CUPRINS Introducere.1 CAPITOLUL I 1.1 Proiectarea sistemelor informatice. .2 1.2 Proiectarea logica.3 1.3 Proiectarea fizica..6 1.

4 Limitele metodelor clasice de proiectare a sistemelor informatice .7 CAPITOLUL II 2.1 Constructia sistemelor informatice11 2.2 Realizarea sistemelor informatice folosind pachetul de aplicatii software........15 2.3 Realizarea sistemelor informatice de catre utilizatorii finalii.18 2.4 Avantajele sistemului informatic.......18 CAPITOLUL III

3.1 Studiu de caz......20 Bibliografie...................................................................................................................32 CAPITOLUL I 1.1 Proiectarea sistemelor informatice Evolutia metodelor de proiectare este consencinta mutatiilor calitative si cantitative in planul abordarii sistemelor informatice,aparitiei si extinderii utilizarii tehnicilor rapide de proiectare si a mevolutiei permanente a limbajelor de programe. O clasificare a metodelor de proiectare pe baza modalitatilor in care este perceput sistemul informatic,functional,sistematic si obectional,conduce la urmatoarea grupare: - metode ierarhice; - metode sistematice; - metode obiectuale,numite si metode orientate pe obiecte. Metodele ierarhice au la baza analiza functionala a intreprinderii.Astfel,subsistemul informatic cuprinde in arhitectura sa subsisteme definite la nivelul functional ale intreprinderii.

Metodele sistematice utilizeaza teoria sistemelor in abordarea organizatiei.Sistemul informatic este abordat sub doua aspecte complementare datele si prelucrarile analizate si modelate independent. Metodele sistematice acorda prioritate datelor fata de prelucrari si respecta cele trei niveluri de abstractizare:conceptual,logic si fizic. Nivelul conceptual are drept obiectiv identificarea regulior de gestiune si definirea modului conceptual al datelor si,respectiv,modelul conceptual al prelucrarilor. Nivelul logic consta in validarea modelului conceptual al datelor,pornind de la viziunile particulare ale diversilor utilizatori,evidentierea particularitatilor orgazitionale si elaborarea modelui logic si optimizarea acestuia. Nivelul fizic fixeaza reguli de ordin tehnic privitoare la sistemul informatic,definitiveaza solutia de implementare a modelului datelor si definirea procedurilor. Metodele obiectuale se caracterizeaza prin faptul ca sistemul este gandit ca un ansamblu de obiecte autonome,care se organizeaza si coopereaza intre ele.Pentru prima data,datele si prelucrarile sunt implementate in cadrul aceleasi structuri,obiectul.Datele si prelucrarile sunt incapsulate in cadrul obiectului si sunt inaccesibile celorlalte obiecte. 1.2 Proiectarea logica Proiectarea logica incepe cu alegerea sistemului de computerizare.Principalele obtiuni sunt: 1) - computerizarea centralizata 2) - computerizarea distribuita,cu PC-uri individuale,neconectate in retea 3) - computerizarea distribuita,cu PC-uri conectate in retea si deservite de un server central Computerizarea centralizata se foloseste in cazul firmelor cu baza de date centrala,cum sunt companiile de aviatie.Optiunile (2) si (3) se folosesc in restul cazurilor in functie de eficienta economica. Dupa ce sa ales sistemul de ansamblu,se trece la construirea sistemelor informatice de functiuni, subfunctiuni si operatii de organizatie. In acest scop,se reprezinta schemele logice ale sistemelor informatice aferente,in care apar circuitele si fluxurile informationale.Acestea sunt redate pe baza de diagrame pe flux.

Diagramele fluxurilor de date (DFD) permit ilustrarea grafica a proceselor din sistem si a proceselor de date aferente acestora.Aceste diagrame se construiesc folosind patru simboluri de baza:

Fluxuri de date

Stocarea datelor

Proces

Entitati externe

Fluxurile de date configureaza traiectoria datelor intre procese,entitatile externe ale sistemului si punctele de stocare a datelor/informatiilor.Aceste fluxuri sunt etichetate cu tipul datelor si pot fi constituite din rapoarte,documente sau fisiere. Procesele din sistem transforma fluxurile de date de intrare in fluxuri de data de iesire.Conventional,procesul este identificat prin asocierea unei etichete cu denumirea lui.Denumirea se formeaza pe baza combinatiei dintre o actiune si obiectul acesteia. Stocarea datelor se poate realize manual sau automat si consta din fisiere de calculator sau baze de date,dosare,microfise sau teancuri (stive)de rapoarte etc. Entitatile externe initiaza sau primesc fluxuri de informatii.Ele constau din clienti,agenti guvernamentali,angajati sau departamente din interiorul organizatiei aflate in afara sistemului informatic existent. Procesul 1 cuprinde inscrierea studentilor la cursuri pentru care au fost acceptati.Mai mult decat atat,actualizeaza fisierul cu noile proceduri de cursuri universitare si tin evidenta studentilor inscrisi.Periodic va redimensiona marimea grupei in functie de limitarile impuse de conducerea institutiei.Daca inscrierile au atins numarul maxim prevazut,este semnalata aceasta stare. Procesul 2 actualizeaza fisierul master al studentilor,prin furnizarea informatiilor despre studentii noi sau schimbarea unor date ale acestora de exemplu,adresa lor. Procesul 3 trimite fiecarui student solicitant o confirmare de inregistrare pentru cursurile la care afost admis.

Diagramele pot fi utilizate pentru descrierea proceselor la un nivel de detalire mai ridicat sau mai redus.Un proces complex poate fi descompus pe niveluri successive de detaliere.Un intreg sistem poate fi divizat pe subsisteme, pe baza unei diagrame a fluxurilor de date realizat la nivel general.Fiecare subsistem,in schimb poate fi divizat in subsisteme mai mici. Detalierea fluxului informational dat ca exemplu mai suspoate continua in domeniul aceleiasi aprovizionari,cu verificarea stocului de produse finite la furnizor si cu complectarea stocului la distribuitor.De asemenea, continuarea detalierii permite evidentierea modului cum,o data cu livrarea marfii din magazine este necesar sa se treaca la decontarea cu clientii.Toate aceste activitati economice si interventii informationale aferente pot fi observate in fig.3.5 in care,potrivit opiniilor specialistilor,este redat ultimul nivel de detaliere a fluxului informationalimplicat de comenzile clientilor Detalierea fluxului informational al comenzii clientilor,prezentata in fig.3.6,este considerate suficienta pentru proiectantul de sisteme informationale.La acest nivel de detaliere,proiectantul poate sa preia fiecare process in vederea diferentierii ulterioare,tratandu-l ca un sistem de sine statator.Spre exemplu,decontarea cu clientii poate fi tratata separate,rezultand un sistem de prelucrare a tranzactiilor. Din procesul de detaliere a fluxului informational pentru comanda clientului rezulta ca pentru relevarea acestuia se foloseste metodaus in jos (top-down). Rezultatul proiectarii logice este un pachet de documente cu specificatii,care include diagramele fluxurilor date pentru functiile sistemului,dictionarul de date pentru descrierea fluxurilor de date si a celor stocate,specificatiile aferente proceselor,documentele de intrare si iesire si cerintele de securitate,control,performante si de conversie ale sistemului. 1.3 Proiectarea fizica Prima sarcina a proiectarii fizice este alegerea si dimensionartea echipamentelor de calcul si de calcul si de comunicatie.Aceasta se bazeaza pe criterii de nivel tehnic (utilitate) si eficienta economica a investitiilor.

Alegerea sistemului de echipamente de calcul si de comunicatie se face tinand seama de posibilitatile oferite de tehnologia actuala.i este o reminiscenta a tehnologiei trecute,sistemul 1 se mai foloseste in multe organizatii,ca de exemplu:in companiile aviatice si in sistemele de distributie.Sistemul 2 se foloseste,de regula in firmele mici,in care uneori este suficient un singur PC.Cel mai modern este sistemul 4.Sistemul 3 este o solutie intermediara intre 2 si 4.Costul anual corespunzator unui computer in sistemele 2,3 si 4 este 2500 $,2070 $ si respective 1920$. Cea de a doua sarcina importanta a proiectarii fizice este realizarea programarii.Programarea structurala extinde aria de operare a principiilor care guverneaza proiectarea logica la scrierea programelor.Principiul pe care se bazeaza este cel al modularizarii si sistemul este dezvoltat de sus in jos. Programarea structurala este o metoda de organizare si codificare a programelor prin care se simplifica modalitatile de control,astfel incat programele sa poata fi usor de inteles si de modificat. Programele pot fi divizate in module,fiecare constituind o unitate logica avand una sau mai multe functiuni.Modulele trebuie sa fie interconectate,deoarece au numai o intrare si o iesire.Programele trebuie sa-si dispute datele cu un numar cat mai mic de module.Minimizarea conexiunilor dintre module minimizeaza caile prin care pot fi propagate erorile catre celelalte parti ale sistemului. Principalele elemente constructive utilizate in programarea structurata sunt:secventa simpla,selectia si iteratia.Secventa simpla inseamna executia in ordine a operatiilor cerute si nu depinde de vreo constrangere.Selectia testeaza o executie si executa una dintre doua sau mai multe instructiuni alternative,bazandu-se pe rezultatul testului.Iteratia respecta executia unei instructiuni cu conditia ca rezultatele unui test de conditionare sa ramana adevarate. 1.4 Limitele modelelor clasice de proiectare a sistemelor informatice Metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice sunt valoroase,dar au anumite deficiente.Metodologiile structurate sunt lente si nu raspund cerintelor impuse de schimbarile rapide din mediul de afaceri.Astfel,realizarea analizei structurate trebuie efectuata inaintea proiectarii structurate.Acest lucru este valabil si in cazul programarii structurate,care depinde de furnizarea

informatiilor necesare in urma proiectarii.Incetineala proiectarii sistemelor informatice se reflecta in cresterea costurilor aferente acestei etape. O schimbare in specificarea cerintelor influienteaza in mod direct activitatea de documentare a fazelor de analiza si apoi cea de proiectare.Acesta modificare trebuie sa fie operata inainte ca programele sa poata fi schimbate,pentru a reflecta noua cerinta. Metodologiile structurate sunt orientate pe functiuni,concentrandu-se asupra proceselor care transforma datele.Operatiunea de stocare a datelor este descrisa ca o anexa la aceste procese. Managerii au intelesca,in afaceri,c ea mai valoroasa componenta a sistemulor informatice o constituie datele.Datele generate de un department pot fi utilizate de mai multe departamente,iar fiecare dintre ele le vor prelucra in mod diferit.De exemplu,datele despre calitatea productiei realizate pot fi utilizate de departamentul de productie,laboratoarele de cercetare,personalul de la vanzari si marketing,managementul firmei si chiar de catre clienti. In ciudata faptului ca grupuri de date specifice sunt in mod obisnuit procesate in acelsi mod,dar in programe diferite,o procedura separate de programe trebuie sa fie scrisa ori de cate ori intervine cineva si produce o modificare asupra datelor elementare.De exemplu,ori de cate ori se schimba calculul impozitelor sau al indicatorilor de performanta este necesara modificarea tuturor programelor care folosasc aceste informatii.Modificarile impuse in asemenea situatii genereaza un consum mare de timp si se reflecta prin conturi aditionale,care pot afecta bugetele alocate de firma sistemelor informatice.Se impune astfel identificare unor noi abordari,care sa elimine aceste deficiente.Pe langa metodele clasice de proiectare a sistemelor informatice,exista cateva variante noi,care aduc imbunatatiri semnificative;dintre acestea pot fi evidentiate urmatoarele: -realizarea de software orientat pe obiecte -proiectarea softului asistata de calculator (CASE Computer aided software engineering) -reintegrarea programelor de calculator Realizarea de software orientat pe obiecte.Programarea orientate pe obiecte este o parte importanta a realizarii softului orientat pe obiecte.Proiectarea si analiza structurata ia in consideratie la inceput procedurile.In felul acesta ,sistemul informatic este perceput prin ceea ce trebuie sa faca

si apoi sunt dezvoltate modelele de proceduri si date.Realizarea de software prin orientarea pe obiecte se concentreaza pe schimbarea modului de abordare,de la modelarea proceselor de afaceri si a datatelor la combinarea datelor si a procedurilor in obiecte.Sistemul informatic este perceput ca o colectie de clase si obiecte impreuna cu reletia dintre ele.Obiectele sunt

definite,programate,documentate si salvate pentru a fiu utilizate in alte aplicatii viitoare. Cei care sustin dezvoltarea orientate pe obiecte a softului unui sistem informatic pretend ca obiectele pot fi mult mai usor de inteles si operat de catre utilizatori decat instrumentele clasice ale sistemelor informatice.De exemplu,personalul de la compartimentul financiar percepe mai usor entitatile sub forma unor obiecte,ca de pilda:clienti,credite si facturi,decat in cazul structurarii lor. Principalele avantaje ale metodei de dezvoltare software orientate pe obiecte decurg din reducerea timpului si a timpului de scriere a softului,precum si a incidentei reduse a

defectelor.Costurile de mentenanta ale softului sistemului informatic sunt mai reduse,datorita micsorarii numarului de modificari.Daca programele unei firme sunt orientate pe

obiecte,programatorul va avea de modificat numai codul dintr-un anumit obiect,ier schimbarea se va reflecta in toate programele care urmeaza acel obiect.Un alt avantaj poate sa apara in cazul in care firma detine o biblioteca de obiecte program,prin faptul,ca adesea,proiectarea si programarea se pot incepe fara a astepta rezultatele analizei altor obiecte program.Proiectarea si programarea sisatemelor informatice se pot realize impreuna,din momentul in care sunt indeplinite cerintele informationale. Principalul obstacol in utilizarea tehnicilor orientate pe obiecte ester faptul care necesita un effort financiar considerabil pentru instruirea personalului implicat in utilizarea lor.In plus multe firme evita sa le utilizeze,deoarece este necesar sa finanteze instruirea unui numar mare de persoane sis a adopte o reorientare metodologica majora.Managementul firmelor este constient ca o schimbare completa catre dezvoltarea software orientata pe obiecte va necesita o perioada lunga de timp.Majoritatea firmelor fac investitii importante in extinderea sistemelor structurate,care vor fi mentinute pana la momentul cand ele vor trebui inlocuite definitive.

Proiectarea

softului

asistata

de

calculator

(CASE)

este

metodologie

secventiala,automata,pentru crearea de software,si implicit de sisteme informatice,prin reducerea activitatilor respective si imbunatatirea activitatilor programelor. Instrumentele CASE ofera facilitate grafice pentru realizarea reprezentarii datelor sub forma de grafice sau diagrame,generarea de ecrane si de rapoarte,crearea dictionarelor de date,facilitate de raportare extinse,instrumente de verificare si analiza,generatoare de coduri program si de documente. Majoritatea instrumentelor CASE sunt complet integrate si sunt capabile sa suporte intregul proces de dezvoltare a sistemului.Ele include managementul proiectului si si generarea automata a codului program pentru partile obisnuite ale unei aplicatii.Analistul poate trasa diagrama de exemplu,prin alegerea dintr-un set de simboluri standard a acelora pe care le doreste si apoi le poate pozitiona pe ecran. Un element central al kitului de instrumente CASE il reprezinta depozitul de informatii in care sunt stocate toate informatiile definite de analisti in timpul proiectarii. Depozitul de informatii include diagrame de fluxuri de date,grafice structurate,diagrame entitate-relatie,forma de definire a datelor,specificatiile proceselor,formate de ecrane si rapoarte,note si comentarii,rezultate ale testelor si evaluarilor,coduri sursa,starea si evalurea informatiilor,precum si estimari de timp si cost ale diferitelor variante de proiectare. In general,instrumentele CASE contribuie la cresterea productivitatii si a calitatii sistemelor informatice,actionand in urmatoarele directii: ofera o metodologie de dezvoltare software standard si o anumita disciplina in

proiectare.Proiectarea si efortul general de dezvoltare a sistemului vor fi integrate; imbunatatesc comunicarea dintre utilizatorisi specialisti in TI.Echipe mari si proiecte software complexe pot fi coordonate efficient; permit organizarea si coordonarea componentelor aferente procesului de proiectare; permit automatizarea anumitor operatii de analiza,proiectarea si generarea de coduri,care sunt plictisitoare sau dureaza mult si sunt o sursa importanta de erori.

Astazi,instrumentele CASE au caracteristice ce suporta aplicatii client/server,programarea orientate pe obiect si reproiectarea proceseselor de realizare a afacerilor. Reingineria programelor de calculator (software) este o metodologie bazata pe ciclul de viata al programelor de calculator.Un numar foarte mare de prograne pe care le utilizeaza organizatiileau fost scrise fara a beneficia de analiza,proiectare si programare structurata.Aceste programe de calculator sunt greu de actualizat si intretinut.Scopul reingeneriei software este de a salva astfel de programe prin actualizarea lor,astfel incat utilizatorii sa poata evita o lunga si costisitoare operatie de inlocuire a acestora.In esenta,reingineria este folosita pentru a extrage inteligenta din sistemele existente si a o utiliza ulterior la crearea unui nou sistem fara a porni de la zero.Reingineria implica trei faze: - reingeneria retrospective (reverse engineering) - revizuirea specificatiilor de proiecte - programarea si reingineria prospectiva (fordware engineering). Reingineria retrospectiva are scop de a extrage specificatiile aferenta afacerilor importante din sistemele informatice existente.Instrumentele de reingenerie retrospectiva citesc si analizeaza codul instructiunilor program existente,fisierele si descrierele bazelor de date.Ele produc documentatia structurata a sistemului. Rezultatul va fi prezentarea componentelor pe nivelul de proiectare,ca,de

pilda,entitati,atribuite si procese.Pe baza documentatiei structurate,echipa de proiectare poate revizui modul de proiectare si specificatiile aferente pentru a corespunde cerintelor de afaceri ale organizatiei.In pasul final,reingineria prospective,specificatiile revizuite sunt folosite la generarea unor noi sisteme informatice. Reingineria poate aduce beneficii semnificative.Ea permite unei companii sa dezvolte un sistem informatic modern la un nivel mult mai redus al costurilor decat in cazul in care ar fi realizat un sistem informatic complet nou. CAPITOLUL II 2.1 Constructia sistemelor informatice

Multe organizatii examineaza metode diferite de constructie a unui sistem informatic nou.Identificarea variantei constructive optime se poate realize luand in considerare mai multi factori,dintre care: determinarea strategiei de realizare a sistemului informatic,care trebuie sa fie compatibila cu arhitectura informationala,a firmei extinderea controlului asupra sistemului informatic aflat in afara sistemului informatic,pentru ca integritatea datelor si conexiunile in sistem sa nu fie afectate. Dintre cele mai cunoscute metode de constructie a sistemelor informatice,se pot mentiona urmatoarele: metoda ciclului de viata a sistemului informatic prototipul pachete software pentru aplicatii dezvoltarea de catre utilizatorii finali a sistemelor informatice sistemele informatice outsourcing. Metoda ciclului de viata a unui sistem informatic Aceasta metoda se bazeaza pe faptul ca un sistem informatic are un ciclu de viata similar cu orice organism viu,cu o perioada de inceput,una medie si una finala.Concret,ciclul de viata al unui sistem informatic are sase etape: definirea proiectului

studiul sistemului proiectarera programarea - instalarea - evaluarea rezultatelor dupa implementare Fiecare etapa este alcatuita din activitati principale,care trebuie terminate inainte de a trece la etapa urmatoare.

10

Etapa de definire a proiectului se concentraza asupra propunerii de a unui nou sistem informatic.In aceasta etapa a ciclului de viata se determina daca lansarea unui proiect pentru realizarea unui sistem informatic nou se justifica sau se recomanda modificarea celui existent.Acest lucru se poate stabili analizand problemele cu care se confrunta organizatia si determinand daca aceste probleme pot fi rezolvate sau nu printr-un sistem informatic nou.In plus,in aceasta etapa se identifica obiectivele generale,se specifica scopul proiectului si se realizeaza un plan de eleborare a proiectului. Studiul sistemului este etapa in care sunt analizate problemele sistemelor existente,se definesc obiective care urmeaza a fi atinse si sunt evaluate diferite solutii alternative.In aceasta etapa,se analizeaza fezabilitatea fiecarei solutii.Toate informatiile obtinute in timpul fazei de studio a sistemulor vor fi utilizate pentru a determina cerintele software ale sistemului informatic. Proiectarea este urmatoarea etapa,in care se definesc solutii cadru si conceptuale si se stabilesc specificatiile de proiectare fizica si logica pentru solutia de sistem aleasa.In principiu,exista doua niveluri de proiectare,proiectarea de ansamblu (generala) si proiectarea de detaliu,care are scopul de a rafina solutiile cadru.Proiectarea de detaliu se va finaliza prin eleborarea solutiei detaliate a sistemului informatic. Programarea este etapa in care se realizeaza translatarea specificatiilor de

proiectare,stabiliota pe baza structurii informatice create in fazele de proiectare,in instructiuni program (soft).Analistii de sistem lucreaza cu programatori pentru a pregati specificatiile fiecarui program in parte.Aceasta se refera la ce va face fiecare program in parte,limbajul de programare folosit,definirea intrarilor si aiesirilor,logica procesarii,planificarea procesarilor si a procedurilor de control. Inplementarea este ultimul pas,in care sistemnul informatic cel nou sau cel modificat devine operational.Aceasta etapa consta in testare,instruire si conversie.Un plan de conversie ofera o planificare detaliata a tuturor activitatilor necesare pentru a inplementa noul sistem sau cand sistemul convertit este nou.

11

Testarea componentelor sistemului informatic se va concretiza in verificarea modului de functionare,fiabilitate si masura in care acestea raspund cerintelor formulate initial. Integrarea componentelor si testarea finala a sistemului se realizeaza prin reuniunea modulelor (componentelor) intr-o formula unitara si verificarea functionalitatii acesteia. Etapa postimplementare consta in utilizarea,mentenantei si evaluarea sistemului dupa ce a fost implementat.Tot in aceasta etapa se pot face modificarile necesare pentru a imbunatati performantele sistemului informatic,sa corespunda noilor cerinte. Limitele metodei ciclului de viata.Metoda ciclului de viata este inca utilizata pentru constructia sistemelor mari de procesare a tranzactiilor si pentru sistemele informatice destinate managementului organizatiei (MIS),unde cerintele informationale sunt structurate si bine definite.Totusi,aceasta metoda are limite de aplicare sin u este recomandata pentru sistemele informatice de dimensiuni mici. Dintre limitele acestei metode pot fi mentionate urmatoarele: necesita o perioada de timp foarte mare pentru colectarea informatiilor si pregatirea specificatiilor informationale necesare.Poate dura ani de zile pana cand va fi instalat sistemul.Datorita acestui consum de timp,cerintele informationale se pot modifica inainte ca sistemul sa devina operational nu este flexibil si nu permite schimbari nu este corespunzator pentru aplicatii orientate pe sustinerea procesului de adoptare a deciziilor.Factorii de decizie,adesea nu-si pot specifica in avans nevoile

informationale.Formal,specificarea cerintelor poate crea probleme deosebite pentru constructia sistemalor,datorita nivelului inalt de incertitudine specific situatiilor decizionale nestructurate. In timp au aparut mai multe dezvoltari ale modelului ciclului de viata cautand adaptarea la noile cerinte ale modelarii obiect.Dintre modelele care sau consacrat,se pot mentiona urmatoarele: modelul cascada modelul in V modelul spirala modelul in X modelul in W

12

modelul evolutiv modelul RAD (Rapid Application Development). Modelul cascada (waterfall model) a fost elaborate de W.W.Royce la inceputul anilor l970.Este un model de referinta in literatura de specialitate si se caracterizeaza prin parcurgerea secventiala a fazelor ciclului de viata. Modelul in V este o varianta a modelului cascada care adduce elemente calitative noi.Un element carecteristic al modelului este introducerea conceptelor de sistem si subsistem,aplicandu-se teste explicite pentru cresterea controlului asupra modulului in care se desfasoara etapele. Modelul W reia ideea modelului in V,pe care il dezvolta si perfectioneaza prin integrarea activitatilor de validare la nivelul fazelor de proiectare. Modelul evolutiv porneste de la realizarea unui studio initial al obiectivelor viitorului sistem informatic,a carui arhitectura este definite ulterior.Fiecare componenta astfel definite isi va urma propiul ciclu de viata,urmand sa fie livrata beneficiarului in momemntul finalizarii.Integrarea componentelor interactive se bazeaza pa arhitecturi deschise si flexibile. Modelul spirala eleborat de Barry Boehm,se bazeaza pe acelasi principiu ca si modelul evolutiv.Modelul presupune construirea mai multor prototipuri succesive in conditiile realizarii unei analize a riscului pe fiecare nivel in parte.Fazele de dezvoltare sunt reluate la fiecare iteratie in aceiasi siccesiune si presupun analiza riscurilor,realizarea unui prototip,simularea si testarea prototipului,determinarea cerintelor in urma rezultatelor testarii,validarea cerintelor,planificarea ciclului urmator.In centrul spiralei este plasata cunoasterea cerintelor si estimarea costurilor la nivel preliminar. Realizarea sistemelor imformatice folosind pachetul de aplicatii software Pachetele de aplicatii sunt compuse din programe de calculator achizitionate de pe piata.Cand este disponibil un pachet software corespunzator,el elimina nevoia de a scrie programele pentru realizarea unui sistem informatic.In felul acesta se obtine o reducere a volumului de munca pentru proiectare,testare,implementare(instalare)si mentenanta sistemului informatic,iar costurile de

13

dezvoltare sunt considerabil mai mici.In tabelul 3.2 sunt prezentate cateva exemple de aplicatii pentru care sunt disponibile pe piata pachete software. Tabelul 3.2 Exemple de aplicatii pentru care exista pachete software Contabilizarea platilor Contabilizarea incasarilor Sisteme bancare Control financiar Achizitii guvernamentale Planificarea activitatilor Masurarea performantelor Asigurari de viata Contabilizarea taxelor Managemrntul actiunilor si obligatiunilor Proiectarea asistata de calculator (CAD) Posta electronica (e-mail) Asigurari de sanatate Vanzari si distributie Salarii Controlul stocurilor

Utilizarea pachetelor de aplicatiia devenit din ce in ce ma frecvent,deoarece multe organizatii au cerintr informationale commune,si se doreste realizarea unui sistem informatic,deoarece nu este productiv ca fiecare organizatie sa-si scrie propriile programe. Optiunea folosirii pachetelor software se justifica in urmatoarele circumstante: 1.functiile vizate sunt commune pentru mai multe organizatii (de exemplu sistemul de salarizare) 2.nu exista personal sufficient de bine calificat si nici bugete destinate special realizarii de sisteme informatice de catre personalul din organizatie 3.aplcatiile sunt realizate pentru PC-urile din organizatie,care urmeaza a fi integrate intrun sistem informatic. Activitatile de proiectare pot consuma pana la 50% din efortul de realizare a unui sistem informatic,si se datoreaza faptului ca specificatiile de proiectare,au fost realizate de catre cei care au produs pachetele de aplicatii. Un dezavantaj important specific softului sub forma de pachete de aplicatii este ca nu poate raspunde foarta bine la toate la toate cerintele utilizatorilor potentiali.Exista posibilitatea ca organizatia sa aiba o anumita cerinta,pe care pachetul de programe nu o poate satisface.Pentru

14

aceste situatii softul are anumite caracteristici care pot fi personalizate fara a afecta softul de baza,deci pachetul se modifica pentru a cuprinde cerintele specifice organizatiei.Unele pachete de constructie au o structura modulara,care ofera clientilor posibilitatea sa selecteze numai acele functiuni ce corespund nevoilor lor de procesare a datelor. Selectarea pachetului de aplicatii este o activitate foarte importanta necesar unei organizatii pentru realizarea sistemului informatic pe baza unui set de criterii de evaluare. Cele mai importante criterii folosite de firme sunt: 1.functiile pe care le ofera pachetul 2.flexibilitatea 3.usurinta in utilizare 4.resursele hardware si software 5.cerintele pentru baza de date 6.efortul de instalare si intrabuintare 7.documentatia 8.calitatea vanzatorului 9.preturile practicate de acesta 2.3 Realizarea sistemelor informatice de catre utilizatorii finali Aceasta abordare se bazeaza pe constructia sistemului informatic de catre utilizatorii finali,cu o asistenta redusa din partea specialistilor in domeniu,sau fara asistenta,fiind posibila datorita existentei instrumentelor software de ultima generatie,care pot fi folosite pentru a accesa usor date,a produde rapoarte sau grafice,sau chiar pentru a genera datele de intrare pentru diferite tranzactii si modele. Din nefericire,instrumentele softwarw de generatia a patra nu pot ilocui instrumentele conventionale pentru anumite aplicatii specifice afacerilor,datorita capacitatii lor limitata iar procesarea datelor este relative ineficienta deoarece limbazele consuma resurse importante de calcul si tranzactiile se realizeaza lent,iar pentru o crestere a vitezei tranzactiilor costurile se vor mari semnificativ.

15

2.4

Avantajele sistemului informatic Dintre cele mai importante avantaje pe care aceasta metoda le aduce organizatiilor,pot fi

mentionate: Determinarea mai buna a cerintelor informationale,cand utilizatorul realizeaza singur propriul sistem informatic,bazanduse mai putin pe ajutorul specialistilor si ca atare eventualele erori de interpretare se vor diminua semnifucativ; Implicarea si satisfactia utilizatorilor care vor utilize mai bine sistemul,daca acesta este proiectat si realizat de catre ei; Utilizatorii exercita controlul asupra procesului de dezvoltare a sistemului informatic avand un rol activ active in procesul de realizare a sistemului.Ei pot realiza aplicatii intregi singuri sau cu asistenta minimala din partea specialistilor utilizatorii jucand un rol esential in crearea aplicatiilor. Reducerea sarcinilor nerezolvate pot fi transferate de specialisti in domeniul sistemelor informatice utilizatorilor finali,obtinanduse o crestere a productivitatii realizarii unui sistem informati In acelasi timp,implicarea utilizatorilor finali in proiectarea si realizarea sistemelor informatice poate genera probleme organizatiei deoarece nu au dezvoltat strategii pentru a se asigura ca aplicatiile realizate de utilizatorii finali corespund obiectivelor organizatiei. Cele mai importante probleme de acest gen sunt: Revizuire si analiza insuficienta ale sistemului informatic.Fara o analiza facuta de catre specialsti in domeniu,utilizatorii finali care dezvolta aplicatii nu au o viziune independenta asupra sistemului,pentru a putea specifica complet si cuprinzator cerintele informationale pe care sa le satisfaca sistemul; Lipsa standardelor proprii de asigurare a calitatii.Realizarea sistemelor informatice de catre utilizatorii finali este o metoda rapida,care nu necesita o metodologie formala deoarece utilizatorii finali nu dispun de standarde cuprinzatoare,metode de control si proceduri de asigurare a calitatii eficiente;

16

Lipsa controlului asupra datelor.Utilizatorii finali pot folosi instrumente software existente pentru a-si realize propriile aplicatii si fisiere de date,identice,dar fiecare aplicatie si in speta,utilizator,poate actualize si defini aceste date in diferite moduri,dar fara o disciplina formala este foarte greu a se determina unde sunt localizate datele si sub ce forma se gasesc; Proliferarea sistemelor informatice private.Utilizatorii finali isi pot realiza propriile sisteme informatice private,care sunt ascunse de restul organizatiei,aparand o serie de paleative,care reduce gravitatea problemelor folosirii utilizatorilor la crearea sistemelor informatice,dintre care mentionam centrele de informatica. Centrele de informatica dispun de echipamente,softwaew si specialisti in informatica care pot furniza utilizatorilor finali instruire,asistenta si consultanta.Concret principalele beneficii pe care le aduc aceste centre sunt faptul ca pot ajuta utilizatorii finali sa realizeze aplicatiile dorite,contribuind astfel la cresterea productivitatii lor,astfel incat sa corespunda standardelor de audit,calitate si securitate. Un alt beneficiu important pe care il pot genera centrele de informatica este consolidarea standardelor pentru echipamente (hardware) si software, astfel incat utilizatorii finali san u introduca in firme mai multe tehnologii disparate si incompatibile. 3.1 Studiu de caz: O baza de date ierarhica este formata dintr-un set de inregistrari care sunt interconectate prin intermediul unor legaturi.O inregistrare reprezinta o colectie de campuri, fiecare camp continand o singura valoare,iar prin legatura se intelege o asociere intre doua inregistrari.Fiecarui tip de

inregistrare din diagrama de structura ii corespunde in baza de date un anumit numar de inregistrari .Aceasta inseamna ca pentru o realizare a unui tip de inregistrare parinte pot exista 0,1 sau mai multe inregistari ale tipului de inregistrare copil. SC DUNAREASRL cu sediul in Brasov str.verii nr.12,are ca obiect de activitate productia de produse de panificatie(paine.cornuri si specialitati), organigrama societati este urmatoarea: 1director, 1 contabil, 2patiseri,1 cofetar, 1 muncitor necalificat, 3 soferi.

17

Societatea este la inceputul activitatii si de aceea relatiile cu clientii nu sunt foarte multimitoare,pe piata existand foarte multi producatori de panificatie. Primii clienti sunt din Brasov,dar societatea vrand sa se faca cunoscuta prin calitatea produselor a incheiat contracte si cu alte firme din afara judetului. Clientii societatii sunt:SC ABC SRL din Brasov,SC POLISANO din BUCURESTI,SC SIDAN SRL din Brasov, SC DIU SRL din Iasi, SC ALBINA SRL din Brasov,SC ILMARO SRL din Constanta.In perspectiva societatea cauta sa incheie contracte cu unitati turistice si hoteliere pentru distributia de chifle si produse de patiserie. Productia de produse de panificatie se face in functie de cerintele clientilor si in cantitatile solicitate de acestia , iar distributia se face zilnic la sediul clientilor cu autoturismele aflate in dotarea proprie a societatii pe baza de grafic si la ora fixa.Evidenta clientilor si a produselor de panificatie livrate catre acestia se tine in sistem de gestiune informatizat astfel: Modelul conceptual al datelor 1,1
EMISE

1,n
FACTURI LIVRARI CANT LIVRATA NR FACT PRODUSE COD PROD DEN PROD

0,n

0,n

Cardinalitatile sunt urmatoarele : CLIENTI

DEN CL ADR

COD CL pentru facturi : 1,1 - fiecare factura e emisa catre un client DATA FAC

-fiecare factura e emisa inui singur client M U - aceluiasi client i se emit mai multe facturi

- pentru clienti : 0,n - exista clienti careia nu li se emit facturi TVA

CALITAE

- pentru facturi : 1,n - fiecare factura contine un produs -fiecare factura poate contine mai multe produse - pentru produse : -exista produse care nu sunt livrate - aceleasi produs poate fi livrat de mai multe ori Modelul relational al datelor: Produse (cod produs, den produs, um, pv, tva, calitate ) Clienti (cod cl, den cl, adr ) Facturi (nr fact, data fact, cod cl )

18

Detalii fact ( nr fact , cod produs, cant livrata ) Fie relatiile: CLIENTI In create table in design view s-a creat tabela clienti cu cheie primara in codcl. clienti codcl 100 200 300 400 500 600 dencl SC ABC SRL SC POLISANO SRL SC SINDAN SRL SC DIU SRL SC ALBINA SRL SC ILMARO SRL adr BV STR MARET NR 8 B STR LIBERTATII NR 10 BV STR UNIRII NR 23 IS STR TEI NR 15 BV STR SOARELUI NR 9 CT STR NOUA NR 4

FACTURI In create in desing view s-a creat tabela facturi cu cheie primara in nrfac si cheie externa in codcl. facturi nrfact 111 112 113 114 115 116 117 118 datafact 03.03.2007 15.03.2007 25.03.2007 05.03.5007 15.03.2007 02.04.2007 09.04.2007 18.04.2007 codcl 100 200 400 600 300 200 100 400

19

facturi nrfact 119 120 datafact 01.04.2007 07.04.2007 codcl 200 300

PRODUSE - In create in desing view s-a creat tabela produse cu cheie primara in codp. produse codp 1 10 11 12 2 3 4 5 6 7 8 9 denp PAINE NEAGARA SARATELE COZONAC CU NUCA COZONAC CU MAC PAINE ALBA GRAHAM COVRIGI CORNURI SIMPLE CORNURI CU VANILIE CHIFLE PATEURI CU BRANZA PASTE FAINOASE um BUC KG BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC BUC PG pv 60 90 80 70 73 15 1 4 6 5 9 11 tva 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 calitate 1 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 2

DETALII FACTURI-In create in design view s-a creat tabela detalii facturi cu cheie externa nrfac si codp.

20

detaliifact nrfact 111 113 115 114 115 112 112 112 117 118 119 112 116 codp 10 11 12 8 3 4 3 11 2 1 5 1 6 cantlivr 2560 1560 1230 5640 5620 1265 564 1560 568 5640 560 8960 560

1.Afisarea : cate facturi a incheiet fiecare client-din create queri in desing view ,s-a pus conditia sort ascending in coloana codcl. CATE FACTURI A INCHEIAT FICARE CLIENT codcl 100 100 200 200 nrfact 117 111 119 116 dencl SC ABC SRL SC ABC SRL SC POLISANO SRL SC POLISANO SRL

21

CATE FACTURI A INCHEIAT FICARE CLIENT codcl 200 300 300 400 400 600 SQL SELECT CLIENTI.CODCL, FACTURI.NRFACT, CLIENTI.DENCL FROM CLIENTI INNER JOIN FACTURI ON CLIENTI.CODCL = FACTURI.CODCL ORDER BY CLIENTI.CODCL; 2.Afisarea: clienti din Constanta-din create query in desing view,am stabilit la criteria in locatia adr *CT*. CLIENTI DIN CT adr CT STR MARET NR 8 CT STR UNIRII NR 23 CT STR SOARELUI NR 9 SQL: SELECT CLIENTI.CODCL, CLIENTI.DENCL, CLIENTI.ADR FROM CLIENTI INNER JOIN FACTURI ON CLIENTI.CODCL = FACTURI.CODCL WHERE (((CLIENTI.ADR) Like "*CT*")) ORDER BY CLIENTI.DENCL; nrfact 112 120 115 118 113 114 dencl SC POLISANO SRL SC SINDAN SRL SC SINDAN SRL SC DIU SRL SC DIU SRL SC ILMARO SRL

22

3.Afisarea: clienti luna martie-din create query design view,am stabilit la data fact <=01/03 and<=31/03 clienti luna martie codcl 100 200 400 300 dencl SC ABC SRL SC POLISANO SRL SC DIU SRL SC SINDAN SRL nrfact 111 112 113 115 datafact 03.03.2007 15.03.2007 25.03.2007 15.03.2007 SQL SELECT CLIENTI.CODCL,

CLIENTI.DENCL, FACTURI.NRFACT, FACTURI.DATAFACT FROM CLIENTI INNER JOIN

FACTURI ON CLIENTI.CODCL = FACTURI.CODCL WHERE (((FACTURI.DATAFACT)<=#3/1/2007# And

(FACTURI.DATAFACT)<=#3/31/2007#)); 4.Afisarea:produse calitatea I-din create query in design view,la calitate produse am debifat. produse calitatea 1 codp 1 2 3 6 7 8 10 11 12 denp PAINE NEAGARA PAINE ALBA GRAHAM CORNURI CU VANILIE CHIFLE PATEURI CU BRANZA SARATELE COZONAC CU NUCA COZONAC CU MAC um BUC BUC BUC BUC BUC BUC KG BUC BUC pv 60 73 15 6 5 9 90 80 70 tva 19 19 19 19 19 19 19 19 19

23

SQL: SELECT PRODUSE.CODP, PRODUSE.DENP, PRODUSE.UM, PRODUSE.PV,

PRODUSE.TVA INTO [calitatea 1 a produselor] FROM PRODUSE WHERE (((PRODUSE.CALITATE)=1)); 5.Afisarea:produse livrate pe zile-din create query in desing view,am selectat

denp,datafac,cantlivrata,si din crosstab qery am pus conditiile ,row heading,column heading,iar la cantitate sum. produse livrate pe zile denp CORNURI CU VANILIE CORNURI SIMPLE COVRIGI COZONAC CU MAC COZONAC CU NUCA GRAHAM PAINE ALBA PAINE NEAGARA PATEURI 8960 6184 568 1560 1560 1265 1230 560 03_03_2007 15_03_2007 25_03_2007 01_04_2007 02_04_2007 560

09_04_2

24

produse livrate pe zile denp CU BRANZA SARATELE SQL: TRANSFORM Sum(DETALIIFACT.CANTLIVR) AS SumOfCANTLIVR SELECT PRODUSE.DENP FROM PRODUSE INNER = JOIN (FACTURI INNER JOIN ON DETALIIFACT PRODUSE.CODP ON = 2560 03_03_2007 15_03_2007 25_03_2007 01_04_2007 02_04_2007

09_04_2

FACTURI.NRFACT DETALIIFACT.CODP

DETALIIFACT.NRFACT)

GROUP BY PRODUSE.DENP PIVOT FACTURI.DATAFACT; Concluzii Un asemenea sistem permite obtinerea pe calculator a datelor necesare pentru raportare,la perioade fixe stabilite anticipat sau la cerere,a situatiei stocurilor efective in raport cu cele normate ca si urmarirea si controlul operativ al miscarii stocurilor in vederea prevenirii sau formarii celor nerationale. Prin folosirea tabloului de bord ca instrument modern utilizat in activitatea de management,se pot furniza o serie de rapoarte periodice,la diferite nivele ierarhice,privind gestiunea stocurilor. Realizarea in timp util a acestei informari,ca o cerinta de baza pentru fundamentarea unor decizii pertinente,poate fi satisfacuta prin avantajele oferite de tablourile de bord electronice (TBE). TBE apare ca un subsistem al unui sistem informatic functional (de

productie,commercial,etc.,},care furnizeaza in mod continuu si sub forma adaptata,pe trepte diferite de analiza,informatii utile pentru urmarirea gestiunii si evaluarea activitatii privind stocurile. Cu ajutorul sistemului informatic de gestiune societatea poate sa-si tina in mod sigur si rapid diferitele evidente de gestiune care o intereseaza,date care sunt prelucrate intr-un timp scurt.

25

Poate tine evidenta tuturor clientilor cu care a incheiat contracte,a produselor solicitate ,a produselor vandute pe feluri de sortimente si in ce cantitate.Sistemul informatic de gestiune permite astfel ,listarea diferitelor rapoarte intr-un mod rapid. BIBLIOGRAFII Claudia Carstea Sisteme informationale si aplicatii informatice in administrarea afacerilor Claudia Carstea Proiectarea bazelor de date mediul de programare Microsoft Access Marian Stoica Sisteme informaationale economice.Concepte si studii de caz Manual de utilizare Hermes-B-org

26