GRINDA CU ZABRELE – structura plana

Sa se determine eforturile axiale in barele grinzii cu zabrele de mai jos, precum si sageata maxima a grinzii, utilizand programul SAP2000.

GEOMETRIA GRINZII SI SECTIUNILE BARELOR 40kN 40kN

40kN

40kN 40kN

MATERIALELE FOLOSITE

Otel S235 E=210000 N/mm2

Ricinschi Adrian

1. ALEGEREA UNITATILOR DE MASURA

Observatie: Unitatile de masura se aleg la dechiderea programului SAP2000. Daca nu sunt alese in momentul deschiderii programului ci pe parcurs, la inchiderea si dechiderea ulterioara a fisierului, acestea revin la unitatile initiale.

Ricinschi Adrian

se poate alege fie varianta “Grid Only”. CREAREA UNUI NOU FISIER In functie de geometria grinzii.2. care are tipuri de grinzi predefinite. fie varianta “2D Trusses”. care este o varianta generala. cu ajutorul careia trasam liniile ajutatoare pentru definirea geometriei grinzii. Ricinschi Adrian . In cazul de fata vom folosi varianta “Grid Only”.

vom defini 7 linii de grid pe directia X si 4 linii pe directia Z. programul SAP2000 defineste geometria structurilor plane in planul XoZ. DEFINIREA LINIILOR DE GRID In mod implicit. Ricinschi Adrian . Din acest motiv. dar si o linie pe directia Y. pentru grinda cu zabrele analizata.3. La optiunea “Grid Spacing” se introduce distanta dintre liniile de grid (pe directia Y poate avea orice valoare nenula). corespunzatoare planului in care se gaseste grinda.

Ricinschi Adrian .

Momentan se pot defini toate barele cu aceeasi sectiune. Ricinschi Adrian .4. DEFINIREA GEOMETRIEI GRINZII. RESPECTIV A ELEMENTELOR FINITE DE BARA Elementele finite de bara se definesc cu optiunile “Draw frame” sau “Quick draw frame”. aceasta urmand sa fie modificata.

DEFINIREA MATERIALELOR Materialele se definesc din meniul Define Materials Programul SAP2000 are definite unele materiale (din codurile americane de proiectare). de otel sau beton.5. programul SAP2000 modifica si densitatea materialului la 0). se va considera greutatea specifica a materialului ca fiind 0 (implicit. Se introduce valoarea modulului de elasticitate. Se introduce un nume pentru material si se aleg proprietatile acestuia. Ricinschi Adrian . deoarece se face doar analiza statica a grinzii. Se alege optiunea “Add new material”. In acest exemplu.

DEFINIREA SECTIUNILOR Sectiunile de bara se definesc din meniul Define Section Properties Frame Sections Optiunile pentru introducerea sectiunilor de bara sunt: • Importarea unei sectiuni predefinite (profile laminate) • Crearea unei sectiuni de catre utilizator (profile din table sudate.6. Ricinschi Adrian .) In exemplul dat se foloseste optiunea de importare pentru diagonale (D) si se creeaza sectiunile pentru talpa superioara. talpa inferioara si montanti. etc. sectiuni de beton armat.

Profilele laminate folosite in Europa se gasesc in fisierul C:\Program Files\Computers and Structures\SAP2000 14\EURO. de unde se va selecta sectiunea dorita.1. se selecteaza optiunea “Import New Property”. Ricinschi Adrian . Diagonale Pentru a importa sectiunea.6. se alege tipul sectiunii dorite (in cazul de fata. denumirea si dimensiunile lor ramanand cele implicite. In cazul sectiunilor importate. Double Angle) si se selecteaza fisierul de unde se vor importa profilele.pro . poate fi modificat doar materialul din care sunt realizate acestea.

verificand astfel daca dimensiunile sectiunii au fost introduse corect. talpa superioara si talpa inferioara se creaza folosind optiunea”Add New Property”. talpa inferioara Sectiunile pentru montanti. Ricinschi Adrian . iar pentru talpa superioara si talpa inferioara se foloseste sectiunea de tip Tee. talpa superioara. In cazul de fata se verifica aria sectiunii. Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii. cu dimensiunile prezentate mai sus. in meniul Section Properties pot fi vizualizate caracteristicile geometrice ale sectiunii.6.2. Montanti. Pentru montanti se alege sectiunea de tip Pipe.

7. ATRIBUIREA UNEI SECTIUNI ELEMENTELOR FINITE DE BARA Ricinschi Adrian .

Sectiunile de bara se atribuie din meniul Assign care au sectiunea respectiva. Frame Frame Sections. ATRIBUIREA PROPRIETATII DE BARA DUBLU ARTICULATA Ricinschi Adrian . dupa selectarea in prealabil a barelor 8.

nu si de moment incovoietor). unde se poate anula oricare din cele 6 eforturi globale din sectiunile de la capetele barei. se bifeaza M33 la ambele capete ale barei (astfel. REAZEMELE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . ceea ce corespunde ipotezei de bara articulata . dupa selectarea tuturor barelor. In cazul de fata. 9. tinand seama de axele locale ale barelor (axa 3 este perpendiculara pe planul grinzii cu zabrele).bara solicitata doar de efort axial. la unul sau la ambele noduri ale barei.Proprietatea de bara dublu-articulata se atribuie din meniul Assign Frame Releases/Partial Fixity. barele nu preiau moment fata de axa 3-3.

In cazul de fata.Reazemele corespund legaturilor structurii “cu terenul”. INCARCARILE NODALE ALE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . in meniul Assign Joint Restraints se selecteaza optiunile dorite. Rezemarile nodurilor se introduc selectand nodurile fixate. este acelasi cu sistemul global de axe). 10. dupa care. in mod implicit. nodul din partea stanga jos este articulat (se blocheaza translatia pe directiile X si Z). iar nodul din dreapta jos este simplu rezemat (se blocheaza translatia pe directia axei Z). Acestea se aplica in sistemul de axe local al nodurilor (care.

STABILIREA OPTIUNILOR DE ANALIZA Ricinschi Adrian . iar valoarea este -40 kN (minusul arata ca forta se aplica in sensul negativ al axei). se selecteaza nodurile incarcate identic. Pentru aceasta. iar apoi in meniul Assign Joint Loads Forces se selecteaza cazul de incarcare dorit si se introduc valoarea (cu semn) si directia pe care se aplica forta. 11. forta se aplica pe directia Z. Pentru problema propusa.Incarcarile pe grinda cu zabrele se aplica ca forte concentrate la noduri.

in cazul de fata sunt nule). Totodata. din meniul Analyze Set Load Cases to Run se elimina rularea analizei modale (pentru rularea acesteia este nevoie de definirea maselor care. se poate efectua analiza propriuzisa.Inainte de efectuarea analizei modelului. cu geometria definita in planu XoZ. Dupa stabilirea optiunilor de analiza. cu Analyze Run Analysis (Run Now). 12. in meniul Analyze Set Analysis Options se precizeaza tipul problemei studiate (plana sau spatiala) si tipul de element finit folosit in modelare prin gradele de libertate nodale active. acestea sunt UX si UZ – translatii pe directiile axelor din plan. Pentru grinda cu zabrele plana. INTERPRETAREA REZULTATELOR Ricinschi Adrian .

daca modelarea a fost corecta. Ricinschi Adrian . numai componentele u1 si u3. programul arata forma deformata a grinzii cu zabrele. Apropiind cursorul de nodurile grinzii. corespunzatoare translatiilor UX si UZ. sunt nenule). apar pe ecran si valorile deplasarilor la noduri (in cazul de fata.Dupa efectuarea analizei.

Eforturile din bare se afiseaza din meniul Display Show Forces/Stresses zabrele modelate corect. Frames/Cables. In cazul grinzilor cu Ricinschi Adrian . va exista doar diagrama de forta axiala.

Barele intinse sunt reprezentate cu culoare galbena. Ricinschi Adrian . iar barele comprimate cu rosu.

13. eforturile din barele intinse rezulta mult diminuate. OBSERVATIE In cazul definirii de articulatii in ambele noduri rezemate ale grinzii cu zabrele. prin schimbarea schemei statice. Ricinschi Adrian .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful