Maitreyi ?

tema si viziunea despre lume, conflictele, relatia incipit- final Eseul este o compozitie cu caracter filosofico-literar, incadrabila in literatura de t ranzit,ce imbina trasaturile stilului beletristic cu cele ale stilului stiintifi c, cu maximum de originalitate,fara a epuiza insa subiectul. Acest tip de compoz itie se dezvolta cu precadere in epocainterbelica, concomitent cu jurnalul si co lajul de scrisori. Aceasta perioada este marcatapregnant de influenta criticului literar Eugen Lovinescu , prin activitatea sa la revista si cenaclulomonim ?Sburatorul?.Lui Lovinescu ii revine meritul de a fi impus literaturii romane o evolutiemodernista, actionand in directia adaptarii acestui curent cultural-literar de amploareeuropeana la s pecificul culturii si civilizatiei romanesti. Sustinand teoria sincronismului si pe ceaa imitatiei, apartinand lui Tarde, acesta nu propune negarea caracterului national, ci adaptareaculturii romane la ritmul culturii europene, fiind advers ar hotarat al inchistarii traditionaliste.In anul 1920, Rebreanu deschisese ferm drumurl romanului modern interbelic, prin?Ion? impunand obiectivismul. Mai apoi , se remarca acea influenta a lui Lovinescu, intrucat ariatematica se largeste, se intemeiaza romanul de inspiratie istorica prin Sadoveanu, dupa care celde ana liza psihologica prin Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu sau Mircea Elia de,trecandu-se de la formularitatea obiectiva la cea subiectiva.In anul 1933, Mi rcea Eliade publica romanul scris dupa intoarcearea din India,?Maitreyi?, bucura ndu-se de un mare succes. Urmand dupa ?Isabel si apele diavolului?, carteapastre aza caracterul de jurnal, dar cu o actiune mai bine inchegata epic si cu persona je animatede o constiinta puternica si coplesitoare energie interioara.Consemnan d experientele traite de autor, romanul se inscrie intre alte scrieri eliadestic a ?Intoarcerea in rai?, ?Nunta in cer?, ?Huliganii?, ?Nopti la Serampore? sau ?N oaptea deSanziene?.Modern si concis, romanul ?Maitreyi?, la fel ca si ?Rusoaica? lui Gib Mihaiescu si?Europolis? a lui Jean Bart aduce in literatura noastra mot ivul iubirii intre un european si o fataexotica, obsesia pentru o fata straina.M ihail Sebastian avea sa intuiasca marele succes al romanului: ?Maitreyi este un miracolimplinit...?, spunea el. Fiecarui timp ii trebuie o carte frumoasa de iub ire. ?Daphnis si Cloe?,?Paul et Virginie?; ?Maitreyi este aceasta carte de iubir e, iar destinul ?l-a solicitat pe Eliade sane-o dea?. Romanul este realizat, dup a aprecierea lui Calinescu, intr-un gide-ism excesiv, insa?dintr-o singura tasni re epica?, iar utilizarea elementelor ce tin de realitate,caracterul de jurnalfa c din romanul lui Eliade un roman exotic al experientei, al ?trairilor autentice ?.Conform teoriei literare, romanul este specia genului epic,opera de mari dimensiuni cedepaseste prin complexitate si fir epic nuvela, cu un numar mare de personaje complex caracterizate, prezentate in evolutia lor,incadrabil prin tema si model estetic intr-un curentliterar. Din acest punct de vedere, putem considera romanul ?Maitr eyi? un roman ce sesubordoneaza directiei moderniste.Geneza romanului este expli cata de autor in ?Memorii?: ?In fata hartiei albe, scriinddespre oameni si intam plari care au avut un rol important in viata mea, imi era peste putinta sainvent ez. Am schimbat, evident, numele personajelor, in afara de al lui Maitreyi si al suroriiChabu, dar am lasat intocmai datele, adresele si numerele de telefon. [. ..] am modificat radicalfinalul, ca si cum as fi vrut sa ma despart definitiv de Maitreyi?. Asemenea lui Gide, in ?Les Faux-Monnayeurs?, Eliade insereaza pagini de jurnal, intarind ipoteza existentei de documente.Din punct de vedere tematic , romanul trateaza tema iubirii din perspectiva relatieisacru-profan, a iubirii corporaliste ? iubire curteneasca, intr-o perceptie inversa, prinretrospectiva. In cazul Maitreyiei, iubirea cunoaste trei acceptiuni: iubirea spirituala, plato nica,pentru Tagore, cea mitica-platonica pentru copacul cu sapte frunze si cea c arnala, pentru Allan.Subiectul romanului se organizeaza in jurul cuplului Allan, alias scriitorul , inginer englezsosit la Calcutta si Maitreyi, fiica lui Naren dra Sen, alias profesorul Dasgupta.Dupa perioada despitalizare, in convalescenta

, Allan este invitat sa locuiasca in casa inginerului Sen; initial,intalnirea pr otagonistilor nu anunta nimic deosebit, iar lui Allan i se pare ca parintii fete iincurajeaza prietenia lor.Treptat, Maitreyi reuseste sa-l intereseze pe Allan s i sa-l smulga din egotismul sau. Defiecare data, Allna redescopera in Maitreyi n u numai o fiinta cultivata si remarcata in cercurileculturale ale Bengalului, ap ropiata de Robi Thakkur, dar si o feminitate de un tulburatorexotism. Din acest moment, scriitorul urmareste traiectoria capricioasa a evolutieisentimentului, d e la manifestarea echivoca de la inceput pana la o dezlantuire patimasa.Povestea capata o curgere deliranta, iar Allan, derutat de atitudinea ingaduitoare a fam iliei Sen,este gata sa o ceara in casatorie,dar ea ii atrage atentia ca un aseme nea mariaj este imposibilde acceptat; asistam la o alta transpunere, de aceasta data pe pamant indian, a eterneiincompatibilitati din ?Manon Lescaut? sau ?Romeo si Julieta?. Desi are premonitia finaluluinefericit, tragic, Maitreyi se avanta in acest vartej, asumandu-si toate riscurile.Iubirea clandestina este deconspir ata inconstient de Chabu, iar Allan este obligat saparaseasca locuinta; acesta m ai poate primi vesti despre iubita sa doar de la Khokha; infrant,fara sperante s i ironizat de cunostintele sale, paraseste Calcutta. Chinuit de amintireaMaitrey iei, se retrage in Himalaya, iar aventura trecatoare cu Jeni Isaac trimite amint ireadragostei trecute dintr-un plan concret intr-unul ideatic, mitic.Finalul rom anului este sugestiv pentru misterul iubirii, accentueaza si mai multdistantarea de real, iar imaginea eroinei care, in disperarea sa, se daruieste unui vanzato r de fructe, capata o dimensiune tragica. Incercand a descifra adevarul despre Maitre yi, Allan dapeste o scrisoare a acesteia pentru un barbat necunoscut, sporind to t mai mult misterul in carese pierde imaginea eroinei : ?Si daca n-ar fi decat o pacaleala a dragostei mele ? De ce sa cred ?De unde sa stiu? As vrea sa privesc ochii Maitreyiei?.Povestea iubirii tainice alterneaza momente de intensa involb urare epica cu scene de omare frumusete lirica. Logodna secreta a celor doi, in cadrul exotic al Bengalului, la ?Lacuri?, aresolemnitatea si incantatia vechilor poeme indiene. Maitreyi oficiaza legamantul de dragoste caintr-un ritual magic, ce apare ca ?un adevarat poem al iubirii si statorniciei?, asumandu-sisentiment ele: ?Ma leg pe tine, pamantule, ca voi fi a lui Allan si a nimanui altuia. Voi creste dinel ca iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea, si cum iti sunt tierazele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg in fata ta ca unirea noastra va rodi, ca mi-e drag cu voiamea si tot raul,daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales.? .Nu numai aceasta ceremonie ? apreciaza Dumitru Micu ? ci in genere comportamentelefetei sunt participarea e i la miscarile mari ale existentei, laviata naturii si a stramosilor, la sacru.S -a spus despre ?Maitreyi? ca este primul roman exotic in literatura noastra;totu si,cadrul oriental nu este pregnant creionat, autorul retinand numai cateva elem ente specificeIndiei, accentul cazand pe povestea de iubire imposibila : viata l a Calcutta, obiceiurile uneifamilii indiene, un bungalow in Himalaya. Pompiliu C onstantinescu arata ca ?nu un exotismexterior de peisaj natural e de gasit in ?M aitreyi?, ci un pitoresc moral.?Romanul jurnal, ce urmareste autenticul, are ca narator intradiegetic personajulscriitorului, Allan, subiectiv, devenit intr-o o arecare masura necreditabil, asa cum remarca IonRotaru: ?Este destul de greu si, intr-un fel, de prisos, sa ne dam seama cata realitate si catafictiune contine jurnalul [...], adnotarile la un text presupus mai vechi. Mai curand, cum seinta mpla cu mai toti scriitorii din aceasta categorie, jurnalul nu poate fi strict a utentic?.Secventele de jurnal introduse in opera, printr-o tehnica narativa mode rna ce aminteste deoperele lui Andre Gide, sustin autenticitatea. Eroul romanulu i este un ?experimentator lucid?,un intelectual a carei natura dilematica il imp inge spre introspectie, spre autoanaliza lucida.Perspectivele temporale - cea cr onologica si cea trecuta, determina caracterul subiectival naratorului si modali tatile de analiza a sentimentului de iubire, in functie de momentul incare este privit. Personajul narator retraieste povestea de iubire la momentul asternerii ei pehartie, analizand-o cu resemnare si luciditate.Maitreyi este ?o femeie si u n mit?, un simbol al sacrificiului in iubire ce traieste in iubirecu o intensita te si un farmec ?ca insasi parfumurile orientale?, asa cum nota Constantinescu.E

roina ramane cel mai exotic personaj din literatura romana, o prezenta socanta a careiimagine este sugerata treptat de-a lungul intregului roman.