Sunteți pe pagina 1din 12

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

REFERAT
MONEDA.CREDIT

TEMA:

Sistemul bancar in Romania

Autor:

Istoricul sistemului bancar din Romania Primele dovezi ale desfasurarii unei activitati bancare pe teritoriul Romaniei au fost descoperite intre anii 1786-1855 , reprezentand 55 de placi de piatra , gasite intr-o zona de mine aurifere . Aceste mine datau din perioada Daciei Traiane si contin detalii referitoare la contractul privind infiintarea unei institutii bancare . Clauzele principale se refereau la faptul ca bancile acordau imprumut in numerar si percepeau dobanzi . In epoca moderna , primele incercari de creare a unei banci au avut loc la inceputul secolului al XIX-lea . Inca din 1861 , a fost ridicata problema crearii unei banci nationale de Ion C. Bratianu , care , in discursul sau rostit in Camera in ziua de 10 ianuarie , a afirmat ca : " atat timp cat nu vom avea o banca nationala nu vor dispare crizele financiare din tara " . Cuvantarea din 10 ianuarie 1861 a lui I . C. Bratianu nu a ramas fara ecou. In februarie 1861 , Manolachi Costachi Epureanu , presedinte al Consiliului de Ministri si ministru de finante , a publicat in Monitorul Oficial , un proiect lege pentru infiintarea unei banci de scont si circulatie , cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane sa fie subscris de stat , iar restul de 9 milioane de catre particulari . Proiectul nu a fost votat , deoarece , intre timp , Guvernul Manolachi Costachi a demisionat . In 1864 a fost fondata Casa de Depuneri si Consemnatiuni . Aceasta institutie , a avut un rol foarte important pana la crearea Bancii Nationale a Romaniei in 1880 , intrucat a fost principala banca de emisiune pe teritoriul Principatelor Unite . In perioada urmatoare , au aparut tot felul de proiecte si incercari , mai ales din cercuri straine , in vederea organizarii unei banci de scont si circulatie. Creditul Funciar si celelalte institutii financiare , create prin forte proprii , care prospereau , au intensificat discutiile si pregatirile pentru infiintarea unei banci de emisiune . Infiintarea unei banci de emisiune ramanea , in continuare , o mare nevoie, determinata de interesele generale ale statului sub aspect financiar si valutar , a greutatilor politice din anii 1876-1877 . I .C .Bratianu sustinea ca " ce mult si dureros se simte lipsa unui asezamant financiar puternic si serios , care sa poata da tarii existenta baneasca in vremuri de nevoie " . La 27 februarie 1880 , Guvernul I .C .Bratianu a depus in Camera proiectul unei banci nationale care trebuia sa ajute economia nationala mai mult ca oricare alta institutie . La 17 aprilie 1880 , proiectul , depus de ministrul de finante I .C . Bratianu, a devenit legea prin care se statorniceau normele de organizare a Bancii Nationale a Romaniei , care urma sa-si inceapa activitatea la 1 iulie 1880 . Acest moment important a fost caracterizat de Stefan Zeletin ca " cel mai de seama eveniment in dezvoltarea burgheziei romane moderne , metropola capitalismului nostru bancar " . Sediul principal al bancii s-a stabilit la Bucuresti , cu obligatia de a infiinta sucursale si agentii in principalele orase ale tarii si , in special , in fiecare capitala de judet . Capitalul Bancii s-a stabilit la 30 milioane lei , din care 10 milioane lei sa se depuna de stat si 20 milioane lei de particulari . Datorita urmaririi in permanenta a mersului pietei , adaptandu-se cu elasticitatea la cerintele acesteia , asigurand respectarea liniei generale de dezvoltare a economiei tarii , ingrijindu-se de garantarea si existenta disponibilitatilor de fonduri in lei si in moneda straina , Banca Nationala a contribuit , efectiv , la depasirea cu succes a perioadelor de

criza cu care s-a confruntat economia tarii in acea perioada . Banca Nationala a Romaniei este cea mai importanta banca infiintata in acea perioada , care , din punct de vedere organizatoric , a fost conceputa dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei . Acesta a fost inceputul dezvoltarii unui sistem bancar nou si modern . Infiintarea B.N.R. a creat premisele pentru aparitia si altor banci si pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc . Banca Nationala a Romaniei s-a constituit ca importanta institutie destinata creditarii activitatii economice si comerciale , scontarii dar si operatiunilor cu alte instrmente financiare . La 1 ianuarie 1901 , Banca Nationala devine institutie cu caracter privat,statul iesind din asociatie . La sfarsitul secolului al XIX-lea a inceput sa se faca simtita o puternica centralizare a capitalului bancar in Romania . In aceasta perioada , unele case bancare sau asociatii bancare , aparute anterior , dar care in contextul nou nu dispuneau de suficient capital financiar , si-au schimbat statutul juridic sau au fost absorbite de altele . In perioada primului razboi mondial s-a intensificat activitatea bancara in Romania ca rezultat al neutralitatii Romaniei . In aceasta perioada au aparut oportunitati noi de comert cu toate partile implicate in conflict . Nivelul ridicat al comertului a adus beneficii sistemului bancar . Anii care au urmat imediat razboiului au adus o incetinire dramatica activitatii economice , recesiunea cuprinzand intreaga Europa . Treptat , tarile din Europa au inceput sa-si refaca economia , fenomen resimtit si in Romania . Rezultatele s-au regasit si in sistemul bancar . Bancile au atras importante fonduri disponibile de pe piata si - prin intermediul creditelor acordate de Banca Nationala au reusit sa ramburseze sumele in bani devalorizati . Dupa primul razboi mondial , numarul bancilor din Romania a continuat sa creasca pana la criza economica din perioada 1929-1933 . Aceasta depresiune a determinat falimentul multor banci . Guvernul Romaniei din acea vreme , a trebuit sa intervina contracarand efectele crizei economice , bancare si monetare . Guvernul a adoptat politici de conducere si control in vederea acordarii ajutorului necesar revigorarii sistemului bancar . Politicile adoptate au contribuit la salvarea bancilor mai mari , dar , din cele 1204 banci existente in 1934 , circa 600 banci au fost lichidate sau au fuzionat. In anii '40 sistemul bancar a fost dominat de 5 banci principale : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman , Banca Comerciala Romana , Banca Comerciala Italiana si Romana si Societatea Bancara Romana . Aceste banci realizau 50% din totalitatea operatiunilor bancare . Pana in 1947 , sistemul bancar romanesc cunoscuse o dezvoltare remarcabila . Bancile detineau resurse importante si functionau conform standardelor internationale ; personalul bancar era format de specialisti pregatiti in conditii de concurenta si standarde profesionale foarte ridicate , asa cum erau stabilite de Banca Nationala . Dupa 1947 , sistemul bancar a fost restrans datorita trecerii la economia de comanda si intrarii Romaniei in zona de influenta sovietica (fosta U.R.S.S.). Pana la sfarsitul anului 1989 , sistemul bancar romanesc oferea un numar limitat de servicii si produse bancare . In anul 1989 in Romania existau 4 banci : Banca Nationala a Romaniei , Banca Romana de Comert Exterior , Banca de Investitii si Banca Agricola , la care se adauga si C.E.C.-ul .

Dupa 1989 , Romania a fost martora multor schimbari , iar trecerea la o economie de piata a determinat cresterea continua a numarului de agenti economici privati . Reforma sistemului bancar a inceput in 1990-1991 , prin elaborarea si abordarea unei noi legislatii bancare privind organizarea si functionarea bancii centrale si a bancilor comerciale . Sistemul bancar din Romania este structurat pe doua nivele , respectiv o banca centrala si institutile financiare , carora prin lege li s-a acordat statutul de banci . B.N.R. este banca centrala a tarii , institutia de emisiune a statului roman . Prin noile reglementari , Banca Nationala incearca sa creeze un sistem bancar modern si , in acelasi timp , sa-si indeplineasca rolul de banca centrala . Operatiunile comerciale indeplinite pana la 1989 de Banca Nationala , au fost transferate unei noi banci comerciale (B.C.R.). In Romania , bancile comerciale functioneaza conform legii privind societatile comerciale , legii privind activitatea bancara si pe baza licentei (autorizatiei ) acordate de B.N.R. TENDINTE IN ACTIVITATEA BANCARA DIN ROMANIA Tendinte si experiente semnificative pe plan mondial si European Instabilitatea financiaraa pietelor emergente (America Latina, Asia, Rusia si Europa de Est). Tendinta de agregare a intereselor economice prin formarea de blocuri comerciale, caracterizate prin: - libera circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalului, - nlaturarea barierelor fiscale si vamale. Uniunea Economicasi Monetaran cadrul UE. Tendinta de globalizare a economiei mondiale, inclusiv n domeniul bancar manifestataprin fuziuni, achizitii si acorduri de cooperare, tendintacare demonstreazaRomniei canu poate ramne izolatafatade sistemul bancar international. Concentrarea capitalului si consolidarea noilor entitati. Deplasarea centrului de greutate a activitatii bancare catre Investment Banking. Crearea de banci universale (universal banking) -conform modelului Uniunii Europene. Introducerea si dezvoltarea unor noi produse bancare, de naltatehnicitate, Electronic Banking si Internet Banking, care contribuie la nlocuirea celor traditionale. Starea actualaa domeniului n Romnia Inainte de 1990 Realizari: Disfunctii: Structura sistemului bancar romnesc nainte de 1990 era n mare masurasimilaracu cea a celorlalte economii din Europa Centrala si de Est, totusi, n anumite privinte era mai rigida si a avut un rol pasiv n economie. Sistemul bancar romnesc dinainte de reformaconsta din Banca Nationalaa Romniei, care juca rolul att de BancaCentralact si comercialasi din Bancile specializate pentru investitii, comert exterior, agriculturasi economii. Perioada 1990-1999 Realizari: Sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, n sensul caresimte cel mai puternic socurile induse n economie; sistemul bancar romnesc de dupa1990, desi afectat de falimentul ctorva banci private, s-a dovedit a avea cea mai bunaevolutie, prestatia Bancii Nationale influentnd hotartor att bancile comerciale ct si evolutia economiei n ansamblu. Reforma sistemului bancar romnesc a nceput n 1991 prin crearea unui sistem pe douanivele, n care Banca Nationalasi pierde caracterul de bancacomerciala(prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se deschide noilor operatori bancari. In perioada scursadin 1990, n pofida unor sincope ale ctorva banci, receptate negativ de catre populatie, sistemul bancar

romnesc este vizibil mai stabil si mai bine reglementat dect restul economiei n ansamblu. Prezenta n sistemul bancar romnesc a unor banci straine alaturi de bancile cu capital mixt romn-strain. Reglementari cheie n domeniul bancar, adoptate n aceastaperioada: cerinte de capital minim stabilit de BNR; crearea Bursei de Valori. reglementari prudentiale, cum ar fi: maximul mprumutului pe un singur client, mprumuturile totale interne, plasamentele in societati nebancare, pozitiile open Forex, aprobarea BNR pentru cumpararea pachetelor de actiuni ce depasesc 5% din capital, reguli specifice pentru clasificari de credite, etc. sisteme de plata; asigurarea depozitelor populatiei la banci t(Legea 88/97) cerinte de rezerve minime obligatorii, constituirea fondului de rezervasi a provizioanelor specifice de risc, deductibile fiscal; reglementari n domeniul valutar; nfiintarea sistemului de decontari interbancare prin intermediul Casei de Compensatie. Dubiile care au planat asupra modalitatii de acordare a creditelor de catre bancile comerciale au dus la perfectionarea normelor de creditare a societatilor bancare, la scaderea riscului general de creditare n sistemul bancar si la aparitia unor fonduri specializate de garantare a creditelor, n principal orientate spre garantarea facilitatilor bancare acordate ntreprinderilor mici si mijlocii si sectorului agricol privat. Ca urmare a socului resimtit de industria bancararomneascan urma dificultatilor majore ntmpinate de unele banci, cauzate si de retragerile masive ale depozitelor populatiei, Banca Nationalaa instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Mai 1997: aparitia legii 83, privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care Statul este actionar. Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 - Legea bancara sI a Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor a fost largit si imbunatatit. Incepand cu luna ianuarie 1998, realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitata de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar. 1998-1999: privatizarea primelor douabanci cu capital majoritar de stat, prin achizitionarea pachetului majoritar de catre investitori straini. Din iunie 1999 au intrat in aplicare Normele 8 potrivit carora rata adecvarii capitalului a fost majorata la 12%. Crearea AVAB, constituindu-se astfel premisele reducerei substantiale a volumului creditului restant din bilantul bancilor, prin preluarea de catre AVAB a unui volum important de creante neperformante. Disfunctii: Si dupa crearea sistemului pe douanivele, si deschiderea domeniului noilor operatori, bancile specializate ramase nu au fost reconfigurate, iar sectorul bancar romnesc a fost dominat, pnan 1999, de cele cinci banci de stat care initial aveau o pozitie de monopol n sectoarele lor respective. Pe fondul reglementarii stricte a activitatii bancilor comerciale din partea Bancii Nationale, printre carentele sistemului financiar bancar romnesc se numarau: restructurarea inadecvataa bancilor comerciale romnesti, lipsa unei culturi adecvate n domeniu, att n rndul populatiei ct si a personalului bancar, conducerea corporatistan formare la nivelul ntregii economii, creditele neperformante si legislatia n curs de formare. Datorita faptului camulte sectoare economice erau doar la nceputul restructurarii si legislatia nu a impus o modalitate unitarasi obligatorie n activitatea de creditare a bancilor comerciale, acestea gasindu-se n situatia de a-si crea singure propria metodologie de creditare si monitorizare a creditelor, o parte a creditelor acordate au devenit neperformante, mai ales ca urmare a puseului inflationist din anii 1992-1993. Alte probleme ale acestei perioade: restructurarea inadecvatasi o slabaconducere corporativa, lipsa unei culturi corespunzatoare referitor la credit, slabe aptitudini de

creditare, ambiguitati n reglementari si legislatie, slabasupervizare bancara. Procesul de restructurare si privatizare n sectorul industrial ncanu este ncheiat. ncadin 1991 intreprinderile de stat au fost subventionate prin rata real negativaa dobnzilor, credite bancare garantate guvernamental si preturi determinate administrativ. Subventiile au fost stopate n 1994 dar au reaparut ocazional n 1997. Conducerea corporativa, n unele cazuri, este necorespunzatoare att n intreprinderile de stat ct si n cele private. Acest lucru are profunde implicatii att pentru banci ct si pentru pietele de capital, astfel calitatea portofoliilor de credit este nrautatitaiar cresterea pietei de capital este ntrziata. Bancile si-au schimbat numai minimal structura portofoliilor de credite si au continuat saruleze credite la clientii traditionali. Chiar dacabilantul bancilor pare sanatos n termeni contabili , aceasta este n parte deoarece bancile au fost retinute n extinderea creditului , alegnd sase concentreze mai curnd pe venitul din comision dect pe cel din rata dobnzii. Bancile s-au comportat astfel datoritaprabusirii economice, conducnd la nrautatirea comportamentului debitorilor privitor la restituirea creditelor primite si la cresterea coruptiei. Mentinerea distorsiunilor in sectorul real, fluctuatiile ratelor dobanzilor, ale cursului de schimb al monedei nationale, precum si ale preturilor de consum si-au pus amprenta asupra sectorului bancar, influentand negativ performantele financiare ale bancilor si indicatorii de prudenta bancara in sensul cresterii ponderii veniturilor nerealizate din dobanzi si din influente de curs valutar in totalul profitului brut. Aparitia falimentelor bancare in contextul recesiunii economice. Evolutia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala a economiei nationale, care s-a confruntat cu disfunctionalitati majore, atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic. Problemele structurale din sectorul real au avut un impact negativ asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor, indeosebi al acelora expuse sectorial. Afectarea cotatiilor bancilor active in Romania de catre rating-ul de taraapreciat de agentiile internationale specializate, cu implicatii asupra costului resurselor 2000 Realizari: Continuarea procesului de restructurare si privatizare. Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei. Stimularea atragerii n sistemul bancar a economiilor agentilor economici si populatiei. Modernizarea sistemului de plati, prin dezvoltarea sistemului electronic de plata. Intensificarea operatiunilor pe piata de capital. Dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc. Accelerarea procesului de integrare economicaa Romniei n structurile economice europene. Cresterea accelerataa concurentei n sistemul bancar. Cresterea calitatii si diversificarii produselor si serviciilor bancare. Banca Nationala si-a imbunatatit substantial functia sa de regulator al sistemului bancar. In prezent exista deja o relativa aliniere la indicatorii si standardelor UE si s-a redus influenta politicului in sfera reglementarilor financiare care a fost pana de curand un factor major de destabilizare. Finalizarea procesului de nfiintare a Registrului de Garantii. Disfunctii: Bancilor comerciale le este restransa lichiditatea printr-o serie de masuri administrative, rezerva minima obligatorie fiind una dintre ele; aceasta a condus la mentinerea unor rate active ale dobanzilor ridicate si implicit la reducerea finantarii economiei romanesti. La acestea se adauga majorarea contributiilor la Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar, care a intervenit o data cu nevoia de bani a institutiei, create sa despagubeasca depunatorii din bancile falimentare. Creditarea economiei, desi in crestere, nu constituie inca un plasament atractiv pentru banci. Riscul de

neplata a datoriilor catre banci mai persista, atata timp cat economia se afla inca departe de a da semne de dezvoltare. Pe fondul unui mediu economic caracterizat de fluctuatia ratei de schimb si de o rataa inflatiei ncaridicata, creditele acordate de banci se fac pe baza unor garantii de valori mari. Nivelul actual de intermediere financiaraeste scazut, cu mprumuturi bancare relativ reduse. Ponderea imprumutului bancar in finantarea investitiilor este de numai 13%. Datorita crizei economice bancile au preferat sa atraga bani de la clienti pe care I-au plasat ulterior in titluri de stat, conducand astfel la finantarea deficitului bugetar. Obiective specifice Strategia bancaratine de natura si transformarile majore intervenite n sectorul bancar mondial. In elaborarea strategiei de dezvoltare se va tine seama de situatia actualasi de tendintele viitoare de conjunctura, precum si de anumiti factori considerati durabili si de viitor: Continuarea dezvoltarii unor mecanisme specifice economiei de piata. Perfectionarea cadrului legislativ adecvat acestor mecanisme. nceperea relansarii cresterii economice. Continuarea si intensificarea procesului de privatizare realacu accent pe latura calitativaa acestuia (investitori strategici). Promovarea unor politici financiare si structurale destinate: reducerii inflatiei; cresterii volumului anual al investitiilor straine directe; diminuarii progresive a deficitului balantei de plati comerciale. Accelerarea procesului de integrare economican structurile europene. Crearea pietelor si institutiilor ce lipsesc si dezvoltarea pietei de capital, a fondurilor mutuale si de pensii. Accent puternic pe stabilizarea macroeconomica, procesul restructurarii industriale si mbunatatirea conducerii corporative n nou privatizatele intreprinderi, astfel nct safie create mai multe companii de rang 1 (blue chip) care vor safie listate la BVB. CNVM sajoace un rol mai activ n sustinerea unor mai stricte cerinte de transparentapentru firme listate la BVB si eventual RASDAA. Invitarea unor agentii de cotare internationale si case de brokeraj cu experientan evaluarea companiilor saajute la nfiintarea unor agentii de cotare n Romnia; aceasta ar contribui la diseminarea informatiilor despre firme si ar ajuta aceste firme saobtinacapital pe piata. nfiintarea unei agentii guvernamentale sau cvasi-guvernamentale care sa ajute la dezvoltarea unei piete secundare ipotecare. Accelerarea procesului de restructurare industrialasi a investitiilor de infrastructurapentru crearea de noi oportunitati pentru companii de asigurari. Corectarea dezechilibrului economic dintre regiuni, reducerea si prevenirea decalajelor regionale. Consolidarea relatiilor cu institutiile financiarbancare internationale si accesul la finantarea externan conditii avantajoase. Cai de realizare Consideram caaceste schimbari ar putea fi implementate in trei faze: Faza 1 revizuirea legislatiei bancare si alinierea acesteia la legislatia comunitarasi nlaturarea ambiguitatilor legislative care obstructioneazacapacitatea de supervizare a BNR mbunatatirea conducerii corporative, capitalizarea n sectorul industrial si continuarea accentului pe stabilizarea macroeconomica; privatizarea eficientaa bancilor si structurarea tranzactiilor de privatizare astfel nct sacreascavaloarea de francizaa bancilor pentru investitorii strategici straini; examinarea atentaa sistemului de reglare si sigurantaasociat cu "universal banking"; imbunatatirea supervizarii directe si pregatirii BNR si legarea frecventei inspectiilor de capitalul bancilor; continuarea dezvoltarii pietei de titluri guvernamentale. intarirea reglementarii si supervizarii pietei de capital, mbunatatirea informatiei despre firmele cotate la BVB si

RASDAA, atragerea investitorilor straini inclusiv a investitiilor de portofoliu. Faza 2 BNR trebuie sase concentreze pe reglementari prudentiale bine concepute care furnizeazasigurantasi stimulare, inclusiv un set revizuit de norme de capital, reexaminarea schemei de pret a asigurarii de depozit; nlaturarea gradataa ct mai multor reglementari prudentiale care sunt motivate de agende socio-politice; concentrarea pe reglementari functionale (mai curnd dect institutionale) pentru diferite institutii financiare. Faza 3 concentrarea pe dezvoltarea pietei de capital prin invitarea agentiilor internationale de cotare renumite si a caselor de brokeraj saparticipe mai activ pe piatasi prin asigurarea unor cerinte mai stricte de transparenta; introducerea Sistemului Electronic de Compensare pentru eliminarea ntrzierilor si costurilor ridicate ale tranzactiilor. nfiintarea unei agentii guvernamentale sau auasi-guvernamentale care safaciliteze dezvoltarea unei piete secundare ipotecare; privatizarea companiilor de asigurari si continuarea procesului de elaborare a unor mai clare reglementari de asigurari.

Activitatea bancara din Romania , in perioada de tranzitie la economia de piata


Datorita evolutiei istorice si particularitatilor tranzitiei catre o economie de piata , sistemul bancar romanesc prezinta unele aspecte si probleme comune cu situatia sistemelor bancare din alte tari . Luand in considerare modelul structurii unui sistem bancar a fost creat un sistem bancar pe doua nivele : Banca Nationala a Romaniei , ca banca centrala si bancile comerciale . Legislatia bancara adoptata initial in 1991 , a stimulat , intr-o prima faza , aparitia unui sistem bancar novator, fabvorabil tranzitiei la economia de piata . In epoca contemporana locul si rolul bancilor in economie sunt strans legate de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii-investitii , relatie hotaratoare in cresterea economica . Locul si rolul bancilor in economie , structura lor , sunt determinate si de creatia monetara , factor specific al functionalitatii bancilor in economie . Avand in vedere rolul si importanta pe care le au bancile la buna functionare a unitatilor economice si a economiei in ansamblu , s-a impus ca in perioada de tranzitie la economia de piata , sa se creeze un sistem modern , capabil sa ofere o gama larga de produse si servicii bancare de un nivel calitativ superior care sa satisfaca exigentele tuturor categoriilor de agenti economici ( clienti ) din economia de piata . Exista un potential considerabil de crestere si dezvoltare a activitatii bancare , atat in domeniul clientilor persoane juridice , cat si , pe termen lung in domeniul clientilor persoane fizice . In acest context , imediat dupa 1989 , la inceputul perioadei de tranzitie , in activitatea bancara din Romania s-au produs o serie de schimbari esentiale : a) Banca Nationala a Romaniei a fost reorganizata si a intra astfel , in sarcinile sale firesti de Banca Centrala , cu urmatoarele functii : emisiune monetara , asigurarea stabilitatii monetare , administrarea rezervelor valutare ale tarii , urmarirea executarii balantei de plati externe , supravegherea activitatilor bancare . Pentru acivitatile comerciale ale Bancii Nationale a Romaniei a fost creata Banca Comerciala Romana S.A. . Pentru mentinerea circulatiei banesti la nivel corespunzator , Bnaca Nationala a Romaniei

asigura legatura dintre dimensiunile creditului si volumul masei monetare in circulatie . b) Bancile ( Banca Romana de Comert Exterior , Banca Agricola, Banca de Investitii ) pe baza Hotararii Guvernului au fost transformate in banci comerciale , cu capital de stat si autohton privat , aprobandu-li-se si noi statute de organizare si functionare . c) Au fost infiintate banci cu capital privat autohton si strain precum si sucursale ale unor banci straine . Bancile constituite aveau obligatia de a deschide conturi de corespondent la Banca Nationala si crearea de rezerve minime potrivit reglementarilor date de Banca Nationala a Romaniei si alte conturi precum si sa se refinanteze de la aceasta , in conditiile stabilite . Crearea de banci particulare contribuie , atat la o mai buna acoperire a nevoilor de capital , cat si la dezvoltarea procesului concurential cu efecte benefice pentru agentii economici , pentru economia nationala in ansamblu . Principalul obiectiv al reformei sistemului bancar romanesc este de a se crea un sistem bancar modern , corespunzator standardelor internationale , care sa contribuie direct la dezvoltarea si stabilitatea economiei . Acest obiectiv poate fi atins prin activitatea concentrata a Bancii Nationale a Romaniei si a bancilor comerciale . Sectorul bancar a identificat un numar de obiective pe termen scurt , mediu si lung , de natura sa intareasca si sa dezvolte infrastructura financiara . Banca Nationala a Romaniei a stabilit prin regulamentele sale , atat nivelul minim de lichiditate , cat si modul de calcul al gradului de lichiditate al unei banci comerciale . Intr-o economie de piata , sistemul bancar indeplineste functia de atragere si concentare a economiilor societatii si de canalizare a acestora printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului , catre cele mai eficiente investitii . Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor , ofera servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie si implementarea politicii monetare . Avand in vedere ca in economia de piata indicatorul sintetic care reflecta eficienta economica a activitatii bancare este PROFITUL , bancile in aceasta perioada de tranzitie isi organizeaza activitatea astfel incat sa poata atrage un numar cat mai mare de clienti , care sa le asigure realizarea obiectivului propus . Pentru alegerea clientilor , bancile trebuie sa tina seama de caracterul concurential al pietei , care este piata cumparatorului . Bancile (Banca Romana de Comert Exterior , Banca Agricola ) , pe baza Hotararii Guvernului , au fost transformate in banci comerciale , cu capital de stat si autohton privat . Au fost infiintate banci cu capital privat autohton si strain precum si sucursalele unor banci straine . Sistemul bancar din Romania este format din urmatoarele banci , in mare parte consolidate: A. Societati bancare persoane juridice romane Nr.
Banca

Localitatea Forma

Natura

Data

crt. 1 Banca Comerciala

Bucuresti

juridica capitalului autorizarii S.A. stat 12.11.1990

2 3 4 5 6 7 8 9

Romana Banca Agricola Banca Romana

Bucuresti Bucuresti

S.A. S.A. S.A. S.A. S.A. S.A. S.A. S.A. S.A.

stat si privat 12.11.1990 autohton stat 01.12.1990

Pentru Dezvoltare Banca pentru Mica Industrie si LiberaBucuresti Initiativa MINDBANK Banca Comerciala Ion Tiriac BancPost Banca Renasterea Creditul Romanesc Banca de Export Import A Romaniei EXIMBANK Banca Romaneasca Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti

privat 05.07.1990 autohton si strain privat 14.03.1991 autohton si strain stat 26.11.1991 stat si privat24.12.1991 autohton si strain stat 20.03.1992 privat 14.09.1993 autohton si strain stat si privat 10.12.1993 autohton si strain privat 28.01.1994 autohton si strain stat si privat02.03.1994 autohton stat si privat02.03.1994 strain privat 02.03.1994 autohton si strain privat 14.04.1995 autohton si strain privat autohton strain 15.06.1995 si

10 Banca de Credit Industrial Si Comercial 11 Banca Transilvania 12 Banca de Credit si Dezvoltare ROMEXTERRA 13 Banca Turco-Romana 14 Banca Bucuresti 15 Banca de Credit PATER 16 Banca Comerciala FORTUNA

Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti

S.A. S.A. S.A. S.A. S.A.

Bucuresti

S.A.

17 ABN AMRO Bank (Romania)


Bucuresti

S.A.

privat strain 15.06.1995

Sursa : Alexandru Pintea , Gheorghe Ruscanu Bancile in Economia Romaneasca Editura Economica , Bucuresti , 1995 ( date actualizate )

B. Sucursalele bancilor straine 1 2 3 4 5 6 7 Frankfurt Bucharest Bank Societe Generale MISR Romanian Bank Banca Franco-Romana CHEMICAL BANK Banca Anglo-Romana Internationale Nederlanden Bank Nving Bank

Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti Bucuresti

Sucursala Sucursala Sucursala Sucursala Sucursala Sucursala Sucursala

27.12.1979 08.02.1980 16.06.1987 23.07.1990 16.07.1992 21.12.1993 22.06.1994

Sursa : Alexandru Pintea , Gheorghe Ruscanu Bancile in Economia Romaneasca Editura Economica , Bucuresti , 1995 ( date actualizate )

In actuala etapa a tranzitiei piata este formata din agenti economici cu capital de stat , cooperatist , privat , strain si populatia , care se vor dezvolta in continuare , ceea ce necesita o gama foarte variata de produse si servicii bancare de buna calitate , in concordanta cu cerintele si caracteristicile fiecarei grupe de clienti in parte . Deci , in actuala etapa de tranzitie primul obiectiv al bancilor este sa ofere " produse si servicii bancare de cea mai buna calitate " , cu o servire exemplara , civilizata si operativa . Crearea noului sistem bancar a urmarit realizarea unui sistem bancar modern , cu solutii de echilibrare a disponibilitatilor agentilor economici si ale populatiei , existente in banci , cu creditele necesare solicitate pe piata bancara . In decursul anilor , activitatile bancare din Romania s-au imbunatatit permanent dupa 1989 . Bancile , cu unele exceptii , deservesc , in continuare , clientii din aceleasi sectoare ca si pana in 1989 , astfel : " Banca Romana de Comert Exterior - activitati de comert exterior ; " Banca Agricola - activitate de agricultura ; " Banca Comerciala Romana (nou infiintata ) - activitatile comerciale foste ale B.N.R. si alte activitati cu caracter comercial ; " Bancii Romana de Dezvoltare prin H.G. nr. 1170/970 i-au fost stabilite urmatoarele obiective : -efectuarea de servicii bancare pentru executarea proiectelor de investitii economice si financiare ale statului ; -creditarea activitatilor de productie , investitii comerciale si prestari de servicii . Bancile , in continuare , au actionat astfel incat pana la incheierea perioadei de tranzitie sa poata satisface cerintele si exigentele mereu crescande ale economiei de piata in domeniul

bancar . Restructurarea si dezvoltarea sistemului Bancar romanesc este un proces amplu si complex desfasurat , in principal , pe doua laturi : cea institutionala si cea functionala . Potrivit Legii 33/1991 , activitatea bancara in Romania este organizata si se desfasoara prin : - B.N.R. (cu rol de banca centrala ) ; - Societatile bancare ( constituite din societati comerciale ) . Prin noua legislatie bancara , B.N.R. a fost degrevata cu toate activitatile specifice bancilor comerciale , acestea fiind preluate de B.C.R. . Banca Comerciala Romana a preluat de la Banca Nationala functiile de banca comerciala si , deci , conturile unitatilor deschise la sucursalele si filialele Bancii Nationale . Acest lucru a determinat necesitatea infiintarii unei retele de unitati bancare teritoriale care sa faca posibila continuarea activitatii desfasurate de unitatile teritoriale Bancii Nationale . Dezvoltarea operatiunilor si serviciilor si instrumentelor specifice va permite , in timp , diversificarea activitatii bancare . Aceasta va conduce la accentuarea concurentei , vechea sectorizare fiind inlocuita de o reala specializare bancara , careva depinde de natura si marimea operatiunilor derulate, de categoria de clienti carora fiecare banca li se adreseaza si , nu in ultimul rand , de calitatea serviciilor oferite clientilor . Bancile noi au posibilitatea derularii , inca de la inceput , a unei activitati bancare moderne , informatizate si atragerii celor mai profitabile companii nou infiintate , in calitate de clienti . Nu in ultimul rand au avut sansa de a decide , pe baza cadrului legal creat , al conditiilor concrete existente in economie si al studiilor de marketing efectuate , genul de operatiuni bancare , carora doresc sa le acorde o atentie deosebita , in cadrul activitatii de ansamblu a bancii . Obiectivul principal al pietei bacare este sa ofere avantaje suplimentare clientilor bancilor , avantaje ce vor rezulta din doua considerente importante : 1) Clientul va beneficia de cresterea libertatii de alegere , prin reorientarea activitatii catre institutii care ofera preturi mai mici sau prin obtinerea unor servicii care nu erau disponibile anterior ; 2) Preturile ( tarife , comisioane ) , cele mai multe servicii financiare , ar trebui sa scada ca rezultat al pietei interne mai mari . Concurenta va fi factorul principal de reducere a preturilor , desi poate fi avuta in vedere si reducerea marjei de profit a bancii .

Bibliografie:
www.bnro.ro www.imf.com www.kmarket.ro