Instalatia de Aprindere

1

Destinatia si partile componente: Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujilei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fii: -instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse. Ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii; -instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare; -instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice; La motoarele de automobile se utilizeaza instalatie de aprindere cu baterie de acumlatoare Formata din:bateria de acumlatoare,ca sursa de curent,indicatorul de curent ,contactul cu cheia,bobina de inductie,cu infasurarea primara si infasurarea secundara,conductorul se joaca tensiune(care face legatura intre elementele circuitului primar),ruptorul-distribuitorul care cuprinde:contactele,bucsa cu came,condensatorul si distribuitorul cu rotorul, alimentat de fisa centrala(conductorul de inalta tensiune),fisele bujiilor si bujiile.

2

3 .

precum si ati consumator si ai echipamentului electric.in prima pozitie.formata din 200-300 spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0.un bec de control (colorat in rosu sau verde).se monteaza in serie un variator in interioru sau exteriorul bobinei de inductie.avand borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric.aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii. Se compune din:suportul.se aprinde si indica existenta curentului pe circuit.07-0.1mm. avand miezul sprijinit pe steatit (material plastic).primit de la bateria de acumulatoare.Este sub forma unui dispozitiv.in pozitia a doua .numai in momentul rasucirii cheii de contact.fiind puse in legatura cu sursa de curent (prin contactul cu cheie)si contactele ruptorului.in timpul functionarii motorului.prevazut cu borne.si cu (-) la iesirea din bobina.7-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare. Capetele infasurarii primare se leaga la bornele.Constructia elementelor componenete ale instalatiei de aprindere: Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului. De mentionat ca bornele ale infasurari primale sunt notate cu (+). aceste instalatii au si un releu de legatura cu generatorul de curent(alternatorul)care stinge becul dupa pornirea motorului. bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator.iar in interior se gaseste ulei de transformator pentru racirea infasurarilor.in curent de inalta tensiune.Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna.avand in vedere valoare curentului care trece prin infasurarea primara de 3-4A. la instalatiile vechi. Pentru preintampinarea supraincalzirii primale la turatii mici ale motorului. Unele instalatii folosesc.la intrarea curentului in bobina.avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune.care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare.001A in cea secundara.curentul de la 4 . se utilizeaza voltmetrul.care la contectarea contactului cu cheie. Bobina este inchisa in carcasa de eponita(corpul si capacul cacasei fiind asamblate prin suruburi).indicand prin aceasta ca generatorul incarca bateria de acumulatoare. Functionarea bobinei de inductie:cand contactul cu chei este conectat. Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V.la instalatiile moderne.infasurarea primara.in locul ampermetrului sau voltmetrului.este un ampermetru legat in serie in circuit.fata de 0.iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material bituminos. la unele bobine de inductie. Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin demaror). Indicatorul de curent. Bobina de inductie functioneaza pe principul unui autotransformator. cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori.datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator.peste infasurarea secundara formata din 15000-20000 spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de 0. Unele bobine au carcasa metalica capsulata.care se scurtcircuiteaza la pornirea prin releul contactului de pornire.miezul magnetic.Infasurarea secundara are un capat legat la inlatirarea primara si altul la borna.Voltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric.alimenteaza demarorul pentru pornire cheia libera revine automat in prima pozitie.capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica.

baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa.avand acelasi sens.25-0.franeaza viteza de scadere.27 uF.oxidandu-le si uzandu-le rapid.care inmagazineaza curentul de autoinductie la intreruperea contactelor si-l reda in circuitul 5 . Cand se deschid contactele ruptorului.Curentul din infasurarea primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare.iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000 V.dand nastere la un curent de autoinductie de circa 100V. Dar liniile de forta ale campului magnetic vor intersecta si infasurarea primara.curentul in circuitul primar scade la zero. Anihilarea fenomenului se realizeaza cu ajutorul unui condensator de 0.care reduce viteza de crestere a curentului din infasurarea primara la inchiderea contactelor ruptorului(avand sens invers) iar la deschidere.Acesta provoaca si un arc electric intre contactele ruptorului.capabila sa dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant.

curentul este transmis la peria de carbune( cu arcul sau).primar la refacerea lor. Ruptor distribuitor este un asamblu format din ruptor si distribuitor cu rolul distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere. In momentul intreruperii contactelor in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune.este montat condensatorul.al caror numar corespunde numarului de cilindri.iar in paralel cu contactele. Constructia si functionarea ruptor-distribuitorului:pe corpul este montata borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de acumulatoare).iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri.prin plotul central(prin bonz sau alama). iar contactele ruptorului sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul. care-l distribuie 6 . alimenteaza capacul distribuitorul de ebonita.in ordinea de aprindere prestabilita. care printr-o fisa centrala (conductor).Aceste contacte sunt deschise periodic de catre bucsa cu came.pentru a amplifica inductia. la rotorul( din ebonita cu lamela de alama).

De unghiul de inchidere a contactelor (unghi Dwell) depinde cresterea valorii curentului in circuitul primar al bobinei de inductie. ruptor-distribuitorul se fixeaza pe motor intr-o pozitie care sa asigure un avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face in functie de sarcina motorului). Deschiderea contactelor se face prin modificarea continua a avansului. se foloseste sistemul cu ruptoare duble. in momentul inchiderii de catre cama. Pentru aceasta.La motoarele cu turatia mare. angrenat cu roata dintata elicoidala de pe arborele cu came. Distanta dintre contacte.2-0. se masoara cu lamele de interstitii si se regleaza prin pozitionarea contactului fix. turatia este pe jumatatefata de cea a arborelei cotit la motoarele in patru timpi si egala la motoarele in doi timpi. pentru buna functionare a motorului. astfel incat curentul de inalta tensiune este distribuit sub forma unui arc electric.6 mm. Sincronizarea turatiei bucsei cu came si a rotor-distribuitorului se face prin montarea lor pe acelasi arbore al ruptor-distribuitorului care primeste miscarea de la pinionului de antrenare.Capacul se fixeaza pe corpul ruptorului cu elemele. cu ajutorul unui surub montat in orificiul oval al suportului acestuia. 7 .54 mm. acest unghi de inchidere a contactelor fiind redus. Camele bucsei deschid contactul mobil prin pintenul izolatfixat pe el.4-0. Contactul mobil este apasat pe contactul fix de catre o lamela elastica in perioadele inchiderii. Intre lamele rotorului si plotii laterali exista o distanta de 0. pentru a mari timpul de inchidere. este bine determinata 0.prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii.

8 .

regulatorul de avans vacuumatic asigura si curatirea contactelor in timpul functionarii.2-0.La deschiderea partionara a clapetei. -Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior.El intra in actiune.functioneaza in pozitie intermediara.pe arborele ruptorului. in sensul de rotatie.in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal) Cand clapeta este inchisa. Capsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta.asigurand un avans de 2-12grade RAC. Functionarea regulatorului avansului vacuumatic este in limitele depresiunii de 0.depresiunea este redusa si regulatorul vacuumatic nu lucreaza. contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came.izolate intre ele 9 . articulata cu platoul ruptorului.depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic asigura avans maxim.-Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi. In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune universale. stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came.rotund platoul in sens invers. Variatia avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor. El intra in actiune. La o anumita turatie. asigurand un avans la deschidere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare.45 bar. De asemenea.La deschiderea clapetei. care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate. Condensatorul este format din doua armaturi metalice(folii de staniu). in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta.

circuitul se inchide sub unui arc electric.electrodul lateral.Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura metalo-plastica. Filetul bujiei poate fi M14.corpul electrodului central.corpul metalic.pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor.Capacitatea anihileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie. Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic.infasurate in forma de sul.o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului. Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a automobilelor). deci o scamteie care aprinde amestecul carburant. 10 .Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului.protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor. Functionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul central si inchiderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi. Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de 0.care se pune la masa.cand se deschid si pot conduce la formarea de arc electric.garniturile de etansare.Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare termica.Scara valori termice este cuprinsa intre 145 si 260.cu hartie de condenzator.M22. Valoarea termica a bujiei este timpul in secunde.7 mm.piulita(pentru fixarea terminatiei fisei).iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca calamina. Din acest punct de vedere.5-0.M18.la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil. Bujia are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant.bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu valoare termica mai mica).prea lung va fi lovit de piston).

Montarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2la Dacia1310).corespunzatoare vechii simbolizari de M14-225 si respectiv M14-225P(pentru pornirea mai usoara a motorului pe timp rece).deci.P(pentru bujii cu izolatorul ci cioc proeminent-bujii termoelastice).pe care-l va reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea deschidere.Capetele lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc protectoare.sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inchidere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge valori care sa asigure un flux magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata optine o tensiune inalta.Bujiile romanesti.pentru aprinderea amestecului carburant si deci buna functionarea motorului.dar izolatia din material plastic mai groasa.capabil sa asigura pornirea. Lautoturismul Logan se recomanda bujiile RFN57LY.Ele au sectiune mai mare. Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multifilar cu izolatie din material plastic) fac legatura intre elementele circuitul primar.sunt tot din cupru litat.prin fisa centrala. Fazele se repeta. Instalatii electronice de aprindere: La motoarele de turatie mare. se intrerupe curentul primar.asigurand scanteile la bujii.astfel:14LP24.unde rotorul il repartizeaza prin plotii lateralii la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului.precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si bujii.curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului. sunt simbolizate tinand cont de caracteristicile lor: N (pentru filet normal). fabricate la Sinterom Cluj-Napoca.se utilizeaza bujii 14N18 sau 14NP18.capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei.5 si 4 metru.L(pentru filet lung).25mm si M18x1.la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde.metrupatrat utilizearea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor.evitanduse preaprinderile.iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000V. Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare.15mm. Pentru Dacia1310. 11 . Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala).Filetele cele mai uzoale sunt M14x1.se deschid contactele si. Functionarea instalatiei de aprindere:la inchiderea contactului cu cheia.pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea.Capetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci.14CLP24 sau 14CLP27 pentru Oltcit Club si 14CLP27 pentru Oltcit Special.tot bujii calde se vor folosi si pentru motoarele uzate.care.condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie. Celelalte circuite au sectiuni cuprinse intre 0.precum si in localitati aglomerate.in W).este trimis la distribuitor.Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta valoare de maror. La Oltcit se folosesc bujii cu filet lung.

6.dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea. care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 12V ce va induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor. calculatorul contine un microprocesor. captorul este calat inainte de PME. Componentele instalatiei sunt prezentate in figura 9.5-4 A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil. mai ales mai timp rece. care transmite informatia despre valori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de avans de 10grade (priza captorului este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului). datorita tensiunii inalte din secundar. iar intre doua captoare exista un decalaj captorul de depresiune.sau cu elemente semiconductoare si condensatoare. care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator. care pe baza informatiilor primite. ceea ce duce la o valoare mare a tensiunii in secundar.25-0. se atenueaza uzura contactelor. Avantajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie.Acestea pot fi. datorita arderilor complete ale amestecului carburant. calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina motorului. Fata de instalatiei obisnuite. aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie. ce nu mai depinde de turatia motorului.avand ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric). cuprinde: captori de turatii.5A fata de 3.Preintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere. 12 .cu tranzistoare. datorita curentului de valoare foarte mica din circuitul primar(0. care detecteaza trecerea plotului metalic de pe volantul.iar motorul functioneaza mai bine.

13 .

Scanteia se produce in intervalul de timp in care plotul parcurge spatiul dintre cele doua captoare de turatie.In felul acesta se respecta ordinea de functionare a motorului 1-3-4-2.antrenarea arborelui otit dce catre demaror cu turatia redusa.temperatura motorului.este conectata la masa distribuitorului. Este interzisa deconectarea bateriei de acumlatoare.bobina secundara alimenteaza.cu o mare diversitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii.Acesta fiind conectat la calculatorul ECM. care informand calculatorul.borna de by-pass.determina momentul optim de declansare a scanteii in raport cu punctele de avans maxim. Instalatia de aprindere electronica EST asigura motorului o buna functionare. plotul metalic trecand pe sub captorul.in aceiasi timp de functionare ai motorului. Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe chiulasa.La oprirea motorului.cu arderea completa a combustibilului.in timpul functionarii motorului. mentine un avans se modifica datorita captorului. a caror terminale sunt conectate la calculator. pentru a nu se distruge calculatorul. un curent de inalta tensiune (28-30KV) care alimenteaza de bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei.Acesta se monteaza pe carterul 14 . Calculatorul ECM controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie.presiunea atmosferica si sarcina motorului.producand scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului.daca plotul nu trece in timp de 0.in functie de semnalul captorului de pozitie a arborelui cotit.produce impulsuri electromagnetice.alimenteaza bujiile.Prin inductia electromagnetica ia nastere in cele doua infasurari secundare ale bobine.Borna de la ECM declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune 28000V.dispozitivul de temporizare intrerupe automat alimentarea bobinei de inductie. Curentul de la baterie(12V)trece prin infasurarea primara dubla a bobinii de inductie.protejand-o astfel de mentinerea ei prelungita sub tensiune. In figura 9.5-2s pe sub cele doua captoare.Functionare.controleaza avansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit.7b este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si Seat.datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii.pozitia arborelui cotit. de asemenea. Functionare:ruptorul electromagnetic.simultan bujiile cilindrilor prin fisele.la turatia motorului de cca 400 rot/min.rotinduse o data cu axul distribuitorului. Functionare:Bateria de acumulatoare alimenteaza cu energie electrica bobina de inductie si calculatorul ECM. asigura comutarea controlului avansului de la modul ECM.La pornire.Inductia electromagnetica de la joasa de inalta tensiune se produce la comanda calculatorului.De remarcat ca bobina alimenteaza prin fisele bujiile cilindrilor simultan.Borna semnalului de referinta joasa.care prin distribuitorul. Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice.

cea ce indica pozitia de referinta a arborelui cotit pentru cilindrii.momentul injectiei si avansul la aprindere. 15 .ambreiajului si are rolul de a repera pozitia de celor doi dinti lipsa de pe coroana dintata a volantului.Din acest moment incepe comanda calculatorului pentru fiecare ciclu motor.in functie de parametri: timpul de injectie a benzinei.

16 .

O alta varianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie individuala pentru fiecare bujie. -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil.cu ajutorul unui surub de reglaj.De remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot folosii bujii cu 2-3 electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica.60mm prin deplasarea suportului contactului fix(cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima).Avantajul acestei instalatii de aprindere costa in faptul ca are o constructie simpla.iar mantaua de protectie din mase plastice cu continut din silicon.incat bobina de inductie incorporeaza si distribuitorul intr-un asamblu compact cu distributie stationara fara elemente in miscare.asigura intreruperea lui periodic. Intretinerea.dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme Kia. -se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie. Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare. -se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic. Fisele de legatura dintre capacul distribuitorului si bujii sunt de constructie speciala. -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil.ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.instalatiei de aprindere.care. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului.Astfel se asigura o deparazitare electrica buna.Fiecare bobina de inductie compacta este conectata la ECM. Se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele. -se verifica jocul arborelui de la ruptor. -se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis 0. avand miezul confectionat din fibra de sticla inpregnata cu carbune.ca urmarea modificarii avansului la aprindere.daca prezinta oxidari sau uzuri se curata cu hirtie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina.dupa care se fixeaza cu surubul de blocare. Varianta asemanatoare.defectele in exploatare si repararea instalatiei de aprindere: Intretinerea instalatiei de aprindere: Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc. montat in orificiul oval al suportului.fie prin incarcarea-descarcarea cu un curent de 220V(scanteia trebuie sa fie puternica.in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului.2mm duce la inrautatirea functionarii motorului.cu un dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie 400-600N. fiind comandat de catre ECM.se elimina o serie de subansable(ruptor-distribuitor si bobina separate). -se regleaza distanta dintre contacte la 0.40-0.1mm).Circuitul primar al fiecarei bobine.de culoare albastra).redandu-le formele initiale. 17 . Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor.iar inductia de circuitul secundar asigura tensiunea inalta de 28-30KV de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.jocul radial este0.pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza.in proportie de circa 15la suta.

verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului)si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii.dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza.la turatia de 1000rot/min si la cea corespunzatoare putere economice.5-15grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide contactele.aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment(la deschiderea contactelor). a periei si arcului.a ploturilor.Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului.35-0.a clemelor de fixare. -se roteste corpul ruptorului. Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice.avansul vacuumatic este de 2. Avansului se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie.cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului.reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix. De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului. Verificarea punerii la punct a aprinderii. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stan special. In general.daca membrana este fisurata.pornind de la tiratie de ralant.7bar.iar in final sa se suprapuna. se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuitorului.fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale.Initial. 18 .

si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens(avansul la aprindere la Dacia1310 este de 0-2 grade.a piesei terminale si a mansionului de 19 .la Oltcit club de 10grade. -Se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului.la Logan la turatia de ralanti este de 4-8grade.iar la detonatii puternice se micsoreaza Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple.verificarea fixarii papucilor de legature de conductoarele de joasa tensiune.se verifica avansul de aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 20-25km/h pentru autocamioane si 30-40km/h pentru autoturisme.se apasa brusc pe acceleratie pana la 50-60km/h si daca motorul da detonatii slabe.1-2-4-3laAro. -Pe automobil.1-4-3-2la Oltcit club.iar fisele se racordeaza la bujii in ordinea de functionare a motorului.se mareste avansul. Ordinea de functionmare a motorului este de :1-3-4-2la Daci1310 si Logan.la Aro-240 de 8grade.

Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie.11 se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie(17-22kV.in functie de parametrii ceruti componentelor.Celelalte curbe indica diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune(tensiunii de strapungere dintre electrozii bujiei).la ralanti si la diverse turatii. In oscilograma din figura 9. sub forma unor curbe. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice.folosind intreruperea contactelor ruptorului manual. In figura 9.Verificarea se face cu motorul incalzit.starii de fixare a bobinei pe motor.urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastru si continua).functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii.cu osciloscopul electronic.in functie de tipul bobinei). Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere.12 se prezinta modul de control al unghiului Dwel(de inchiderea camelor).a doua semiunda trebuie sa fie 1/2-1/3 din valoarea primei unde. 20 . Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor. Bujia necesita de curatire.cauciuc pentru fisa centrala. Acesta este corect la o valoare de inchidere.Rezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul.citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile.reglarte si verificare a functionarii.daca prezinta intrerupari sau scurgeri intre izolatie si corp.pentru corecta ei functionare.iar cel de deschidere al camei.indicate de documentatia testerului.bujia nu este corespunzatoare.

contrar. Nu se vor folosi reductii la bujii. Verificarea condensatorului este prezentata in figura 9. Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi. -Cand se face reglarea ruptorului.Diagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura9.iar piesele terminale de racordare sa nu aibe oxidari sau portiuni arse.in functie de capacitatea lui.14 unde elipsa si dreapta 1-2 trebuie sa se incadreze in valorile indicate .rupturi sau inbatraniri ale izolatiei. -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf. 21 .se vor acoperii partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic. de asemenea. -Nu se vor folosi bujii de alte valoare termica decat cea indicata sau echivalenta. deoarece se poate arde bobina de inductie.iar culoarea rosie-caramizie. Bornele bateriei si conductoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un start subtire de unsoare consistenta .pornirea este greoaie.ceea ce indica buna functionarea a motorului. La verificarea.cu aer comprimat.13. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact. -Cand se spala motorul cu apa sau detergentii. -Buna functionarea este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-14V).protectoare.dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere pentru a evita caderile de tensiune.pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumului exagerat de combustibil.se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui. Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.mansoanele de protectie fiind in stare buna.iar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa. Conductoarele de inalta tensiune trebuie sa nu aiba crapaturi.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator.bujiile se inlocuiesc. Dupa 15000-20000 km.nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des.

22 .

cu voltmetrul montat intre bornele cu motorul la ralanti.inplus fata de componentele comune si anume.urmarind scanteia la bujie.la accelerarea partiala a motorului.acul voltmetrului trebuie sa devieze la o valoare de depresiune de circa0.tensiunea trebuie fie 0.ca si generatorul de semnal se face. -functionalitatea calculatorului este controlata cu aparataj special si necesita operatii deosebite.de asemenea pe testere speciale. -controlul captorului de depresiune.daca acesta nu este corasopun- 23 . -controlul captoarelor de turatie.2bar.Instalatiile de aprindere electronice necesita o serie de oparatii specifice.5-2V cand platoul de volant nu este sub captor si 5-7V cand platoul este sub captor.prin rotirea manuala a arborelui cotit. -verificarea blocului de comanda.functionalitatea generatorului de semnal si a blocului de comanda prin efectele finale(scantei la bujii)intreruparea conductoarelor de legatura. Se pot face pe autoturism:verificarea conexiunilor. La generatorul de semnal se poate verifica si inelul magnetic fata de reperul lui.prin debransarea conductoarelor de legatura cu calculatorul si montarea unui voltmetru.Dupa pornirea motorului si mentinerea la o turatie de 1000 rot/min.

slabirea sau ruperea conductoarelor electrice.succesiv la elementele de verificat.scurtcircuitari la masa.bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa. condensator strapuns.dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia defectiunii.indepartarea scurtcircuitelor. -punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata.rotor spart sau lamela carbonizata).datorite urmatoarelor cauze: -desfacerea.ploti carbonizati.bruscarea blocului de comanda evitarea imbacsirii inelului magnetic cu particule metalice.se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptoruluicare se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse.indicator de curent. ruptor). Motorul nu porneste.rezistenta aditionala intrerupta.circuitul integral defect.bobina de inductie. -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat. Verificarea se face cu lampa de control.Daca sunt intreruperi pe circuit.fisurarea izolatorului).contactde cheie. De asemenea.arc slabit al contactului mobil.scurtcircuitari intre conductoare. -condensator strapuns.contacte oxidate sau dereglate la rupror.nu se vor face inversari la bornele respective.electrozii topiti sau dereglati.capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri. acesta se refac.se inlocuieste inelul(defect sau desprins).inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie. 24 .electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.care pot duce la deterioarea circuitului integrat. Motorul se opreste din motivele: -Defectiunii in circuitul primar:slabirea conductoarelor sau pieselor terminbale de legatura a elementelor componenete(baterie.bujii).dar uneori a dereglarilor.precum si scurtcircuitarea lor la masa.conexiunea la masa automobilului intrerupta.fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor.lampa se stinge. -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa.iar celalat. Defectele in exploatare ale instalatiei de aprindere: Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului. -scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie. avansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor. La conectarea conductoarelor. Alte cauze: -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor. Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor.prin conectarea unui pol la masa. -bujii defecte(ancrasate. -contactele ruptorului oxidate.arse sau dereglate.zatoare pot fi semnalate defecte ca:nealimentarea bornei cu energie electrica.fisele de bujii-montarea conectata a celor inversate.daca deviatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate.perie uzata sau arcul ei dereglat.la oprirea sau functionarea neregulata.capac si rotor distribuitor. Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent.

desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului.distanta prea mare intre lamele rotorului si plotii capacului distribuitorului.scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita. Se mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.cu electrozi topiti sau la distanta necoraspunzatoare).daca este rece.succesiv cu masa(daca se aprinde exista defectiune).a bucsei sau a arborelui ruptorului. controlul elementelor de inalta tensiune(in afara bujiilor)poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si verificata la masa motorului:la scanteie coresopunzatoare pot fi bujiile defecte.in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat. Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei.pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (0. lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare. iar culoarea albastru-violet.la bujii defecte.capac fisurat sau spart.inlocuirea rotorului distribuitor sau a capacului.001-0.Daca este buna scanteia. a platoului contactelor. Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau scurtcircuitate.oxidarea lor.pentru ca: -clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe.de culoare rosie-caramizie).uneori numai a pierii si arcului.manual. Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor.alimentarea cu energie electrica este buna).bujia nu a lucrat.002A).datorita cauzelor: -Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte.bobine de inductie). De asemenea.Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti. Remedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte.bobina de inductie defecta se inlocuieste. Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte.reglarea contactelor ruptorului.Constatarea defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate. Motorul functioneaza neregulat(intrerupe). 25 .inlocuirea elementelor defecte(condensator.Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoarea tipului de motor(bujia care a functionat corect are electrozii curati.dupa dezoxidarea lor.dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului. -s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte.peria si arcul ei defecte.sau cu lampa de control la fiecare element de in parte. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet.refacerea regaturilor de la borna.conducte.pot fi defecte bujiile.bujii necoraspunzatoare (ancrasate.lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12mm.elemente de deparazitare defecte.scotand pe rand fiecare fisa de la bujie si apropiind-o de masa motorului. -Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului). Controlul se poate face succesiv la elemenetele componente cu ajutorul lampii de neon de 12V. -Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobinei de inductie conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate.se controleaza intensitaea si culoarea scanteii. motorul nu-si modifica mersul. De altfel.

Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor. Defectiunile in exploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi a motorului. Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere. -arcul lamelor al contactului mobil.a electroziilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie.care nu se pot repara de cat in ateliere electronice speciale.Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.2. -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului. In toate aceste cazuri. -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceeia ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.de generatorul de semnal sau chiar de calculator.cea ce face ca arderea sa fie incompleta: -bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.sau functionarea cu intreruperi a motorului. -condensator strapuns. -distantei prea mari a contactelor ruptorului.capac distribuitor. Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor si a bujiei in cauza.contacte ruptor.prea slab. Repararea instalatiei de aprindere: 26 . -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat) -slabirii unor borne de legatura. Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie.precum si nerealizarea dinamici in diversele viteze sunt legate de captorul de turatie nr.a contactelor ruptorului. -bobina de inductie defecta.iar cea defecta se inlocuieste.strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere.bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor. Disfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab. condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a bujiilor.Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune. -functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans. -distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii.se inlocuieste componentele respectiv. Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansului initial prea mic.1 de depresiunea a generatorului de semnal sau calculatorului.

Incercarea se face cu un curent de 1-1.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri. Dupa reparare.Bucsa cu came uzata se inlocuieste.pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata. Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui. -Se controleza arborele ruptorului.Dupa demontarea de pe motor.daca nu corespunde se inlocuieste. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V.pe toate suprafata.in general. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor. La cele demontabile. Se controleaza starea pintelului cu un sablon.se curata elementele componente. Defectele provin. -Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata. -Se verifica starea de uzura a camelor.exista intreruperi interioare.joc in bucse admis 0.la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel: Verificarea bobinei de inductie.arsuri).in deosebii cea primara.Condensatorul defect se inlocuieste.fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate.forta de apasare trebuie sa fie de 300-400N.5mm se inlocuieste cu altele din Wolfram sau platina cu iridiu. De asemenea.strapungeri.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare.pe stand special sau pe tester electronic. -Contactele trebuie sa calce concentric.cu un aparat special-capacimetru.care se admite de 0. Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. Daca nu licareste lampa.pentru a nu exista scurtcircuit.iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer. Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita.05mm. Se poate masura capacitatea. Arborele incovoiat se indreapta la presa.se inlocuieste. 27 .iar bataia radiara.care nu trebuie sa fie higroscopica.1mm.05mm Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie.01-0.la conectarea contactului cu cheia. Verificarea si repararea distribuitorului. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.maxim 2 grade.iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm.Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta.5A.verificand sa nu aiba bataie peste 0.daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator.ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul.daca e uzat se inlocuieste.al bucsei came si al arborelui.din supraincalzire infasurarilor.la curent alternativ de 220V.

lamela sa aiba lungimea corespunzatoare. Daca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul.Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25kV.Rotorul trebuie sa in buna stare.pentru verificare si reglare finala.2-0.iar daca lamela este arsa.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe. se inlocuieste rotorul. Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0. 28 .in caz contrar se inlocuiesc. Orice element necorespunzator se inlocuieste. Dupa repararea elementelor instalatiei.5mm.in arcul periei sa aiba elasticitatea necesara.