Gr.

Privim pe cineva si imediat o anume impresie despre caracterul acestuia apare de la sine Aceasta capacitate de a intelege instantaneu ceva din caracterul unei persoane, de a ne forma o conceptie despre cineva ca despre o fiinta umana, un centru de viata si vointa care poseda caracteristici particulare ce alcatuiesc o individualitate aparte reprezinta premiza vietii sociale (Asch,1946)

Cercetarile de psihologie sociala au demonstrat (si experienta cotidiana confirma) ca: Suntem capabili sa ne formam o impresie cvasi-totala despre o persoana chiar si daca ducem lipsa de informatii De cele mai multe ori nu depunem un efort deosebit si constient pentru a ne forma o impresie despre cineva
3

Exista doua modalitati de formare a impresiilor despre ceilalti Impresiile despre ceilalti se pot forma in timpul perceperii si interactiunii directe => persoana perceputa se afla in campul nostru perceptiv (ex:-comunicarea fata in fata, convorbirea telefonica) Impresiile se pot forma si indirect => cand persoana respectiva nu se afla in campul nostru

Ne formam impresii despre o alta persoana pe seama: -unor documente -unor produse ale activitatii sale -sau discutam cu o persoana despre o alta persoana Sensul pe care-l dau psihologii sociali expresiei a percepe o persoana este apropiat de cel al expresiei a-si face o impresie

Rolul activ al observatorului Unul dintre primele modele ale perceptie => BRUNSWICK (1934) A studiat in principal modul in care sunt percepute obiectele neanimate.Conform modelului, individul le percepe datorita receptorilor senzoriali. Obiectul perceput este mereu o reprezentare partiala, dar nu neaparat deformata, a unui obiect real.

EXPERIMENTUL LUI LEEPER (1935) Leeper a folosit: - o imagine ambigua (in care putem vedea fie o femeie tanara fie o femeie batrana) - plecand de la imaginea ambigua a realizat altele doua: =>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeie tanara =>una reprezinta fara nicio

Experimentul se desfasoara in doua etape: -In prima faza: Subiectii privesc cele 2 imagini clare:- jumate privesc imaginea femeii tinere - jumate imaginea femeii batrane -Fiecare subiect descrie imaginea pe care a vazut-o. -Apoi, toti subiectii privesc imaginea
9

Rezultate: => toti subiectii care au privit initial imaginea femeii batrane continuau s-o vada in imaginea ambigua 95%din subiecti care au privit initial imaginea femeii tinere continuau s-o vada in imaginea ambigua Concluzia : Atat unii cat si ceilalti si-au structurat activ obiectul perceptiei si chiar mai mult aceasta structurare a urmat in sensul

10

Diferente dintre perceperea persoanelor si cea a obiectelor Fiske si Taylor (1991) au realizat o lista cu principalele diferente: o persoana este sensibila la opiniile celor din jur o persoana reprezinta o sursa dinamica de informatii o persoana este in acelasi timp tinta perceptiilor noastre dar si un observator

11

12

I. Unui grup de subiecti li s-a prezentat initial, o lista ce cuprindea 3 trasaturi: INTELIGENT, MUNCITOR, IMPULSIV si li s-a cerut sa-si formeze o opinie asupra persoanei care le poseda. II. Acelorasi subiecti li s-a prezentat o alta list ace continea alte 3 trasaturi: CRITIC, INCAPATANAT, INVIDIOS si li s-a cerut acelasi lucru. La sfarsit, subiectii au fost

13

REZULTATE: Subiectii au intampinat dificultati in a reconcilia cele 2 impresii formate initial cu privire la 2 persoane diferite. Aceste dificultati nu s-au inregistrat in cazul subiectilor care au fost informati de le inceput ca toate cele 6 trasaturi apartin aceleiasi persoane.

14

15

Acest experiment a analizat ipoteza conform careia "teoriile" pe care le formulam in legatura cu celelalte persoane ne ghideaza perceptiile. Subiectilor li s-a prezentat o lista cu 7 trasaturi ale unei persoane fictive dintre care 6 raman neschimbate si una variaza in functie de conditiile experimentale. Ei trebuie sa isi exprime impresia cu privire la persoana respectiva, apoi sunt rugati sa aleaga dintr-o alta lista de perechi de trasaturi opuse

16

Ordinea de Conditia 1 Conditia 2 Conditia 3 prezentare 1 2 3 4 5 6 7 Inteligent Inteligent Abil Abil Inteligent Abil Muncitor Politicos Hotarat Practic Prudent

Conditia 4

Inteligent Abil Muncitor Insensibil Hotarat Practic Prudent

17

Muncitor Muncitor Cald Hotarat Practic Prudent Rece Hotarat Practic Prudent

REZULTATE: Cel putin 90% dintre subiectii din conditia 1 au considerat persoana generoasa, fericita, petrecareata, in timp ce foarte putini dintre cei din conditia 2 o considera astfel. Diferentele dintre reactiile subiectilor din cele 2 conditii experimentale sunt mult mai mici in cazul calificativului "de incredere.
18

Conditie experimentala
Exemple de Conditia 1 trasaturi cald propuse Generos Siret Fericit Petrecaret De incredere 91 65 90 94 94 83* 40 56 77 5 Conditia 2 rece Conditia 3 politicos Conditia 4 insensibil

8 25 34 17 99

56 30 75 87 95

2 20 10 31 5

58 50 65 56 100

19

Asch a vrut sa afle daca acest efect este specific trasaturilor propriu-zise sau mai curand conotatiei lor. Astfel se demonstreaza ca efectul adjectivelor introduce in conditiile 3 si 4 este mai putin important. Diferentele dintre procentele obtinute in conditiile 3 si 4 sunt mai mici decat diferentele obtinute in conditiile

20

Informatia ca o persoana este politicoasa sau insensibila nu schimba impresia generala despre acea persoana. Astfel, Asch a ajuns la concluzia ca anumite trasaturi sunt mai centrale decat altele. In timp ce adjectivele cald si rece joaca un rol central in formarea impresiilor, calificativele politicos si insensibil au un rol

21

Asch introduce conditia-martor ce corespunde unei situatii in care manipularea experimentala (VI) lipseste. In aceasta conditie se mentioneaza doar cele 6 trasaturi constante ale persoanei fictive. Diferentele obtinute in conditiamartor si cele inregistrate in fiecare din conditiile experimentale sunt mai ridicate pentru conditiile 1 si 2 decat pentru conditiile 3 si 4. Ele sunt mai mici in cazul trasaturii "de

22

Exemple de trasaturi propuse

Conditii Martor Nr. 1 cald Nr. 2 rece Nr. 3 politicos Nr. 4 insensibil Generos % 55 (% 91)* 36** (8%) 47 (% 56) 1 (% 58) 3 Rafinat % 49 (65%) 16 (% 25) 24 (% 30) 19 (% 50) 1 Fericit 71% (% 90) 19 (34%) 37 (% 75) 4 (% 65) 6 Petrecaret % 69 (% 94) 25 (% 17) 52 (% 87) 18 (% 56) 13 De incredere 96% (% 94) 2 (% 99) 3 (% 95) 1 (% 100) 4

23

tinta

Prezentarea persoanei-

Asa cum au aratat si experimentele lui Asch, studiul perceptiei implica : 1 subiect receptor + 1 persoana tinta Prezentarea persoanei o putem face in diverse moduri: ex: putem sa le prezentam subiectilor: - o persoana reala - o fotografie a persoanei in cauza - o inregistrare video

24

S-a incercat sa se stabileasca daca, atunci cand descriem o persoana in mod spontan , ne referim mai degraba la trasaturile de personalitate decat la alte elemente cum ar fi:comportamentele, aspectul fizic etc.
25

Experimentul lui Park(1986) -Persoanele participante sunt in acelasi timp: -subiecti -si persoane tinta -Timp de cateva saptamani acestia asista la un seminar, deci au posibilitatea de-a interactiona unii cu altii. -Periodic,fiecaruia I se cere sa-si formuleze impresii cu privire la
26

-Pornind de la analiza impresiilor, Park a realizat o grila in care apar urmatoarele categorii: trasaturi de personalitate comportamente (actiuni) atitudini, sentimente, credinte caracteristici numite demografice, sociale,familiale caracteristici fizice si biologice

27

Rezultate: 1 trasaturi de prsonalitate-cel mai frecvent citate65% 2 comportamentele- 23% 3 caracteristici fizice- 6% 4 atitudini si credinte- 3% 5 caracteristici demografice- 3% Rezultatele obtinute de Park arata ca pe masura ce timpul trece si persoanele se cunosc mai bine,frecventa evocarii trasaturilor

28

In formarea impresiilor, ne lasam de foarte multe ori influentati de simtul comun, care poate fi afectat de erori precum: - Ordinea prezentarii informatiilor; - Relevanta informatiei pentru realizarea interactiunii; - Valenta informatiei; - Ordinea si valenta informatiei actionand simultan; - Socializarea si experienta personala; 29

ASCH (1946)

Ofera subiectilor o lista cu 6 trasaturi de personalitate

V.I. ORDINEA PREZENTARII:

a.trasaturi pozitive, apoi negative; b.trasaturi negative, apoi pozitive; Sarcina: realizarea unei descrieri narative a persoanei Rezultate: -conditia 1 persoana descrisa este competenta si ambitioasa -conditia 2 persoana descrisa este exploziva si neadaptata
30

La sfarsit, li se ofera subiectilor perechi de trasaturi opuse: generos - zgarcit, puternic slab, iar ei trebuie sa aleaga din fiecare pereche trasatura care se potriveste persoanei descrise. Conditia 1: subiectii aleg caracterisicile pozitive; Conditia 2: subiectii aleg caracteristici negative;

31

EXPLICATIA LUI ASCH: formarea impresiilor este un proces automat, care se declanseaza din clipa in care este perceput primul bit de informatie despre persoana in cauza, acea informatie primara influentand mai apoi perceperea informatiilor succesive, conform principiilor gestaltului.

32

JONES, ROCK, GOETHALS, WARD (1968) - ordinea prezentarii influenteaza si judecata despre abilitatea persoanei; SARCINA: -parcurgerea unei liste cu 30 de probleme de vocabular, din care 15 erau corecte, 15 erau gresite; -evaluarea abilitatii
33

3 conditii experimentale:

1. primele 15 probleme 10 raspunsuri corecte dispuse aleator (feed-back pozitiv); 2. primele 15 probleme 10 raspunsuri gresite dispuse aleator (feed back negativ); 3. raspunsurile corecte erau dispuse proportionat; IPOTEZA INITIALA: subiectii vor fi influentati de rezultatele oferite in cea de-a doua parte a seriei, adica
34

REZULTATE: subiectii din conditia 1 au considerat ca persoanele au abilitati lingvistice superioare comparativ cu cei din conditia a doua, considerati mai putini abili. CONCLUZII: formarea impresiilor este un proces on line, si la fel cum a spus Asch, incepe cu primul bit de informatie disponibila primele informatii atrag mai multa atentie decat cele subsecvente, iar alocarea de atentie influenteaza

35

EFECTUL INFORMATIEI RECENTE este o alta eroare care apare in formarea impresiei; EXPLICATII de natura: procesuala: limitarea in resurse cognitive (distragerea atentiei, oboseala); motivationala: scopul interactiunii este de a imbunatatii

36

Trasaturile de personalitate care au un impact mai mare asupra impresiei finale au fost definite ca fiind trasaturi centrale iar trasaturile care au un impact mai redus asupra impresiei finale sunt trasaturi periferice.
37

Astfel, Kelley (1950) a realizat un experiment pe niste studenti care au optat pentru cursul de psihologie. Acestia au fost anuntati de catre experimentator ca, datorita absentei pe moment a profesorului titular ei vor face orele cu un "profesor oaspete"(in realitate, complicele experimentatorului). Studentilor li s-a mai spus ca in final vor fi rugati sa evalueze profesorul in cauza (motivul invocat: departamentul este interesat de evaluarea cadrelor didactice) Participantii au primit informatii despre "noul profesor" si niste pliante cu 38

In una din conditii, fostii colegi apreciau ca noul profesor este "afectuos" iar in cealalta conditie experimentala, acelasi profesor era vazut ca fiind "mai curand distant" Confruntati cu lista de trasaturi opuse, s-a observat o diferenta semnificativa in evaluarea profesorului in functie de variatia VI (s-au obtinut aceleasi rezultate ca si in cazul experimentului lui Asch). Persoanele care au aflat ca profesorul este o persoana afectuoasa au participat la discutiile din timpul orelor in proportie de 56% fata de cei carora li s-a spus ca 39 profesorul este distant care au participat

Care ar fi motivele generice care determina centralitatea trasaturilor? Rosenberg, Nelson si Vivekananthan (1968) au analizat corelatiile existente intre 60 de perechi de trasaturi, ajungand la concluzia ca exista 2 axe relevante pentru evaluarea persoanei: axa dezirabilitatii sociale (cu polii evaluativi prietenos/bun social ostil/rau social) si axa dezirabilitatii intelectuale (competent/bun intelectual incompetent/rau

40

Distant/ Rece BUN INTELECTUAL Nesociabil savant Lipsit de umor RAU SOCIAL
destept Inteligent

Nepopular Imaginativ

Nefericit Lipsit de imaginatie Impulsiv BUN SOCIAL Naiv Iresponsabil Non - inteligent Prost RAU INTELECTUAL Simtul umorului Popular De treaba Sociabil
41

Afectuos / Cald

O atare organizare a trasaturilor se explica prin impactul a doua motive esentiale importante pentru organizarea interactiunilor sociale: - nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa sau ostila in comunicarea cu noi si - nevoia de a cunoaste daca persoana este sau nu competenta. Este important de remarcat ca exista o corelatie intre cele doua axe si diferitele tipuri de atractie interpersonala. Astfel, dezirabilitatea sociala este un bun predictor pentru gradul in care ne face placere sa interactionam cu o persoana, in 42

EFECTUL INFORMATIILOR NEUTRE, NEGATIVE SI EXTREME EFECTUL INFORMATIEI NEUTRE lipsa informatiilor precise despe ceilalti; EFECTUL INFORMATIEI NEGATIVE o informatie negativa minora duce la exacerbarea importantei informatiei si la o distorsiune a perceptiei; impresiile negative sunt mai greu de schimbat; Cauze: - sunt neobisnuite si distinctive => atrag atentia; - sugereaza indirect un potential pericol; EFECTUL INFORMATIEI EXTREME o trasatura mai pronuntata are un impact mai mare decat una moderat manifesta; 43

IMPACTUL SIMULTAN AL ORDINII: EFECTUL DE HALO SAU EROAREA EVALUATIVA Formarea impresiilor = evaluare; Valenta informatiei anterioare determina o distorsiune a informatiilor subsecvente in sensul evaluarii initiale: HALO - pozitiv (ne confruntam mai intai cu informatii pozitive); - negativ (ne confruntam mai intai cu informatii

44

ASPECTUL FIZIC (capabil sa induca un efect de halo); -atunci cand ne place de cineva suntem inclinati sa-i atribuim si alte caracteristici favorabile, astfel tindem sa credem ca ceea ce este frumos se presupune ca este si bun;
45

DION, BERSCHEID, WALSTER SARCINA: subiectii evalueaza atractivitatea fizica a unor necunoscuti, apeland la fotografii cu acestia: 12 persoane atractive; 12 scor mediu la atractivitate; 12 persoane non atractive; Subiectii (studenti) primesc un set compus din 3 fotografii (cate una din fiecare categorie) si sunt rugati sa evalueze persoanele cu ajutorul unui chestionar cu 27 de trasaturi de personalitate. De asemenea, ei trebuiau sa estimeze daca persoanele au succes in46

REZULTATE: Persoanele cu un fizic atractiv sunt percepute ca avand sanse mai mari de a se casatori, de a fi fericite, de a avea un serviciu mai prestigios, etc. Verificarea corelatiilor dintre atractivitate si succesul profesional/ fericirea au demonstrat ca impresiile pe care si le creeaza oamenii sunt total eronate. Oamenii considera, de asemenea, persoanele atractive mai sociabile,

47

LANDY si SIGALL au demonstrat haloul pozitiv printr-un experiment in care subiectilor li se cereau sa evalueze eseurile unor persoane necunoscute, la care erau atasate fotografiile lor. Astfel, persoanele atractive au avut un eseu mult mai bine apreciat decat persoanele non atractive; BENASSI (1982) a demonstrat ca atractivitatea fizica influenteaza pozitiv evaluarea abilitatii in baza

48

SIGALL si OSTROVE (1975) au demonstrat efectul si la jurati, care au acuzat o femeie atractiva la mai putini ani de inchisoare cand a savarsit un furt, insa efectul a fost inversat in cazul in are victima a comis infractiunea de inselaciune (considerandu-se ca o femeie atractiva poate face mult mai bine acest lucru).

49

Impactul socializarii si experientei personale Sistemul constructelor personale Indivizii elaboreaza modalitati ideosincratice de caracterizare a persoanelor pornind de la experienta personala Kelly (1955) le.a definit constructe personale. Aceste constructe personale nu sunt modelate dupa principiul opozitiei antonimice ci pleaca de la 50 o experienta

Constructele personale reprezinta: rezultatul experentei perceperii realitatii sociale grile de interpretare a acestuia Constructele PERSONALE : se formeaza in timp ca o forma de adaptare a perceptiei individuale sunt rezistente la schimbare
51

Impactul nevoii de ceoerenta : teorii implicite despre personalite

oamenii dezvolta teorii implicite asupra personalitatii sau filosofii asupra naturii umane asociatiile dintre trasaturile de personalitate sunt ghidate de principul coerentei evaluative si principul coerentei descriptive nevoiea de cooerenta- motiv primordial care determina natura coerenta a teoriilor de 52

Asch si Zukier(1984) -au realizat un experiment pentru a pune in evidenta paleta de strategii la care apeleaza oamneii pentru a rezolva inconsistentele informatiei -au folosit un set de perechi de trasaturi despre o anumita persoana.....unele erau opuse evaluativ sau descriptiv....ex. bine dispus-depresiv generos-argumentativ

53

A rezultat un set de sase strategii de cociliere a informatiilor contradictorii: segregarea impactul adancuriolor raportul cauza efect raport mijloc scop sursa comuna interpolarea Experimentul demonstreaza capacitatea remarcabila de FORMARE a unor impresii unitare coerente si bogate in detalii 54

Formarea motivata a immpresiilor: utilizarea stereotipurilor si informatia individuala in formarea impresiilor Fiske si Neuberg(1990) au propus un model care distinge un continuum pe care pot fi localizate procesele de formare a impresiilor....porneste de la impresii care au la baza doar categorii si impresii bazate pe informatii individuale De asemenea motivatia este un element important ..un ingredient necesar In cazul lor cresterea motivatiei conduce clar la folosirea informatiei 55 individuale in formarea impresiei

Subiecti : 28 barbati 28 femei Procedura: fiecarui sub i s-a spus ca trebuie : -fie sa cooperze -fie sa intre in competitie cu alt subiect Sarcina: estimarea punctelor luminoase de pe ecranul calculatorului
56

Experimentatorul le-a spus la jumatate din sub ca oamenii cu caracteristici feminine au performante mai bune, la cealalta jumatate le-a spus ca oamneii cu caracteristici masculine au performante mai bune. Li s-a cerut o scurta autodescrieere care va fi data la schimb partenerului sau competitorului iar dupa ce sub primeu descrierea li se dadeau niste sarcini care sa le abata atentia spunandu-si apoi sa-si reaminteasca liber cat mai multe treasaturi ale persoanei descrise.

57

Modelul procesarii duale propus de brewer(1988)

Relatiile dintre procesarea ascendenta si descendenta In acest model cele doua procesari sunt vazute ca functionand separat Implicarea eu-lui este factorul critic care determina folosirea unui tip sau a celuilalt de procesare Daca observatorul este implicat personal atunci cand interactioneaza cu alta persoana: impresia va fi obiectiva si va avea la baza comportamente observate in mod real...impresia va fi complexa si stocata in memorie sub forma vizuala si verbala spre deosebire cand eu.ul nu este58

Persoana este foarte importanta pt observator Un alt model propus este acel a lui Fiske si Taylor(1991) aici procesare ascendenta si descendenta nu este vazuta separat ci este plasata pe un continuum. Factorul critic este motivatia Pentru a trece de la o prelucrare simpla a informatiilor(cea descendenta) la una mai complexa(cea ascendenta) oamenii trebuie sa fie suficient de motivati

59