GRINDA CU ZABRELE – structura plana

Sa se determine eforturile axiale in barele grinzii cu zabrele de mai jos, precum si sageata maxima a grinzii, utilizand programul SAP2000.

GEOMETRIA GRINZII SI SECTIUNILE BARELOR 40kN 40kN

40kN

40kN 40kN

MATERIALELE FOLOSITE

Otel S235 E=210000 N/mm2

Ricinschi Adrian

1. ALEGEREA UNITATILOR DE MASURA

Observatie: Unitatile de masura se aleg la dechiderea programului SAP2000. Daca nu sunt alese in momentul deschiderii programului ci pe parcurs, la inchiderea si dechiderea ulterioara a fisierului, acestea revin la unitatile initiale.

Ricinschi Adrian

fie varianta “2D Trusses”. care este o varianta generala. CREAREA UNUI NOU FISIER In functie de geometria grinzii. cu ajutorul careia trasam liniile ajutatoare pentru definirea geometriei grinzii.2. In cazul de fata vom folosi varianta “Grid Only”. se poate alege fie varianta “Grid Only”. Ricinschi Adrian . care are tipuri de grinzi predefinite.

La optiunea “Grid Spacing” se introduce distanta dintre liniile de grid (pe directia Y poate avea orice valoare nenula). pentru grinda cu zabrele analizata. DEFINIREA LINIILOR DE GRID In mod implicit. programul SAP2000 defineste geometria structurilor plane in planul XoZ. Din acest motiv.3. vom defini 7 linii de grid pe directia X si 4 linii pe directia Z. Ricinschi Adrian . corespunzatoare planului in care se gaseste grinda. dar si o linie pe directia Y.

Ricinschi Adrian .

Ricinschi Adrian . Momentan se pot defini toate barele cu aceeasi sectiune. aceasta urmand sa fie modificata. DEFINIREA GEOMETRIEI GRINZII.4. RESPECTIV A ELEMENTELOR FINITE DE BARA Elementele finite de bara se definesc cu optiunile “Draw frame” sau “Quick draw frame”.

programul SAP2000 modifica si densitatea materialului la 0). Se alege optiunea “Add new material”. Se introduce un nume pentru material si se aleg proprietatile acestuia. deoarece se face doar analiza statica a grinzii.5. Ricinschi Adrian . Se introduce valoarea modulului de elasticitate. se va considera greutatea specifica a materialului ca fiind 0 (implicit. In acest exemplu. de otel sau beton. DEFINIREA MATERIALELOR Materialele se definesc din meniul Define Materials Programul SAP2000 are definite unele materiale (din codurile americane de proiectare).

DEFINIREA SECTIUNILOR Sectiunile de bara se definesc din meniul Define Section Properties Frame Sections Optiunile pentru introducerea sectiunilor de bara sunt: • Importarea unei sectiuni predefinite (profile laminate) • Crearea unei sectiuni de catre utilizator (profile din table sudate. Ricinschi Adrian .6. talpa inferioara si montanti.) In exemplul dat se foloseste optiunea de importare pentru diagonale (D) si se creeaza sectiunile pentru talpa superioara. sectiuni de beton armat. etc.

Ricinschi Adrian . Diagonale Pentru a importa sectiunea. denumirea si dimensiunile lor ramanand cele implicite.1.pro . poate fi modificat doar materialul din care sunt realizate acestea. se alege tipul sectiunii dorite (in cazul de fata. se selecteaza optiunea “Import New Property”. de unde se va selecta sectiunea dorita.6. Profilele laminate folosite in Europa se gasesc in fisierul C:\Program Files\Computers and Structures\SAP2000 14\EURO. In cazul sectiunilor importate. Double Angle) si se selecteaza fisierul de unde se vor importa profilele.

Ricinschi Adrian . talpa inferioara Sectiunile pentru montanti. Montanti. iar pentru talpa superioara si talpa inferioara se foloseste sectiunea de tip Tee. Pentru montanti se alege sectiunea de tip Pipe. talpa superioara si talpa inferioara se creaza folosind optiunea”Add New Property”. In cazul de fata se verifica aria sectiunii.2. verificand astfel daca dimensiunile sectiunii au fost introduse corect.6. in meniul Section Properties pot fi vizualizate caracteristicile geometrice ale sectiunii. talpa superioara. cu dimensiunile prezentate mai sus. Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii.

ATRIBUIREA UNEI SECTIUNI ELEMENTELOR FINITE DE BARA Ricinschi Adrian .7.

Sectiunile de bara se atribuie din meniul Assign care au sectiunea respectiva. dupa selectarea in prealabil a barelor 8. Frame Frame Sections. ATRIBUIREA PROPRIETATII DE BARA DUBLU ARTICULATA Ricinschi Adrian .

unde se poate anula oricare din cele 6 eforturi globale din sectiunile de la capetele barei. ceea ce corespunde ipotezei de bara articulata . 9. REAZEMELE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . nu si de moment incovoietor). In cazul de fata. se bifeaza M33 la ambele capete ale barei (astfel. tinand seama de axele locale ale barelor (axa 3 este perpendiculara pe planul grinzii cu zabrele).bara solicitata doar de efort axial. barele nu preiau moment fata de axa 3-3. dupa selectarea tuturor barelor. la unul sau la ambele noduri ale barei.Proprietatea de bara dublu-articulata se atribuie din meniul Assign Frame Releases/Partial Fixity.

in mod implicit. este acelasi cu sistemul global de axe). Acestea se aplica in sistemul de axe local al nodurilor (care. iar nodul din dreapta jos este simplu rezemat (se blocheaza translatia pe directia axei Z). In cazul de fata. dupa care. in meniul Assign Joint Restraints se selecteaza optiunile dorite.Reazemele corespund legaturilor structurii “cu terenul”. Rezemarile nodurilor se introduc selectand nodurile fixate. 10. nodul din partea stanga jos este articulat (se blocheaza translatia pe directiile X si Z). INCARCARILE NODALE ALE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian .

STABILIREA OPTIUNILOR DE ANALIZA Ricinschi Adrian . se selecteaza nodurile incarcate identic. 11. Pentru problema propusa. forta se aplica pe directia Z. iar valoarea este -40 kN (minusul arata ca forta se aplica in sensul negativ al axei).Incarcarile pe grinda cu zabrele se aplica ca forte concentrate la noduri. iar apoi in meniul Assign Joint Loads Forces se selecteaza cazul de incarcare dorit si se introduc valoarea (cu semn) si directia pe care se aplica forta. Pentru aceasta.

Totodata. 12. acestea sunt UX si UZ – translatii pe directiile axelor din plan. Dupa stabilirea optiunilor de analiza. din meniul Analyze Set Load Cases to Run se elimina rularea analizei modale (pentru rularea acesteia este nevoie de definirea maselor care.Inainte de efectuarea analizei modelului. se poate efectua analiza propriuzisa. INTERPRETAREA REZULTATELOR Ricinschi Adrian . Pentru grinda cu zabrele plana. in cazul de fata sunt nule). cu Analyze Run Analysis (Run Now). in meniul Analyze Set Analysis Options se precizeaza tipul problemei studiate (plana sau spatiala) si tipul de element finit folosit in modelare prin gradele de libertate nodale active. cu geometria definita in planu XoZ.

Dupa efectuarea analizei. apar pe ecran si valorile deplasarilor la noduri (in cazul de fata. Apropiind cursorul de nodurile grinzii. sunt nenule). numai componentele u1 si u3. programul arata forma deformata a grinzii cu zabrele. Ricinschi Adrian . corespunzatoare translatiilor UX si UZ. daca modelarea a fost corecta.

In cazul grinzilor cu Ricinschi Adrian . va exista doar diagrama de forta axiala. Frames/Cables.Eforturile din bare se afiseaza din meniul Display Show Forces/Stresses zabrele modelate corect.

Barele intinse sunt reprezentate cu culoare galbena. Ricinschi Adrian . iar barele comprimate cu rosu.

OBSERVATIE In cazul definirii de articulatii in ambele noduri rezemate ale grinzii cu zabrele. Ricinschi Adrian .13. eforturile din barele intinse rezulta mult diminuate. prin schimbarea schemei statice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful