Lista subiecte Tratarea si Valorificarea Deseurilor 1. Evolutia istorica a producerii deseurilor si a modului de gestionare a acestora 2.

. Definitiile termenului de deseu 3. Dezvoltarea legislatiei cu privire la manegementul deseurilor 4. Legislatia UE si reglementari nationale privind managementul deseurilor 5. Clasificarea deseurilor 6. Proprietatile deseurilor menajere solide 7. Elementele de baza ale planificarii managementului deseurilor 8. Colectarea deseurilor si metode de colectare 9. Transportul deseurilor 10. Separarea si procesarea deseurilor prin maruntire- definitie, utilaje, mod de functionare 11. Separarea si procesarea deseurilor prin sfaramare- definitie, utilaje, mod de functionare 12. Cernerea deseurilor definitie, utilaje (site, ciururi) 13. Separatoare cu flotatie sau gravitationale 14. Separatorul oscilator 15. Separatoare cu aer- definitie, moduri de functionare, performante teoretice, exemple 16. Separatoare magnetice si electromecanice- definitie, utilaje, moduri de functionare 17. Alte utilaje utilizate in separare 18. Integrarea operatiilor de separare a deseurilor 19. Puterea calorica a deseurilor moduri de calcul (analiza elementara, analiza compozitionala, analiza materialelor, masuratori calorimetrice) 20. Metode termice de tratare a deseurilor- procesul de combustie (aerul necesar combustiei, eficienta procesului) 21. Incineratoarele cu recuperare de energie 22. Cuptorul rotativ 23. Incineratorul modular cu deficit de aer

24. Metode termice de tratare a deseurilor- procesul de combustie procesele de piroliza si gazeificare 25. Efectele nedorite ale procesului de combustie caldura degajata, cenusa, poluantii aerului, prezenta dioxinelor 26. Procese biologice de tratare a deseurilor solide. Obtinerea metanului prin procese de digestie anaeroba 27. Descompunerea anaeroba in digestoare mixte descriere, factori care influenteaza procesul, aplicatii 28. Principiile de baza ale compostarii 29. Compostarea deseurilor municipale solide sisteme de compostare utilizate 30. Eficienta procesului de compostare a deseurilor municipale solide 31. Depozitarea deseurilor. Procese de stabilizare a deseurilor in depozit 32. Elemente de proiectare a depozitelor de deseuri. Sistemul izolator, sistemul de colectare si tratare a levigatului , aspecte legate de epurarea levigatului 33. Colectarea gazelor provenite din depozitele de deseuri si utilizari potentiale si aspecte tehnice legate de aceste utilizari 34. Aspecte geotehnice in proiectarea depozitelor, managementul apelor pluviale si stratul final de acoperire a depozitului 35. Secvente de umplere ale depozitului si operatiuni zilnice 36. Monitorizarea depozitului in timpul functionarii si post-inchidere 37. Tendinte actuale in managementul deseurilor solide. Analiza prin evaluarea ciclului de viata a unui produs 38. Tendinte actuale in managementul deseurilor solide. Analiza prin implementarea conceptului de responsabilitatea producatorului 39. Tendinte actuale in managementul deseurilor solide. Analiza prin controlul fluxului de materiale. 1. Evolutia istorica a producerii deseurilor si a modului de gestionare a acestora De-a lungul vremii eliminarea deseurilor a fost o problema. In antichitate triburile isi schimbau habitatul din cauza mirosurilor provocate de degradarea deseurilor. Odata cu trecerea timpului populatia a crescut, oamenii s-au mutat in zone urbane si a fost nevoie de tratare si eliminare a deseurilor. Deseurile se descompuneau in situ prin actiunea microorganismelor si a factorilor de mediu (soare, vant, ploaie) si risipite de animalele domestic. Cu trecerea timpului au aparut gunoierii, care strangeau deseurile si produsele reziduale de pe strazi. In zilele noastre ne confruntam cu o criza de materii prime si materiale,

cu epuizarea resurselor si cu o poluare accelerata a factorilor de mediu, iar volumul de deseuri municipal si industrial este imens. 2. Definitiile termenului de deseu: Conform Directivei Consiliului European, deseul reprezinta orice substanta sau obiect pe care posesorul il arunca, intentioneaza sau este obligat sa il arunce. Ulterior aceasta definitie s-a dovedit a fi incompleta deoarece nu includea deseurile radioactive, deseurile care rezultau din extragerea si tratarea resurselor minerale si a carierelor , deseuri din activitati zootehnice etc. Noua definitie a deseului conform OUG 114/2007 este: orice substanta, preparat sau obiect din categoriile stabilite de legislatie, pe care detinatorul il arunca sau are aceasta intentie sau obligatie. Deseuri periculoase deseurile care au cel putin un constituient sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase. Deseuri refolosibile deseurile care pot constitui o materie prima intr-un process de productie. Deseurile solide municipal - deseurile nepericuloase care se supun proceselor tehnologice de tratare termica, chimica si biologica. 3. Dezvoltarea legislatiei cu privire la manegementul deseurilor. Dezvoltarea economica nu poate dura fara protectia mediului inconjurator. Conceptual dezvoltarii durabile are la baza 3 principii: 1. sa existe un echilibru intre ritmul consumului resurselor regenerabile si cel al restabilirii; 2. intensitatea emisiilor substantelor poluante sa nu depaseasca posibilitatea mediului de a le incorpora; 3. Toate resursele sa fie consumate cu maxim de eficienta. Mai sunt cateva aspect care trebuiesc respectate in gestionarea durabila a deseurilor: - eliminarea sigura a deseurilor periculoase privind protectia mediului; gestionarea compatibila cu mediul inconjurator a deseurilor solide si a namolurilor de la statiile de epurare a apelor uzate; - gestionarea sigura a deseurilor radioactive privind protectia mediului. Politicile Internationale au urmatoarea clasificare a managementului deseurilor: in ordine crescatoare urmeaza: prevenire, reducere, recirculare, prelucrare, obtinerea energiei, depozitare controlata. Principii relevante in procesul de planificare: - minimizarea generarii deseurilor in scopul conservarii mediului si a resurselor naturale; - reducerea impactului cauzat de deseuri asupra sanatatii umane si mediului inconjurator. 4. Legislatia UE si reglementari nationale privind managementul deseurilor 5. Clasificarea deseurilor : Dpdv al sursei de generare: - deseuri menajere; - deseuri provenite din constructive si demolare; - deseuri stradale; - deseuri de gradina; - deseuri industriale; - deseuri agricole; -deseuri provenite de la animale; - deseuri provenite din spitale; - namoluri provenite din statii de epurare si fose septice. Dpdv. al compozitiei: - deseuri cu compozitie organica (resturi vegetale, animale,cartoane, hartie, mase plastic etc); - deseuri cu compozitie anorganica (metale, nemetale etc). Dpdv. al caracteristicilor principale de tratare: - deseuri inerte (betoane tencuieli pavaje, resturi metalice si nemetalice); - deseuri combustibile (hartie, carton, textile); - deseuri fermentabile (resturi alimentare, legume, fructe, dejectii). Dpdv. al refolosirii: - deseuri refolosibile ca atare (plastic, sticla, metale, cauciuc); - deseuri refolosibile ca materie prima secundara; - deseuri nevalorificate . 6. Proprietatile deseurilor menajere solide. Cele mai importante proprietati fizice sunt densitatea si umiditatea deseurilor solide care depind de: compozitia, continutul de apa si gradul de compactare a acestora. Cunoasterea dimensiunilor particulei de deseuri este un factor important pt. selectarea

metodei potrivite de incinerare sau tratare biologica a acestora si in alegerea echipamentului de sortare si reutilizare a deseurilor. Aceastea sunt caracterizate prin lungime, latime si inaltime. Proprietati chimice si energetice ale deseurilor. Acestea sunt necesare pt. aflarea tehnologiei de tratare a deseurilor si sunt clasificate dupa tipul analizei care le determina: analize proxime (aprecierea continutului procentual al umiditatii, al volatilitatii, a carbonului fix si a fractiei necombustibile); fundamentale (aprecierea compozitiei chimice a dif. fractii de deseuri menajere solide); analize privind potentialul energetic. 7. Elementele de baza ale planificarii managementului deseurilor. Planul de actiuni trebuie sa specifice urmatoarele aspecte: - scopul strategic cu obiectivele si indicii de monitorizare; - necesitatea de imbunatatire a capacitatilor institutionale in scopul protectiei mediului. Un plan de actiuni adecvat trebuie sa contina: - identificarea si analiza parametrilor privind generarea in perspectiva a deseurilor; determinarea obiectivelor: prevenirea, reciclarea, recuperarea si eliminarea sigura a deseurilor; - planul de management (colectarea deseurilor, facilitate de management al deseurilor: reciclare, incinerare, consecinte economice si financiare); - dezvoltarea pe termen lung; - cantitatile si spectrul de deseuri generate care pot influienta realizarile masurilor planificate. 8. Colectarea deseurilor si metode de colectare. Pt realizarea eficienta a colectarii de deseuri si transportul lor, se respecta urmatoarele conditii: - marimea zonei de colectare; - structura economica a zonei; - nivelul de trai al populatiei; - conditiile urbanistice; - cerintele clientilor; - alegerea sistemului adecvat de colectare. Dispozitive de colectare: cosuri de gunoaie si tomberoane, pubele si containere. Metode de colectare a deseurilor:- metode de colectare din poarta in poarta; - metode de colectare in puncte de colectare. Deosebim 2 moduri de colectare: amestecata si separate. 9. Transportul deseurilor. Transportul deseurilor presupune toate procesele care incep de la colectarea acestora pana la predarea lor la instalatii de reciclare, tratare sau eliminare a acestora. Dupa colectarea deseurilor de la sursa de generare, acestea sunt transportate la o statie de transfer. Aici se desfasoara 3 operatii principale: -se cantaresc deseurile; - pregatirea deseurilor; - incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport. 10. Separarea si procesarea deseurilor prin maruntire- definitie, utilaje, mod de functionare. Prin maruntire se reduc dimensiunile particulelor constituiente ale deseurilor. Utilajele folosite pt maruntirea deseurilor: Moara cu ciocane orizontale: un rotor este fixat la ambele capete, iar alimentarea cu deseuri are loc gravitational sau prin transport. Sub rotor se afla un gratar care determina dimensiunea particulelor. Moara cu ciocane verticala este alcatuita de un tub vertical care contine rotorul iar materialul parcurge utilajul gravitational. In lipsa unui gratar, dimensionarea particulelor este data de raportul dimensiuniicorespunzatoare partii superioare si bazei. Moara cu forfecare: se utilizeaza in special pentru taierea cauciucului sip t deseurile municipal amestecate. Are consum redus de energie, si grad scazut de uzura. Utilajul Pulper folosit in industria celulozei si hartiei. Utilajul este tubular, are o lama de taiere de mare viteza, condusa de motorul aflat la baza utilajului. Deseurile sunt transformate intr-o pasta care intra in orificiile de langa lama.

11. Separarea si procesarea deseurilor prin sfaramare- definitie, utilaje, mod de functionare. Utilaje folositept sfaramarea deseurilor: Concasoarele cu valtur care se folosesc pt operatii de recuperare a materiilor prime. Acestab functioneaza prin fortarea trecerii materiilor solide printer 2 valturi care se rotesc in directii opuse. Deseurile solide care trebuiesc sfaramate, trec fortat printer acesti 2 cilindri. 12. Cernerea deseurilor definitie, utilaje (site, ciururi). Cernerea este o operatie de separare in functie de marimea particulelor: o serie de orificii permit particulelor mici sa treaca, retinandu-le pe cele mai mari. Materialul care trece prin sita se numeste extras, iar cel care nu, se numeste rejectat. Utilaje ce realizeaza cernerea deseurilor: Ciururi rotative, pt cernerea deseurilor municipal. Ciurul rotativ este un cilindru inclinat care se roteste la viteze mici, cu orificii laterale. Ciururile functioneaza prin rotirea deseurilor pe suprafata sa, pana cand bucatile mai mici se gasesc in apropierea orificiilor si cad. Miscarea de rotatie poate fi in cascada si in cataracta. Sita cu discuri este alcatuita din discuri rotative care pot muta deseurile solide pe suprafata sitei. Utilajul este robust si capabil de a procesa mari cantitati de deseuri solide. Sita oscilanta poate fi inclinata sau orizontala si se utilizeaza pt inlaturarea sticlei dupa maruntire. Dezavantajul este ca poate fi usor blocata de resturi de material textile, hartie. 13. Separatoare cu flotatie sau gravitationale. In separarea deseurilor exista mai multe operatii care folosesc principiul vitezelor diferite de flotatie/sedimentare a particulelor in functie de masa acestora incluzand: - separari cu aer; - separari bazate pe greutatea materialului; - separari pe baza de oscilatii. 14. Separatorul oscillator. Realizeaza separarea particulelor dense de cele cu densitate mai scazuta. Pe masura ce se sedimenteaza, particulele nu au posibilitatea de a-si atinge viteza limita iar separarea se face pe baza diferentei de densitate. Particulele mai dense ajung la baza stratului iar cele mai usoare raman la partea superioara. Particulele dense de dimensiuni mai mici sunt separate de un gratar, iar cele mai putin dense sunt eliminate la partea superioara. 15. Separatoare cu aer- definitie, moduri de functionare, performante teoretice, exemple. Separatoarele cu aer separa materialele organice, mai putin dense, de cele cu densitate mai mare. Principiul de baza: materialul mai putin dens va fi transportat de un current de aer acesndent, iar fractia mai densa va cadea liber sub actiunea fortei gravitationale; - fractia usoara care este transportata de curentul de aer, trebuie apoi separate de fluid. Utilaje: Separator vibrational cu aer care combina separarea realizata cu ajutorul vibratiei cu cea datorita antrenarii cu aer. Materialul alimentat este supus miscarii de vibratie de-a lungul unei suprafete inclinate, fractia mai putin densa fiind transportata pe o traiectorie in forma de U. Separatorul cu sicane are functie similara insa are constructive diferita. Aerul are o miscare orizontala iar curentul de alimentare are o miscare descendenta. Particulele mai usoare sunt preluate de curentul de aer. Separatorul in zig-zag este o coloana prevazuta cu o serie de coturi la unghiul de 60-90 grade. In vartejurile formate aglomerarile de particule sunt desfacute, iar cele usoare sunt transportate de aerul care circula ascendant. Parculele grele cad dintr-un vartej turbulent in altul pana la baza utilajului si preluate de aerul turbulent. Separatorul cu debit pulsator presupune folosirea unui debit de alimentare aerului in regim pulsator, ceea ce va cauza particulelor miscari successive accelerate si incetinite. Acest tip de separator este compus dintr-o coloana dreapta , iar alimentarea cu aer are loc astfel incat debitul de aer este introdus in mod pulsator. Performante teoretice: Se efectueaza un drop-test care presupune masurarea timpului necesar pt ca o particular sa cada de la o

anumita inaltime in absenta unui regim de curgere a aerului turbulent. Eficienta teoretica a separarii cu aer se poate estima cu un astfel de test. 16. Separatoare magnetice si electromecanice- definitie, utilaje, moduri de functionare. Operatia de separare magnetica presupune instalarea unei benzi magnetice sau a unui magnet in apropierea unei benzi transportoare sau instalarea unei benzi magnetice peste o banda transportoare. Cu cat magnetul este mai aproape de deseurile metalice cu atat este mai mare eficienta separarii. Separatoare cu camp electric turbionar: este o masa inclinata sub care se afla magneti ce produc un camp electromagnetic. Mesele vibrationale se diferentiaza de mesele inclinate prin miscarea imprimata pe directie perpendiculara fata de directia de transport a deseurilor. In plus, toate mesele vibrationale sunt echipate cu jgheaburi, dispuse perpendicular pe directia de transport. Separatoarele optice sunt folosite in principal la recuperarea sticlei. Deseurile din sticla sunt de mai multe culori, iar amestecurile au o valoare comerciala redusa. Particulele individuale sunt transportate cu ajutorul unei benzi si sunt trimise in dreptul unui senzor optic, prevazut cu 3 lumini si 3 fotocelule. Fiecare lumina este transmisa la o fotocelula care este sesizata electronic. Daca particula care cade prin dreptul senzorului are aceiasi culoare cu propria lumina, fotocelula nu detecteaza nici o diferenta. Particulele care trec prin separator se numesc extras. Daca particula are o culoare mai inchisa sau mai deschisa decat lumina senzorului, fotocelula va sesiza o difernta de curent ceea ce va declansa un ejector cu aer comprimat localizat imediat sub senzorul optic, iar particula va fi trimisa intr-un alt colector.

17. Alte utilaje utilizate in separare. Mesele pneumatice difera de sitele obisnuite oscilante numai prin fluidul care asigura miscare de pulsatie, care este in acest caz aerul. Principiile generale de functionare sunt aceleasi. Majoritatea separatoarelor, au in plus in afara de aerul care asigura miscarea de pulsatie, mese vibrationale. Mesele inclinate pot fi utilizate pentru separarea particulelor cu densitati si dimensiuni diferite. De exemplu, deseurile pot fi transportate pe masa inclinata, care este prevazuta cu orificii pentru colectarea fractiei grele. Mesele vibrationale se diferentiaza de mesele inclinate prin miscarea imprimata pe directie perpendiculara fata de directia de transport a deseurilor. Toate mesele vibrationale sunt echipate cu jgheaburi, dispuse perpendicular pe directia de transport. Alte tipuri de separatoare sunt cele care se bazeaza pe aderenta materialelor pe o banda la care se poate ajusta atat unghiul inclinarii, cat si viteza de transport. Materialul este introdus la mijlocul benzii inclinate, iar miscarea este de ascensiune, unele tipuri de materiale ca hartia, cartonul si materialele plastice adera pe banda si sunt tranportate pana la varf unde sunt lasate sa cada. Alte materiale, mai grele, ca sticla si cutiile metalice cad de pe banda la capatul inferior. Eficienta optima a separarii este atinsa prin determinarea unghiului si a vitezei optime de inclinare. 18. Integrarea operatiilor de separare a deseurilor. Fiecare dintre operatiile unitare de separare prezentate pana acum realizeaza 1 tip de separare, iar performantele fiecarui utilaj au fost prezentate. Nu exista solutia cea mai buna pentru orice tip de deseuri, dar exista combinatii de operatii si procese care au o eficienta mai ridicata ca altele. Prima separare are loc in ciururi rotative, apoi atat extrasul sau rejectatul este trimis la separatorul magnetic pentru inlaturarea deseurilor feroase (mai ales a cutiilor metalice) care sunt trimise apoi la o masina de netezit cu rolul de a le aplatiza si trimise apoi spre depozitare. Extrasul de la ciur este trimis spre depozitare. Rejectatul este sortat manual in cartoane, sticle din plastic, cutii de aluminiu. Primele 2 tipuri de deseuri merg la presa de balotat si apoi depozitate, in timp ce cutiile de aluminiu sunt trecute printr-o treapta de separare magnetica

pentru a inlatura orice bucata de metal ratacita. Dupa sortarea manuala, materialul ramas este maruntit si separat intr-un separator cu aer. Colectarea manuala inaintea operatiei de maruntire minimizeaza de exemplu probabilitatea ca deseurile explozive sa ajunga in utilajul de maruntire. Odata maruntite, deseurile sunt separate cu aer, ceea ce rezulta este stocat ulterior drept combustibil derivat din deseu, iar rejectatul este trimis la depozit.

19. Puterea calorica a deseurilor moduri de calcul (analiza elementara, analiza compozitionala, analiza materialelor, masuratori calorimetrice). Analiza elementara utilizeaza compozitia elementara a unui combustibil pentru a aproxima puterea sa calorica. Cea mai utilizata relatie in analiza elementara este ecuatia DuLong, care a fost propusa initial pentru estimarea puterii calorice a carbunilor: Puterea calorica= C+H+O+S, kJ/kg unde C, H, O si S reprezinta procentele masice ale substantei uscate ale carbonului, oxigenului, hidrogenului si sulfului. Analiza compozitionala: Formulele bazate pe analiza compozitionala sunt ecuatii imbunatatite care provin de la analiza elementara. Analiza materialelor: In analiza materialelor, se presupune ca deseurile sau combustibilul sunt compuse din 2 tipuri de materiale: substante volatile si carbon fixat. Cantitatea de substante volatile poate fi estimata prin pierderea in greutate a unei probe din deseul sau combustibilul respectiv, atunci cand aceasta este incinerata la temperaturi cuprinse intre 600-800C, iar cantitatea de carbon fixat este estimata prin pierderea in greutate la incinerarea probei la 950C. Masuratori calorimetrice. Calorimetria este metoda de referinta pentru determinarea puterii calorice a combustibililor micsti. Bomba calorimetrica, este un dispozitiv inoxidabil, prevazut in interior cu o incinta in care se plaseaza proba si are loc combustia. Proba de masa cunoscuta este introdusa in incinta care este ulterior inchisa ermetic. Se injecteaza in dispozitiv oxigen sub presiune, iar bomba calorimetrica se plaseaza intr-o baie de apa, in conditii adiabatice. Bomba calorimetrica este conectata prin intermediul unor cabluri la o sursa de curent electric. Prin producerea unei scantei, materialul din incinta se aprinde, are loc arderea si are loc tranferul energie termica de la bomba calorimetrica la apa din baia de apa. Cresterea temperaturii este masurata cu un termometru si inregistrata in timp. 20. Metode termice de tratare a deseurilor- procesul de combustie (aerul necesar combustiei, eficienta procesului): Aerul necesar combustiei. Energia provenita de la Soare este stocata pe baza procesului de fotosinteza in susbstantele organice iar aceasat energie este eliberata lent, pe masura ce materia organica se descompune. Combustia fractiei organice din deseu poate fi considerat un proces de degradare foarte rapida. Produsii finali proveniti din combustia hidrocarburilor sunt in esenta aceiasi ca cei proveniti din degradarea biochimica lenta pana la compusi cu cantitati mici de energie stocata. Eficienta combustiei: Bilantul energetic simplificat al sistemului respecta principiul consevarii energiei, conform caruia cantitatea de energie care intra intrun sistem este egala cu cantitatea de energie care iese dintr-un sistem plus energia acumulata, conform urmatoarei ecuatii: Energia acumulata = Energia intrata Enegia iesita+ Energia produsa- Energia consumata. 21. Incineratoarele cu recuperare de energie: Aceste incineratoare au o camera de stocare a deseurilor pentru colectarea si sortarea acestora, un dispozitiv pentru incarcare in camera de combustie, de tip macara, camera de combustie propriu-zisa prevazuta cu gratare, sistemul de recuperare al caldurii, in care apa este tarnsformata in abur, sistemul de evacuare a cenusii si sitemul de control al emisiilor poluante. Camera de combustie este construita din material refractar, foarte rezistent la temperatura. Apa este transformata in abur intr-un boiler, aflat la partea superioara a camerei de combustie. Componenta principala a unui incinerator ramane insa camera de combustie, in care are loc procesul. In majoritatea incineratoarelor, deseurile se transporta prin camera de

combustie, pe gratare aflate in miscare, proiectarea si operarea acestora determinand in majoritatea cazurilor succesul sau esecul procesului. Gratarele trebuie: sa asigure un regim de amestecare al deseurilor care sa favorizeze arderea completa, sa transporte deseurile in interiorul camerei de combustie si in final de a permite trecerea aerului prin orificiile dintre gratare. Aceasta cantitate de aer participa la procesul de combustie si raceste totodata gratarele. Controlul debitului de aer este acela de a mentine constanta o anumita temperatura de operare in camera de combustie.

22. Cuptorul rotativ: Aerul introdus in camera de combustie la partea superioara este utilizat pentru asigurarea oxigenului necesar combustiei, dar si pentru a usura regimul turbulent in camera de combustie. Cuptorul rotativ este de fapt o camera de combustie modificata. In acest utilaj, deseurile coboara pe un gratar inclinat, unde are loc si eliminarea continutului de apa din deseuri, prin uscare si ajung in cuptorul rotativ unde are loc combustia. Cuptoarele rotative asigura regimul turbulent cel mai eficient, ceea ce creste sansele unui proces de combustie complet. 23. Incineratorul modular cu deficit de aer: este caracterizat de un sistem de combustie in 2 trepte, in prima treapta se opereaza in conditii de deficit de aer, producand o cantitate mare de particule de carbon in suspensie, care este ulterior incinerat, utilizand combustibil auxiliar in treapta secundara. Alimentarea acestui tip de incineratoare este discontinua, sau in sarje. In mod obisnuit, aceste inicineratoare nu incorporeaza sisteme de recuperare a caldurii. Una dintre aplicatiile cele mai des intalnite ale acestor incineratoare este tratarea termica a deseurilor periculoase, cum sunt deseurile spitalicesti. 24. Metode termice de tratare a deseurilor- procesul de combustie procesele de piroliza si gazeificare. Piroliza este o distilare distructiva sau o combustie in absenta oxigenului. Produsii de piroliza sunt in general: un solid, un lichid si un gaz. In piroliza, se utilizeaza energie termica pentru realizarea procesului. O varianta a pirolizei este gazeificarea, proces in care o cantitate limitata de de oxigen este introdus ca oxigen pur sau ca aer, iar oxidarea care are loc produce suficienta caldura pentru a se autosustine. Reactia poate fi exoterma sau endoterma, in functie de cantitatea de caldura sau de oxigen adaugate. Exista 4 moduri de piroliza: Piroliza lenta (are loc la cresteri foarte mici de temperature), Piroliza intermediara(are loc la o crestere mai rapida a temperaturii), Piroliza rapida (are loc la cresteri rapide de temperature), Piroliza instantanee (are loc la temperaturi care cresc instant). Piroliza si gazeificarea sunt teoretic recomandabile deoarece polueaza destul de putin comparativ cu alte procese si conduce la obtinerea unori combustibili utili. Gazeificarea este un procedeu care reduce semnificativ cantitatile de cenusa produse si conduce la emisii gazoase reduse, dar care pune probleme legate de costuri de operare mai mari ca unitatile obisnuite de tratare termica si recuperarea energiei si producerea de mai putina energie. 25. Efectele nedorite ale procesului de combustie caldura degajata, cenusa, poluantii aerului, prezenta dioxinelor: Efectele nedorite ale combustiei: caldura degajata, sistemul de evacuare si depozitare a cenusii, emisiile de gaze poluante si producerea CO . Caldura degajata
2

Deseurile solide sunt combustibili inferiori, dar aburul produs este suficient de pentru producerea de electricitate prin intermediul turbinelor,iar aburul remanent nu este util pentru activitati industrial. Adesea, aburul rezidual trebuie condensat, iar apa rezultata este fie racita si utilizata din nou de catre centrala, fie este evacuata ca apa calda in mediu. Apa provenita de la boiler este tratata si reutilizata, deoarece este prea scumpa ca sa fie utilizata doar 1 singura data. Daca apa calda este evacuata direct in emisari naturali, aceasta poate cauza efecte negative ecosistemelor din sursele de apa, astfel incat

temperatura apei este controlata prin impuneri legislative. De obicei se respecta regula ca temperatura corpului de apa care primeste apa evacuata nu trebuie sa creasca mai mult de 1C. Cenusa. In urma incinerarii rezulta cenusa, care consta fie in material anorganic si organic partial nears care poate fi evacuat la partea inferioara a camerei de combustie, fie in particule materiale, care se mai numesc si cenusa zburatoare si sunt evacuate de obicei o data cu gazele de ardere. Cenusa rezultata din incinerarea deseurilor solide poate fi considerate ca deseu periculos. Poluantii aerului sunt gazosi sau solizi. O alta clasificare a acestora ar fi poluanti primar (produsii de combustie care sau dovedit a fi toxici sau periculosi in forma in care sunt emisi) si secundari (poluanti care se formeaza in atmosfera ca rezultat al emisiilor poluantilor primari). Dioxina este un compus din clasa de substante organice numite debenzodioxine policlorurate. Dioxinele care sunt emise in procesele de incinerare cu recuperarea energiei provin din 2 surse majore: dioxine care se gasesc in deseu si dioxine care se produc in timpul combustiei. Testele efectuate pe deseuri care contine material plastic obtinut din polimeri clorurati nu au indicat prezenta dioxinelor in emisiile gazoase rezultate. Cu toate acestea, se considera ca principala sursa de emisii de dioxine este combustia deseurilor spitalicesti.

26. Procese biologice de tratare a deseurilor solide. Obtinerea metanului prin procese de digestie anaeroba. Dintre deseurile solide municipale, cele care au potential pentru procesele de conversie biologica sunt deseurile alimentare, deseuri din hartie si deseurile de gradina. Ultimele 2 sunt in mod special valorificabile prin procese biochimice, ca sursa de celuloza- o materie prima utila. Fractia de deseuri alimentare variiaza in functie de sezon si de zona geografica. Obtinerea metanului prin procese de digestie anaeroba: Atunci cand materia organica se descompune in conditii anaerobe, rezulta gaze ca metanul (CH ), dioxidul de carbon (CO ), cantitati mici de
4 2

hidrogen sulfurat H S, amoniac NH si altele. Faptul ca metanul poate fi folosit drept combustibil a
2 3

constituit premiza pentru proiectarea statiilor de epurare a apelor uzate cu includerea unor digestoare pentru descompunerea solidelor si captarea gazului rezultat cu scopul de a-l utiliza la incalzire sau pentru antrenare diverselor utilaje. In reactia de descompunere, elementul cheie pentru producerea metanului este carbonul din materiale ca resturile alimentare si hartia. Pentru obtinerea metanului exista 2 metode: captarea gazelor rezultate de la procesul de fermentatie din depozite sau digestia in digestoare anaerobe, in tancuri ca cele utilizate in statiile de epurare sau alte structuri.

27. Descompunerea anaeroba in digestoare mixte descriere, factori care influenteaza procesul, aplicatii. Exista 2 tipuri de descompunere metabolica a deseurilor solide: aeroba si anaeroba. Microorganismele responsabile pentru descompunerea anaeroba pot fi divizate in 2 mari categorii: 1. Microorganisme care produc acizi; acestea transforma materia organica in produsi simpli, de tipul acidului acetic. Aceste microorganisme sunt facultativ anaerobe. 2. Microorganisme care produc metan; acestea transforma acizii organici formati in etapa de acidogeneza pana la metan. Aceste microorganisme sunt strict anaerobe si au o viteza de crestere mica. Microorganismele care intervin in etapa de metanogeneza sunt foarte sensibile la actiunea factorilor de mediu, cum sunt prezenta oxigenului si schimbarile de temperatura, fiind strict anaerobe. Aplicatiile digestoarelor anaerobe: Instalatiile pilot care amesteca deseurile cu namoluri diluate au probleme in operare, in conditiile in care concentratie de solide este de 10%, amestecul are inca o vascozitate ridicata si se poate transforma reversibil din gel in lichid. In conditiile de operare in cazul epurarii apelor uzate, in care concentratia de materii solide variaza, amestecarea omogena a reprezentat intotdeauna o problema, studiile aratand faptul ca doar 25% din volumul total al materiei care intra in digestor este amestecat, restul constituind zone moarte. Este de asteptat ca aceasta problema sa apara si in cazul digestoarelor anaerobe pentru

tratarea deseurilor solide. Digestoarele necesita suprafete de minimum 5 ha pentru o unitate de tratare biologica a deseurilor solide cu o capacitate de 1000 t/zi. Aceasta conditionare poate deveni o problema acolo unde costurile de transport a deseurilor pe distante lungi sunt foarte ridicate, sau daca terenul este situat intr-o zona scumpa, in apropierea asezarilor urbane.

28. Principiile de baza ale compostarii. Compostarea este un proces aerob, prin care materia organica este descompusa partial pana la compusi organici mai simpli. Compostarea este considerata un proces natural de tratare a deseurilor solide, datorita faptului ca gramezile de compost pot fi construite si in gospodaria proprie, iar produsul final este un fertilizator de soluri foarte eficient. Microorganismele aerobe obtin energie din material organica printr-o serie de reactii exoterme care descompun compusii organici complecsi in compusi organici cu molecula mai simpla. Continutul de apa este un parametru foarte important in compostare. Daca amestecul este prea uscat, microorganismele nu pot supravietui, iar procesul inceteaza. Din cauza activitatii microbiene intense, in timpul procesului este necesara furnizarea azotului. Atat timp cat procesul de compostare se desfasoara in conditii aerobe, pH-ul se stabilizeaza in domeniul alcalin. Se considera ca procesul de compostare este finalizat atunci cand temperature scade, iar culoarea gramezilor de compost ajunge la maro inchis. Compostarea este capabila sa degradeze deseuri organice, fara sa fie influentata de cantitatea sau de calitatea materialului de compostat. 29. Compostarea deseurilor municipale solide sisteme de compostare utilizate. Compostarea este capabila sa degradeze deseuri organice, fara sa fie influentata de cantitatea sau de calitatea materialului de compostat. Sisteme de compostare utilizate: Sistem de compostare cu aerare static; Sistem de compostare mecanica cu aerare bazata pe orificii dispuse pe dispozitive spiralate; Sistem de compostare rotativ . 30. Eficienta procesului de compostare a deseurilor municipale solide. Aplicatiile practice ale compostarii sunt limitate de 3 aspecte: 1. Absenta pietelor de desfacere pentru produsul final rezultat din deseurile municipale solide; 2. Reducerea nesemnificativa a volumului total al deseurilor; 3. Factorii de mediu, in special problemele legat de miros. Prima problema este si cea mai semnificativa. Majoritatea unitatilor care realizeaza compostarea deseurilor in amestec nu au o piata de desfacere pentru produsul lor final, deoarece compostul care contine inca poluati proveniti din deseuri ca sticla, materialele plastice si alte materiale toxice nu are utilizari. Cu toate acestea, la proiectarea unor sisteme de compostare, analiza cost-profit si studiile de fezabilitate includ si profitul obtinut in urma vanzarii compostului. Se pot obtine cateva avantaje din utilizarea compostarii deseurilor amestecate inainte de depozitare sau incinerare, dar acest tratament este mai costisitor si trebuie impus prin legislatie. Al doilea aspect, cel legat de reducerea limitata sau nesemnificativa a volumului deseurilor, se poate rezolva, deoarece procesul paote fi proiectat astfel incat sa fie recuperate mai intai materiale valoroase de tipul sticlei, metalelor si altele. De fapt, compostarea poate fi considerata un alt proces in schema de tratare si recuperare a deseurilor. De exemplu, a fost proiectat un proces la scala pilot pentru a obtine materie organica in stare de descompunere din fractia usoara provenita de la separatoarele cu aer. Ultima problema se refera la problemele legate de miros Unitatile de compostare sunt de regula platite sa accepte deseuri municipale solide. Chiar daca unitatea nu poate vinde compostul, trebuie sa continue sa accepte cantitatile de deseuri municipale solide pentru a-si acoperi cheltuielile. In timp ce compostarea deseurilor municipale solide in

amestec este problematica, fractia organica a deseurilor municipale solide poate fi compostata cu costuri mici, iar produsul rezultat poate avea atat valoarea economica cat si impact negativ redus asupra mediului.

31. Depozitarea deseurilor. Procese de stabilizare a deseurilor in depozit. Depozitarea controlata a deseurilor reprezinta o metoda de eliminare a deseurilor intr-o maniera care sa minimizeze impactul acestora asupra mediului. Intr-un depozit de deseuri au loc procese fizice, chimice si biologice care conduc la degradarea deseurilor, rezultand un levigat si gaze. Procesul de stabilizare a deseurilor in depozitele de deseuri are loc in 5 etape: Etapa I- faza de lag: Faza de lag se observa atat timp cat are comunitatea microbiala nu are inca suficienta apa pentru a fi activa. Schimbarile preliminare care au loc in aceasta etapa creaza conditii favorabile pentru descompunerea biochimica. Etapa a II-a- faza de tranzitie: capacitatea substratului de a asigura conditii favorabile microrganismelor este de cele mai multe ori depasita, iar procesul se transforma din aerobic in anaerobic, fapt indicat de scaderea cantitatii de oxigen care se afla in depozit. Etapa a III a faza de acidogeneza: hidroliza continua a deseurilor solide, urmata de conversia microbiana a materiei organice biodegradabile duce la producerea unor concentratii mari de produsi intermediari de tipul acizilor organici volatili in aceasta faza. Cresterea biomasei microbiene asociata cu bacteriile care produc acizi si consumul rapid al substratului si al nutrientilor sunt principalele caracteristici ale acestei etape. Etapa a IV-a- faza de metanogeneza: compusii acizi intermediari sunt consumati in totalitate de microorganismele metanogene si convertit la metan si CO . Etapa V faza de
2

stabilizare sau de maturare: nutrientii si substratul disponibil devin factori limitativi pentru activitatea microbiana. Producerea de gaz scade semnificativ, iar compozitia levigatului devine constanta. Se mai poate observa, de asemenea, aparitia oxigenului si a speciilor oxidate. Cu toate acestea, degradarea lenta a fractiei organice refractare poate continua cu producerea substantelor de tipul acizilor humici.

32. Elemente de proiectare a depozitelor de deseuri. Sistemul izolator, sistemul de colectare si tratare a levigatului , aspecte legate de epurarea levigatului. Proiectarea unui depozit de deseuri trebuie sa includa elemente care sa permita controlul levigatului si a emisiilor gazoase. Principalele elemente de proiectare in cazul depozitelor de deseuri sunt: sistemul izolator, sistemul de de colectare a levigatului, sistemul de monitorizare a emisiilor gazoase si capacul de la partea superioara a depozitului. Sistemul izolator este necesar pentru a preveni migrarea levigatului din depozita si pentru a permite colectarea acestuia. In general, acesta consta in straturi multiple de material natural si/sau geomembrane selectate pe baza valorii mici a permeabilitatii. Fiecare sistem izolator este prevazut cu un sistem de colectare a levigatului. Sistemul de colectare care separa 2 straturi este un sistem de detectare a scurgerilor, mai precis o serie de conducte plasate intre straturi care colecteaza si monitorizeaza levigatul care provine de la partea superioara a depozitului de deseuri. Levigatul este directionat spre partea inferioara a depozitului printr-un sistem eficient de drenaj, alcatuit din nisip, pietris sau material geosintetic. In aceasta zona sunt plasate de regula conducte perforate pentru colectarea levigatului, care sunt montate in panta pentru a permite evacuarea levigatului din depozit. Componentele unui sistem de colectare a levigatului includ de regula: straturi izolatoare protectoare, conducte perforate pentru colectare (laterale si centrale), statie de pompare si alte componente. Epurarea si evacuarea levigatului. Epurarea levigatului reprezinta unul dintre principalele costuri de operare a unui depozit de deseuri, nu numai pe perioada cat depozitul este in functiune cat si pe in perioada de monitorizare dupa inchidere. Din perspectiva operarii unui depozit de deseuri, cea mai ieftina varianta este transportul levigatului la o statie de epurare. Levigatul poate fi considerat ca orice apa uzata provenita din industrie si de regula este analizat mult mai in detaliu decat orice alti efluenti industriali. In depozitele de deseuri moderne,

exista restrictii si criterii foarte clare in ceea ce priveste efluentii toxici, periculosi sau radioactivi. Tehnologii noi de epurare a levigatului: osmoza inversa; concentrare prin osmoza directa; evaporarea; distilarea cu compresia vaporilor; recompresia mecanica a vaporilor.

33. Colectarea gazelor provenite din depozitele de deseuri si utilizari potentiale si aspecte tehnice legate de aceste utilizari. Pentru controlul emisiilor gazoase exista 2 sisteme de baza: extractia activa si colectarea pasiva. Sistemele de colectare pasiva utilizeaza colectoare de gaze, care evacuaza emisiile gazoase in atmosfera fara tratament prealabil. Aceste sisteme pasive utilizeaza fortele naturale de convectie care directioneaza gazele din depozit spre atmosfera. Sistemele active realizeaza legatura intre puturile de colectare si conductele de colectare si extrag gazele sub o cadere de presiune. Sistemele active pot fi puturi verticale sau orizontale, cele mai frecvent intalnite fiind puturile verticale. Utilizarea gazelor de depozit: in locul sau pentru

suplimentarea combustibililor conventionali de tipul: carbune, propan, gaze naturale. Aplicatiile includ incalzirea spatiilor, uscarea namolului si a levigatului, pentru cuptoarele de ciment si cele rotative. Gazul de depozit pot fi folosit drept combustibil pentru vehicule, daca acesta are calitatea gazului natural, daca vehiculele sunt modificate astfel incat sa functioneze cu gaz natural si daca sunt disponibile suficiente statii de alimentare. Aspectele tehnice in utilizarea gazelor de depozit includ: compozitia gazelor, efectele corozive ale gazeleor si a materiei particulate asupra echipamentelor, pierderile potentiale de energie, metodele de extractie si depoluare a fluxurilor gazoase.

34. Aspecte geotehnice in proiectarea depozitelor, managementul apelor pluviale si stratul final de acoperire a depozitului. Aspecte geotehnice in proiectarea depozitelor. Stabilitatea depozitelor constituie un aspect important in proiectare. Anumite probleme pot aparea in timpul constructiei depozitului sau dupa inchiderea acestuia. Problemele care apar conduc de regula la deteriorarea sistemelor de colectare a levigatului si a gazelor de deposit si contaminarea mediului inconjurator. Stabilitatea depozitelor trebuie analizata atat in conditii obisnuite, cat si in conditii seismice. Analiza se poate efectua cu ajutorul unor softuri speciale si necesita informatii referitoare la proprietatile deseurilor, materialele utilizate in sistemul stratificat si solul pe care se construieste depozitul. Pentru a minimiza probabilitatea de alunecare a straturilor in depozit, este recomandabila utilizarea unor pante laterale pentru depozitele complete si inchise. In final, un sistem eficient de drenare a levigatului si eliberarea controlata a presiunii cauzata de gazele de depozit reduc semnificativ probabilitatea de alunecare/ distrugere. Managementul apelor pluviale intr-un depozit de deseuri. Minimizarea infiltrarii apelor pluviale in aria activa a depozitului reduce cantitatile de levigat, reduce eroziunea si contaminarea solurilor si a apelor de suprafata. Masurile tipice luate includ santuri care inconjura depozitul, canale, diguri sau galerii care deviaza aceste cursuri de apa. Stratul final de acoperire a depozitului. Are rolul de a preveni producerea levigatului care sa contamineze apa subterana. Efectele stoparii infiltrarii apei in depozit sunt acelea de a mentine conditii uscate si de a minimiza procesele de biodegradare, ceea ce face ca depozitul sa fie destinat doar stocarii propriu-zise. Stratul final contine (pornind de la varf la baza): un strat de vegetatie si solul aferent, un strat de umplere de drenaj, o bariera hidraulica si un strat car econtroleaza gazele emise. 35. Secvente de umplere ale depozitului si operatiuni zilnice. Secventele de umplere ale depozitului. La un depozit activ, cantitatile de deseuri aduse zilnic sunt plasate in straturi sau orizonturi peste sistemul izolator si sistemul de colectare a levigatului. Este necesar ca sistemul de colectare a levigatului sa fie protejat in timpul operarii depozitului, iar deseurile din primul strat sunt selectate pentru a evita prezenta obiectelor prea grele sau prea ascutite. De asemenea, deseurile trebuie pozitionate astfel incat rotile compactorului sa nu ajunga la sistemul de colectare a levigatului. Umplerea ulterioara are loc in straturi, pornind dintr-un colt si continuand pana la formarea stratului urmator. Secventa de umplere este stabilita la momentul proiectarii depozitului. Panta in lucru trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite catorva vehicule sa descarce simultan, de obicei se mentine o distanta de 4-6 m pentru fiecare vehicul. Pe masura ce deseurile sunt depozitate, se utilizeaza echipamente pentru compactare. Gradul de compactare este o functie de cativa factori, inclusiv de grosimea stratului de deseuri, numarul de treceri care trebuie facute, panta, continutul de umiditate. Operatiunile zilnice de acoperire. Deseurile sunt acoperite in fiecare zi lucratoare cu sol, pamant sau alte materiale (ca textile, geomebrane, spuma, sau alte materiale). Stratul zilnic are rolul de a controla imprastierea germenilor patogeni si actiunea rozatoarelor, de a minimiza mirosul si emisiile gazoase; de a reduce riscul de incendiu si de a minimiza producerea

levigatului. Depozitul are fete inclinate care sa faciliteze operatiunile de intretinere si sa asigure stabilitatea.

36. Monitorizarea depozitului in timpul functionarii si post-inchidere. In general, se monitorizeaza: levigatul in zona stratului izolator, scurgerile prin stratul izolator, calitatea apei subterane, calitatea aerului ambiental, prezenta gazelor din zona vecina, calitatea si cantitatea levigatului, calitatea si cantitatea emisiilor gazoase si stabilitatea stratului final. Monitorizarea apelor subterane este in general realizata prin construirea si prelevarea de probe pentru analiza in puturile din vecinatatea depozitului. Proiectarea optima presupune plasarea unui grup de puturi in fiecare locatie pentru a putea evalua calitatea apei la mai multe adancimi. Numarul de parametri monitorizati ai apei subterane poate fi restrans daca se demonstreaza ca nu exista potential de migrare a poluantilor proveniti de la depozitul de deseuri catre cel mai indepartat acvifer, in timpul etapei active a depozitului, cat si in perioada de dupa inchidere. Monitorizarea post-inchidere a depozitelor de deseuri. Masuri sunt necesare pentru etapa de post-inchidere a unui depozit de deseuri: Mentinerea integritatii si eficientei stratului final de acoperire a depozitului; Operarea sistemului de colectare a levigatului; Monitorizarea apei subterane; Monitorizarea emisiilor gazoase. Dupa inchiderea unui depozit, pamantul poate fi reutilizat in mai multe scopuri. Inca din timpul planificarii si proiectarii depozitului trebuie considerata problema utilizarii ulterioare a solului, pentru a fi asigurata compatibilitatea dintre acestea doua. Alternativele de utilizare pot fi: terenuri de golf; spatii verzi; parcuri recreationale; partii de schi; parcari; constructii. Tasarea este rezultatul adaugarii de apa in depozit, incarcari suplimentare cum sunt straturile finale si zilnice, straturi de deseuri, existenta drumurilor si cladirilor si are loc rapid imediat dupa inchidere. 37. Tendinte actuale in managementul deseurilor solide. Analiza prin evaluarea ciclului de viata a unui produs. Tendinte actuale in managementul deseurilor solide: Evaluarea ciclului de viata reprezinta o metoda de intelegere a modurilor de utilizare a materialelor si produselor si producerea deseurilor. Aceasta evaluare reprezinta o abordare de prevenire a poluarii prin analiza ciclului de viata a unui produs, proces sau activitate- inclusiv materii prime, obtinere, distributie, utilizare, intretinere, reciclare sau depozitare finala. Prima etapa in evaluarea ciclului de viata este reprezentata de colectarea de date asupra fluxurilor de materiale. In momentul in care se cunosc toate componentele unui astfel de bilant, efectele asupra mediului din fiecare etapa de proces, utilizare, recuperare sau depozitare sunt estimate. Evaluarea ciclului de viata (notata ECV) este efectuata din urmatoarele motive: compararea bunurilor de consum si compararea produselor in functie de industrie. Una din problemele legate de aceste studii este reprezentata de faptul ca de cele mai multe ori sunt comandate de corporatii care pe baza rezultatelor isi promoveaza produsele proprii. 38. Tendinte actuale in managementul deseurilor solide. Analiza prin implementarea conceptului de responsabilitatea producatorului. Conceptul de responsabilitate a producatorului este conform Agentiei Americane de Protectia Mediului o abordare a protectiei mediului, centrata pe produs. Toti cei implicati in ciclul de viata al produsului au responsabilitatea de a reduce impactul de mediu al acestuia. Un program a oferit utilizatorilor posibilitatea de returna baterii, neoane, vopseluri cu continut de latex si alte deseuri in locatii convenabile. Punctele de colectare sunt distribuite in intreaga regiune, deschise intreaga saptamana. In 2008, autoritatea a adoptat o ordonanta prin care cere comerciantilor sa preia bateriile si neoanele fluorescente in 3 situatii, fara nici un fel de cost pentru cumparatori:

1. de la un client care cumpara bateriile si sau tuburile fluorescente 2. de la un client care aduce dovezi ale achizitiilor anterioare de baterii si/sau neoane fluorescente. 3. de la un client care traieste in zona respective.

39. Tendinte actuale in managementul deseurilor solide. Analiza prin controlul fluxului de materiale. Controlul fluxului de material. Exista 2 aspecte ale acestui control al fluxului: primul este reprezentat de abilitatea consiliilor locale/regionale sa directioneze fluxul de deseuri municipale solide generate si al doilea este legat de prevenirea transportului de deseuri intre zone de jurisdictii diferite. De exemplu, un consiliu local poate sa construiasca un depozit pentru deseurile generate in zona lor, dar nu doreste sa primeasca deseuri de la o alta zona/regiune. In SUA, dupa 1994, aceasta problema a fost rezolvata prin intermediul a 2 optiuni de control al fluxurilor de deseuri. Comunitatea locala intra intr-un sistem de franciza cu un prestator privat de servicii de colectare si gestionare a deseurilor, iar ca parte a intelegerii contractuale, se pot include clauze de directionare a deseurilor spre o unitate anume. A doua varianta legala fiind apelarea la serviciile sistemului de colectare municipala.