GRINDA CU ZABRELE – structura plana

Sa se determine eforturile axiale in barele grinzii cu zabrele de mai jos, precum si sageata maxima a grinzii, utilizand programul SAP2000.

GEOMETRIA GRINZII SI SECTIUNILE BARELOR 40kN 40kN

40kN

40kN 40kN

MATERIALELE FOLOSITE

Otel S235 E=210000 N/mm2

Ricinschi Adrian

1. ALEGEREA UNITATILOR DE MASURA

Observatie: Unitatile de masura se aleg la dechiderea programului SAP2000. Daca nu sunt alese in momentul deschiderii programului ci pe parcurs, la inchiderea si dechiderea ulterioara a fisierului, acestea revin la unitatile initiale.

Ricinschi Adrian

care este o varianta generala. Ricinschi Adrian . In cazul de fata vom folosi varianta “Grid Only”. cu ajutorul careia trasam liniile ajutatoare pentru definirea geometriei grinzii. fie varianta “2D Trusses”.2. se poate alege fie varianta “Grid Only”. CREAREA UNUI NOU FISIER In functie de geometria grinzii. care are tipuri de grinzi predefinite.

DEFINIREA LINIILOR DE GRID In mod implicit. La optiunea “Grid Spacing” se introduce distanta dintre liniile de grid (pe directia Y poate avea orice valoare nenula). Din acest motiv. Ricinschi Adrian . vom defini 7 linii de grid pe directia X si 4 linii pe directia Z. pentru grinda cu zabrele analizata. dar si o linie pe directia Y. corespunzatoare planului in care se gaseste grinda. programul SAP2000 defineste geometria structurilor plane in planul XoZ.3.

Ricinschi Adrian .

4. RESPECTIV A ELEMENTELOR FINITE DE BARA Elementele finite de bara se definesc cu optiunile “Draw frame” sau “Quick draw frame”. DEFINIREA GEOMETRIEI GRINZII. Momentan se pot defini toate barele cu aceeasi sectiune. Ricinschi Adrian . aceasta urmand sa fie modificata.

deoarece se face doar analiza statica a grinzii. programul SAP2000 modifica si densitatea materialului la 0). In acest exemplu. DEFINIREA MATERIALELOR Materialele se definesc din meniul Define Materials Programul SAP2000 are definite unele materiale (din codurile americane de proiectare). Se alege optiunea “Add new material”. Ricinschi Adrian . Se introduce un nume pentru material si se aleg proprietatile acestuia. se va considera greutatea specifica a materialului ca fiind 0 (implicit.5. de otel sau beton. Se introduce valoarea modulului de elasticitate.

talpa inferioara si montanti. DEFINIREA SECTIUNILOR Sectiunile de bara se definesc din meniul Define Section Properties Frame Sections Optiunile pentru introducerea sectiunilor de bara sunt: • Importarea unei sectiuni predefinite (profile laminate) • Crearea unei sectiuni de catre utilizator (profile din table sudate.) In exemplul dat se foloseste optiunea de importare pentru diagonale (D) si se creeaza sectiunile pentru talpa superioara. Ricinschi Adrian . etc.6. sectiuni de beton armat.

Diagonale Pentru a importa sectiunea.1. In cazul sectiunilor importate. Double Angle) si se selecteaza fisierul de unde se vor importa profilele. de unde se va selecta sectiunea dorita. se alege tipul sectiunii dorite (in cazul de fata.6. se selecteaza optiunea “Import New Property”. Profilele laminate folosite in Europa se gasesc in fisierul C:\Program Files\Computers and Structures\SAP2000 14\EURO. Ricinschi Adrian .pro . poate fi modificat doar materialul din care sunt realizate acestea. denumirea si dimensiunile lor ramanand cele implicite.

verificand astfel daca dimensiunile sectiunii au fost introduse corect.2. cu dimensiunile prezentate mai sus. iar pentru talpa superioara si talpa inferioara se foloseste sectiunea de tip Tee. Montanti. Pentru montanti se alege sectiunea de tip Pipe. Ricinschi Adrian . talpa superioara si talpa inferioara se creaza folosind optiunea”Add New Property”.6. In cazul de fata se verifica aria sectiunii. talpa superioara. Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii. in meniul Section Properties pot fi vizualizate caracteristicile geometrice ale sectiunii. talpa inferioara Sectiunile pentru montanti.

ATRIBUIREA UNEI SECTIUNI ELEMENTELOR FINITE DE BARA Ricinschi Adrian .7.

dupa selectarea in prealabil a barelor 8.Sectiunile de bara se atribuie din meniul Assign care au sectiunea respectiva. Frame Frame Sections. ATRIBUIREA PROPRIETATII DE BARA DUBLU ARTICULATA Ricinschi Adrian .

ceea ce corespunde ipotezei de bara articulata .bara solicitata doar de efort axial. nu si de moment incovoietor).Proprietatea de bara dublu-articulata se atribuie din meniul Assign Frame Releases/Partial Fixity. se bifeaza M33 la ambele capete ale barei (astfel. barele nu preiau moment fata de axa 3-3. In cazul de fata. la unul sau la ambele noduri ale barei. REAZEMELE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian . unde se poate anula oricare din cele 6 eforturi globale din sectiunile de la capetele barei. 9. dupa selectarea tuturor barelor. tinand seama de axele locale ale barelor (axa 3 este perpendiculara pe planul grinzii cu zabrele).

este acelasi cu sistemul global de axe). In cazul de fata. Acestea se aplica in sistemul de axe local al nodurilor (care. 10. iar nodul din dreapta jos este simplu rezemat (se blocheaza translatia pe directia axei Z). nodul din partea stanga jos este articulat (se blocheaza translatia pe directiile X si Z).Reazemele corespund legaturilor structurii “cu terenul”. in meniul Assign Joint Restraints se selecteaza optiunile dorite. dupa care. Rezemarile nodurilor se introduc selectand nodurile fixate. in mod implicit. INCARCARILE NODALE ALE GRINZII CU ZABRELE Ricinschi Adrian .

11. iar apoi in meniul Assign Joint Loads Forces se selecteaza cazul de incarcare dorit si se introduc valoarea (cu semn) si directia pe care se aplica forta. se selecteaza nodurile incarcate identic.Incarcarile pe grinda cu zabrele se aplica ca forte concentrate la noduri. Pentru problema propusa. forta se aplica pe directia Z. STABILIREA OPTIUNILOR DE ANALIZA Ricinschi Adrian . Pentru aceasta. iar valoarea este -40 kN (minusul arata ca forta se aplica in sensul negativ al axei).

in cazul de fata sunt nule). Pentru grinda cu zabrele plana. se poate efectua analiza propriuzisa.Inainte de efectuarea analizei modelului. INTERPRETAREA REZULTATELOR Ricinschi Adrian . in meniul Analyze Set Analysis Options se precizeaza tipul problemei studiate (plana sau spatiala) si tipul de element finit folosit in modelare prin gradele de libertate nodale active. 12. Totodata. acestea sunt UX si UZ – translatii pe directiile axelor din plan. Dupa stabilirea optiunilor de analiza. cu Analyze Run Analysis (Run Now). cu geometria definita in planu XoZ. din meniul Analyze Set Load Cases to Run se elimina rularea analizei modale (pentru rularea acesteia este nevoie de definirea maselor care.

sunt nenule).Dupa efectuarea analizei. numai componentele u1 si u3. programul arata forma deformata a grinzii cu zabrele. apar pe ecran si valorile deplasarilor la noduri (in cazul de fata. Ricinschi Adrian . daca modelarea a fost corecta. Apropiind cursorul de nodurile grinzii. corespunzatoare translatiilor UX si UZ.

Eforturile din bare se afiseaza din meniul Display Show Forces/Stresses zabrele modelate corect. va exista doar diagrama de forta axiala. In cazul grinzilor cu Ricinschi Adrian . Frames/Cables.

iar barele comprimate cu rosu. Ricinschi Adrian .Barele intinse sunt reprezentate cu culoare galbena.

OBSERVATIE In cazul definirii de articulatii in ambele noduri rezemate ale grinzii cu zabrele. eforturile din barele intinse rezulta mult diminuate. prin schimbarea schemei statice. Ricinschi Adrian .13.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful