P. 1
Exemplu Grinda Cu Zabrele

Exemplu Grinda Cu Zabrele

|Views: 118|Likes:
Published by Vlad Gavriliuc

More info:

Published by: Vlad Gavriliuc on Apr 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/08/2013

pdf

text

original

GRINDA CU ZABRELE – structura plana

Sa se determine eforturile axiale in barele grinzii cu zabrele de mai jos, precum si sageata maxima a grinzii, utilizand programul SAP2000.

GEOMETRIA GRINZII SI SECTIUNILE BARELOR 40kN 40kN

40kN

40kN 40kN

MATERIALELE FOLOSITE

Otel S235 E=210000 N/mm2

Ricinschi Adrian

1. ALEGEREA UNITATILOR DE MASURA

Observatie: Unitatile de masura se aleg la dechiderea programului SAP2000. Daca nu sunt alese in momentul deschiderii programului ci pe parcurs, la inchiderea si dechiderea ulterioara a fisierului, acestea revin la unitatile initiale.

Ricinschi Adrian

2. In cazul de fata vom folosi varianta “Grid Only”. care are tipuri de grinzi predefinite. fie varianta “2D Trusses”. se poate alege fie varianta “Grid Only”. Ricinschi Adrian . CREAREA UNUI NOU FISIER In functie de geometria grinzii. care este o varianta generala. cu ajutorul careia trasam liniile ajutatoare pentru definirea geometriei grinzii.

pentru grinda cu zabrele analizata. Din acest motiv.3. Ricinschi Adrian . dar si o linie pe directia Y. La optiunea “Grid Spacing” se introduce distanta dintre liniile de grid (pe directia Y poate avea orice valoare nenula). corespunzatoare planului in care se gaseste grinda. DEFINIREA LINIILOR DE GRID In mod implicit. programul SAP2000 defineste geometria structurilor plane in planul XoZ. vom defini 7 linii de grid pe directia X si 4 linii pe directia Z.

Ricinschi Adrian .

aceasta urmand sa fie modificata. DEFINIREA GEOMETRIEI GRINZII. RESPECTIV A ELEMENTELOR FINITE DE BARA Elementele finite de bara se definesc cu optiunile “Draw frame” sau “Quick draw frame”. Momentan se pot defini toate barele cu aceeasi sectiune. Ricinschi Adrian .4.

DEFINIREA MATERIALELOR Materialele se definesc din meniul Define Materials Programul SAP2000 are definite unele materiale (din codurile americane de proiectare). de otel sau beton. Se alege optiunea “Add new material”. Se introduce un nume pentru material si se aleg proprietatile acestuia. deoarece se face doar analiza statica a grinzii. Se introduce valoarea modulului de elasticitate. programul SAP2000 modifica si densitatea materialului la 0). Ricinschi Adrian .5. se va considera greutatea specifica a materialului ca fiind 0 (implicit. In acest exemplu.

) In exemplul dat se foloseste optiunea de importare pentru diagonale (D) si se creeaza sectiunile pentru talpa superioara. talpa inferioara si montanti. etc.6. sectiuni de beton armat. DEFINIREA SECTIUNILOR Sectiunile de bara se definesc din meniul Define Section Properties Frame Sections Optiunile pentru introducerea sectiunilor de bara sunt: • Importarea unei sectiuni predefinite (profile laminate) • Crearea unei sectiuni de catre utilizator (profile din table sudate. Ricinschi Adrian .

Ricinschi Adrian . Profilele laminate folosite in Europa se gasesc in fisierul C:\Program Files\Computers and Structures\SAP2000 14\EURO. Diagonale Pentru a importa sectiunea. denumirea si dimensiunile lor ramanand cele implicite. Double Angle) si se selecteaza fisierul de unde se vor importa profilele. poate fi modificat doar materialul din care sunt realizate acestea.pro .1. In cazul sectiunilor importate. de unde se va selecta sectiunea dorita. se alege tipul sectiunii dorite (in cazul de fata.6. se selecteaza optiunea “Import New Property”.

Ricinschi Adrian .2. talpa inferioara Sectiunile pentru montanti. In cazul de fata se verifica aria sectiunii. in meniul Section Properties pot fi vizualizate caracteristicile geometrice ale sectiunii. Montanti. verificand astfel daca dimensiunile sectiunii au fost introduse corect. iar pentru talpa superioara si talpa inferioara se foloseste sectiunea de tip Tee. cu dimensiunile prezentate mai sus. Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii.6. Pentru montanti se alege sectiunea de tip Pipe. talpa superioara. talpa superioara si talpa inferioara se creaza folosind optiunea”Add New Property”.

ATRIBUIREA UNEI SECTIUNI ELEMENTELOR FINITE DE BARA Ricinschi Adrian .7.

ATRIBUIREA PROPRIETATII DE BARA DUBLU ARTICULATA Ricinschi Adrian . dupa selectarea in prealabil a barelor 8. Frame Frame Sections.Sectiunile de bara se atribuie din meniul Assign care au sectiunea respectiva.

REAZEMELE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . 9.Proprietatea de bara dublu-articulata se atribuie din meniul Assign Frame Releases/Partial Fixity. tinand seama de axele locale ale barelor (axa 3 este perpendiculara pe planul grinzii cu zabrele). la unul sau la ambele noduri ale barei.bara solicitata doar de efort axial. ceea ce corespunde ipotezei de bara articulata . dupa selectarea tuturor barelor. nu si de moment incovoietor). In cazul de fata. unde se poate anula oricare din cele 6 eforturi globale din sectiunile de la capetele barei. se bifeaza M33 la ambele capete ale barei (astfel. barele nu preiau moment fata de axa 3-3.

10. INCARCARILE NODALE ALE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . iar nodul din dreapta jos este simplu rezemat (se blocheaza translatia pe directia axei Z). este acelasi cu sistemul global de axe). Rezemarile nodurilor se introduc selectand nodurile fixate.Reazemele corespund legaturilor structurii “cu terenul”. In cazul de fata. dupa care. in mod implicit. Acestea se aplica in sistemul de axe local al nodurilor (care. in meniul Assign Joint Restraints se selecteaza optiunile dorite. nodul din partea stanga jos este articulat (se blocheaza translatia pe directiile X si Z).

Incarcarile pe grinda cu zabrele se aplica ca forte concentrate la noduri. se selecteaza nodurile incarcate identic. iar apoi in meniul Assign Joint Loads Forces se selecteaza cazul de incarcare dorit si se introduc valoarea (cu semn) si directia pe care se aplica forta. STABILIREA OPTIUNILOR DE ANALIZA Ricinschi Adrian . Pentru problema propusa. Pentru aceasta. forta se aplica pe directia Z. 11. iar valoarea este -40 kN (minusul arata ca forta se aplica in sensul negativ al axei).

INTERPRETAREA REZULTATELOR Ricinschi Adrian . acestea sunt UX si UZ – translatii pe directiile axelor din plan. in cazul de fata sunt nule). din meniul Analyze Set Load Cases to Run se elimina rularea analizei modale (pentru rularea acesteia este nevoie de definirea maselor care. in meniul Analyze Set Analysis Options se precizeaza tipul problemei studiate (plana sau spatiala) si tipul de element finit folosit in modelare prin gradele de libertate nodale active. se poate efectua analiza propriuzisa. cu Analyze Run Analysis (Run Now). cu geometria definita in planu XoZ. Totodata.Inainte de efectuarea analizei modelului. Dupa stabilirea optiunilor de analiza. 12. Pentru grinda cu zabrele plana.

Dupa efectuarea analizei. programul arata forma deformata a grinzii cu zabrele. sunt nenule). apar pe ecran si valorile deplasarilor la noduri (in cazul de fata. numai componentele u1 si u3. Ricinschi Adrian . daca modelarea a fost corecta. Apropiind cursorul de nodurile grinzii. corespunzatoare translatiilor UX si UZ.

Eforturile din bare se afiseaza din meniul Display Show Forces/Stresses zabrele modelate corect. In cazul grinzilor cu Ricinschi Adrian . Frames/Cables. va exista doar diagrama de forta axiala.

Barele intinse sunt reprezentate cu culoare galbena. Ricinschi Adrian . iar barele comprimate cu rosu.

Ricinschi Adrian . OBSERVATIE In cazul definirii de articulatii in ambele noduri rezemate ale grinzii cu zabrele. prin schimbarea schemei statice. eforturile din barele intinse rezulta mult diminuate.13.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->