, n principal n functi e de marimea aglomerarilor de populatie. Procesul de privatizare prin care a trecut f osta ntreprindere judeteana de transport persoane nu a avut mbunatatit calitatea servic iilor, n principal din cauza dotarii depasita tehnic n proportie de 85%. La nivelul anului 2006, pe teritoriul judetului Buzau circulau 384 de autoturisme tip microbuz pentru trans port persoane. Activitatea de referinta privind transportul de persoane se desfasoara la nivelul municipiului Buzau, unde sunt nregistrate 400 de autoturisme care functioneaza n r egim de taxi (280 de autorizatii pentru persoane juridice si 120 pentru persoane fizi ce) si alte 103 autoturisme care functioneaza n regim de maxi-taxi. La nivelul anului 2006, media locala acoperea ntreg spectrul de manifestare si co municare, cu patru posturi de televiziune locala si sase televiziuni cu acoperire national a, prin corespondenta, sase posturi de radio cu redactii functionale n Buzau, trei ziare cotidiene si doua saptamnale, doua reviste cu aparitie lunara n domeniul economic si una n domen iul cultural, inclusiv mai multe editii electronice sporadice. n Buzau sunt prezente 19 banci comerciale cu 21 de sucursale, la care se adauga t rezoreria statului si Directia Judeteana a Finantelor Publice. CEC detine agentii n aproape toate comunele, iar alte cinci sucursalele bancare au agentii si n teritoriu. Cele mai multe apartin Bancii Romne de Dezvoltare (patru n municipiul Buzau, una n municipiul Rmnicu Sarat si una la Berca), Raifeissen Bank (patru n municipiul Buzau, una la Rmnicu Sarat s i una la Nehoiu), Bancii Comerciale Romne (trei n municipiul Buzau si una n Rmnicu Sarat) si Bancii Transilvania (trei locatii n municipiul Buzau si una n municipiul Rmnicu Sarat).
Turism Principalele tipuri de turism practicate n judetul Buzau sunt: turismul de circul atie, care se poate organiza n tranzit, pe traseele care strabat judetul; turismul de sejur, nde osebi n statiunea Sarata Monteoru; turismul viticol, n podgorii, unde sunt organizate deg ustari de vinuri si unde sunt organizate serbari traditionale; turismul rural, ecologic si cultural, organizat pe Valea Buzaului, Slanicului sau Valea Rmnicului, cu cazare si masa n pensiuni agroturistice, unele din ele cuprinse n circuitul european. Atractiile turistice pot fi grupate n doua mari categorii naturale si antropice. Zona de munte cu peisaje naturale foarte putin antropizate ofera turistilor posibilitate a de a vizita regiuni aproape virgine. n zona muntilor Buzaului se gasesc numeroase trasee turi stice. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Fiecare localitate are n componenta obiective turistice antropice. Cele mai renumite sunt Tabara de sculptura n aer liber de la Magura, manastirile de la Ciolanu, Tisau si Ratesti, lacul de acumulare Siriu, statiunea balneo-climaterica Sarata Monteoru, case memoriale, numeroase monumente istorice: n municipiul Buzau Palatul Episcopal, Palatul comunal, Complexul Marghiloman, Casa Vergu Manaila, Muzeul de Istorie, Biblioteca Judeteana iar n Rmnicu Sarat -Complexul Brncovenesc.
2013
Ca entitate etnografica n care se ntrepatrund elemente specifice ale culturii popu lare romnesti din cele 3 provincii care se ntlnesc aici Muntenia, Transilvania si Moldov a, judetul Buzau apartine tipologic specificului national. n afara de obiceiuri si t raditii, judetul Buzau mai conserva si cntece stramosesti n forme aproape nealterate, care dupa expresia lui Alecu Russo, constituie arhiva acestor meleaguri . Pentru zona Buzaului, n mod deosebit la Lopatari si Mnzalesti, ntre decoratiunile d e interior se remarca tesaturile din par de capra, folosite la presuri si peretare . Obiectele de acest gen confectionate de cunoscuta creatoare populara Adela Petre sunt adevara te tapiserii ale epocii moderne. Un element etnografic distinct este portul popular specific zonei, care poate fi admirat astazi mai mult n colectiile muzeale, el fiind utilizat cu deosebire la sarbatori , n zonele cu traditii folclorice. n ansamblul sau, costumul popular buzoian se nscrie n tipul ca rpatic, ale carui origini se afla n portul populatiei dacice. Costume populare ntr-o forma nealterata se mai gasesc n zonele de munte (Gura Teghii, Chiojdu, Catina si Calvi ni), pe Valea Rmnicului (Podgoria, Pardosi, Puiesti). Produsele traditionale buzoiene care au fost atestate, prin nscriere n Registrul N ational, conform Ordonantei 690/2004, sunt urmatoarele: crnatii de Plescoi, pastrama de Pl escoi, babicul, covrigii de Buzau produsi de SC Boromir SA, brnzeturile din lapte de cap ra: cascaval si brnza de burduf al SC Euroferma SA, vrzovul de pastrav produs de Vasil e Manole din Sageata, vinul Tamioasa Romneasca a Statiunii Pietroasele, tuica de Patrlagele produsa de Viorel Stefan, pinea taraneasca a SC Ginar Prod din Buzau. Principalele zone turistice sunt urmatoarele:
rezervatii naturale: Vulcanii noroiosi (Berca); Chihlimbarul de Buzau (Colti); Padurea Lacurilor (Bisoca); Dealul cu lilieci (Cernatesti); Culmile Siriului (Si riu); asezari religioase: Complexul de biserici si chilii rupestre (Bozioru, Colti, Br aesti); Episcopia Buzaului (municipiul Buzau); Mnastirea Ciolanu (Tisau); Ansamblul foste i mnastiri Adormirea Maicii Domnului (municipiul Rm. Sarat); Mnastirea Ratesti (Berc a); Document n lucru
2013
C ili l J d N B a monumente ale naturii: Focul viu (Lopatari); Piatra Alba La grunj (Mnzalesti) Asezari si necropole din epoca bronzului: fortificatii dacice Dava dacica (Vernesti), cultura Monteoru, castrul postroman si termele de la Pietroasele; parcuri dendrologice: Parcul Monteoru (Merei), Parcul Marghiloman (municipiul Buzau); statiuni si situri: Sarata Monteoru (Merei), Tabara de sculptura Magura (Tisau). Statiunea Sarata Monteoru i datoreaza statutul de statiune balneoclimaterica, comerciantului grec Grigore Stavri, devenit peste ani boierul Grigore Constantin escu Monteoru. Statiunea este situata la 86 m altitudine, la doar 18 km de orasul Buz au, nconjurata de dealuri mpadurite si terase pe care se cultiva vita-de-vie. Factorii terapeutici naturali sunt reprezentati de izvoare cu ape minerale sarate, iodurate, bromurat e, calcice, magneziene, sulfuroase si de namolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase. Rezultate remarcabile sunt obtinute n special la tratarea afectiunilo r aparatului locomotor (reumatismale degenerative, articulare, posttraumatice), afectiunilor ginecologice, gastro-intestinale si hepato-biliare. Baza de tratament a statiunii ofera facilitati pentru: bai calde cu apa minerala si bazine aflate n aer liber, hidroterapie, electroterapie, magnetoterapie, ultrasunete, ae rohelioterapie, cure interne cu apa minerala, gimnastica medicala, masaj, activitati sportive. Turismul cunoaste o amploare mai mare n perioada calduroasa, n sezonul rece fiind dezvoltat mai ales n perioada sarbatorilor de iarna. Principalele structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica Structuri de primire turistica Anii 2001 2002 2003 2004 2005 Total 34 36 38 30 49 din care: Hoteluri 10 10 10 8 12 Hanuri si moteluri 7 7 8 5 6 Vile turistice 2 3 3 -Campinguri 1 1 1 -1 Tabere de copii 3 3 3 3 3 Pensiuni turistice urbane 1 1 2 4 Pensiuni turistice rurale 8 8 11 18 n perioada 2001-2005 numarul hotelurilor, hanurilor si motelurilor a ramas aproxi mativ constant, dezvoltndu-se nsa foarte mult pensiunile turistice urbane si rurale. Baza tehnico-materiala este destul de bine reprezentata, aproape jumatate din lo
curile de cazare fiind n hoteluri de una-trei stele -aproximativ 500 n municipiul Buzau, pes te 350 n Sarata Monteoru, peste 70 n Nehoiu. Alte 200 de locuri de cazare sunt oferite de Document n lucru
2013
C ili l J d N B a moteluri si 300 n hanuri, situate de-a lungul drumurilor nationale. Pensiunile ag roturistice sunt amplasate n special n regiunea de deal si de munte. Numarul de turisti cazati n structurile de primire n anul 2005 este n crestere cu 3 1% fata de 2001, cu cresteri spectaculoase de 767% n pensiunile turistice urbane si de 32 0% n pensiunile turistice rurale.: Anii Structuri de primire turistica 2001 2002 2003 2004 2005 Total 48.222 50.192 61.304 68.224 63.226 din care: Hoteluri 33.108 34.460 38.792 38.061 34.441 Hanuri si moteluri 4.903 4.764 10.194 12.100 10.277 Vile turistice -Campinguri 687 -160 Tabere de copii 8.894 8.961 10.993 9.022 Pensiuni turistice urbane 368 308 972 2.825 Pensiuni turistice rurale 1.706 2.322 5.465 5.462 Turisti cazai n structurile de primire n anul 2005 55.4% 16.5% 0.3% 14.5% 4.5% 8.8% -Hoteluri -Hanuri si moteluri -Campinguri -Tabere de copii -Pensiuni turistice urbane -Pensiuni turistice rurale Majoritatea structurilor de cazare se gasesc n jurul municipiului Buzau, departe de principalele atractii turistice ale judetului. n judet nu se gaseste nicio unitat e de cazare de patru sau cinci stele. Baza tehnico-materiala este completata cu spatii de agrement si distractie: tera se, baruri, piscine, discoteci, terenuri de sport, cluburi, majoritatea situate n jurul maril or unitati hoteliere. 4.4 Infrastructura tehnico-edilitara Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de ut ilitati publice adoptata prin Hotarrea Consiliului Judetean Buzau nr. 6/2007, are ca obiectiv fun damental ndeplinirea angajamentelor care vizeaza domeniul serviciilor comunitare de utilit ati publice pe care Romnia si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europea na. Strategia judeteana are orizont 2022 si este destinata accelerarii, modernizarii si dezvoltarii
infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilitati p ublice. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Serviciile comunitare de utilitati publice avute n vedere sunt serviciile de inte res public comunal, orasenesc, municipal, judetean si / sau intercomunal -nfiintate si organ izate de autoritatile administratiei publice locale, gestionate si exploatate sub conduce rea / coordonarea, responsabilitatea si controlul acestora prin care se asigura urmato arele utilitati: alimentarea cu apa; canalizarea si epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea si evacuarea apelor uzate; salubrizarea localitatilor si managementul deseurilor so lide; alimentarea cu energie termica n sistem centralizat; transportul public local; il uminatul public. Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de ut ilitati publice si propune urmatoarele obiective generale: atingerea conformitatii cu prevederile legislatiei Uniunii Europene aplicabile serviciilor comunitare de utilitati publice; respectarea angajamentelor asumate de Romnia cu privire la implementarea acquis-lui comunitar aplicabil serviciilor comunitare de utilitati publice; atingerea conformitatii cu standardele comunitare privind calitatea si cantitate a serviciilor comunitare de utilitati publice; cresterea capacitatii de elaborare, promovare si finantare a proiectelor de inve stitii aferente infrastructurii de interes local; cresterea graduala a capacitatii de autofinantare a serviciilor comunitare de ut ilitati publice si a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, corespunzator nivelelor acceptate n Uniunea Europeana; satisfacerea cerintelor de interes public ale colectivitatilor locale si crester ea bunastarii populatiei; modernizarea si dezvoltarea serviciilor comunitare de utilitati publice si a infrastructurii tehnico-edilitare aferente, deschiderea pietei, eficientizarea furnizarii/prestarii serviciilor si cresterea calitatii acestora. Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de ut ilitati publice are o abordare coerenta si exhaustiva pentru asigurarea n toate comunitatile jude tului a unui nivel al serviciilor de utilitati publice similar cu cel din zona urbana. C onsiliul Judetean Buzau a stabilit ca politica dezvoltarea serviciilor comunitare de util itati publice n
toate localitatile judetului prin planuri directoare pe arii geografice care def inesc responsabilitati cu delimitare pe zone economice. Corespunzator acestei politici strategice declarate de a se crea un echilibru ntr e toate cele 87 de unitati administrativ-teritoriale. Au fost determinate 13 zone economice d istincte stabilite astfel: 1. Valea Buzaului (cursul superior si mediu): Siriu, Nehoiu, Gura Teghii, Colti, Panatau, Patrlagele, Cislau, Magura, Unguriu, Viperesti, Berea, Vernesti, Tisau, Maracineni, Buzau; 2. Valea Chiojdului: Chiojdu, Catina, Calvini; 3. Valea Balaneasa: Braesti, Odaile, Bozioru, Cozieni, Prscov; 4. Valea Saratelului: Chiliile, Canesti, Scortoasa; Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 5. Valea Slanicului: Bisoca, Sarulesti, Lopatari, Mnzalesti, Vintila Voda, Beceni, Cernatesti, Sapoca; 6. Valea Clnaului: Valea Salciei, Pardosi, Margaritesti, Murgesti, Zarnesti, Blajani , Racoviteni, Posta Clnau; 7. Valea Rmnicului: Buda, Topliceni, Grebanu, Podgoria, Rmnicu Sarat, Valea Rmnicului, Rmnicelu, Puiesti; 8. Dealul Istrita: Naeni, Breaza, Pietroasele, Sahateni; 9. Valea Sarata: Merei, Ulmeni, Movila Banului, Mihailesti, Florica, Amaru, Glodeanu Sarat; 10. Valea Buzaului (cursul inferior): Vadu Pasii, Galbinasi, Sageata, Cilibia, C. A. Rosetti, Robeasca; 11. Cmpia Buzaului: Bradeanu, Glodeanu Silistea, Scutelnici, Padina, Pogoanele; 12. Valea Calmatuiului: Stlpu, Tintesti, Costesti, Gheraseni, Smeeni, Luciu, Largu, Rusetu; 13. Cmpia Rmnicului: Boldu, Balta Alba, Vlcelele, Ghergheasa, Ziduri, Balaceanu, Cochirleanca. Alimentare cu apa si canalizare Reteaua hidrografica a judetului Buzau cuprinde patru mari bazine: bazinul hidrografic Buzau, cu rul Buzau ca si curs principal de apa, cu afluentii Basca, Basca Chiojdului, Balaneasa si Slanic. n acest bazin hidrografic se regase sc lacurile artificiale Siriu si Cndesti si lacurile naturale Balta Alba si Amara; bazinul hidrografic Rm Sarat, cu rul Rm. Sarat ca si curs principal de apa; n aces t bazin afluentii sunt de mica importanta; bazinul hidrografic Calmatui, cu rul Calmatui ca si curs principal de apa; bazinul hidrografic Sarata, cu rul Sarata ca si curs principal de apa. Cele 4 surse subterane de apa identificate n zona hidrografica a Buzaului sunt GWIL02/ n Muntii Ciucas; GWIL05/ n conul aluvionar Buzau; GWIL06/ n lunca rului Calmatui; GWIL 12/ n cmpia Gherghitei. n judet opereaza 5 statii de tratare a apei si 52 statii de clorinare. Canalizare
a cuprinde 23 de statii de epurare municipale si industriale2. Alimentarea cu apa potabila prin instalatii centralizate se realiza n anul 2008 n 46 (5 orase si 41 de comune) din cele 87 de localitati ale judetului. Situatia retelelor de alimentare cu apa si canalizare, n perioada 2005-2007 nu cu noaste cresteri semnificative nici n sectorul distributiei apei potabile nici la canaliz are: 2005 2006 2007 Lungimea totala a retelei simple de distributie a apei potabile 1.352 1.380,9 1. 389,4 Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare 211 219,4 224,3 Judetul Buzau are n pregatire o aplicatie de finantare din POS Mediu, estimata a fi finalizata n perioada 2010-2013. Aplicatia de finantare este pregatita printr-un proiect de 2 Sursa: PDR 2007-2013 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Asistenta Tehnica finantat din fonduri ISPA si n prezent se afla n etapa de aproba re a Master Planului si elaborare a studiului de fezabilitate3. Lungimea totala a retelei de distributie a apei potabile este de circa 872 km, d in care 37% n zona urbana. Media ratei de conectare este de 53,2%, 261.000 din cei 490.000 de locuitori fiind conectati la sisteme de furnizare a apei potabile. Furnizorii de apa potabila din judetul Buzau sunt SC COMPANIA DE APA SA Buzau (fosta RAM BUZAU), SC IGO-SERV SA Berca si SC ACVATERM SA Rm. Sarat, acestia asigurnd serviciile de furnizare a apei potabile si colectare a apelor uz ate pentru municipiul Buzau, doua orase si 20 de comune. Principalul operator de servicii d in judet este COMPANIA DE APA Buzau, care deserveste municipiul Buzau si comunele nvecinate. n anul 2007 numarul de angajati al Companiei a fost de circa 275 de per soane, tarifele practicate de aceasta fiind de 1,54 lei/m pentru apa potabila si 0,61 le i/m pentru apa uzata. Reteaua colectoare cuprinde circa 220 km, rata de conectare fiind de circa 35 % (140.000 P.E. conectati din populatia echivalenta de 556.000 P.E.) Localitatile dotate cu facilitate de epurare a apelor uzate: Localitatea Treapta de epurare Starea functionala Buzau Secundar Da Rm. Sarat Secundar Da ehoiu Mecanic Da Patrlagele Secundar Nu Pogoanele Secundar Da Merei Mecanic Nu Prognozele privind cererea de apa n judetul Buzau4: 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037 Conectati la reteaua de apa potabila pers 266.264 334.141 377.753 404.227 426.101 443.786 434.962 419.011 Total populatie conectata % 54,86 69,63 79,47 86,48 92,85 99,20 100 100 evoi casnice m/zi 29,289 36,755 41,553 44,465 46,871 48,816 47,846 46,091 evoi noncasnice m/zi 11,420 13,394 14,657 15,430 16,078 16,599 16,256 15,693 Pierderi de apa
m/zi 10,123 12,548 14,105 15,049 15,830 16,461 16,127 15,536 Total necesar apa m/zi 50,833 62,698 70,315 74,943 78,779 81,876 80,229 77,320 Continuarea ncalzirii globale si reducerea precipitatiilor vor duce la dificultat i n asigurarea necesarului de apa pentru populatie si activitati economice, dificult ati accentuate de cresterea gradului de poluare care impune eforturi financiare suplimentare pe ntru epurare. 3 www.mmediu.ro 4 Conform Master Plan Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Prognozele privind debitele de apa uzata si gradul de poluare pentru judetul Buz au5: 2010 2013 2015 2018 2021 2025 2030 2037 Populatie conectata la SEAP Pers 149.504 176.412 194.351 336.335 342.840 348.395 348.767 349.139 Total populatie conectata P.E. 159.270 215.474 252.944 402.426 408.931 414.486 414.858 415.230 Apa uzata menajera m/zi 19.904 26.521 30.933 49.900 50.734 51.449 51.485 51.521 Apa uzata industriala m/zi 5.224 7.288 8.663 10.202 10.251 10.290 10.312 10.334 Apa din infiltratii m/zi 7.539 10.143 11.879 18.031 18.295 18.522 18.539 18.556 Total apa uzata colectata m/zi 32.667 43.952 51.475 78.133 79.280 80.260 80.336 80.411 Gradul de poluare t/an 3.488 4.719 5.539 8.813 8.956 9.077 9.085 9.094 Pentru judetul Buzau au fost identificate 67 de aglomerari privind apele uzate. umar total Localitati 486 Clustere 38 0 < aglomerari < 2.000 P.E. 23 2.000 < aglomerari < 10.000 P.E. 40 aglomerari > 10.000 P.E. 4 n ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila, au fost identificate 23 de zone d e alimentare cu apa potabila bine dezvoltate, cteva aglomerari fiind deja conectate la un sist em centralizat de distributie a apei potabile6. Situatia finantarilor accesate n judetul Buzau pentru realizarea retelelor de apa si canalizare, la data de 10.06.2008, se prezinta astfel7: ISPA Phare Sapard 46,3 km n municipiul Buzau; 7 km n municipiul Rm. Sarat; 23 de proiecte;
HG 577 -17 km n 4 comune (prin proiectul Alimentare cu apa a comunelor situate pe Valea Slanicului din prul Jgheab); n prezent este n derulare proiectul Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa a comunelor Sapoca si Maracineni; HG 687/1997 2 proiecte;
OG 7/2006 23 de proiecte pentru realizarea lucrarilor de alimentare cu apa, canalizare si epurarea apelor uzate. Pentru colectarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale nu au fost depuse proiecte. 5 Conform Master Plan 6 Conform Master Plan 7 Vezi Anexa nr. 2 -Situatia retelelor de apa si canalizare din judetul Buzau la data de 10.06.2008 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Necesarul total pentru judetul Buzau cuprinde 4.354,47 km retele de apa si 4.354 ,47 retele de canalizare. n 64 din cele 87 de localitati, s-au realizat lucrari partiale, da r n restul de 23 de localitati, toate din mediul rural, nu exista alimentare cu apa sau canalizar e. Situatia celor 64 de localitati cu alimentari sau canalizari partiale cuprinde 1 .531,63 km retele de apa (din necesarul de 3.277,47 km) si 219,06 km retele de canalizare ( din necesarul de 3.277,47 km). Retelele de alimentare cu apa potabila se caracterizeaza prin vechime si grad av ansat de uzura, cu implicatii majore n asigurarea necesarului si calitatea apei potabile d estinata consumului populatiei. Programul de reabilitare, modernizare si constructie a sistemelor de colectare s i a statiilor de epurare are 31 decembrie 2018 termen final de realizare n toate localitatile j udetului. Pna la sfrsitul anului 2015 Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii se rviciilor comunitare de utilitati publice propune realizarea sistemelor centralizate de al imentare cu apa, acestea reprezentnd investitii n valoare de 75.523.000 euro pentru realizarea a 2.746 km de retele de apa, pentru 70% din populatie pna n 2010 si 100% din populatie pna n 2018. Statiile de epurare vor deservi 51% din populatie pna n 2010, crescnd la 61% n 2013, 77% n 2015 si 100% n 2018. Situatia privind alimentarea cu apa, canalizarea si epurarea apelor uzate, colec tarea, canalizarea si evacuarea apelor pluviale la data de 31.07.2006, pe cele 13 zone economice, se prezinta astfel8: 8 Date preluate din Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii servicii lor comunitare de utilitati publice Document n lucru
2013
C ili l Jud N B a Alimentare cu apa Canalizare si epurare ape uzate Colectare, canalizare si evacu are ape pluviale Zona economica Lungime strazi (km) r. total de gospodarii Lungimea totala retele de apa (km) r. de gospodarii racordate la retea Lungimea retele de canalizare (km) r. de gospodarii racordate la retea Lungimea retelelor de canalizare pluviala / lungime canale colectoare r. de gospodarii racordate la retea Valea Buzaului I 717,19 66.061 396,067 24.841 138,6 12.863 188,66 / 0 3.768 Valea Chiojdului 103 3.341 41,8 1.252 --0 / 0 Valea Balaneasa 269,8 2.788 63,2 527 1,5 -18 / 0 Valea Saratelului 70 670 18 303 --0 / 0 Valea Slanicului 521,37 7.736 136,8 3.313 1,3 106 0 / 0 Valea Clnaului 257,55 6.252 73,15 1.663 --70,75 / 0 1.447 Valea Rmnicului 467,8 11.786 241,9 10.897 58 2.286 118,9 / 0 Dealul Istrita 235 4.814 92,5 2.210 --57 / 0 Valea Sarata 410,1 5.545 34,8 1.026 2 210 26 / 10 Valea Buzaului II 303,5 9.247 26,25 1.328 --191 / 16,5 60 Cmpia Buzaului
263,86 8.429 86,5 2.814 2,9 86 51,5 /51 1.670 Valea Calmatuiului 251,9 8.936 45,7 195 -926 28 / 0 Cmpia Rmnicului 202 6.747 30,2 250 --0 / 0 Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Infrastructura de drumuri
2013
Situatia drumurilor publice n judetul Buzau la 31.12.2005: Drumuri publice -total Din care modernizate Cu mbracaminti rutiere usoare Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp de teritoriu Total la nivel national 79.904 21.248 20.915 33.5 Regiunea Sud-Est 10.856 2.108 4.016 30,4 Judetul Buzau 2.646 334 883 43,4 Drumurile publice din judetul Buzau reprezinta 3% din totalul la nivel national si 24% din totalul la nivel regional. Situatia este nsa nefavorabila din punct de vedere al lungimii drumurilor modernizate 0,02% din totalul national, respectiv 0,16% din totalul regional. Drumurile cu mbracaminti usoare reprezinta doar 0,04% , respectiv 22% d in totalul national, respectiv regional. Densitatea drumurilor publice este superio ara valorilor nationale (cu 23%) si regionale (30%). Evolutia infrastructurii de drumuri, n perioada 2005 2005 2006 2007 Lungimea drumurilor publice total: 2.646 2.646 2.646 modernizate 334 334 334 cu mbracaminti usoare rutiere 883 883 898 Lungimea drumurilor nationale total: 322 322 322 modernizate 322 322 322 pietruite 607 607 593 de pamnt 822 822 821 Lungimea drumurilor judetene si comunale total: 2.324 2.324 2.324 modernizate 12 12 12 cu mbracaminti usoare rutiere 883 883 898 pietruite 607 607 593 de pamnt 822 822 821 n anul 2008, starea de viabilitate a drumurilor judetene din judetul Buzau era urmatoarea: Lungime totala (km) 2007:
Beton (km) Pamnt (km) Pietruit (km) Asfalt (km) 956,58 11,50 41,641 250,271 653,168 Starea de viabilitate a drumurilor judetene n anul 2008 este detaliata n Anexa 3. Din 182 de poduri pe drumuri judetene, la 31.12.2005 doar 5 erau n stare tehnica buna, 143 n stare satisfacatoare si 44 n stare nesatisfacatoare. Podurile n stare tehnica satisfacatoare pot fi aduse la starea tehnica buna prin lucrari de ntretinere curenta si periodica. Starea de viabilitate a podurilor pe drumurile judetene la 31.12.2005 este prezentata n Anexa nr. 4. Lungimea strazilor orasenesti din judet n perioada 2005 2005 2006 2007 Total strazi orasenesti: 439 414 425 Document n lucru 2007:
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Strazi orasenesti modernizate 328 330 331
2013
Consiliul Judetean Buzau are n administrare o retea de drumuri judetene cu o lung ime de 956,8 km. n fiecare an, administratia judetului Buzau aloca sume considerabile de stinate efectuarii de lucrari de reparatii si mbunatatire a unor tronsoane de pe aceste d rumuri, potrivit necesitatilor identificate de catre specialistii Directiei pentru Admin istrarea Patrimoniului si Investitii din cadrul Consiliului Judetean Buzau. Prin realizar ea acestor lucrari, se urmareste asigurarea unui trafic rutier n conditii ct mai bune pentru toti cei care folosesc aceste drumuri, localnici sau turisti. Starea de viabilitate a drumuril or judetene, comunale si satesti, a podurilor si podetelor la 1 martie 2009, pe localitati, e ste prezentata n Anexa nr. 5. n vederea mentinerii viabilitatii celor 956,8 km de drumuri de interes judetean, printre lucrarile de anvergura efectuate n ultimii ani se numara lucrari de ntretinere cur enta a drumurilor si podurilor (550 km n cursul anului 2006), lucrari destinate asigurar ii sigurantei circulatiei (amplasare de indicatoare rutiere si parapet deformabil), ntretinere drumuri prin balastare, reparatii mbracaminti asfaltice prin plombare. La acestea s-au adaugat definitivari ale lucrarilor facute pentru eliminarea urmarilor calamitat ilor naturale produse n anul 2005. Este vorba de 7 poduri la Zeletin, Patrlagele, Panatau, Chili i -2, Nehoiu, Buda si reparatii de drumuri n zone cu alunecari de teren. n anul 2007 au fost realizate tronsoane de drumuri care nu au facut obiectul lucrarilor de reabilita re n ultimii ani, n zonele Mitropolia -Scutelnici, Sahateni, Buda, Cislau, C. A. Rosetti, Marg aritesti, Puiesti, Tisau, Valea Salciei. Pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii de drumuri, Consiliul Judete an Buzau a elaborat si depus spre evaluare n cadrul Programului Operational Regional axa pri oritara 2 mbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale un numar de 4 proie cte: Modernizarea infrastructurii de acces la zonele turistice cu potential demonstra t ale judetului Buzau prin care se vor reabilita 57,8 km de drumuri judetene; Modernizare drum judetean DJ 203K, Km 75+000 105+000, Vintila Voda Plaiul Nucului, Judetul Buzau;Reabilitare DJ 203K, km 116+000 127+600, Gura
Teghii
Nehoiasu, judetul Buzau;
Reabilitare DJ 203H, km 0+000 -16+000, Rmnicu Sarat -Buda, judetul Buzau. Din pacate, aceste proiecte nu sunt corelate cu proiectele de dezvoltare a infra structurii de transport din judetele vecine, n contextul n care una din cauzele principale ale d isparitatilor de dezvoltare inter si intra-regionale o reprezinta accesul diferit al regiunilo r la infrastructura de transport judeteana. Prin Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri si poduri judetene (st rategie sectoriala prioritara a judetului Buzau) se va realiza diagnosticarea infrastruc turii de drumuri si poduri judetene din punct de vedere al starii de viabilitate a acestora, a su melor alocate si a continutului programelor de lucrari aprobate, a racordarii coerente a retelei ju detene la reteaua nationala si europeana. Transport public local Programul multianual privind transportul public local pna n anul 2017, cuprins n An exa 4 a Strategiei judetene privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare d e utilitati publice prevede o suplimentare a numarul de masini cu 130, valoarea estimata a a cestora Document n lucru
2013
C ili l J d N B a fiind de 14.425.000 euro. 37 dintre acestea, n valoare de 12.150.000 euro sunt pr evazute a fi achizitionate la nivelul municipiului Buzau, din fonduri proprii. Biroul de transport public judetean este constituit si functioneaza n baza Legii nr. 92/2007 privind serviciile de transport public local si a ordinului nr.353/2007 al minis trului internelor si reformei administrative pentru aprobarea Normelor de aplicare a Le gii serviciilor de transport public local nr. 92/2007. Prin Hotarrea Consiliului Judetean Buzau nr. 50/2008 modificata si completata cu Hotararea Consiliului Judetean Buzau nr.70/2008 a fost aprobat Programul judetea n de transport public de persoane prin servicii regulate cu valabilitate 2008-2011, a ferent judetului Buzau, aflat n derulare. Acest program cuprinde un nr. de 133 trasee ju detene deservite de un numar de 49 operatori de transport rutier ce utilizeaza un numar de 163 autovehicule. De asemenea la nivelul judetului Buzau s-au eliberat un numar de 3 4 licente de traseu pentru curse regulate speciale n scopul transportarii elevilor la si de la institutiile de nvatamnt si a salariatilor la si de la locul de munca. n anul 2010 urmeaza sa se faca actualizarea Programului judetean de transport pub lic de persoane prin servicii regulate n vederea corelarii acestuia cu nevoile de deplas are ale populatiei. Gestionarea deseurilor Sistemul de gestiune a deseurilor n judetul Buzau se caracterizeaza prin: pre-colectare si colectare preponderent n amestec a deseurilor municipale; populatia deservita cu servicii de salubritate (la nivelul anului 2005) reprezin ta aproximativ 24,7956 % din numarul total de locuitori ai judetului, n mediul urban aria de acoperire fiind de 58%, iar n mediul rural de 1,26 %; transport direct al deseurilor catre depozite neconforme; aria de acoperire cu servicii de salubritate se concentreaza n zonele urbane si suburbane; un numar de 2 depozite neconforme n mediul urban al caror program etapizat de sis tare a activitatii este pna n anul 2017; spatiile de depozitare din mediul rural si localitatile urbane mici care trebuie nchise si
ecologizate pna pe data de 16 iulie 2009; exista dificultati de colectare n zona rurala, n zonele cu densitate mica a popula tiei si cu drumuri nemodernizate; exista dificultati n ceea ce priveste gradul de constientizare publica pentru col ectarea selectiva; n judetul Buzau nu exista la acest moment nicio statie de transfer functionala; nu exista statii / platforme colective de compostare a deseurilor biodegradabile ; nu exista instalatii de tratare mecano-biologica. Prin Programul Phare 2005 Coeziune Economica si Sociala, Schema de investitii pe ntru sprijinirea initiativelor sectorului public n sectoarele prioritare de mediu, sun t n curs de implementare trei sisteme de management integrat al deseurilor care acopera 16 c omune9: 9 Sursa: Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Document n lucru
2013
Sistem de management integrat al deseurilor n zona localitatilor de pe Valea Slanicului, cu statia de transfer n comuna Beceni; Sistem de management integrat al deseurilor n zona localitatilor de pe Valea Balanesei, Valea Buzaului si Valea Chiojdului, cu statia de transfer n comuna Cislau; Statie de transfer Rmnicu Sarat Administratia Fondului de Mediu proiect al RER Ecologic SA si
Serviciul de gestionare a deseurilor n regiunea Stlpu si Costesti. Prin aceste proiecte se realizeaza sisteme de colectare selectiva si de transpor t care cuprind statii de transfer, platforme de colectare, autogunoiere si pubele pentru colect area selectiva. Prin Administratia Fondului de Mediu sunt finantate construirea celei de a doua celule pentru depozitul de deseuri menajere de la Galbinasi (finalizata) precum si cons truirea unei statii de transfer pentru deseuri menajere la Rm. Sarat. SC GREENWEEE INTERNATIONAL SA are n curs de realizare o uzina de reciclare si tratare a deseurilor de echipamente electrice si electronice, investitie proprie de 4.500.000 euro. Alte doua proiecte privind modernizarea infrastructurii de salubrizare a doua co mune prin achizitionarea de utilaje si echipamente specifice de gestionare a deseurilor so lide au fost implementate prin programul Phare 2006 Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administratiei publice la nivel local III IV: Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Canesti prin achizitionare a de utilaje si echipamente specifice de gestionare a deseurilor solide; Modernizarea infrastructurii de salubrizare a comunei Valea Rmnicului prin achizitionarea de utilaje si echipamente specifice de gestionare a deseurilor so lide. Autoritatile publice locale au realizat prin Programul Phare 2005 Coeziune Econo mica si Sociala, Schema granturi pentru sprijinirea initiativelor sectorului public n sec toarele prioritare de mediu alte 5 studii de fezabilitate pentru sisteme de management i ntegrat al deseurilor, care acopera 53 de localitati. Activitatile de colectare si transport al deseurilor municipale din judetul Buza u sunt organizate diferit, n functie de marimea localitatii, numarul persoanelor deservi te, dotare, forma de proprietate. Exista patru agenti de salubritate care opereaza n judetul
Buzau: SC IGOSERV SA Berca, SC SERVCOM SA Nehoiu, SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzau si SC PREST SERV SRL Patrlagele, care au un grad de acoperire aproximativ constant n perioada 2005-2006: AUL umar de agenti de salubritate umar de locuitori deserviti (nr. loc.) Procent din populatia totala (%) 2005 4 122.503 24,7956 2006 4 122.866 25,0246 n perioada 2005-2006 populatia deservita n mediul urban a crescut foarte putin, cu doar 577 persoane, pe cnd n mediul rural numarul persoanelor a scazut cu 60 de persoane : Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a AUL 2005 2006 URBA RURAL TOTAL Populatie (numar) 204.750 203.631 Populatie deservita (numar) 118.856 119.279 Populatie deservita % 58,05 58,58 TOTAL Populatie (numar) 289.302 287.350 Populatie deservita (numar) 3647 3587 Populatie deservita % 1,26 1,25
2013
Echipamentele utilizate de agentii de salubritate pentru colectarea deseurilor n anul 2006 cuprind 368 pubele, 172 containere, 516 eurocontainere, 13 autogunoiere compacto are, 7 autotransportoare cu container, 8 tractoare cu remorca si 4 basculante. Cel mai mare numar de utilaje apartine SC RER ECOLOGIC SERVICE SA, singurul care detine, de altfel, eurocontainere, autogunoiere compactoare si basculante: Agent salubritate Tip container Tip vehicul PubeleContainerEurocontainerAlteleAutogunoierecompactoareAutotransportoarecu con tainerTractoare curemorcaBasculante SC RER ECOLOGIC SERVICE SA 298 62 516 54 13 4 7 4 SC SERVCOM SA -30 ---1 -SC PREST SERV SRL 70 30 -5 -1 -SC IGOSERV SA -50 -3 -1 1 n anul 2007 o parte din comune ( Pietroasele, Breaza, Sahateni, Maracineni, Vadu Pasii,
Topliceni) au delegat serviciul de salubritate. ncepnd din anul 2009, n comuna Bere a serviciile de salubritate sunt asigurate de ROSAL. Situatia punctelor amenajate pentru colectarea selectiva a deseurilor: Anul Localitatea umar puncte de colectare selectiva umar containere pe tip de deseu Altele (Contracte agenti, etc.) 2004 Buzau 58 PET 26 Hrtie 7 Carton 13 Hrtie 8 PE 4 Rm. Sarat 30 30 ---TOTAL 88 56 7 7 8 4 2005 Buzau 35 28 7 13 11 6 Rm. Sarat 30 30 ---TOTAL 65 58 7 13 11 6 2006 Buzau 150 50 50 50 Rm. Sarat 30 30 ---Berca 6 3 3 --Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a TOTAL 186 83 53 Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 2013 C ili l J d N B a TOTAL 186 83 53 n anul 2005 au fost colectate 40 tone deseuri ambalaje tip PET si PE si 462 tone hrtie carton, fiind predate spre valorificare 41 tone deseuri PET si PE si 473 tone de seuri hrtiecarton. n anul 2006 au fost colectate selectiv 1370,05 tone deseuri, din care 14, 05 tone PET si 1356 tone hrtie-carton. Situatia deseurilor reciclate n perioada 2003 2006 arata cresterea continua a can titatilor reciclate, scaderea din anul 2005 avnd drept cauza scaderea cu 26% a punctelor de colectare selectiva: n judetul Buzau, aproape ntreaga cantitate de deseuri municipale colectate este el iminata prin depozitare. Planul Regional de Gestiune a Deseurilor si Planul Judetean de Gestiune a deseur ilor prevad existenta a 2 depozite zonale pentru deseuri menajere n judet si a 8 stati i de transfer. n anul 2003 s-a pus n functiune depozitul ecologic de la Galbinasi, care deservea municipiul Buzau, ocupnd o suprafata de 14,7 ha si avnd o capacitate proiectata de 970.000 mc. S.C. RER SERVICII ECOLOGICE SRL Buzau a obtinut autorizatia integrata de mediu pentru investitia Depozit zonal de deseuri nepericuloase prin care depozitul ecolo gic municipal de la Galbinasi s-a transformat n depozit zonal de deseuri nepericuloas e, unde urmeaza sa fie depozitate si deseurile menajere provenite de la statiile de tran sfer, dupa ce acestea se vor nfiinta si deseurile menajere din localitatile care ncheie contract e direct cu firma de salubritate. Se estimeaza ca an de nchidere al depozitului 2024. Depozitul este situat la 10 km sud-est de municipiul Buzau, pe DN 2B, n extravila nul localitatilor Galbinasi si Vadu Pasii, pe malul drept al rului Buzau. Distanta ap roximativa de zonele locuite este de 1,5 km. Obiectivele pe domenii / activitati propuse la nivel judetean n cadrul Planului J udetean de Gestionare a Deseurilor sunt: Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Domeniul / Activitatea Obiective 1. Elaborarea cadrului legislativ si organizatoric la nivel judetean necesar implementarii unui sistem integrat de management al deseurilor 2. Cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor Dezvoltarea politicii judetene n vederea implementarii unui sistem integrat de gestiune a deseurilor 3.Cresterea eficientei de aplicare a legislatiei n domeniul gestionarii deseurilor Aspecte institutionale si organizatorice Dezvoltarea institutiilor locale si organizarea structurilor institutionale n vederea conformarii cu cerintele nationale Resurse umane Asigurarea resurselor umane ca numar si pregatire profesionala Finantarea sectorului de gestionare a deseurilor Stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico financiare privind gestionarea deseurilor, pe baza principiilor poluatorul plateste si subsidiaritatii Constientizarea si informarea partilor implicate Promovarea unui sistem de informare, constientizare si motivare pentru toate partile implicate Colectarea si raportarea datelor si informatiilor privind gestionarea deseurilor Obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate cerintelor de raportare nationala si europeana Prevenirea generarii deseurilor Minimizarea cantitatii de deseuri generate 1. Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor Sisteme eficiente de gestionare a deseurilor 2. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica 1. Asigurarea ca, capacitatea de colectare si transport a deseurilor este adaptata numarului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate Colectarea si transportul deseurilor 2. Asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport a deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si eliminare finala Tratarea deseurilor Promovarea tratarii deseurilor Deseuri biodegradabile Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile, din gradini si parcuri, piete prin colectare separata
1. Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje generate 2. Valorificarea si reciclarea deseurilor de ambalaje Deseuri de ambalaje 3. Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate Deseuri din constructii si demolari Gestionarea corespunzatoare cu respectarea principiilor strategice si a minimizarii impactului asupra mediului si Document n lucru
2013
C ili l J d N B a sanatatii umane Deseuri voluminoase Implementarea colectarii separate a deseurilor voluminoase Namol provenit de la statiile de epurare orasenesti Managementul ecologic al namolului provenit de la statiile de epurare Vehicule scoase din uz (VSU) Elaborarea unui sistem eficient pentru colectarea, valorificarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz, n concordanta cu legislatia n vigoare Echipamente electrice si electronice Organizarea colectarii separate a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE) Deseurile periculoase din deseurile municipale 1.Implementare a serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase 2. Eliminarea deseurilor periculoase n mod ecologic Eliminarea deseurilor Eliminarea deseurilor n conditii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei Energie electrica Consiliul Judetean Buzau si-a exercitat n mod continuu competentele legale privin d alimentarea cu energie electrica n localitatile judetului prin elaborarea unor pr ograme si proiecte privind reabilitarea retelelor de alimentare. Totodata au fost accesate si alte surse de finantare, un exemplu n acest sens fiind reabilitarea instalatiei electrice la Scoala cu clasele I-IV din satul Fundeni, comuna Zarnesti printr-un program PIN. La nivelul localitatilor judetului, la 30.02.2009, 2.572 de gospodarii erau neal imentate cu energie electrica; dintre acestea 1.971 aveau acces la reteaua electrica stradal a, pentru alimentarea cu energie electrica a diferentei de 601 gospodarii fiind necesara e xtinderea retelei electrice de joasa tensiune. n perioada 2006-2008, n ceea ce priveste alimentarea cu energie electrica, Consili ul Judetean Buzau a emis 19 autorizatii de construire si 9 avizele de structura pen tru eliberarea autorizatiilor de construire care sunt de competenta primarilor de comune (care nu au constituite structuri de specialitate proprii). 2006 2007 2008 Total Autorizatii de construire si acorduri unice Energie electrica 4 7 8 19
Avize de structura si acorduri unice pentru comunele care proprii nu au structuri de specialitate Energie electrica 3 3 3 9 Unitatea judeteana pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati publ ice din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judetean Buzau are urmatoarele atributii principale: elaboreaza prognoze pe termen scurt si de perspectiva a lucrarilor de electrific ari rurale si urbane, supunnd, spre aprobare, Consiliului Judetean Buzau, lucrarile c are se realizeaza anual, n limita fondurilor, alocate de Ministerul Economiei si Comertu lui, judetului Buzau, n conformitate cu prevederile art. 5 din Legea energiei nr.13/20 07 ; Document n lucru
2013
urmareste realizarea lucrarilor de electrificari rurale si urbane prevazute n Programul Electrificare 2007-2009 , privind alimentarea cu energie electrica a loca litatilor neelectrificate; participa la receptia lucrarilor de electrificari rurale si urbane, precum si la receptia tuturor lucrarilor energetice din judet, potrivit art. 7 din Hotarrea Guvernului nr. 273/1994, cu modificarile si completarile ulterioare privind aprobarea Regulamentului de r eceptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. Programul Electrificare 2007-2009 estima investitia totala pentru cele 87 de local itati ale judetului la 18.801.000 lei, din care 755.000 lei pentru mediul urban. Anexa nr. 6 cuprinde situatia celor 87 de unitati administrativ-teritoriale din judetul Buzau n cadrul programului Electrificare 2007-2009 . n anul 2008 au fost elaborate 5 proiecte pentru care au fost depuse la MAI cereri de finantare: Rmnicu Sarat-2 proiecte: cart. Alecu Bagdat, bariera Focsani; Maracine ni-sat Capatnesti; Galbinasi; Rmnicelu-sat Stiubei n valoare de 154000 lei. n anul 2009 au fost naintate 9 cereri de finantare pentru proiecte n valoare de 10.632.441,84 lei reprezentnd comunele Colti, Mnzalesti, Siriu, Costieni, Puiesti, Vadu Pasii, Chioj du, Zarnesti, Vernesti. Pentru gospodariile care au fost stramutate n 1984 ca urmare a construirii Laculu i de acumulare Siriu, alimentarea cu energie electrica se va face din retelele electr ice ale SC Hidroelectrica, proprietara a retelelor din zona. Iluminat public Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a realiza programe de dezvoltare, reabilitare, extindere si modernizare a sistemelor de iluminat precum si program e de nfiintare a unor retele noi de iluminat public. Totodata, prin directiile de spec ialitate, autoritatile publice locale coordoneaza proiectarea si executia lucrarilor tehni co-economice si aproba studiile de fezabilitate aferente investitiilor n cauza. Conform situatiei locale existente n judetul Buzau la 30.07.2006, dintr-un total de 4.420 km de strazi, numai 3.569,2 km reprezentnd 80,75% sunt prevazuti cu retea de iluminat stradal. Nu exista zone sau localitati defavorizate din acest punct de vedere, situatia localitatilor din mediu rural fiind similara celei existente n mediu rur
al la nivel national. Iluminarea este n prezent asigurata de 19.706 corpuri de iluminat, adica aproxima tiv un corp de iluminat la 181 m de retea stradala. Pentru o iluminare optima si asigur area pentru cetateni a starii de confort si securitate, Strategia judeteana privind accelera rea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice prevede o dotare suplimentara cu 21. 300 corpuri de iluminat stradal. Situatia existenta privind iluminatul public si alimentarea cu energie electrica la nivelul judetului Buzau la 30.07.2006 se prezinta astfel: Zona economica Lungime totala strazi Lungime retele r. corpuri de iluminat Gospodarii nealimentate cu energie iluminat r. total Cu acces la retea Valea Buzaului 727,52 581,45 6.636 632 516 Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Valea Chiojdului 128,60 123,60 184 40 10 Valea Balaneasa 208,10 178,20 641 32 10 Valea Saratelului 177,0 87,00 167 9 7 Valea Slanicului 499,23 305,50 1.550 60 21 Valea Clnaului 328,05 208,25 1.311 98 79 Valea Rmnicului 623,85 556,10 2.272 67 27 Dealul Istrita 242,50 184,50 1.098 -Valea Sarata (7 localitati) 460,80 409,80 1.118 15 Valea Buzaului curs inferior 301,10 237,70 1.265 320 59 Cmpia Buzaului 283,60 214,30 1.098 65 23 Valea Calmatuiului 251,60 218,70 1.009 890 880 Cmpia Rmnicului 187,50 164,10 1.357 59 54 Total: 4.419,45 3.569,20 19.706 2.287 1.686
2013
Programul multianual privind iluminatul public10 al judetului Buzau pna n anul 201 7 totalizeaza 87 studii de fezabilitate, pentru a caror realizare sunt necesare fo nduri de 1.520,7 mii euro, cu finalitate n 87 de proiecte n valoare de 42.229 mii euro; din tre acestea, numai 5 proiecte nsumnd 3.396 mii de euro sunt propuse a fi realizate din fonduri proprii. Sumele propuse reprezinta proiecte de dezvoltare, reabilitare, extinder e si modernizare a sistemelor de iluminat existente precum si de nfiintare de noi rete le de iluminat public desfasurate pe o lungime totala de 3.207,4 km precum si montarea a cel putin 56.200 de corpuri de iluminat. Alimentare cu gaze naturale Reteaua si volumul gazelor naturale distribuite n 200511: Localitati n care se distribuie gaze naturale Lungimea simpla a conductelor de distributie (km) Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc) Total Din care municipii si orase Total Din care pentru uz casnic ivel national 742 217 27.496 12.963.284 2.827.778 Regiunea Sud-Est 51 17 1.742 1.785.624 169.694 Judetul Buzau 15 2 472,8 174,830 42.557 Alimentarea cu gaze este putin prezenta n judetul Buzau, localitatile alimentate cu gaze naturale reprezentnd doar 2% din totalul national, procent mentinut si pentru mun
icipii si orase. La nivel regional localitatile alimentate cu gaze reprezinta 29% din tota l, iar municipiile si orasele 12%. Lungimea totala a conductelor, n perioada 2005 2007 a crescut cu 7 km pna n 2006 si cu nca 58 de km pna n 2007: 2005 2006 2007 Lungimea conductelor distributie de 472, 479,7 537,4 10 Strategia judeteana privind accelerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati 11 PDR 2007-2013 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Situatia existenta n judetul Buzau, n ceea ce priveste alimentarea cu gaze natural e, la data de 31.07.2006 este urmatoarea: Zona economica r. de localitati componente ale zonei economice n care exista alimentare cu gaze Valea Buzaului 6 Valea Chiojdului Valea Balaneasa 1 Valea Saratelului Valea Slanicului 1 Valea Clnaului 1 Valea Rmnicului 1 Dealul Istrita Valea Sarata 5 Valea Buzaului curs inferior 4 Cmpia Buzaului 3 Valea Calmatuiului Cmpia Rmnicului n perioada 2006-2008 Consiliul Judetean Buzau a emis urmatoarele autorizatii si a vize: 2006 2007 2008 Total Autorizatii de construire si acorduri unice Petrol si gaze 3 8 19 30 Avize de structura si acorduri unice pentru comunele care nu au structuri de spe cialitate proprii Gaze 2 3 11 16 Energie termica Serviciul de alimentare cu energie termica n sistem centralizat functioneaza numa i n cele doua municipii. Municipiul Buzau dispune de 45 de centrale si puncte termice car e deservesc un numar de 24.123 de apartamente printr-o retea termica de 26,1 km. Municipiul Rmnicu Sarat dispune de 8 centrale termice din care 5 au fost reabilit ate, care deservesc 893 apartamente printr-o retea termica de 17 km. Pentru orasul Nehoiu se vor reabilita, ntr-o prima faza, retele de alimentare cu agent termic, dupa care, prin parteneriat public privat, se va realiza alimentarea cu energie termica a cartierelor de locuinte. Tot parteneriatul public-privat este identifi cat ca solutie pentru restul localitatilor care au blocuri de locuinte, momentan ncalzite indivi dual. Situatia comparativa a alimentarii cu energie termica n anul 2005: Localitati n care se distribuie energie termica
Total Din care municipii si orase Total la nivel national 155 129 Regiunea Sud-Est 22 20 Judetul Buzau 2 2 Energia termica se distribuie n 2 municipii si orase, adica 1,2% respectiv 1,5% d in totalul localitatilor, respectiv municipiilor si oraselor la nivel national. La nivel re gional, cele doua municipii si orase alimentate cu energie termica reprezinta 9%, respectiv 10% n ceea ce priveste alimentarea cu energie termica, Strategia judeteana privind ac celerarea dezvoltarii serviciilor comunitare de utilitati publice prevede urmatoarele: Document n lucru
2013
C ili l J d N B a numarul de apartamente care vor utiliza energia termica n sistem centralizat n municipiul Buzau va ajunge la 26.043, cu o crestere fata de 2006 de 8%; n orasul Nehoiu, n urma reabilitarii din fonduri proprii a 5 puncte termice si 3,2 km retea vor fi deservite 872 apartamente; n restul localitatilor volumul investitiilor propuse se refera la proiecte realiz ate din fonduri proprii sau externe pentru asigurarea energiei termice necesara ncalzirii si prepararii apei calde de consum pentru populatie si institutii publice, obiectiv e socialculturale si operatori economici. Desi orientarea pentru utilizarea gazului metan a ramas o prioritate, existnd un numar relativ mare de unitati administrative care doresc n continuare concesionarea serviciului de distributie a gazelor naturale, datorita pretului relativ mic comparativ cu a celorlalte surse de energie termica, viitorul surselor de energie l reprezinta sursele regenerabile (energie solara, eoliana, hidraulica, geotermala, biomasa, biogaz, alcool carburant). La nivelul anului 2009 au fost eliberate 10 certificate de urbanism pentru inves titii n instalatii eoliene n localitatile: Racoviteni, Beceni, Stlpu, Pogoanele, Galbinasi , Rmnicelu, Florica, Smeeni, Bradeanu, Topliceni. Tot n anul 2009 au fost eliberate 5 certificate de urbanism pentru instalatii hidro pe raul Buzau, Bsca o autorizatie de construire pentru Gura Teghii-Nehoiu, si un certificat de urbanism pentru instal atie biomasa n comuna Cilibia. Judetul Buzau are un mare potential eolian, nca neexploatat, iar pentru populatie exista programul Casa Verde, care subventioneaza n proportie de 90% costurile de montare a panourilor solare. Telecomunicatii Unitatea judeteana pentru monitorizarea serviciilor comunitare de utilitati publ ice din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului judetean Buzau are ca atributii urmarirea realizarii programelor de extindere a retelei telefonice n localitatile judetului de racordare a satelor la reteaua telefonica, potrivit reglementarilor legale n vigoare. Reteaua de telecomunicatii este n general bine dezvoltata, existnd acoperire pentr u ntreg judetul, urmare a investitiilor din ultimii ani, realizate n principal de firmele
private de telefonie mobila. Astfel se explica scaderea constanta ncepnd cu anul 2004 a numar ului de abonamente telefonice la reteaua nationala de telefonie si cresterea foarte a ccentuata a numarului de abonamente la operatorii privati, n special la cei de telefonie mobi la. Telecomunicatiile sunt sectorul cel mai dezvoltat, doua firme nationale asigurnd servicii de telefonie fixa, internet si cablu TV. Piata serviciilor de comunicatie modern a este completata de firme specializate pe internet, receptoare digitale si de toti ope ratorii de telefonie mobila cu acoperire nationala. n mediul rural sunt probleme n ceea ce priveste conectarea la retele de telecomuni catii si accesul la internet. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Abonamente la radio si televiziune
2013
La nivelul anului 2006, media locala acoperea ntreg spectrul de manifestare si co municare, cu patru posturi de televiziune locala si sase televiziuni cu acoperire national a, prin corespondenta, sase posturi de radio cu redactii functionale n Buzau. Situatia numarului de abonamente radio-TV a cunoscut fluctuatii, functie de apar itia televiziunii prin cablu, a nfiintarii posturilor locale, respectiv a : 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Abonamente radio 34.714 150.218 54.577 36.162 45.812 141.163 119.920 114.625 112.884 107.09 5 Abonamente TV 72.892 92.151 69.694 64.989 67.125 133.681 129.828 122.233 121.344 116.561 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 140000 160000 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Abonamente radio Abonamente TV 4.5 Infrastructura sociala Asistenta sociala Strategia judetului Buzau pentru asistenta sociala a adultilor si copiilor pe pe rioada 20062010 aprobata prin Hotarrea Consiliului Judetean Buzau nr. 25/2006, si completata prin Hotarrea nr. 74/2007, are urmatoarele prioritati n ceea ce priveste protectia si i ntegrarea sociala a persoanelor adulte cu/fara handicap pentru perioada 2006 2010: Prioritatea 1: crearea si dezvoltarea unui sistem de servicii alternative (la si stemul rezidential clasic) comunitare bazate pe standarde si normative adecvate care sa permita persoanelor vrstnice cu/fara handicap sa duca o viata independenta; Prioritatea 2: prevenirea institutionalizarii si dezvoltarea capacitatii locale de interventie timpurie pentru depistarea persoanelor vrstnice cu/fara handicap n situatie de risc, ca scop principal al politicii de asistenta sociala n domeniu, asigurndu-se astfel dreptul acestor persoane la sanse egale n comunitatea din care fac parte;
Prioritatea 3: promovarea unei participari active a persoanelor vrstnice cu/fara handicap n societate la toate nivelurile si n toate sferele vietii cotidiene; Prioritatea 4: dezvoltarea parteneriatului si cooperarii ntre partenerii implicat i n respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor vrstnice cu/fara handicap; Document n lucru
2013
Prioritatea 5: informarea si sensibilizarea opiniei publice cu privire la proble matica persoanelor vrstnice cu/fara handicap; Prioritatea 6: dezvoltarea unui management al calitatii totale n domeniul resurse lor umane si a celor financiare implicate n protectia si asistenta sociala a persoane lor vrstnice cu/fara handicap; Prioritatea nr. 7: crearea si dezvoltarea de servicii sociale specializate pentr u persoanele vrstnice cu/fara handicap aflate n criza sociala. Prioritatile perioade 2006 2010 n ceea ce priveste protectia si integrarea social a a copilului: Dezinstitutionalizarea copiilor si prevenirea re/institutionalizarii, nchiderea centrelor de plasament de tip clasic; Diminuarea fenomenului de abandon si reducerea institutionalizarii copiilor; Diversificarea modalitatilor de interventie pentru prevenirea abuzului si neglijarii copilului, sub orice forma, precum si a fenomenelor care pot determin a intrarea copilului n dificultate; Sprijinirea autoritatilor administratiei publice locale n procesul de descentralizare a serviciilor sociale n crearea infrastructurii necesare preluari i responsabilitatilor de prevenire a separarii copilului de familie; Dezvoltarea ofertei de servicii specializate destinate copiilor cu nevoi speciale; Adoptarea si punerea n aplicare a unor planuri de actiune care sa pregateasca integrarea sociala si profesionala a tinerilor care parasesc sistemu l de protectie; Conceperea si aplicarea unor modalitati de interventie pentru prevenirea si reducerea fenomenului delincventei juvenile; Promovarea adoptiei nationale; Crearea de parteneriate interinstitutionale si public -private n scopul implicarii factorilor de raspundere n implementarea legislatiei speciale n protect ia copilului; Eficientizarea gestionarii resurselor umane si financiare implicate n domeniul protectiei copilului. Persoanele dezavantajate / grupuri vulnerabile identificate la nivelul judetului Buzau:
pensionari n agricultura
28.737; 29.448;
beneficiari de venit minim garantat
persoane beneficiare de masa la cantinele de ajutor social -699. Anexa nr. 7 prezinta situatia beneficiarilor de ajutor social la nivelul fiecare i localitati. Beneficiarii de indemnizatie pentru persoane cu handicap/de buget complementar: Nr. crt. Drepturi Numar beneficiari 1. Indemnizatie lunara pentru persoana cu handicap adulta -grav 3.364 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 2. Indemnizatie lunara pentru persoana cu handicap adulta -accentuat 7.089 3. Indemnizatie nsotitor pentru adultul nevazator -grav 992 4. Buget complementar pentru copilul cu handicap -grav 585 5. Buget complementar pentru copilul cu handicap -accentuat 255 6. Buget complementar pentru copilul cu handicap -mediu 331 7. Buget complementar pentru adultul cu handicap -grav 3.364 8. Buget complementar pentru adultul cu handicap -accentuat 7.089 9. Buget complementar pentru adultul cu handicap -mediu 552 Servicii de ngrijire oferite de catre DGASPC Buzau12 si comunitatile locale, deta liate n Anexa nr. 9, cuprind: 11 servicii de ngrijire de zi aflate n subordinea consiliilor locale; 12 servicii de ngrijire de zi aflate n subordinea DGASPC; 3 servicii de ngrijire de zi aflate n subordinea OPA; 3 servicii de tip rezidential aflate n subordinea OPA; 26 servicii de tip rezidential aflate n subordinea DGASPC; 3 servicii de tip rezidential n domeniul protectiei sociale a persoanelor adulte aflate n subordinea DGASPC. Exista 27 de furnizorii de servicii sociale acreditati n judetul Buzau (inclusiv ONG-uri) care se implica n activitati de asistenta sociala. Tipuri de servicii oferite: servici i de asigurare a hranei si suplimentelor nutritive; orientare profesionala; consiliere psihologic a, reintegrare n comunitate, gazduire pe perioada determinata, logopedie, promovarea relatiilor s ociale (socializare), activitati socio-culturale13 . Tipuri de situatii: saracie, somaj de lunga durata, abuz (violenta) si neglijare , situatie de dificultate n familie, handicap fizic (somatic), handicap senzorial, handicap neu romotor, lipsa de acces la drepturile sociale, situatie de dificultate n familie. Beneficiari: familii, copii 0-6 ani, copii 17-18 ani, tineri 18-26 de ani, adult i, persoane vrstnice. Din 1293 copii ai caror parinti sunt plecati la munca n strainatate, 387 au ambii parinti plecati, 643 un singur parinte plecat, iar 263 copii au parinte unic sustinator al familiei monoparentale plecat la munca n strainatate. Din 183 copii aflati n situatie de ri sc, 78 sunt ngrijiti n familii, iar 78 beneficiaza de prestatii si servicii n centre de zi sau centre de consiliere si sprijin pentru parinti14 .
Sanatate Primele preocupari privind sanatatea publica au aparut n anul 1792, prin nfiintare a spitalului Grlasi. Alte spitale construite sunt: Patrlagele -1894, Pogoanele -1904 , Mihailesti -1925, Vintila Voda -1931. n 1893, printr-o hotarre a Consiliului Gener al al judetului, se nfiinteaza n fiecare plasa teritoriala un post de medic. 12 Anexa nr. 8 13 Anexa nr. 10 14 Anexa nr. 11 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Dupa 1950 n Buzau, Rmnicu Sarat, Smeeni, Nehoiu sunt construite alte spitale, numa rul unitatilor medicale din judet, ajungnd la 130 de dispensare n 1980, dintre care 17 urbane, 83 rurale, 21 de ntreprindere si 9 scolare, 40 de case de nasteri, 10 policlinici si 11 spitale din care cinci functionau n mediul rural -Patrlagele, Prscov, Beceni, Sapoca, Vinti l Voda. Criza din sistemul sanitar si haosul instalat dupa 1990 au dus la desfiintarea u nor spitale comunale, a unor dispensare si cabinete medicale. Sistemul public de sanatate fo st completat de sistemul privat care este la standarde de calitate si preturi occid entale. Asistenta de specialitate este asigurata de 208 medici de familie, 260 medici sp ecialisti, 43 medici de medicina generala si 148 de medici stomatologi. Cu un numar total de 6 59 de medici n judet, numar de locuitori la un medic este de 745. Numarul de cabinete medicale: 206 cabinete de medicina de familie; 106 cabinete de specialitate; 146 cabinete de stomatologie; 20 cabinete medicale scolare; 12 cabinete stomatologice scolare. Punctele farmaceutice cuprind 97 de farmacii si 30 de drogherii. Morbiditatea la nivelul judetului, pentru anul 2008, a cuprins hipertensiunea ar teriala 54.042 cazuri, cardiopatia ischemica 31.987 cazuri, diabetul zaharat -16.865 caz uri, tulburari mentale 8.619 cazuri, boala ulceroasa 8.225 cazuri, ciroza si hepatite cronice 8.091 cazuri, boli pulmonare cronice 7.825 cazuri si tumori 8.619 cazuri. Infrastructura de sanatate cuprinde Serviciul judetean de ambulanta Buzau care a re n subordine 8 substatii: Rmnicu Sarat, Nehoiu, Pogoanele, Patrlagele, Vintila Voda, Smeeni, Parscov si Mihailesti. Personalul medico-sanitar al Serviciului judetean de ambulanta numara 7 medici s pecialisti medicina generala, 4 medici rezidenti medicina de familie, 102 asistenti medical i, 97 ambulantieri si 9 operatori registratori de urgenta. Dotarea cu mijloace de inte rventie
cuprinde 32 de ambulante n functiune. La nivelul judetului Buzau functioneaza 8 spitale: Sectii si compartimente Paturi spitalizare continua Paturi spitalizare de zi Spitalul Judetean de Urgenta Buzau 24 sectii si compartimente (din care 9 exterioare) 990 25 Spitalul Municipal Rm. Sarat 13 sectii si compartimente (din care 2 exterioare ) 482 8 Spitalul Orasenesc ehoiu 6 sectii si compartimente 161 4 Spitalul de boli cronice Patrlagele 3 sectii si compartimente 40 Spitalul de boli cronice Smeeni 2 compartimente 40 Centrul de sanatate Parscov 3 sectii si compartimente 65 Spitalul Comunal Vintila 3 sectii si compartimente 42 Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Voda Spitalul de psihiatrie si pentru masuri de siguranta Sapoca 7 sectii 770 -
2013
La nivelul judetului Buzau functioneaza 8 ambulatorii integrate; dotarile medica le ale acestora sunt prezentate n Anexa nr. 12. Prin Schema de finantare nerambursabila pentru proiecte de infrastructura mica P hare 2001 Coeziune Economica si Sociala CFP 3/2002 au fost realizate reabilitarea Sectiei Exterioare Oncologie a Spitalului Judetean Buzau -valoare totala proiect 213.819 euro si re abilitarea Sectiei Exterioare Grlasi a Spitalului Judetean Buzau valoare totala proiect 850. 000 euro. Parteneriatul Consiliului Judetean Buzau cu Flandra de Est s-a concretizat n cola borari privind sistemul de asistenta medicala, n special reabilitarea cladirii principale a Spit alului Judetean. Cultura Locuitori ai unor zone bogate n calcar, buzoienii s-au remarcat n mod deosebit ca mesteri priceputi n prelucrarea pietrei. Crucerii de la Badeni sau Breaza, Naeni, Pietroasele si Ciuta au realizat adevarate dantelarii n piatra, care au ajuns pna n inima Baraganului. Buzaul se mndreste cu cimitirul de la Cotorca, declarat n ntregime rezervatie de patrimoniu. Principalele sarbatori traditionale populare si religioase din judetul Buzau sun t: Buzau duminica, 12 -24 iunie Dragaica;
Rm. Sarat Bisoca Bozioru ; Braesti Buda
smbata, 15 mai -Floarea de salcm; ultima duminica a lunii august -Pe plaiuri bisocene; miercuri, 20 iulie -Sf. Ilie; 6 august -Pobreajenul; 29 august -Sf. Ioan 8 septembrie Pinul;
29 iunie -Sf. Petru; 8 septembrie -Nasterea Maicii Domnului;
Calvini duminica, 25 martie -Buna Vestire; Mosii de vara; 27 iulie Pantilimon; Catina marti, 24 iunie -trg anual;
Cernatesti, sat Aldeni
27 iulie
Pantilimon;
Chiojdu miercuri, 8 septembrie -Nasterea Maicii Domnului; naltarea Domnului; Cozieni joi, 15 august -Sf. Maria; joi, ultima saptamna a lunii mai Gherghelas;
Gura Teghii Lopatari Magura
duminica, 29 iunie -Sf. Petru; 27 iulie -Trg la Plaiul Nucului; joi, 29 iunie -Sf. Petru; 6 august Pobreajenul;
Merei, sat Dealul Viei, sat Monteoru 8 iunie -Sf. Mihail;
zilnic n perioada 15 iunie -1 septembrie,
Mnzalesti 29 august -Sf. Ioan Beslii; ultima duminica din iunie -Meledic; 15 august -Festivalul Slanicului, Gavanu; Gura Badic Rusaliile; Murgesti Odaile Pardosi 15 august -Sf. Maria; 15 august -Sf. Maria; prima duminica dupa Sf. Maria; 20 iulie -Sf. Ilie;
Patrlagele smbata; prima vineri dupa Pasti -Trgul Cucului, la Valea Muscelului; Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Pietroasele Podgoria Racoviteni Rusetu Sarulesti duminica; 1 iunie -trg la Sarnga; 29 iunie -Cotatcu; 27 iulie -Plesesti; 29 august -Sf. Ioan;
2013
duminica, 29 iunie -Sf. Petru; 15 august -Sf. Maria; 27 iulie Pantilimon;
Vintila Voda Duminica Floriilor; 14 septembrie -Ziua Crucii; 14 octombrie Vinerea Mare; 21 noiembrie -Ovidenia; 6 decembrie -Sf. Nicolae; Viperesti, sat Tronari duminica; 8 noiembrie -Sf. Mihail si Gavril;
Vlcelele duminica; 8 septembrie -Nasterea Maicii Domnului. Muzeul Judetean Buzau are n administrare peste 50.000 de obiecte de patrimoniu, d in care 442 sunt clasate n categoria tezaur . Muzeul are colectii de arheologie; istorie; ar ta (Margareta si Bucur Chiriac, Bradut Covaliu si Expozitia de arta contemporana ro mneasca); personalitati (Alexandru Marghiloman); telefoane; etnografie. Muzeul dispune, n teritoriu, de urmatoarele sectii: Colectia de Etnografie si Arta Populara -casa Vergu Manaila din municipiul Buzau ; Casa memoriala Vasile Voiculescu din comuna Prscov; Tabara de sculptura Magura, comuna Tisau, cu 256 de sculpturi n piatra (21 ha); Colectia muzeala Colti, din comuna Colti, cu peste 300 de bunuri patrimoniale.
Anual, sub coordonarea specialistilor institutiei se desfasoara campania de sapa turi arheologice pe santierele de la Zanoaga -comuna Naeni, Cremenea -Gheraseni, Pietrosu -Costes ti, Pietroasele, Gruiu Darii -Pietroasele, Monteoru -Merei, Crlomanesti -Vernesti, Co tatcu Podgoria, Trcov -Prscov si Colti. Un proiect privind reabilitarea Muzeului Judetean Buzau se afla n curs de evaluar e pentru a fi finantat n cadrul Programului Operational Regional Axa prioritara 5 Dezvolta rea durabila si promovarea turismului, Domeniul major de interventie 5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea / modernizare a infrastructurilor conexe. Proiectul are o valoare totala de 28.680.842,94 lei si se estimeaza a se implementa n perioada august 2009 august 2012.
Muzeul municipal Rmnicu Sarat are o colectie compusa din circa 29.000 de obiecte de arta plastica (870), etnografie (2.786), istorie locala (3.440), istorie (4.800), si stiinte naturale (16.904). Din lucrarile de arta plastica detinute n colectiile sale, Muzeul munic ipal din Rmnicu Sarat are clasate n categoria tezaur" 10 lucrari, iar la fond" 16 lucrari. La nivelul judetului Buzau exista urmatoarele case de cultura: n municipiile Buzau (Ion Caraion) si Rm. Sarat (Florica Cristoforeanu); n orasele Nehoiu, Patrlagele si Pogoanele; n comuna Berea; Casa de Cultura a Sindicatelor Buzau; n mediul rural, functioneaza, n subordinea autoritatilor publice locale, peste 200 de camine culturale, din care 78 la nivelul localitatilor resedinte de comune. Comunele Ci libia, Panatau, Mihailesti si Pietroasele nu au camine culturale n localitatile centru15 . 15 Anexa nr. 13 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Teritoriul judetului Buzau are o importanta zestre istorica, concretizata n situr i arheologice, valori ale patrimoniului construit si zone cu potential etnografic nca nevalorifi cat pe deplin. Lista monumentelor istorice publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 646 bis/i ulie 2004, situeaza judetul Buzau printre unitatile administrativ teritoriale cu cele mai b ogate obiective de patrimoniu imobil din tara, astfel: situri si monumente arheologice 497 pozitii; 317 pozitii;
ansambluri si monumente de arhitectura monumente memoriale/funerare
47 pozitii;
monumente de for public 3 pozitii. Din cele 864 monumente, 122 sunt de valoare nationala (exceptionala), celelalte fiind de importanta locala. Din prima categorie se evidentiaza o serie de situri arheologice de mare valoare istorica, printre care cele de la Crlomanesti, Pietroasele, Fintesti si Sarata Monteoru. Di n categoria constructiilor de patrimoniu de valoare nationala fac parte: Ansamblul Episcopie i Buzaului, Fosta Manastire Rmnicu Sarat, Schiturile rupestre de la Alunis si Nucu -Bozioru, Palatul comunal, Tribunalul judetean, bisericile din localitatile Ciuta (comuna Magura), Grebanu, Bscenii de Jos (Calvini), Dedulesti si Draghesti (Topliceni) etc. Exista un numar important de monumente ntr-o stare avansata de degradare, care ne cesita ample lucrari de restaurare: ansamblul fostei Manastiri Berea, Templul comunitat ii evreiesti, Vila Albatros, vechea resedinta a familiei Marghiloman si fostele grajduri (Ansa mblul Conacului Marghiloman -municipiul Buzau), Biserica Adormirea Maicii Domnului din satul Cndesti (Vernesti), turnul clopotnita de la Schitul Nifon, Biserica Pogorrea Sfntul ui Duh sat Dedulesti, comuna Topliceni, Conacul Marghiloman (Zarnesti), Biserica Adormi rea Maicii Domnului din Draghesti, comuna Topliceni. Un numar important de monumente istorice se afla n proprietatea unor persoane fizice, ndeosebi casele taranesti traditionale, localizate n comunele Sarulesti, Lopatari, Chiojdu (Casa cu blazoane), Prscov, Rmnicelu, Balta Alba etc. Personalitatile legate de Buzau cuprind nume ca
Nicolae Teodorescu, seful scolii de zugravi de subtire, nfiintata la Buzau n 1831, ntre elevi numarndu-se si nepotul sau Gheorghe Tattarescu; Ion Andreescu, profesor la Buzau ntre anii 1872 si 1878, Stefan Popescu, Grigore Negosanu, Constantin Petrescu-Dra goe, Adina-Paula Moscu si Alexandru Moscu, muzicienii Nicolae si Maria Severeanu, pro f. Ioan Vicol, pianistul George Moscu, baritonul Aurelian Costescu Duca, Nicu Poenaru si inegalabilul Nicolae Leonard, care a copilarit de la 6 ani n orasul Buzau. Din lu mea teatrului trebuie amintiti Nicolae Niculescu-Buzau, Nicolae Petre Rusu-Ciucurete , Vladimir Maximilian, George Ciprian, patronul spiritual al teatrului profesionist de la B uzau (nfiintat n 1995, inaugurat la 5 aprilie 1996). Document n lucru
2013
C ili l J d N B a n literatura, ncepnd cu Mitrofan si Dionisie Romano, episcopi, si continund cu Vasil e Crlova, primul poet modernist, amintim pe Vasile Voiculescu, Ion Caraion, Ion Bai esu, Radu Crneci, Laurentiu Ulici, Passionaria Stoicescu, Denisa Comanescu-Prelipceanu si multi altii. Stiinta este stralucit reprezentata prin savanti de renume si cu co ntributii nsemnate n domeniile lor de activitate. Nicolae Vaschide, ajuns director la Sorbon a, prof. univ. Constantin Sudeteanu, academicienii Radu Vladescu si Traian Savulescu, ren umitul oculist Nicolae Manolescu si, nu n ultimul rnd, laureatul premiului Nobel pentru m edicina, George Emil Palade, stralucit elev al cunoscutului liceu "Bogdan Petriceicu Hasd eu". Judetul Buzau are un numar de 87 de biblioteci publice, dupa cum urmeaza: Biblioteca Judeteana Vasile Voiculescu functioneaza n doua corpuri si are alte 5 filiale n cartiere (printre care o filiala de carte religioasa si una de carte fr anceza); Biblioteca Municipala Rm. Sarat; 3 biblioteci orasenesti; 82 de biblioteci comunale, dintre care 10 nu au bibliotecar. Fondul de carte al bibliotecilor este repartizat astfel: Biblioteca Judeteana dispune de 301.799 volume, din care 290.770 carti si periodice legate; 838 manuscrise; 4.970 documente audio-video; 25 de documente electronice (carti); 5.196 de alte documente. Biblioteca Municipala Rm. Sarat Biblioteca Oraseneasca Nehoiu 103,810 volume; 16.438 volume; 11.845 volume 17.903 volume.
Biblioteca Oraseneasca Patrlagele Biblioteca Oraseneasca Pogoanele
Bibliotecile comunale au ntre 1.300 volume (Florica) si 15.387 volume (Bradeanu). Municipiile Buzau si Rm. Sarat, orasele Nehoiu si Pogoanele si 10 comune au acce s la internet n cadrul bibliotecilor. De asemenea, exista n cadrul bibliotecilor 106 ca lculatoare, din care 76 la Biblioteca Judeteana, 2 la Biblioteca Rm. Sarat, 3 la bibliotecil e orasenesti si 25 la bibliotecile comunale. Sunt 23 de sali de lectura la comune, 2 la orase (m ai putin Patrlagele), 1 n Rm. Sarat si 3 sali la Biblioteca Judeteana.
Starea cladirilor n care se afla bibliotecile este urmatoarea: 48 sunt n stare bun a, 31 n stare satisfacatoare, 8 sunt improprii, iar comuna Pietroasele nu are fara spati u. Biblioteca Judeteana are probleme deosebite cu spatiu pentru aproape toate localurile: Sediul central functioneaza ntr-o cladire de patrimoniu grupa A, care prezinta deteriorari la peretii exteriori, acoperis si luminator si nu are spatii de dezv oltare si modernizare a serviciilor; Corpul B functioneaza ntr-un spatiu al Primariei municipiului Buzau si este ntr-o stare mare de deteriorare, cladirea fiind construita n 1920; Filiala nr. 1 functioneaza ntr-un spatiu n stare satisfacatoare, nchiriat de la Ofi ciul Judetean pentru ameliorarea si Reproductia n Zootehnie Buzau; Filiala nr. 2 functioneaza ntr-un spatiu n stare buna dat n administrare de Primari a municipiului Buzau; Document n lucru
2013
Filiala Panait Nicolae functioneaza ntr-un spatiu n stare necorespunzatoare dat n administrare de Primaria municipiului Buzau; Filiala de carte religioasa apartine fundatiei; Dionisie Romano functioneaza ntr-un spatiu care
Filiala de carte franceza functioneaza ntr-un spatiu revendicat si cstigat n instan ta de proprietari. Educatie nceputurile nvatamntului buzoian sunt legate de scoala care functiona la manastirea Meledic din comuna Vintila Voda, nfiintata cu 400 de ani n urma. Un alt nucleu n ju rul caruia au aparut scoli, mentionate din jurul anului 1700, este Episcopia Buzaulu i. Documentele istorice mentioneaza scoli la Rmnicu Sarat (1780), Manesti -Beslii (1 784), Buzau (1794), Grajda (1797), Niscov (1806) si altele. Din anul 1840 reteaua sateasca de scoli se dezvolta, ajungnd la 243 de uniti scol are n anul 1848. ncepnd cu 1860 apar si primele licee din judet: B. P. Hasdeu n 1867, Al. Vlah uta n 1889, Scoala Normala de fete n 1899 si scoala destinata baietilor n 1900. Dupa anul 1900 se nfiinteaza si cteva scoli de meserii: Scoala inferioara de meser ii Buzau (1902), Scoala elementara de meserii Patrlagele (1903), Scoala profesionala de fe te si Scoala inferioara de agricultura n Rmnicu Sarat (1904). Numarul unitatilor educati ve va creste prin aparitia liceului M. Eminescu, a Scolii Comerciale din Buzau si a al tora. n anul 1938 functionau 29 de gradinite, 452 de scoli, 9 licee si 3 scoli profesio nale. n 1980 la Buzau se nregistrau 355 de gradinite, 266 de scoli cu clasele I-IV, 213 s coli, 22 licee si 76 de alte tipuri de scoli. Dupa 1990 sistemul de nvatamnt se diversifica la toate nivelurile: nvatamnt superior, licee, scoli, gradinite, furnizori de instruire. Biblioteca Vasile Voiculescu a fost nfiintata de Dionisie Romano ca biblioteca sc olara, iar din anul 1893 functioneaza ca biblioteca publica. Serviciile educationale ale municipiului Rm. Sarat sunt considerate foarte bune n comparatie cu cele ale altor orase de aceeasi marime. Un argument n acest sens l constituie rezultatele obtinute de elevii rmniceni la diferite concursuri nationa le si internationale, unde au primit numeroase premii si diplome.
Numarul total al unitatilor de nvatamnt din judetul Buzau este de75716, din care: gradinite: 366, din care 24 cu personalitate juridica; scoli cu clasele I scoli cu clasele I IV: 180; VIII: 167, din care 131 au personalitate juridica;
licee, grupuri scolare si colegii: 28; scoli de arte si meserii: 10; unitati de nvatamnt special: 6, din care 4 cu personalitate juridica. 16 Anexa nr. 14 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Infrastructura de nvatamnt mai cuprinde alte 15 unitati conexe (inspectoratul scol ar judetean, casa corpului didactic, palate si cluburi scolare), din care 9 cu pers onalitate juridica. Numarul total de elevi cuprinsi ntr-o forma de nvatamnt n anul scolar 2008 2009 precum si numarul mediu de elevi ntr-o clasa sunt cuprinse n tabelul urmator: Clasa umar total de elevi umar mediu de elevi ntr-o clasa nvatamnt prescolar 14.425 20,2 nvatamnt primar clasa I 4.621 16,27 clasa II-a 5.007 17,06 clasa III-a 4.859 16,49 clasa IV-a 4.628 15,85 nvatamnt clasa V-a 4.661 18,42 gimnazial clasa VI-a 4.517 19,67 clasa VII-a 5.027 19 clasa VIII-a 4.893 18,33 nvatamnt liceal clasa IX-a 3.477 28,27 clasa X-a 3.279 27,55 clasa XI-a 3.559 26,96 clasa XII-a 3.303 25 clasa XIII-a 470 23,50 Scoli de arte si clasa IX-a 1.090 22,71 meserii clasa X-a 1.306 21,41 clasa XI-a 1.278 21,66 Ruta progresiva ruta progresiva XII 859 ruta progresiva XII seral 59 ruta progresiva XIII 586 nvatamnt postliceal si maistri 211 nvatamntul special are un numar total de 27 de copii la gradinita, 164 elevi n cicl ul primar, 214 elevi la clasele V X. nvatamnt de arta cuprinde 353 de elevi, iar nvatamntul sportiv 276. nvatamntul special are un numar mediu de 9 copii / grupa la gradinita, 7,81 elevi n ciclul primar, 8,19 elevi la clasele V X, si 9,25 elevi la scolile de arte si meserii. n vatamnt de arta are, n medie, 22,06 elevi per clasa, iar nvatamntul sportiv 17,25. Numarul cazurilor de abandon n anul scolar 2007 2008 este de 345, din care 66 n ci clul primar, 168 n ciclul gimnazial, 39 la liceu, 72 la scolile de arte si meserii. Din numarul total de 5.463 cadre didactice, 1.280 sunt navetiste. n anul scolar 2 007 2008
un numar de 19 cadre scolare au parasit sistemul de nvatamnt, 7 dintre acestea pri n demisie. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Anul scolar 2007 2008 a avut un procent de promovabilitate la bacalaureat de 50, 18% n sesiunea iunie-iulie si de 70,35% n sesiunea august. Situatia detaliata a promova bilitatii pe tipuri de nvatamnt (zi, seral, fara frecventa, frecventa redusa), numar de elevi s i medii obtinute la examenele de bacalaureat din anul scolar 2007 2008, sesiunile iunie-iu lie si august este prezentata n Anexa nr. 15. Ratele de promovabilitate obtinute de elevi n urma sustinerii tezelor unice, la c lasa a VII-a si a VIII-a, dupa contestatii, pentru anii scolari 2006-2007 si 2007-2008, pe ma terii, sunt prezentate n Anexa nr. 16. Baze sportive sunt la Clubul Sportiv Scolar, Liceul cu Program Sportiv Iolanda B alas Soter si Colegiul Al. Vlahuta Rm Sarat. n cluburile sportive sunt cuprinsi 1100 elevi n 89 clase. Activitatile educative extra-scolare se desfasoara n Palatul Copiilor de la Buzau cu filiale n Nehoiu, Pogoanele si Beceni, Clubul Copiilor Rm. Sarat si Clubul Copiilor Patrla gele. Un numar total de 2.335 de copii frecventeaza cele 31 de cercuri (pictura, desen , electronica, karturi etc) existente. n anul scolar 2007 2008 copii au obtinut urm atoarele rezultate: Locul I: 121 (44 interjudetene, 6 regionale, 61 nationale, 10 internationale); Locul II: 90 (39 interjudetene, 3 regionale, 46 nationale, 2 internationale); Locul III: 56 (20 interjudetene, 2 regionale, 30 nationale, 4 internationale); Premiu Special: 1 (national); Mentiuni: 35 (10 interjudetene, 25 nationale). n 227 de scoli au fost nfiintate retele de calculatoare (anexa nr. 17), iar 21 de scoli au primit microbuze scolare (anexa nr. 18). Sunt n curs de executie 107 lucrari finantate de catre consiliile locale pentru r eabilitarea, consolidarea, dotarea sau realizarea unor obiective noi de investitii de infrast ructura scolara. Prin centrele financiare se realizeaza urmatoarele lucrari17: 16 obiective de investitii;
1 consolidare; 64 reabilitari; 19 dotari cu utilitati; 1 reparatie capitala. nvatamntul superior privat este reprezentat prin Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii George Baritiu din Bucuresti si 12 specializari ale Universitatii Spiru Haret la Centrul Teritorial Buzau. Cele mai apropiate unitati de nvatamnt superior de stat sunt la Constanta (Universitatea Ovidius, Universitatea Maritima, Academia Navala Milita ra Mircea cel Batrn) si Galati (Universitatea Dunarea de Jos). 4.6 Mediu 17 Anexa nr. 19 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Judetul Buzau se confrunta cu o serie de probleme privind protectia mediului ncon jurator, att datorita factorilor naturali, ct si celor antropici: degradarea padurilor, pol uarea cauzata de substantele industriale sau de pesticide si ngrasaminte chimice. n zonele de deal si de munte despaduririle au afectat foarte mult stabilitatea te renurilor. Alunecarile de teren si rupturi de panta, care au dus la o degradare masiva a so lurilor, se ntlnesc foarte des pe vaile Balaneasa, Saratel, Slanic, Chiojdu. Exploatarea lemnului dupa 1989 a fost una haotica, cuprinznd furturi masive si de frisari, care au dus la degradarea si distrugerea padurii. Dupa anul 2000 au fost luate m asuri pentru stoparea acestor fenomene, masuri combinate cu mpaduriri de terenuri si de regene rare si dezvoltare a fondului forestier Spatiile verzi din cele 2 municipii si 3 orase nsumeaza 182 ha, rezultnd 8,88 mp s patiu verde pe cap de locuitor, adica mult sub normele europene. Apa si apa uzata Resursele de apa ale judetului Buzau cuprind surse de apa de suprafata si surse de apa subterane. Cea mai importanta sursa de apa de suprafata este rul Buzau cu barajul de la Siriu. Principalele surse de apa subterana sunt forajele din jurul municipiului Buzau si forajele de la Voietin, n nordul municipiului Rmnicu Sarat. n cea mai mare parte a judetului, cu precadere n partea de sud-est, toate sursele subterane disponibile de apa, inclusiv forajele din care se asigura serviciile publice, sunt poluate si din ac est motiv nu sunt adecvate alimentarii cu apa. Toate orasele au reteaua de distributie mbatrnita, cu pierderi de apa mari care at ing circa 50% din productie. Singurele retele corespunzatoare sunt cele construite n ultimi i ani. n 35 din cele 82 de comune nivelul nitratilor din sursele publice de apa depasest e nivelul legal, directivele de furnizare a apei potabile prevaznd conformarea sistemului d e furnizare a apei pna n anul 2015. Majoritatea statiilor de epurare din judetul Buzau sunt vechi, avnd infrastructur a ct si echipamentele mecano-electrice ntr-o stare foarte precara. Statiile de tratare ev acueaza apa insuficient epurata n bazinele rurilor. Facilitatile existente sunt realizate dupa proiecte
vechi, echipamentele existente sunt nvechite, din cauza lipsei de fonduri nu au f ost facute investitiile necesare, iar cunostintele necesare pentru operarea eficienta din p unct de vedere tehnic si financiar a statiilor de epurare sunt limitate. Treapta tertiara de epurare, necesara pentru toate aglomerarile cu mai mult de 1 0.000 P.E. nu a fost nca implementata n nici una din statiile de epurare. Nu sunt luate masur ile adecvate pentru tratarea si depozitarea namolurilor. Sistemul de colectare a apelor uzate este ntr-o stare precara, din cauza infiltra tiilor si scurgerilor, precum si din cauza proastelor conexiuni dintre conductele de colec tare a apei pluviale si cele de colectare a apelor uzate. Problemele majore ale facilitatilo r de epurare a apelor sunt: volumul de apa uzata care intra n statiile de epurare coroborat cu nivelul scazut de poluanti degradabili din apa indica o rata mare spre foarte mare a infiltrarii d e apa pluviala n reteaua de colectarea a apei uzate din orasele implicate; Document n lucru
2013
sunt foarte multe sectiuni de retea de canalizare deteriorate (beton farmitat, se ctiuni nfundate, conducte din azbociment strapunse de radacini de arbori etc.); n majoritatea oraselor, rata insuficienta de conectare la sistemul centralizat de canalizare conduce, la un risc sanitar ridicat mai ales n zonele n care populatia este conectata la o retea de apa potabila; apa uzata este deversata partial direct n cursurile de apa, ocolind facilitatile de epurare existente; majoritatea retelelor de colectare sunt mai vechi de 40 de ani, n stare tehnica necorespunzatoare rata de infiltrare fiind de circa 30%. Numai 8 din cele 38 de unitati industriale importante din judetul Buzau deversea za direct apa uzata catre ruri. Cele mai multe dintre ele au cel putin o treapta de pre-epu rare sau de epurare mecanica, iar cteva au si treapta de epurare biologica. Celelalte 30 de u nitati industriale deverseaza n reteaua de canalizare existenta, putnd afecta procesele d e epurare si capacitatile hidraulice ale statiilor de epurare. Nu au fost colectate date privind calitatea namolurilor rezultate n procesele de epurare. Nu exista date disponibile privind locatii sau localitati n care sa se faca depozita rea namolului. n concluzie, principalele deficiente n ceea priveste alimentarea cu apa si canaliz area sunt urmatoarele: retelele de alimentare cu apa potabila sunt vechi si prezinta un grad avansat de uzura, putnd aparea pierderi pe retea si o calitate necorespunzatoare a apei potabile destinata consumului; cursurile de apa sunt folosite ca emisari pentru apele epurate si meteorice, n conditiile n care sistemele de epurare sunt inexistente sau depasite din punct de vedere tehnologic; gradul de racordare al populatiei la canalizarea menajera este redus, gospodarii le neracordate nu au dect n mica masura fose septice, reprezentnd o sursa de poluare a solului, apelor de suprafata si subterane. Aerul Starea generala de calitate a atmosferei este determinata de gradul de urbanizar e, gradul de industrializare, motorizare, chimizare, densitatea demografica.
Valorile medii ale pH-ului indica lipsa ploilor acide, iar la indicatorul pH, la Buzau au fost nregistrate valori mai mici de 5,6 pH Sursele de poluare cu pulberi n suspensie PM 10 specifice sunt industriile metalu rgica si siderurgica, la care se adauga centralele termice pe combustibili solizi si tran sportul rutier. n anul 2004, la Buzau s-a nregistrat 0,0328 mg/mc cea mai mica medie anuala din Regiunea Sud-Est. Judetul Buzau are o singura statie automata de monitorizare a calitatii aerului. Deseuri Document n lucru
2013
C ili l J d N B a n judetul Buzau a fost prevazut a se realiza o retea de 8 statii de transfer, lund u-se n calcul distantele care sunt acoperite pentru colectare, recuperare, tratament si depozitare. Localitatile periurbane (comunele Maracineni, Vernesti, Costesti, Gheraseni, Stlp u, Vadu Pasii), precum si cele situate n apropierea comunei Galbinasi (comunele Tintesti, Cilibia, Sageata, CA Rosetti, Robeasca) vor ncheia contracte cu firmele de salubritate pen tru preluarea directa a deseurilor menajere, transportul acestora pna la statiile de transfer nefiind o metoda eficienta de eliminare. O situatie aparte o au localitatile din estul judetului (Podgoria, Topliceni, Bu da, Grebanu, Valea Rmnicului, Rmnicelu, Puiesti, Vlcelele, Boldu, Ghergheasa, Balta Alba, Valea Salciei) care nu au fost arondate la nicio statie de transfer, statia de transfe r de la Rm. Sarat, realizata de SC RER ECOLOGIC SERVICE SA avnd capacitatea de a prelua deseurile din zona. n prezent dotarea punctelor de colectare a deseurilor menajere este nesatisfacato are, containerele prezinta un mare grad de uzura, iar n multe cazuri nu au suficienta capacitate de depozitare facnd imposibila colectarea selectiva a deseurilor. Anumite puncte de colectare nu au platforme betonate, astfel nct este afectata calitatea solului si a apei de subterane. Colectarea si transportul deseurilor solide se face n cele mai multe cazuri (n spe cial mediu rural) cu echipamente nvechite care creeaza disconfort, rezulta mirosuri urte si p ierderi de deseuri n timpul transportului. Numarul insuficient de echipamente si conditia te hnica au drept rezultat nerespectarea programului de ridicare a deseurilor si suprancarcar ea punctelor de colectare. Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate: ncepnd cu 2008 este planificat un grad de colectare selectiva a deseurilor valorif icabile la 43% din populatie (208.980 locuitori), n 2011 59% din populatie (281.194 locuitor i) si n 2013 70 % din populatie (328.580 locuitori). n judet urmeaza sa se construiasca al doilea depozit zonal pentru deseuri municip ale nepericuloase (clasa b) cu o capacitate medie de 100.000 t/an pentru care nu est e stabilita
Document n lucru
2013
C ili l J d N B a locatia si nici nu sunt prevazute surse de finantare, ncepnd cu anul 2009 urmnd a s e identifica posibilitatile de localizare si de finantare pentru acesta. ncepnd cu anul 2009, cantitatile anuale de deseuri municipale care necesita depozi tarea pot si vor fi acoperite de depozitul conform de la Galbinasi. Aspectul critic privind gestiunea deseurilor n judet este acela al obligativitati i sistarii activitatii de depozitare si ecologizarea depozitelor neconforme att din mediul u rban ct si din mediul rural. Arii protejate Reteaua de arii protejate cuprinde rezervatii naturale, monumente ale naturii, s ituri de importanta comunitara, situri de protectie avifaunistica. Consiliul Judetean Buzau a derulat un proiect n parteneriat cu Muzeul Antipa pent ru desemnarea unui geoparc denumit Tinuturile Buzaului n care sunt cuprinse localitati le Beceni, Berca, Bisoca, Bozioru, Braiesti, Canesti, Colti, Cozieni, Lopatari, Mnza lesti, Odaile, Sarulesti, Scortoasa, Vintila Voda, Chiliile, Valea Salciei. De asemenea , este n studiu posibilitatea nscrierii ca sit natural al patrimoniului natural universal a Carstului de sare de la Meledic. Rezervatiile naturale si monumentele naturii de interes national din judet total izeaza aproape 1.850 hectare: COD ARIE DEUMIRE ARIE SUPRAFATA( HA) L.5/2000 Vect.2004 1 2.261 Vulcanii noroiosi -Pclele Mari 15,2 18,8 2 2.262 Vulcanii noroiosi-Pclele Mici 10,2 13,2 3 2.263 Sarea lui Buzau 0,8 1,77 4 2.264 Blocurile de calcar -Badila 1,0 3,0 5 2.265 Padurea Crivineni 14,1 15,4 6 2.266 Padurea Bradeanu 5.8 5.8 7 2.267 Platoul Meledic 67,5 156,7 8 2.268 Padurea Lacurile-Bisoca 10 10 9 2.269 Dealul cu lilieci-Cernatesti 3,0 10,6 10 2.270 Padurea cu tisa 150 196,8 11 2.271 Balta Alba 600 1167 12 2.272 Balta Amara 900 813,8 13 2.273 Focul Viu 0,03 0,25 14 2.274 Piatra alba "La Grunj" 0,025 0,025 15 2.275 Chihlimbarul de Buzau 2,52 2,23 Rezervatiile naturale si monumentele naturii de interes judetean se ntind pe 1.14
2 hectare: r. crt. Denumirea zonei Localizare Suprafata (ha) Administratie Anul declararii 1 Culmile Siriului comuna Siriu 85 Ocolul Silvic Nehoiasu, Consiliul Local al comunei Siriu 1995 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 2 Padurea Frasinu comuna Tintesti 158 Ocolul Silvic Buzau 1995 3 Padurea Spataru comuna Stlpu 165 Ocolul Silvic Buzau, 1995 Consiliul Local al comunei Stlpu 4 Padurea Gavanu comuna Mnzalesti 216 Ocolul Silvic Vintila Voda 1995 5 Padurea Milea Viforta comuna Gura Teghii 165 Ocolul Silvic Nehoiu 1995 6 Padurea Crngul Municipiul Buzau 162 Ocolul Silvic Buzau, 1995 Buzaului Consiliul Local al municipiului Buzau 7 Padurea Hartagu comuna Siriu 191 Ocolul Silvic Nehoiasu 1995 8 Stejarul din Str. Crizantemelor -SC Agrotransport SA 1995 Buzau nr. 1, municipiul Buzau 9 Platanii din Parcul central al -Consiliul Local al 1995 Rmnicul Sarat municipiului municipiului Rmnicu Rmnicu Sarat Sarat Natura 2000 este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene, reprezentnd o retea ecologica de arii naturale prote jate formata din arii speciale de conservare si arii de protectie speciala avifaunist ica. Natura 2000 urmareste pastrarea naturii n toata diversitatea ei actuala si promovarea ac tivitatilor economice care nu dauneaza biodiversitatii. Pe teritoriul Uniunii Europene au fost identificate 9 regiuni biogeografice, n Ro mnia se regasesc 5 astfel de regiuni din care 3 pe teritoriul judetului Buzau (alpina, c ontinentala si stepica) si chiar habitate specifice regiunii panonice. Suprafata totala aflata sub protectie este 36.092,6 ha, reprezentnd aproximativ 6 % din suprafata judetului Buzau. Siturile comunitare fac parte din Reteaua Natura 2000: r. crt Cod Denumire Localizare Suprafata (ha) 1 ROSCI0005 Balta Alba -Amara -Jirlau -Lacul Sarat Cineni Judetul Braila: Galbenu, Gradistea,
Jirlau, Visani Judetul Buzau: Balta Alba, Boldu 6.415,4 din care 3.336 n Buzau 2 ROSCI0009 Bisoca Judetul Buzau: Bisoca, Mnzalesti 1.160,6 3 ROSCI0057 Dealul Istrita Judetul Buzau: Breaza, Pietroasele 587,9 4 ROSCI0103 Lunca Buzaului Judetul Buzau: Berca, Buzau, C.A. Rosetti, Cilibia, Cislau, Galbinasi, Magura, Maracineni, Nehoiu, Panatau, Prscov, Patrlagele, Sageata, Sapoca, Unguriu, Vadu Pasii, Vernesti, Viperesti 3.990,5 5 ROSCI0127 Muntioru Ursoaia Judetul Buzau: Bisoca 156 6 ROSCI0190 Penteleu Judetul Covasna: Comandau, Zagon Judetul Buzau: Gura Teghii 11.233,1 din care 11.200 n Buzau 7 ROSCI0199 Platoul Meledic Judetul Buzau: Lopatari, Mnzalesti 136,6 Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 8 ROSCI0229 Siriu Judetul Buzau: Chiojdu, Gura Siriului 5.747,3 9 ROSCI0259 Valea Calmatuiului Judetul Buzau: C.A. Rosetti, Cilibia, Costesti , Galbinasi, Gheraseni, Largu, Luciu, Rusetu, Smeeni, Tintesti. 17.000 din care 9.556 n Buzau 10 ROSCI0272 Vulcanii Noroiosi de la Pclele Mari si Pclele Mici Judetul Buzau: Berca, Scortoasa 93,8 11 ROSPA0004 Balta Alba -Amara Jirlau Judetul Buzau: Balta Alba, Judetul Braila: Galbenu, Jirlau, Visani 4.509,6 4.7 Consiliul Judetean Buzau Consiliul Judetean Buzau are ca principala preocupare mbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor, n strnsa legatura cu procesul de continuare a reformei administra tiei publice. Aceasta este baza muncii unui aparat de specialitate complex, efort per manent destinat dezvoltarii comunitatilor din judetul Buzau. Aspectele multiple ale int eresului administratiei judetului Buzau vizeaza dezvoltarea si armonizarea relatiilor com erciale si economice, dar si dezvoltarea si aplicarea de tehnologii avansate, dezvoltarea r elatiilor cu regiuni similare din Europa si extinderea cooperarii n domenii multiple a declarat Victor Mocanu, Presedintele Consiliului Judetean Buzau. Prioritatile Consiliului judetean Buzau sunt securitatea ecologica, prevenirea p oluarii apelor, prevenirea, reducerea si eliminarea consecintelor avariilor industriale si calamitatilor naturale, armonizarea dezvoltarii segmentelor de infrastructura, a retelelor de transport si a celor de comunicatie. Ca zona de interes imediat, Consiliul Judet ean Buzau sia propus sa foloseasca la maximum a potentialul judetului Buzau, teritoriu cu re surse complexe de istorie, geografie si traditii populare. n anul 2006 Consiliul judetean Buzau a primit din partea Societatatii Romne pentru Asigurarea Calitatii certificatul IQNET -The International Certification Network precum si Certificarea ISO 9001:2000 pentru activitati de administratie publica ale aparat ului propriu,
certificare care reprezinta o recunoastere a existentei unui sistem de managemen t al calitatii eficient si eficace implementat n Consiliul Judetean Buzau, al dorintei si efortu rilor de mbunatatire continua a eficacitatii acestui sistem, de mbunatatire a serviciilor c atre clienti. Consiliul Judetean Buzau, ca autoritate a administratiei publice locale, constit uita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si muni cipale, n vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean, a fost declarat ca l egal constituit, n urma alegerilor locale de la 1 iunie 2008, prin Hotarrea nr. 73/27.06.2008, s-a constituit, mandatele celor 33 de consilieri judeteni fiind validate prin Hotarre a Consiliului Judetean nr. 72/27.06.2008. Presedintele Consiliului Judetean Buzau, ca autoritate executiva a autoritatii a dministratiei publice, a fost ales prin vot direct de catre populatie n persoana domnului Victo r Mocanu Partidul Social Democrat. Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Alaturi de presedinte si cei doi vicepresedinti, conducerea Consiliului Judetean Buzau este completata de doamna Dumitra Draghici, Secretar al Judetului. Numarul si denumirea comisiilor de specialitate pe domenii de activitate ale Con siliului Judetean Buzau au aprobate prin Hotarrea nr. 77/24.07.2008: Comisia de studii, prognoze economico-sociale, buget-finante si administrarea domeniului public si privat al judetului; Comisia de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea lucrarilor publice, protectia mediului nconjurator, conservarea monumentelor istorice si de arhitectu ra; Comisia pentru servicii publice, comert si agricultura; Comisia pentru activitati stiintifice, nvatamnt, sanatate, cultura, culte, protect ie sociala, sportive si de turism; Comisia pentru administratie publica locala, juridica, de disciplina, apararea o rdinii publice, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. Regulamentul de Organizare si Functionare a Consiliul Judetean Buzau a fost apro bat prin Hotarrea nr. 85/22.08.2008. Consiliul Judetean Buzau exercita atributiile prevazute n Legea administratiei pu blice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Presedintele Consiliului Judetean Buzau reprezinta judetul Buzau n relatiile cu c elelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romne si straine, precum si n justitie. Presedintele raspunde n fata consiliului judetean de buna functionare a administr atiei publice judetene si ndeplineste, n conditiile legii, atributiile prevazute n Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si comp letarile ulterioare. Institutiile subordonate Consiliului Judetean Buzau sunt urmatoarele: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului; Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor; Teatrul George Ciprian; Muzeul Judetean Al. I. Odobescu; Biblioteca judeteana Vasile Voiculescu;
Scoala populara de arte si meserii; Centrul judetean pentru conservare si promovare a culturii traditionale; Centrul de integrare prin terapie ocupationala Rm.Sarat; Centrul scolar de educatie incluziva Buzau Scoala speciala nr.2 Buzau Liceul de deficienti de vedere Scoala de arte si meserii Rmnicu Sarat Centrul judetean de resurse si activitati educationaleAparatul de specialitate Document n lucru
2013
C ili l J d N B a Aparatul de specialitate al Presedintelui cuprinde 221 de posturi, dintre care 1 76 de functii publice si 45 functii contractuale. Din totalul general al posturilor, 86 sunt v acante, din care publice de conducere 4, publice de executie 67, contractuale de executie 15. Din cele 23 de functii de conducere, 21 sunt functii publice de conducere si 2 s unt functii contractuale de conducere. Cele 198 de functii de executie cuprind 155 functii publice de executie si 43 fu nctii contractuale de executie. Aparatul de specialitate are urmatoarea structura, cu cinci directii de speciali tate si 2 servicii, 1 birou si 1 compartiment subordonate direct Presedintelui: Directia Juridica si Administratie Publica Locala: Serviciul juridic, contencios; Biroul colaborare institutii si servicii publice; Compartimentul informare si relatii cu publicul si secretariat ATOP; Biroul administratie publica si editare monitor oficial al judetului; Serviciul Cancelarie. Directia Economica: Compartimentul buget finante; Serviciul contabilitate financiar; Compartiment impozite si taxe, evidenta patrimoniu; Compartiment coordonarea activitatii comerciale; Serviciul administrativ si protocol; Directia pentru Administrarea Patrimoniului si Investitii: Biroul achizitii publice si investitii; Compartiment administrarea drumurilor si podurilor judetene; Compartiment proiectare drumuri si poduri, ntocmire documentatie, baza de date; Compartimentul siguranta circulatiei, asigurarea si controlul calitatii lucraril or; Compartiment administrarea domeniului public, privat si asistenta tehnica lucrar i
civile; Compartiment programe, dezvoltare locala, echipare edilitara si mediu; Serviciul unitatea judeteana de monitorizare a serviciilor publice si mediu; Biroul de transport public local si siguranta circulatiei; Compartiment U.I.P. sistem integrat de gestionare a deseurilor pentru judetul Buzau. Directia de Dezvoltare Regionala: Serviciul managementul proiectelor; Compartiment relatii internationale; Compartiment strategii, programe, prognoze si dezvoltare rurala; Arhitect Sef: Compartiment amenajarea teritoriului, urbanism; Compartiment autorizari -cadastru; Document n lucru Compartiment disciplina n constructii;
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Serviciul Resurse Umane, Salarizare; Serviciul de Informatica; Biroul Audit Public si Control Financiar Intern: Compartiment audit public;
2013
Compartiment control financiar intern; Biroul de promovare, dezvoltare a turismului si agroturismului Compartimentul Calitate. Din totalul de 104 functionari publici ai Consiliului Judetean Buzau 94 au studi i superioare, media de vrsta fiind de 45 de ani. 56 de functionari au participat n anul 2008 la cursuri de perfectionare, iar pent ru anul 2009 au fost identificate urmatoarele nevoi de perfectionare pe domenii de activitate si numar de functionari publici:
Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul Domeniul
juridic 8 administratie publica 5 relatii publice 3 relatii interinstitutionale 3 economic 15 achizitii publice 4 tehnic, investitii, infrastructura si utilitati 27 dezvoltarii regionale 15 urbanism si amenajarea teritoriului 8 resurse umane, salarizare 4 informaticii 5 audit public 6 calitatii 20 informatii clasificate 1 etica si conduita profesionala 1
Total participanti la cursuri de pregatire si formare profesionala n anul 2009: 1 25. Veniturile bugetului local n ultimii trei ani: 2006 2007 2008 Total venituri (lei) 114.644.809 135.843.374 164.431.923 Venituri proprii (lei) 27.307.475 32.953.660 41.096.700 n perioada 2003 ianuarie 2009, Consiliul Judetean Buzau a gestionat un portofoliu de 23 de proiecte n valoare totala de 69.292.286,20 euro, dupa cum urmeaza: 14 proiecte finalizate n valoare totala de 1.829.060 euro; proiecte n curs de implementare n valoare totala de 2.268.673,2;
Document n lucru
2013
C ili l J d N B a 6 proiecte n curs de evaluare n valoare totala de 65.194.553 euro; dintre acestea, 5 proiecte n valoare totala de 62.576.553 euro (264.698.817,10 lei) sunt depuse n cadrul Programului Operational Regional. n Anexa nr. 20 sunt prezentate detaliat proiectele implementate, pentru fiecare p roiect mentionandu-se obiectivele, perioada de implementare, programul de finantare si valoarea totala fara TVA, dar si proiectele aflate in curs de implementare, in etapa de e valuare, aflate pe lista de rezerva POR, sau aflate in etapa de monitorizare la 31.12.2009 n perioada 2006 2007, Consiliul Judetean Buzau a aprobat 25 de asocieri sau parte neriate pentru nfiintarea unor asociatii de dezvoltare comunitara sau derularea unor proi ecte. Situatia parteneriatelor interne ale Consiliului Judetean Buzau si celor 5 orase , precum si asociatiile intercomunitare din care acestea fac parte sunt prezentate n Anexa nr . 21. Anexa nr. 22 prezinta componenta celor 13 asociatii de dezvoltare intercomunitar a existente n judet. Lista parteneriatelor externe (inclusiv nfratiri) ale Consiliului Judetean Buzau:
Protocol de colaborare 1995
2008 ntre Flandra de Est si Judetul Buzau;
Acord de cooperare ntre Consiliul Judetean Buzau si Institutul autonom CASE POPOLARI din Catania, Regiunea Sicilia, Italia, aprobat prin Hotarre nr. 25/28.02.2007. Consiliul Judetean Buzau a sprijint activitatea organizatiilor neguvernamentale prin acordarea de sprijin financiar pentru derularea unor activitati non-profit de in teres general. Anexa nr. 23 cuprinde lista persoanelor fizice si juridice care au primit finant are n anul 2008, prin Dispozitia Presedintelui nr. 406/29.08.2008. Din situatia proiectelor implementate (anexa nr. 24), a proiectelor n curs de imp lementare (anexa nr. 25), respectiv propunerile comunitatilor locale pentru perioada urmat oare (anexa nr. 26) rezulta urmatoarele: autoritatile publice locale au accesat n perioada de preaderare n special programe de infrastructura care vizau modernizarea sau reabilitarea dru murilor si alimentarea cu apa. Dupa 2007, odata cu nfiintarea asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, au fos t abordate proiectele integrate viznd beneficii zonale. Situatia asociatiilor de dezvoltare
intercomunitara si nfratirile n care sunt parteneri este prezentata n anexa nr. 27. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL V AALIZA DIAGOSTIC
2013
Analiza diagnostic reprezinta o investigare a principalelor aspecte ale asezarii si cadrului natural, infrastructurii, economiei, mediului si administratiei publice, efectua ta n scopul evidentierii disfunctiilor si elementelor de potential relevante care influentea za dezvoltarea judetului Buzau. Disfunctionalitati Asezare si cadru natural Principalele disfunctii la nivel teritorial sunt date de eroziuni, alunecarile d e teren si inundatii, care afecteaza frecvent judetul, provocnd pagube nsemnate. Una dintre c auze o constituie abandonarea sau ncetinirea ritmului de lucru la lucrarile de aparare mp otriva inundatiilor, fondurile alocate n acest scop fiind redirectionate spre alte lucra ri. O alta cauza o reprezinta caracterul ploilor, torential si violent, pe fondul schimbari lor climatice. n zonele de deal si de munte despaduririle au afectat foarte mult stabilitatea te renurilor. n luna mai 2005, judetul Buzau a fost a doua zona din tara afectata de inundatii si alunecari de teren, n partea de nord a judetului fiind evacuate 49 de persoane din 15 case. Au fost afectate 22 de localitati, inundate 286 de gospodarii si anexe, 30 de anexe dist ruse, 7 drumuri judetene afectate, 18 poduri (podul de la Maracineni), 136 de podete, 12 1,5 hectare culturi agricole inundate si 85 de retele de apa potabila afectate. n luna septembrie 2005 alte inundatii au afectat 14 localitati buzoiene, orasele Buzau si Patrlagele, cele mai mari probleme fiind la Catina, Colti, Patrlagele si Valea Sal ciei. Estimareaa pagubele se ridica la cel putin 50-60 de miliarde de lei numai n infra structura, la care se adauga cele 2 poduri militare de la Maracineni luate de ape. Cea mai recenta inundatie, cea din luna mai 2008 a afectat DJ 100 H, surpat part ial n comuna Vernesti -satul Niscov, circulatia n zona fiind deviata pe rute ocolitoare . n acelasi timp, expunerea diferita a versantilor muntosi duce la ncadrarea Subcarp atilor
Curburii n sectorul cu nuanta de ariditate. Document n lucru
Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Populatie si forta de munca
2013
Scaderea accentuata si continua a populatiei reprezinta una dintre cele mai mari probleme ale judetului Buzau. Judetul a nregistrat o scadere vizibila a populatiei, difere nta ntre anul 2008 fata de anul 2000 fiind de 19.816 locuitori. Prognozele realizate de Instit utul National de Statistica estimeaza o populatie totala de 422.800 locuitori n anul 2025, adic a o scadere de 81.740 locuitori ntre anii 2000 si 2025, reprezentnd 16% din populatia anului 2 000. Cauzele principale sunt scaderea natalitatii, rata mare a mortalitatii infantile (18,8% fata de media nationala de 15% n anul 2005), migrarea populatiei tinere n cautarea unui lo c de munca. Scaderea ratei natalitatii poate fi atribuita conditiilor economice n gene ral si lipsei de servicii medicale n particular, n special n zonele rurale. Din punct de vedere al ocuparii, un punct negativ l reprezinta rata mare a ocupar ii n agricultura, n conditiile n care acest sector este unul cu productivitate a muncii scazuta, dependent de conditiile climatice. Evolutia descendenta a ratei somajului n perioada 20 2005 din tara si Regiunea Su d-Est nu se regaseste si la nivelul judetului Buzau, care a nregistrat cresteri ale rat ei somajului ncepnd cu anul 2004, depasind media pe Regiune. Economie ntre anii 1989 -2005, suprafata agricola a judetului a scazut de la 405.027 ha n a nul 1989 la 402.120 ha n anul 2005, o scadere cu aproximativ 2.907 ha -1%. Cauzele acestei scaderi sunt adoptarea legilor funciare si degradarea terenurilor agricole. Scaderile sunt semnificative: 5% suprafata arabila, 20,6% suprafata patrimoniulu i pomicol, 9,8% suprafata de fnete. Plantatiile cu arbusti fructiferi au fost desfiintate n a nul 2005, iar plantatiile de duzi sunt prezente pe numai 4 hectare. Desi suprafata patrimoniul ui viticol a crescut cu 15,1%, suprafetele cu vie altoita pe rod au scazut de la 9.904 hectar e la 8.641 hectare, suprafetele cu vii hibride pe rod crescnd de aproape 3 ori. n zonele predominant agricole, activitatile agricole au nevoie sa fie eficientiza te, structura economica fiind preponderent primara. Judetul Buzau are n teritoriu o repartitie echilibrata a centrelor urbane, dar zonele cu specific puternic rural nu sunt influentate fo
arte mult de centrele urbane mici, care nu reusesc sa dinamizeze activitatile economice. n zona de munte, conditionarea stricta impusa dezvoltarii de cadrul natural reduc e posibilitatile de evolutie a structurilor economice. Traditionalismul activitati lor primare din aceasta zona mpiedica dezvoltarea unor centre rurale

Limbă

STRATEGIE - DURABILA - BUZAU - Modificata 28 (1) .06.2010

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIE - DURABILA - BUZAU - Modificata 28 (1) .06.2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a CAPITOLUL I STRATEGIA DE DEZVOLTARE JUDETEAA ECESITATE SI RATIOALITATE

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a concentrarea financiara

2/3 din fonduri alocate obiectivului 1;

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor comunitare de utilitati p ublice. Document n lucru

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a Infrastructura de drumuri

Nehoiasu, judetul Buzau;

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007

Strategia de dezvoltare durabila a judeNului Buzau 2007 C ili l J d N B a