GRINDA CU ZABRELE – structura plana

Sa se determine eforturile axiale in barele grinzii cu zabrele de mai jos, precum si sageata maxima a grinzii, utilizand programul SAP2000.

GEOMETRIA GRINZII SI SECTIUNILE BARELOR 40kN 40kN

40kN

40kN 40kN

MATERIALELE FOLOSITE

Otel S235 E=210000 N/mm2

Ricinschi Adrian

1. ALEGEREA UNITATILOR DE MASURA

Observatie: Unitatile de masura se aleg la dechiderea programului SAP2000. Daca nu sunt alese in momentul deschiderii programului ci pe parcurs, la inchiderea si dechiderea ulterioara a fisierului, acestea revin la unitatile initiale.

Ricinschi Adrian

Ricinschi Adrian . care are tipuri de grinzi predefinite. fie varianta “2D Trusses”. care este o varianta generala. CREAREA UNUI NOU FISIER In functie de geometria grinzii. cu ajutorul careia trasam liniile ajutatoare pentru definirea geometriei grinzii. In cazul de fata vom folosi varianta “Grid Only”.2. se poate alege fie varianta “Grid Only”.

3. corespunzatoare planului in care se gaseste grinda. La optiunea “Grid Spacing” se introduce distanta dintre liniile de grid (pe directia Y poate avea orice valoare nenula). dar si o linie pe directia Y. pentru grinda cu zabrele analizata. vom defini 7 linii de grid pe directia X si 4 linii pe directia Z. programul SAP2000 defineste geometria structurilor plane in planul XoZ. DEFINIREA LINIILOR DE GRID In mod implicit. Din acest motiv. Ricinschi Adrian .

Ricinschi Adrian .

Momentan se pot defini toate barele cu aceeasi sectiune. DEFINIREA GEOMETRIEI GRINZII.4. aceasta urmand sa fie modificata. Ricinschi Adrian . RESPECTIV A ELEMENTELOR FINITE DE BARA Elementele finite de bara se definesc cu optiunile “Draw frame” sau “Quick draw frame”.

DEFINIREA MATERIALELOR Materialele se definesc din meniul Define Materials Programul SAP2000 are definite unele materiale (din codurile americane de proiectare). Se introduce valoarea modulului de elasticitate. deoarece se face doar analiza statica a grinzii.5. de otel sau beton. Se introduce un nume pentru material si se aleg proprietatile acestuia. Se alege optiunea “Add new material”. Ricinschi Adrian . se va considera greutatea specifica a materialului ca fiind 0 (implicit. In acest exemplu. programul SAP2000 modifica si densitatea materialului la 0).

sectiuni de beton armat. Ricinschi Adrian . talpa inferioara si montanti. DEFINIREA SECTIUNILOR Sectiunile de bara se definesc din meniul Define Section Properties Frame Sections Optiunile pentru introducerea sectiunilor de bara sunt: • Importarea unei sectiuni predefinite (profile laminate) • Crearea unei sectiuni de catre utilizator (profile din table sudate. etc.6.) In exemplul dat se foloseste optiunea de importare pentru diagonale (D) si se creeaza sectiunile pentru talpa superioara.

pro . se selecteaza optiunea “Import New Property”.6. Double Angle) si se selecteaza fisierul de unde se vor importa profilele.1. se alege tipul sectiunii dorite (in cazul de fata. Ricinschi Adrian . In cazul sectiunilor importate. de unde se va selecta sectiunea dorita. Diagonale Pentru a importa sectiunea. poate fi modificat doar materialul din care sunt realizate acestea. denumirea si dimensiunile lor ramanand cele implicite. Profilele laminate folosite in Europa se gasesc in fisierul C:\Program Files\Computers and Structures\SAP2000 14\EURO.

Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii.6. verificand astfel daca dimensiunile sectiunii au fost introduse corect. Pentru montanti se alege sectiunea de tip Pipe.2. In cazul de fata se verifica aria sectiunii. talpa superioara. iar pentru talpa superioara si talpa inferioara se foloseste sectiunea de tip Tee. in meniul Section Properties pot fi vizualizate caracteristicile geometrice ale sectiunii. Ricinschi Adrian . Montanti. cu dimensiunile prezentate mai sus. talpa inferioara Sectiunile pentru montanti. talpa superioara si talpa inferioara se creaza folosind optiunea”Add New Property”.

7. ATRIBUIREA UNEI SECTIUNI ELEMENTELOR FINITE DE BARA Ricinschi Adrian .

ATRIBUIREA PROPRIETATII DE BARA DUBLU ARTICULATA Ricinschi Adrian . Frame Frame Sections.Sectiunile de bara se atribuie din meniul Assign care au sectiunea respectiva. dupa selectarea in prealabil a barelor 8.

Proprietatea de bara dublu-articulata se atribuie din meniul Assign Frame Releases/Partial Fixity. la unul sau la ambele noduri ale barei. nu si de moment incovoietor). ceea ce corespunde ipotezei de bara articulata .bara solicitata doar de efort axial. tinand seama de axele locale ale barelor (axa 3 este perpendiculara pe planul grinzii cu zabrele). unde se poate anula oricare din cele 6 eforturi globale din sectiunile de la capetele barei. dupa selectarea tuturor barelor. REAZEMELE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . 9. In cazul de fata. se bifeaza M33 la ambele capete ale barei (astfel. barele nu preiau moment fata de axa 3-3.

nodul din partea stanga jos este articulat (se blocheaza translatia pe directiile X si Z). dupa care. Acestea se aplica in sistemul de axe local al nodurilor (care. in mod implicit. In cazul de fata. este acelasi cu sistemul global de axe).Reazemele corespund legaturilor structurii “cu terenul”. 10. INCARCARILE NODALE ALE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . Rezemarile nodurilor se introduc selectand nodurile fixate. in meniul Assign Joint Restraints se selecteaza optiunile dorite. iar nodul din dreapta jos este simplu rezemat (se blocheaza translatia pe directia axei Z).

Pentru problema propusa. forta se aplica pe directia Z.Incarcarile pe grinda cu zabrele se aplica ca forte concentrate la noduri. se selecteaza nodurile incarcate identic. iar valoarea este -40 kN (minusul arata ca forta se aplica in sensul negativ al axei). Pentru aceasta. 11. STABILIREA OPTIUNILOR DE ANALIZA Ricinschi Adrian . iar apoi in meniul Assign Joint Loads Forces se selecteaza cazul de incarcare dorit si se introduc valoarea (cu semn) si directia pe care se aplica forta.

acestea sunt UX si UZ – translatii pe directiile axelor din plan. din meniul Analyze Set Load Cases to Run se elimina rularea analizei modale (pentru rularea acesteia este nevoie de definirea maselor care. Totodata.Inainte de efectuarea analizei modelului. in cazul de fata sunt nule). in meniul Analyze Set Analysis Options se precizeaza tipul problemei studiate (plana sau spatiala) si tipul de element finit folosit in modelare prin gradele de libertate nodale active. INTERPRETAREA REZULTATELOR Ricinschi Adrian . Pentru grinda cu zabrele plana. Dupa stabilirea optiunilor de analiza. 12. se poate efectua analiza propriuzisa. cu geometria definita in planu XoZ. cu Analyze Run Analysis (Run Now).

Dupa efectuarea analizei. numai componentele u1 si u3. sunt nenule). corespunzatoare translatiilor UX si UZ. Apropiind cursorul de nodurile grinzii. daca modelarea a fost corecta. Ricinschi Adrian . apar pe ecran si valorile deplasarilor la noduri (in cazul de fata. programul arata forma deformata a grinzii cu zabrele.

Frames/Cables.Eforturile din bare se afiseaza din meniul Display Show Forces/Stresses zabrele modelate corect. va exista doar diagrama de forta axiala. In cazul grinzilor cu Ricinschi Adrian .

Ricinschi Adrian . iar barele comprimate cu rosu.Barele intinse sunt reprezentate cu culoare galbena.

Ricinschi Adrian . prin schimbarea schemei statice. eforturile din barele intinse rezulta mult diminuate. OBSERVATIE In cazul definirii de articulatii in ambele noduri rezemate ale grinzii cu zabrele.13.