erban Andreea 12 B

Pozitia geografica 1.Germania : este situat n Europa Central-Nordic, ntre 47016-55003 latitudine nordic i 5056-15002 longitudine estic. Limite Marea Nordic, Danermaca, Marea Baltic, Cehia, Austria, Elveia, Frana, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafaa Germaniei este de 356 945 km2. 2. Rusia: este aezat n Eurasia (n estul Europei i nordul Asiei);este cel mai ntins stat din lume: de la vest la est msoar 10.000 km. Limite : Norvegia,Marea Barents,Marea Kara,Marea Laptev,Marea Siberiei de est ,Marea Ciukotsk n Nord ,Marea Bering,Oceanul Pacific,Marea Ohotsk,Marea Japoniei n Est,Coreea de Nord, China, Mongolia ,Kazahstan,Marea Caspic,Georgia,Azerbaidjan, Marea Neagr n Sud, Ucraina,Bielorusia (Belarus),Estonia,Polonia,Lituania,Finlanda,Mare Baltic n Vest. Relief 1.Germania Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari uniti naturale: Cmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc i Alpii Bavariei cu platourile care i preced.

erban Andreea 12 B Cmpia Germaniei de Nord, sector al Marii Cmpii Nord-Europene, este neted la vest de Berlin i strbtut de dou iruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai puin paralele. Treptat aceast cmpie trece ntr-o zon muntoas de nlime medie. Astfel n vest se afl Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxim de 1142 m n vrful Broken), iar n sud Munii Pdurea Thuringiei (altitudine maxim n vf. Grosser Beerberg-982 m), Munii Vogtaland i Munii Metalici, caracterizai prin culmi netede cu aspect de podiuri, ultimii culminnd la 1214 m n vrful Fichtelberg. rmul Mrii Baltice este cea mai mare parte jos, doar n unele locuri fiind mai nalt i abrupt-de exemplu lng oraul Sassnitz. Masivele hercinice se afl n zona central a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podiuri i desprite de depresiuni largi, mai cunoscute fiind : Masivul istos Rhenan (podi vlurit cu alt. de 500-700 m i tiat de vi adncite n chei), Munii Pdurea Thurungiei, Jura Suab (care culmineaz la 1015 m n vf. Lemberg), Jura Franconian, Pdurea Boemiei, Harz (podi cu alt. de 300-900 m), Munii Metalici, n sud-vest se afl un masiv vechi erodat, cu aspect de podi n nord i mai nalt fragmentat n sud, Munii Pdurea Neagr care ating care ating 1493 m n vf. Feldberg. n sudul Germaniei se desfoar Alpii Bavariei (cei mai nali muni de pe teritoriul rii 2963 m n vrful Zugspitze), constituii din lanuri orientate de la vest la est, n mare parte calcaroase. La poalele acestora se ntinde platoul Dunrii. Alpii Bavariei sunt formai din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culmineaz la 2589 m n vf. Hochvogel), Prealpii Bavariei, ntre Lech i Ill (2963 m n vf. Zugspitze, alt. maxim din ar) i Alpii Berchtesgaden (Watzman 2700 m) 2. Rusia: Relieful ofera o mare varietate de forme si unitati. Cele trei trepte principale de relief sunt: -munti, podisuri, dealuri si campii. Acestea ocupa suprafete comparabile intre ele. Structura principala a reliefului este data de placa tectonica eurasiatica, foarte intinsa si putin fragmentata, care se afla intr-o relativa stabilitate fata de alte placi tectonice situate in paretea de sud si est. Ea este alcatuita din mai multe structuri geologice majore, de la nuclee continentale foarte vechi la podisuri intinse si netede, zone depresionare si suprafete de campi de acumulare, de intinderi considerabile. Relieful teritoriului Federatiei Ruse este completat cu numeroase forme situate la contactul dintre uscat si apa, cum ar fi : -estuare,delte, platforme continentale, peninsule, insule si stramtori In partea de vest a Federatiei Ruse se afla o intinsa campie denumita Campia Europei de Est, care are aspectul unei depresiuni alungite, cuprinse intre Oceanul Artic, in nord, si zona Marii Caspice, in sud. Aceasta campie are altitudini coborate pe intinderi foarte mari si se remarca printr-o netezime surprinzatoare a reliefului. Este stabatuta spre nord de rauri care se varsa in Oceanul Artic (Dvina si Peciora), iar in

erban Andreea 12 B partea de sud de bazinul hidrogafic al fluviului Volga. In partea de nord campia Europei de Est cunoscuta in trecut sub denumirea de Campia Rusa are un relief in care se recunoaste actiunea ghetarilor prin acumularile mari de sedimente glaciare. In centrul partii europene a Federatiei Ruse exista douan regiuni mai inalte(350m), cu aspecte si structura geologica asemanatoare regiunilor de podis : -Podisul Valdai - Podisul Central Rus -Podisul Volgai Acestea reprezinta subdiviziuni ale Campiei Europei de Est, unitatea principala a teritoriului situat pana la Ural.Spre Marea Caspica se diferentiaza o unitate de relief situata sub nivelul marii denumita Campia Prevaspica.Muntii Ural altitudinile sunt mici de 2000m maxim 1895m si cele mai mari intinderi sunt in medie de 1000-1200 m. Acest lant muntos are un aspect erodat si este format din structuri vechi. Datorita altitudinilor reduse, nu influenteaza patrunderea maselor de aer rece din nord. Uralii sunt cunoscuti prin bogatiea si varietatea resurselor naturale,indeosebi minereuri feroase si neferoase. Campia Siberiei de vest este cuprinsa intre Muntii Ural si fluviul Enisei,fiind strabatuta de bayinul fluviului Obi si reprezentand o larga deschidere spre Oceanul Artic.Altitudinile sunt, pe intinderi mari,foarte coborite.Avind un aspect depresionar,favorizeaza acumularea apelor si formarea unor intinderi mari de mlastini.Este a doua regiune a globului in privinta resurselor de petrol si gaze naturale. Podisul Siberiei Centrale este cuprins intre fluviile Enisei si Lena si are altitudini sub 2000m.La est de fluviul Lena, se intind lanturi muntoase paralele: -Muntii Verhoiansk -Muntii Cerski -Muntii Kolima Podisul Siberiei Centrale este legat de relieful din centrul Asiei printr-o serie de lanturi muntoase reunite sub numele de regiunea muntoase a Siberiei de Sud cum ar fi: -Muntii Saian -Muntii Iablonovi -Muntii Stanovoi -Muntii Altai(4500m),ce fac legatura cu lanturile muntoase din Asia Centrala . Hidrografia 1.Germania Reeaua hidrografic se dirijeaz spre nord, ctre Marea Baltic principalele ruri fiind Elba i Order. Elba izvortedin Munii Sudei (1165 km lungime total), fiind navigabil n ntregime i este legat prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale i

erban Andreea 12 B Occidentale. Principalul su afluent este rul Saale (care dreneaz sudul rii i are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km). n est curge Oderul (848 km lungime total), care izvorte din zona de contact a munilor Sudei i Carpai i se vars n Marea Baltic (Golful Szczecin), fiind legat prin canale cu Vistua i Elba. Cel mai lung canal este Order-Havel. Reeaua hidrografic a Germaniei mai este alctuit i din alte dou bazine: Marea Nordului (Elba, Weser, Ems, Rhein) i Marea Neagr (Dunrea). Rinul (este una dintre principalele artere fluviale, navigabil pe 700 km) dreneaz mpreun cu afluenii si (Main, Necktar, Ruhr, Moselle) partea de vest i central, Elba, Weserul (805 km lungime) i Emsul (387 km) cmpia nordic iar Dunrea partea de sud, izvornd din Munii Pdurea Neagr i strbtnd teritoriul Germanieipe o distan de 650 km (navigabil pe 387 km). Toate aceste fluvii i ruri sunt legate ntre ele printr-un vast sistem de canale ce nsumeaz 2414 km. n sud Germania mparte cu Austria i Elveia lacul glacial Boden See cu o suprafa de 537 km2 i o adncime maxim de 252 m. 2. Rusia Printre marile fluvii ale Rusiei se numar : Volga ( 3530 km ) , Obi (5410 km ) , Enisei ( 4102 km ) , Lena ( 4400 km ) , Kolma ( 2129 km ) , Amur ( la granita cu China , 4400 km ) .Pe teritoriul Rusiei se afla lacul Baikal ( 31500 km , cel mai adnc de pe glob , 1620 m ) , iar in sud-estul prtii europene are acces la Marea Caspic ( de fapt este cel mai mare lac de pe Terra , 371000 km ) . Clima 1.Germania Clima este temperat oceanic i de tranziie n nord de-a lungul rmului Mrii Baltice. Pe coast iernile sunt mai blnde (-10C n ianuarie) i verile relativ rcoroase (220C n iulie), dar spre vest verile sunt mai clduroase i iernile mai reci. Precipitaiile medii anuale nsumeaz 585 mm, fiind mai sczute (cca 500 mm/an) n cmpie i mai ridicate n zona montan unde depesc 1000 mm/an. 2. Rusia Pe teritoriul Rusiei gasim mai multe feluri de clima: domina clima temperatcontinentala,mai umeda spre vest, in apropierea Marii Baltice si pe tarmul Oceanului Pacific,unde se simte influenta musonilor;si excesiva in Siberia (Verhoiansk: 75C,minima absoluta).Clima sub-polara si polara,cu ierni prelungi (8-luni) si veri scurte, racoroase.Latitudinea si adesea departarea de ocean si dispozitia reliefului, toate contribuie la caracterul specific al climei. Iarna, porturile nordice, ca St. Petesburg,sunt blocate de gheata. Vegetatia si fauna

erban Andreea 12 B 1.Germania Vegetaia natural este cea de lande cu pduri de conifere (peste din suprafa este acoperit de pduri de pin, fag, stejar, n Masivul Harz predomin pdurea de foioase n timp ce n Pdurea Thuringieii n Munii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variat i cuprinde elemente caracteristice att Europei nordice, ct i estice i sud-estice: cprioara, jderul, pisica slbatic, bizamul, hrciogul, sturzul, privighetoarea, bufnia pitic, ciocnitoarea neagr, etc. 2.Rusia Varietatea climei conduce la o varietate a vegetatiei in Rusia.In zona polara gasim tundra(muschi,licheni,plante pitice,unele cu flori in vara polara;vegetatia nu e continua) si silvo-tundra (apar si arbusti izolati).In sudul tundrei,taigaua,care ocupa circa din teritoriul tarii, padurea de conifere,care formeaza o unitate a vegetatiei de la Marea Baltica la Oceanul Pacific.Taigaua este cea mai intinsa padure din lume.Intre taiga si stepele din sud se intend padurile amestecate,zona de conifere si stejar.Stepa are o vegetatie ierboasa;in semideserturi vegetatia este saraca.Padurea de foioase si stepa se intind in partea europeana.Fauna este extrem de bogata.In tundra:renul,elanul,vulpea polara,lupul de tundra,iepurele alb,potarnichea polara.In insulele Oceanului Artic: ursul alb;in ape: foca,morsa.In taiga sunt: veverita,lupul,ursul brun,rasul,hermelina si samurul,renul,elanul.In zona padurilor amestecate: lupul,vulpea,ursul,pisica salbatica etc.In stepa: rozatoare,pasari rapitoare, in semidesert: serpi de desert. In Rusia exista circa 25 de parcuri nationale in care sunt ocrotite specii rare ale faunei ca: tigrul siberian,cerbul silka,foca de Baikal. Resursele naturale 1. Germania Germania dispune de mari zacaminte de carbuni,sare,saruri potasice,precum si de rezerve mari de minereu de fier,aur,argint,gaze naturale si petrol. In ceea ce priveste carbuni superiori,cele mai mari zacaminte se afla in vestul tari,iar carbuni inferiori au mari rezerve mai ales in est. Dintre bogatiile de suprafata,mai importante sunt cele forestiere si potentialul hidroenergetic. 2. Rusia Federaia Rus,n ansamblul ei,poate fi considerat ara cu cele mai variate i bogate resurse naturale de pe glob. Principalele resurse naturale sunt: - petrol (zona Volga-Ural, Cmpia Precaspic i Cmpia Siberiei Occidentale - gaze naturale - crbuni (bazinele Peciora, Lena i Enisei - minereuri de fier (Ural, Podiul Valdai) - minereuri neferoase (Ural i Siberia) - diamante ,aur i uraniu (Podiul Siberiei Centrale, Munii Altari)

erban Andreea 12 B

Industria 1.Germania Industria prelucrtoare (locul I pe glob la mai multe produse) i comerul exterior (cel mai mare exportator mondial de mrfuri). Dispune n principal de unele resurse energetice (n deosebi crbuni: inferiori n bazinul Saxono-Thuringian i superiori n Ruhr, dou dintre cele mai mari de pe glob; cca. 500 000 000 de tone exploatate anual) i de sare (al-III-lea productor mondial), sulf, etc. Industria prelucrtoare este axat pe chimie (primele trei grupuri industriale mondiale n domeniu sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) i construcia de maini (n deosebi maini unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanic de precizie, aparatur optic, aparate electrice i electrotehnice ocupnd unul din primele locuri pe glob). Produse industriale exportate (mii tone-1972): energie electric (72,8 md. KWh din care 1,2 md. KWh hidroenergie), font i feroaliaje (2114,0), oel (5890,0-1973), cocs metalurgic (1605,0), aluminiu (60,0), cupru rafinat (42,0), plumb (20,0), staniu (0,6), zinc (15,0), tractoare, maini, textile i agricole, autovehicule (169 660 buc. din care 139 600 autoturisme), biciclete, locomotive, vagoane de cale ferat, nave (348 000), aparate de radio (1 041 000 buc.), televizoare (430 000), mecanisme de precizie, ceasuri, aparate optice, aparate fotografice. Capacitatea rafinriilor de petrol a fcut ca Germania s exporte: benzin (2507 tone), uleiuri uoare (3785 t), uleiuri grele (6011 t), acid sulfuric (1058 t), acid azotic (420,6 t), acid clorhidric (92,5 t), ngrminte potasice (2556 t), ngrminte azotoase (402 t), sod caustic (420 t), materiale plastice i rini sintetice (495 t), cauciuc sintetic (132,7 t), anvelope (5 192 000 buc.), produse farmceutice, cherestea (1 900 000 m3), hrtie (1107 t din care 100 t hrtie de ziar), celuloz (849 t), ciment (9 547 t), fire de bumbac (61,8 t), esturi de bumbac (242 mil. m2), fire de ln (62,4 t), esturi de ln (35 mil. m2), fire i fibre artificiale (153,4 mil), nclminte, pielrie, porelan, igarete (17,6 md. buc.), lapte (7635 t), unt (280 t), brnz (152 t), carne (1286 t), margarin (192,5 t). 2.Rusia: este un rezervor urias de materii prime : carbune;petrol ( in principal in Siberia de Vest),gaze naturale ( in regiunea Volga-Ural si Tiumen;aduse prin conducte), baza energetica fiind asigurata prin ele; minereuri de fier,mangan,cupru,zinc,plumb,bauxita,nichel;lemn,saruri de potasiu,sulf,sare gema;bumbac,in,lana.Valorificarea multor resurse ale subsolului este costisi-

erban Andreea 12 B toare datorita distantelor uriase care le separa de zonele populate.Energia electrica este obtinuta prin folosirea hidroenergiei;hidrocentrale pe Volga (Volgograd);pe Angara (Bratsk);pe Ienisei (Krasnoiarsk);pe Obi (Novosibirsk);termocentrale si centrale atomo-electrice.Industria grea este: siderurgica ( in Urali,regiunea Moscova,in bazinul carbonifer Kuznetk);constructii de masini (Moscova, Sf. Petersburg,Nijni Novgorod,Taritan). Industrie grea este de asemenea:industria chimica,metalurgia neferoasa,bazata pe exploatarea cuprului,zincului,plumbului si bauxitei (Ural,pe langa hidrocentralele de pa marile fluvii sibe-riene);industria chimica (Ural,Peninsula Kola,Omsk,Tomsk,Krasnoiarsk,etc.);industria lem-nului (Sankt Petesburg si Arhanghelsk) si textila ( in zona europeana indeosebi);industria alimentara (de lactate,conserve de carne,peste,fructe,legume,ulei,votca si bere). Agricultura 1.Germania n cadrul agriculturii predomin zootehnia (70% din producia total), ndeosebi creterea porcinelor (locul IV pe glob) i bovinelor. Producia vegetal, limitat de condiiile, naturale nefavorabile, se bazeaz pe cereale (cca din suprafaa cultivat) : gru (2744,0 tone), secar (1904,1 t), orz (2592 t), ovz (890 t), sfecl de zahr (7233 t), semine de in (5 t), fibre de in (4,8 t), cartofi (12 140 t), ceap (100,4 t), tomate (31,3 t), mazre (35 t), varz (350 t), fasole (14,5 t), mere, pere, prune i ciree (n total 533,3 t). eptel (mil. capete) :bovine (5,3), porcine (10), ovine (1,6), caprine (1), cabaline (0,1). Pescuitul: n anul 1972 au fost prini 323 281 tone peti. 2.Rusia Agricultura se face pe suprafate mari,cu o mare varietate.In zonele de stepa si silvostepa in partea europeana ( in special regiunea Volgai) se cultiva: cereale: grau,orz,secara;legume,cartofi;plante tehnice;floarea-soarelui,in,tutun,sfecla de zahar;pomicultura,viticultura. Cresterea animalelor: cornute mari,porcine,pasari,reni;apicultura.Pescuitul este extins in Oceanul Pacific si Marea Neagra. Vanatoarea este dezvoltata in Siberia,pentru blanuri scumpe.

Transporturile 1.Germania Germania are o reea de transporturi care const n : Transport fluvial i maritim, cele mai importante porturi pentru mrfuri sunt: Hamburg (45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4) Transportul aerian 10,2 miliarde cltori (n anul 1980).Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover. Transportul feroviar: ci ferate-37088 km ( 9956 km electrificai)

erban Andreea 12 B Transportul rutier const n 2139717 km de osea, Germania avnd 19 516 987 de autovehicule (n 1980). 2.Rusia Rusia are o retea de transport pe masura dimensiunilor sale uriase:cai ferate (partial electrificate);cele mai multe in partea europeana.De o mare importanta este linia transiberiana (9.304 km) de la Sankt-Petesburg-Moscova-Ecaterinburg-IrkutskHabarovsk Vladivostok.Soselele moderne cele mai multe sunt in partea europeana.Exista numeroase cai navigabile interioare: Volga,Ienisei,Obi etc.Flota maritima.Aeroporturi:Moscova,St. Petesburg Novosibirsk, Volgograd,Kazan.