GRINDA CU ZABRELE – structura plana

Sa se determine eforturile axiale in barele grinzii cu zabrele de mai jos, precum si sageata maxima a grinzii, utilizand programul SAP2000.

GEOMETRIA GRINZII SI SECTIUNILE BARELOR 40kN 40kN

40kN

40kN 40kN

MATERIALELE FOLOSITE

Otel S235 E=210000 N/mm2

Ricinschi Adrian

1. ALEGEREA UNITATILOR DE MASURA

Observatie: Unitatile de masura se aleg la dechiderea programului SAP2000. Daca nu sunt alese in momentul deschiderii programului ci pe parcurs, la inchiderea si dechiderea ulterioara a fisierului, acestea revin la unitatile initiale.

Ricinschi Adrian

care are tipuri de grinzi predefinite. care este o varianta generala. se poate alege fie varianta “Grid Only”. cu ajutorul careia trasam liniile ajutatoare pentru definirea geometriei grinzii. In cazul de fata vom folosi varianta “Grid Only”. fie varianta “2D Trusses”.2. CREAREA UNUI NOU FISIER In functie de geometria grinzii. Ricinschi Adrian .

Din acest motiv. Ricinschi Adrian .3. dar si o linie pe directia Y. vom defini 7 linii de grid pe directia X si 4 linii pe directia Z. programul SAP2000 defineste geometria structurilor plane in planul XoZ. La optiunea “Grid Spacing” se introduce distanta dintre liniile de grid (pe directia Y poate avea orice valoare nenula). pentru grinda cu zabrele analizata. DEFINIREA LINIILOR DE GRID In mod implicit. corespunzatoare planului in care se gaseste grinda.

Ricinschi Adrian .

DEFINIREA GEOMETRIEI GRINZII. Ricinschi Adrian . Momentan se pot defini toate barele cu aceeasi sectiune. aceasta urmand sa fie modificata. RESPECTIV A ELEMENTELOR FINITE DE BARA Elementele finite de bara se definesc cu optiunile “Draw frame” sau “Quick draw frame”.4.

deoarece se face doar analiza statica a grinzii. Se introduce valoarea modulului de elasticitate.5. de otel sau beton. Se introduce un nume pentru material si se aleg proprietatile acestuia. In acest exemplu. Se alege optiunea “Add new material”. Ricinschi Adrian . programul SAP2000 modifica si densitatea materialului la 0). se va considera greutatea specifica a materialului ca fiind 0 (implicit. DEFINIREA MATERIALELOR Materialele se definesc din meniul Define Materials Programul SAP2000 are definite unele materiale (din codurile americane de proiectare).

) In exemplul dat se foloseste optiunea de importare pentru diagonale (D) si se creeaza sectiunile pentru talpa superioara.6. etc. DEFINIREA SECTIUNILOR Sectiunile de bara se definesc din meniul Define Section Properties Frame Sections Optiunile pentru introducerea sectiunilor de bara sunt: • Importarea unei sectiuni predefinite (profile laminate) • Crearea unei sectiuni de catre utilizator (profile din table sudate. talpa inferioara si montanti. Ricinschi Adrian . sectiuni de beton armat.

Ricinschi Adrian . denumirea si dimensiunile lor ramanand cele implicite. Diagonale Pentru a importa sectiunea. In cazul sectiunilor importate.pro .1. Double Angle) si se selecteaza fisierul de unde se vor importa profilele.6. poate fi modificat doar materialul din care sunt realizate acestea. se alege tipul sectiunii dorite (in cazul de fata. de unde se va selecta sectiunea dorita. Profilele laminate folosite in Europa se gasesc in fisierul C:\Program Files\Computers and Structures\SAP2000 14\EURO. se selecteaza optiunea “Import New Property”.

Pentru montanti se alege sectiunea de tip Pipe. cu dimensiunile prezentate mai sus. Ricinschi Adrian . talpa superioara. talpa superioara si talpa inferioara se creaza folosind optiunea”Add New Property”. verificand astfel daca dimensiunile sectiunii au fost introduse corect. Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii. iar pentru talpa superioara si talpa inferioara se foloseste sectiunea de tip Tee. In cazul de fata se verifica aria sectiunii.2. in meniul Section Properties pot fi vizualizate caracteristicile geometrice ale sectiunii. Montanti. talpa inferioara Sectiunile pentru montanti.6.

7. ATRIBUIREA UNEI SECTIUNI ELEMENTELOR FINITE DE BARA Ricinschi Adrian .

Sectiunile de bara se atribuie din meniul Assign care au sectiunea respectiva. dupa selectarea in prealabil a barelor 8. ATRIBUIREA PROPRIETATII DE BARA DUBLU ARTICULATA Ricinschi Adrian . Frame Frame Sections.

In cazul de fata. 9. se bifeaza M33 la ambele capete ale barei (astfel. nu si de moment incovoietor).bara solicitata doar de efort axial. unde se poate anula oricare din cele 6 eforturi globale din sectiunile de la capetele barei. dupa selectarea tuturor barelor. ceea ce corespunde ipotezei de bara articulata . barele nu preiau moment fata de axa 3-3. la unul sau la ambele noduri ale barei.Proprietatea de bara dublu-articulata se atribuie din meniul Assign Frame Releases/Partial Fixity. tinand seama de axele locale ale barelor (axa 3 este perpendiculara pe planul grinzii cu zabrele). REAZEMELE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian .

10. iar nodul din dreapta jos este simplu rezemat (se blocheaza translatia pe directia axei Z). In cazul de fata. nodul din partea stanga jos este articulat (se blocheaza translatia pe directiile X si Z).Reazemele corespund legaturilor structurii “cu terenul”. Acestea se aplica in sistemul de axe local al nodurilor (care. dupa care. in mod implicit. Rezemarile nodurilor se introduc selectand nodurile fixate. este acelasi cu sistemul global de axe). INCARCARILE NODALE ALE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . in meniul Assign Joint Restraints se selecteaza optiunile dorite.

forta se aplica pe directia Z. Pentru problema propusa. Pentru aceasta. se selecteaza nodurile incarcate identic. iar apoi in meniul Assign Joint Loads Forces se selecteaza cazul de incarcare dorit si se introduc valoarea (cu semn) si directia pe care se aplica forta. iar valoarea este -40 kN (minusul arata ca forta se aplica in sensul negativ al axei). 11.Incarcarile pe grinda cu zabrele se aplica ca forte concentrate la noduri. STABILIREA OPTIUNILOR DE ANALIZA Ricinschi Adrian .

Dupa stabilirea optiunilor de analiza. cu Analyze Run Analysis (Run Now). in meniul Analyze Set Analysis Options se precizeaza tipul problemei studiate (plana sau spatiala) si tipul de element finit folosit in modelare prin gradele de libertate nodale active. acestea sunt UX si UZ – translatii pe directiile axelor din plan. din meniul Analyze Set Load Cases to Run se elimina rularea analizei modale (pentru rularea acesteia este nevoie de definirea maselor care. Pentru grinda cu zabrele plana. Totodata. INTERPRETAREA REZULTATELOR Ricinschi Adrian . 12. cu geometria definita in planu XoZ. se poate efectua analiza propriuzisa. in cazul de fata sunt nule).Inainte de efectuarea analizei modelului.

apar pe ecran si valorile deplasarilor la noduri (in cazul de fata. sunt nenule). daca modelarea a fost corecta.Dupa efectuarea analizei. Apropiind cursorul de nodurile grinzii. corespunzatoare translatiilor UX si UZ. numai componentele u1 si u3. programul arata forma deformata a grinzii cu zabrele. Ricinschi Adrian .

Eforturile din bare se afiseaza din meniul Display Show Forces/Stresses zabrele modelate corect. va exista doar diagrama de forta axiala. In cazul grinzilor cu Ricinschi Adrian . Frames/Cables.

Barele intinse sunt reprezentate cu culoare galbena. iar barele comprimate cu rosu. Ricinschi Adrian .

eforturile din barele intinse rezulta mult diminuate. Ricinschi Adrian .13. prin schimbarea schemei statice. OBSERVATIE In cazul definirii de articulatii in ambele noduri rezemate ale grinzii cu zabrele.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful