Instalatia de Aprindere

1

Destinatia si partile componente: Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujilei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fii: -instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse. Ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii; -instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare; -instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice; La motoarele de automobile se utilizeaza instalatie de aprindere cu baterie de acumlatoare Formata din:bateria de acumlatoare,ca sursa de curent,indicatorul de curent ,contactul cu cheia,bobina de inductie,cu infasurarea primara si infasurarea secundara,conductorul se joaca tensiune(care face legatura intre elementele circuitului primar),ruptorul-distribuitorul care cuprinde:contactele,bucsa cu came,condensatorul si distribuitorul cu rotorul, alimentat de fisa centrala(conductorul de inalta tensiune),fisele bujiilor si bujiile.

2

3 .

Este sub forma unui dispozitiv. cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori. aceste instalatii au si un releu de legatura cu generatorul de curent(alternatorul)care stinge becul dupa pornirea motorului.care se scurtcircuiteaza la pornirea prin releul contactului de pornire.se aprinde si indica existenta curentului pe circuit.miezul magnetic.fata de 0.Constructia elementelor componenete ale instalatiei de aprindere: Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului. Bobina este inchisa in carcasa de eponita(corpul si capacul cacasei fiind asamblate prin suruburi).avand borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric. Indicatorul de curent. avand miezul sprijinit pe steatit (material plastic).indicand prin aceasta ca generatorul incarca bateria de acumulatoare.in locul ampermetrului sau voltmetrului. Se compune din:suportul.este un ampermetru legat in serie in circuit.001A in cea secundara. Functionarea bobinei de inductie:cand contactul cu chei este conectat. se utilizeaza voltmetrul.in prima pozitie.fiind puse in legatura cu sursa de curent (prin contactul cu cheie)si contactele ruptorului.primit de la bateria de acumulatoare.infasurarea primara.care la contectarea contactului cu cheie.Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna. Pentru preintampinarea supraincalzirii primale la turatii mici ale motorului. Bobina de inductie functioneaza pe principul unui autotransformator.avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune. Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin demaror).alimenteaza demarorul pentru pornire cheia libera revine automat in prima pozitie.prevazut cu borne.care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare.la intrarea curentului in bobina.aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii. la unele bobine de inductie.se monteaza in serie un variator in interioru sau exteriorul bobinei de inductie.in curent de inalta tensiune.si cu (-) la iesirea din bobina.iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material bituminos.in timpul functionarii motorului.avand in vedere valoare curentului care trece prin infasurarea primara de 3-4A.1mm. De mentionat ca bornele ale infasurari primale sunt notate cu (+).precum si ati consumator si ai echipamentului electric.iar in interior se gaseste ulei de transformator pentru racirea infasurarilor.la instalatiile moderne.un bec de control (colorat in rosu sau verde).Infasurarea secundara are un capat legat la inlatirarea primara si altul la borna. Unele bobine au carcasa metalica capsulata.curentul de la 4 .peste infasurarea secundara formata din 15000-20000 spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de 0.numai in momentul rasucirii cheii de contact.07-0. bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator. la instalatiile vechi. Capetele infasurarii primare se leaga la bornele.in pozitia a doua .capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica.formata din 200-300 spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0.7-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare. Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V. Unele instalatii folosesc.datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator.Voltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric.

avand acelasi sens.care inmagazineaza curentul de autoinductie la intreruperea contactelor si-l reda in circuitul 5 .curentul in circuitul primar scade la zero. Cand se deschid contactele ruptorului.Acesta provoaca si un arc electric intre contactele ruptorului.oxidandu-le si uzandu-le rapid. Anihilarea fenomenului se realizeaza cu ajutorul unui condensator de 0.franeaza viteza de scadere.iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000 V.27 uF.care reduce viteza de crestere a curentului din infasurarea primara la inchiderea contactelor ruptorului(avand sens invers) iar la deschidere.baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa.Curentul din infasurarea primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare.dand nastere la un curent de autoinductie de circa 100V. Dar liniile de forta ale campului magnetic vor intersecta si infasurarea primara.capabila sa dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant.25-0.

la rotorul( din ebonita cu lamela de alama). alimenteaza capacul distribuitorul de ebonita. care printr-o fisa centrala (conductor).iar in paralel cu contactele. curentul este transmis la peria de carbune( cu arcul sau). Constructia si functionarea ruptor-distribuitorului:pe corpul este montata borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de acumulatoare).Aceste contacte sunt deschise periodic de catre bucsa cu came. In momentul intreruperii contactelor in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune. Ruptor distribuitor este un asamblu format din ruptor si distribuitor cu rolul distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere. care-l distribuie 6 .prin plotul central(prin bonz sau alama).al caror numar corespunde numarului de cilindri.pentru a amplifica inductia. iar contactele ruptorului sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul.in ordinea de aprindere prestabilita.iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri.este montat condensatorul.primar la refacerea lor.

54 mm. Pentru aceasta.4-0. astfel incat curentul de inalta tensiune este distribuit sub forma unui arc electric. Distanta dintre contacte. pentru a mari timpul de inchidere. Sincronizarea turatiei bucsei cu came si a rotor-distribuitorului se face prin montarea lor pe acelasi arbore al ruptor-distribuitorului care primeste miscarea de la pinionului de antrenare. se masoara cu lamele de interstitii si se regleaza prin pozitionarea contactului fix.prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii.2-0.Capacul se fixeaza pe corpul ruptorului cu elemele. 7 .La motoarele cu turatia mare. Camele bucsei deschid contactul mobil prin pintenul izolatfixat pe el.De unghiul de inchidere a contactelor (unghi Dwell) depinde cresterea valorii curentului in circuitul primar al bobinei de inductie. Intre lamele rotorului si plotii laterali exista o distanta de 0. in momentul inchiderii de catre cama. este bine determinata 0. Contactul mobil este apasat pe contactul fix de catre o lamela elastica in perioadele inchiderii. se foloseste sistemul cu ruptoare duble. angrenat cu roata dintata elicoidala de pe arborele cu came. cu ajutorul unui surub montat in orificiul oval al suportului acestuia. pentru buna functionare a motorului. turatia este pe jumatatefata de cea a arborelei cotit la motoarele in patru timpi si egala la motoarele in doi timpi. ruptor-distribuitorul se fixeaza pe motor intr-o pozitie care sa asigure un avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face in functie de sarcina motorului). acest unghi de inchidere a contactelor fiind redus. Deschiderea contactelor se face prin modificarea continua a avansului.6 mm.

8 .

stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came. -Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior.depresiunea este redusa si regulatorul vacuumatic nu lucreaza.2-0. in sensul de rotatie.rotund platoul in sens invers. articulata cu platoul ruptorului. La o anumita turatie. contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came. Variatia avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor. care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate.depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic asigura avans maxim.in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal) Cand clapeta este inchisa. In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune universale.asigurand un avans de 2-12grade RAC.La deschiderea partionara a clapetei.pe arborele ruptorului.izolate intre ele 9 . Condensatorul este format din doua armaturi metalice(folii de staniu).regulatorul de avans vacuumatic asigura si curatirea contactelor in timpul functionarii.La deschiderea clapetei.El intra in actiune.functioneaza in pozitie intermediara. in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta. asigurand un avans la deschidere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare. El intra in actiune.-Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi. Functionarea regulatorului avansului vacuumatic este in limitele depresiunii de 0. Capsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta.45 bar. De asemenea.

Din acest punct de vedere. Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a automobilelor).M18. circuitul se inchide sub unui arc electric.Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura metalo-plastica.M22. Bujia are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant. Filetul bujiei poate fi M14. 10 . Functionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul central si inchiderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi.electrodul lateral.Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare termica.cand se deschid si pot conduce la formarea de arc electric.corpul metalic.care se pune la masa.7 mm.iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca calamina.5-0.protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor.infasurate in forma de sul.Capacitatea anihileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie.bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu valoare termica mai mica).pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor.garniturile de etansare.Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului.o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului.cu hartie de condenzator. Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic.corpul electrodului central. Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de 0.prea lung va fi lovit de piston).Scara valori termice este cuprinsa intre 145 si 260.piulita(pentru fixarea terminatiei fisei). deci o scamteie care aprinde amestecul carburant.la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil. Valoarea termica a bujiei este timpul in secunde.

15mm.astfel:14LP24.5 si 4 metru.metrupatrat utilizearea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor.la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde.Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta valoare de maror.deci. Instalatii electronice de aprindere: La motoarele de turatie mare. Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala).14CLP24 sau 14CLP27 pentru Oltcit Club si 14CLP27 pentru Oltcit Special.iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000V. se intrerupe curentul primar.sunt tot din cupru litat.capabil sa asigura pornirea.sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inchidere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge valori care sa asigure un flux magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata optine o tensiune inalta.L(pentru filet lung).Capetele lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc protectoare.condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie.precum si in localitati aglomerate. Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare.capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei.Bujiile romanesti.Capetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci.unde rotorul il repartizeaza prin plotii lateralii la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului.tot bujii calde se vor folosi si pentru motoarele uzate.dar izolatia din material plastic mai groasa.se deschid contactele si. Functionarea instalatiei de aprindere:la inchiderea contactului cu cheia.este trimis la distribuitor.asigurand scanteile la bujii.pe care-l va reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea deschidere.in W).Montarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2la Dacia1310).25mm si M18x1.curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului. Fazele se repeta.evitanduse preaprinderile.prin fisa centrala.Ele au sectiune mai mare. La Oltcit se folosesc bujii cu filet lung. fabricate la Sinterom Cluj-Napoca.pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea.P(pentru bujii cu izolatorul ci cioc proeminent-bujii termoelastice).pentru aprinderea amestecului carburant si deci buna functionarea motorului. Lautoturismul Logan se recomanda bujiile RFN57LY. 11 .care.precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si bujii. Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multifilar cu izolatie din material plastic) fac legatura intre elementele circuitul primar.se utilizeaza bujii 14N18 sau 14NP18. Pentru Dacia1310.Filetele cele mai uzoale sunt M14x1. sunt simbolizate tinand cont de caracteristicile lor: N (pentru filet normal). Celelalte circuite au sectiuni cuprinse intre 0.corespunzatoare vechii simbolizari de M14-225 si respectiv M14-225P(pentru pornirea mai usoara a motorului pe timp rece).

ceea ce duce la o valoare mare a tensiunii in secundar. datorita curentului de valoare foarte mica din circuitul primar(0. calculatorul contine un microprocesor.dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea. care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 12V ce va induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor. aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie.6. care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator.iar motorul functioneaza mai bine. care pe baza informatiilor primite. datorita arderilor complete ale amestecului carburant. care transmite informatia despre valori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de avans de 10grade (priza captorului este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului). iar intre doua captoare exista un decalaj captorul de depresiune. calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina motorului. datorita tensiunii inalte din secundar.sau cu elemente semiconductoare si condensatoare. captorul este calat inainte de PME. cuprinde: captori de turatii.Acestea pot fi.cu tranzistoare. mai ales mai timp rece.Preintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere.avand ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric). ce nu mai depinde de turatia motorului.5A fata de 3. se atenueaza uzura contactelor. Fata de instalatiei obisnuite. care detecteaza trecerea plotului metalic de pe volantul. 12 . Componentele instalatiei sunt prezentate in figura 9.5-4 A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil.25-0. Avantajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie.

13 .

simultan bujiile cilindrilor prin fisele.De remarcat ca bobina alimenteaza prin fisele bujiile cilindrilor simultan.La oprirea motorului.temperatura motorului.Prin inductia electromagnetica ia nastere in cele doua infasurari secundare ale bobine.produce impulsuri electromagnetice. Calculatorul ECM controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie.in timpul functionarii motorului.7b este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si Seat. Functionare:ruptorul electromagnetic.rotinduse o data cu axul distribuitorului.In felul acesta se respecta ordinea de functionare a motorului 1-3-4-2. a caror terminale sunt conectate la calculator.este conectata la masa distribuitorului. de asemenea. In figura 9.in functie de semnalul captorului de pozitie a arborelui cotit. un curent de inalta tensiune (28-30KV) care alimenteaza de bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei.cu arderea completa a combustibilului.La pornire. mentine un avans se modifica datorita captorului.Inductia electromagnetica de la joasa de inalta tensiune se produce la comanda calculatorului.in aceiasi timp de functionare ai motorului.controleaza avansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit. pentru a nu se distruge calculatorul.5-2s pe sub cele doua captoare.dispozitivul de temporizare intrerupe automat alimentarea bobinei de inductie.borna de by-pass.protejand-o astfel de mentinerea ei prelungita sub tensiune.Acesta fiind conectat la calculatorul ECM. Functionare:Bateria de acumulatoare alimenteaza cu energie electrica bobina de inductie si calculatorul ECM.Borna semnalului de referinta joasa. Curentul de la baterie(12V)trece prin infasurarea primara dubla a bobinii de inductie.presiunea atmosferica si sarcina motorului.Borna de la ECM declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune 28000V. Instalatia de aprindere electronica EST asigura motorului o buna functionare.antrenarea arborelui otit dce catre demaror cu turatia redusa.pozitia arborelui cotit.datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii.care prin distribuitorul.la turatia motorului de cca 400 rot/min.bobina secundara alimenteaza. asigura comutarea controlului avansului de la modul ECM. Este interzisa deconectarea bateriei de acumlatoare.daca plotul nu trece in timp de 0.producand scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului. Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice. care informand calculatorul. Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe chiulasa.alimenteaza bujiile.determina momentul optim de declansare a scanteii in raport cu punctele de avans maxim.Scanteia se produce in intervalul de timp in care plotul parcurge spatiul dintre cele doua captoare de turatie.cu o mare diversitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii. plotul metalic trecand pe sub captorul.Functionare.Acesta se monteaza pe carterul 14 .

cea ce indica pozitia de referinta a arborelui cotit pentru cilindrii. 15 .in functie de parametri: timpul de injectie a benzinei.Din acest moment incepe comanda calculatorului pentru fiecare ciclu motor.momentul injectiei si avansul la aprindere.ambreiajului si are rolul de a repera pozitia de celor doi dinti lipsa de pe coroana dintata a volantului.

16 .

cu ajutorul unui surub de reglaj.Astfel se asigura o deparazitare electrica buna.iar inductia de circuitul secundar asigura tensiunea inalta de 28-30KV de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant.dupa care se fixeaza cu surubul de blocare. Se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele.fie prin incarcarea-descarcarea cu un curent de 220V(scanteia trebuie sa fie puternica. Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare.jocul radial este0. -se verifica jocul arborelui de la ruptor. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului. montat in orificiul oval al suportului.pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza. Varianta asemanatoare.Circuitul primar al fiecarei bobine. -se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis 0. fiind comandat de catre ECM.daca prezinta oxidari sau uzuri se curata cu hirtie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina.Avantajul acestei instalatii de aprindere costa in faptul ca are o constructie simpla.ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere.iar mantaua de protectie din mase plastice cu continut din silicon.2mm duce la inrautatirea functionarii motorului.redandu-le formele initiale. cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.incat bobina de inductie incorporeaza si distribuitorul intr-un asamblu compact cu distributie stationara fara elemente in miscare. Fisele de legatura dintre capacul distribuitorului si bujii sunt de constructie speciala.60mm prin deplasarea suportului contactului fix(cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima).se elimina o serie de subansable(ruptor-distribuitor si bobina separate).Fiecare bobina de inductie compacta este conectata la ECM.in proportie de circa 15la suta.40-0.defectele in exploatare si repararea instalatiei de aprindere: Intretinerea instalatiei de aprindere: Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc. -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil.asigura intreruperea lui periodic.instalatiei de aprindere. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor. 17 .De remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot folosii bujii cu 2-3 electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica.ca urmarea modificarii avansului la aprindere.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.care.cu un dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie 400-600N. -se regleaza distanta dintre contacte la 0. avand miezul confectionat din fibra de sticla inpregnata cu carbune. Intretinerea.de culoare albastra). -se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie. O alta varianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie individuala pentru fiecare bujie. -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil.dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme Kia.1mm). -se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic.in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului.

a clemelor de fixare. De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului.aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment(la deschiderea contactelor). -se roteste corpul ruptorului.oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale. a periei si arcului.iar in final sa se suprapuna. Verificarea punerii la punct a aprinderii.la turatia de 1000rot/min si la cea corespunzatoare putere economice. Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice.5-15grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.7bar.a ploturilor. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stan special.daca membrana este fisurata.reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix.avansul vacuumatic este de 2. In general.Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului. verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului)si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor. Avansului se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie.pornind de la tiratie de ralant.dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza.pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide contactele.35-0. 18 .Initial.fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct. se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuitorului.care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii.cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului.

iar la detonatii puternice se micsoreaza Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple.1-4-3-2la Oltcit club.si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens(avansul la aprindere la Dacia1310 este de 0-2 grade.se apasa brusc pe acceleratie pana la 50-60km/h si daca motorul da detonatii slabe. Ordinea de functionmare a motorului este de :1-3-4-2la Daci1310 si Logan. -Pe automobil.a piesei terminale si a mansionului de 19 .la Aro-240 de 8grade.se verifica avansul de aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 20-25km/h pentru autocamioane si 30-40km/h pentru autoturisme.se mareste avansul.la Oltcit club de 10grade.verificarea fixarii papucilor de legature de conductoarele de joasa tensiune.la Logan la turatia de ralanti este de 4-8grade. -Se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului.iar fisele se racordeaza la bujii in ordinea de functionare a motorului.1-2-4-3laAro.

cu osciloscopul electronic.reglarte si verificare a functionarii.folosind intreruperea contactelor ruptorului manual.pentru corecta ei functionare.daca prezinta intrerupari sau scurgeri intre izolatie si corp.functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii. Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere. Bujia necesita de curatire.cauciuc pentru fisa centrala.12 se prezinta modul de control al unghiului Dwel(de inchiderea camelor). In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice.in functie de tipul bobinei). Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise.a doua semiunda trebuie sa fie 1/2-1/3 din valoarea primei unde.iar cel de deschidere al camei. In oscilograma din figura 9.in functie de parametrii ceruti componentelor.urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastru si continua). sub forma unor curbe.Verificarea se face cu motorul incalzit. Acesta este corect la o valoare de inchidere. In figura 9. 20 .la ralanti si la diverse turatii.bujia nu este corespunzatoare.citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile.Rezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul.starii de fixare a bobinei pe motor.indicate de documentatia testerului.11 se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie(17-22kV. Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor.Celelalte curbe indica diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune(tensiunii de strapungere dintre electrozii bujiei).

se vor acoperii partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic. -Cand se spala motorul cu apa sau detergentii. Conductoarele de inalta tensiune trebuie sa nu aiba crapaturi. de asemenea. -Cand se face reglarea ruptorului. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact.pornirea este greoaie.ceea ce indica buna functionarea a motorului. 21 .se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des.rupturi sau inbatraniri ale izolatiei. Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.14 unde elipsa si dreapta 1-2 trebuie sa se incadreze in valorile indicate . -Buna functionarea este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-14V).bujiile se inlocuiesc.iar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa. La verificarea.cu aer comprimat. -Nu se vor folosi bujii de alte valoare termica decat cea indicata sau echivalenta.mansoanele de protectie fiind in stare buna.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui.Diagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura9. Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi. Verificarea condensatorului este prezentata in figura 9.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator.iar culoarea rosie-caramizie.dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere pentru a evita caderile de tensiune. deoarece se poate arde bobina de inductie. Dupa 15000-20000 km.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumului exagerat de combustibil.protectoare.pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere. Bornele bateriei si conductoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un start subtire de unsoare consistenta . -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf.iar piesele terminale de racordare sa nu aibe oxidari sau portiuni arse.13.in functie de capacitatea lui. Nu se vor folosi reductii la bujii.contrar.

22 .

2bar.urmarind scanteia la bujie.daca acesta nu este corasopun- 23 .Dupa pornirea motorului si mentinerea la o turatie de 1000 rot/min. La generatorul de semnal se poate verifica si inelul magnetic fata de reperul lui. -functionalitatea calculatorului este controlata cu aparataj special si necesita operatii deosebite. -controlul captorului de depresiune.5-2V cand platoul de volant nu este sub captor si 5-7V cand platoul este sub captor.ca si generatorul de semnal se face. Se pot face pe autoturism:verificarea conexiunilor.functionalitatea generatorului de semnal si a blocului de comanda prin efectele finale(scantei la bujii)intreruparea conductoarelor de legatura.prin rotirea manuala a arborelui cotit.prin debransarea conductoarelor de legatura cu calculatorul si montarea unui voltmetru.de asemenea pe testere speciale.acul voltmetrului trebuie sa devieze la o valoare de depresiune de circa0.inplus fata de componentele comune si anume.la accelerarea partiala a motorului.cu voltmetrul montat intre bornele cu motorul la ralanti.Instalatiile de aprindere electronice necesita o serie de oparatii specifice.tensiunea trebuie fie 0. -controlul captoarelor de turatie. -verificarea blocului de comanda.

Daca sunt intreruperi pe circuit.ploti carbonizati.fisurarea izolatorului). -condensator strapuns.indicator de curent.perie uzata sau arcul ei dereglat.lampa se stinge.capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri. Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent. Alte cauze: -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor.la oprirea sau functionarea neregulata.scurtcircuitari la masa.dar uneori a dereglarilor.contactde cheie. -contactele ruptorului oxidate.capac si rotor distribuitor.dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia defectiunii. La conectarea conductoarelor.bobina de inductie.precum si scurtcircuitarea lor la masa. -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa.fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor. Defectele in exploatare ale instalatiei de aprindere: Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului. Motorul se opreste din motivele: -Defectiunii in circuitul primar:slabirea conductoarelor sau pieselor terminbale de legatura a elementelor componenete(baterie.care pot duce la deterioarea circuitului integrat. De asemenea. -bujii defecte(ancrasate.arc slabit al contactului mobil. 24 . Motorul nu porneste.iar celalat.bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa.nu se vor face inversari la bornele respective.rotor spart sau lamela carbonizata).datorite urmatoarelor cauze: -desfacerea.circuitul integral defect.succesiv la elementele de verificat.prin conectarea unui pol la masa.se inlocuieste inelul(defect sau desprins).rezistenta aditionala intrerupta.electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.arse sau dereglate.contacte oxidate sau dereglate la rupror. acesta se refac. Verificarea se face cu lampa de control.indepartarea scurtcircuitelor.conexiunea la masa automobilului intrerupta. Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor.slabirea sau ruperea conductoarelor electrice.daca deviatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate. -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat.bujii). -scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie. -punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata.fisele de bujii-montarea conectata a celor inversate.scurtcircuitari intre conductoare.electrozii topiti sau dereglati. condensator strapuns.zatoare pot fi semnalate defecte ca:nealimentarea bornei cu energie electrica.se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptoruluicare se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse. ruptor). avansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor.bruscarea blocului de comanda evitarea imbacsirii inelului magnetic cu particule metalice.inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie.

pot fi defecte bujiile.inlocuirea rotorului distribuitor sau a capacului.capac fisurat sau spart.scotand pe rand fiecare fisa de la bujie si apropiind-o de masa motorului.bobina de inductie defecta se inlocuieste.daca este rece. Remedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte. -Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului). De asemenea.in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat.bujia nu a lucrat. Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte.succesiv cu masa(daca se aprinde exista defectiune).reglarea contactelor ruptorului.manual. lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare. 25 . Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet.Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti.Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12mm.refacerea regaturilor de la borna.bobine de inductie).inlocuirea elementelor defecte(condensator. De altfel. Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei.dupa dezoxidarea lor. Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor. controlul elementelor de inalta tensiune(in afara bujiilor)poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si verificata la masa motorului:la scanteie coresopunzatoare pot fi bujiile defecte.desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului.se controleaza intensitaea si culoarea scanteii.oxidarea lor. Controlul se poate face succesiv la elemenetele componente cu ajutorul lampii de neon de 12V. Motorul functioneaza neregulat(intrerupe). -s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic.Daca este buna scanteia.conducte. Se mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor. Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau scurtcircuitate.uneori numai a pierii si arcului.dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului.cu electrozi topiti sau la distanta necoraspunzatoare).pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (0.datorita cauzelor: -Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoarea tipului de motor(bujia care a functionat corect are electrozii curati.sau cu lampa de control la fiecare element de in parte.distanta prea mare intre lamele rotorului si plotii capacului distribuitorului. iar culoarea albastru-violet.Constatarea defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate.001-0.alimentarea cu energie electrica este buna).la bujii defecte.bujii necoraspunzatoare (ancrasate.002A).elemente de deparazitare defecte.pentru ca: -clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe. a platoului contactelor.a bucsei sau a arborelui ruptorului.de culoare rosie-caramizie). -Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobinei de inductie conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate.peria si arcul ei defecte. motorul nu-si modifica mersul.scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita.

Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere.bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor.precum si nerealizarea dinamici in diversele viteze sunt legate de captorul de turatie nr.sau functionarea cu intreruperi a motorului. Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr.a electroziilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie. -condensator strapuns.prea slab. In toate aceste cazuri. Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansului initial prea mic. Defectiunile in exploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi a motorului. condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a bujiilor. Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor.Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune.contacte ruptor. Repararea instalatiei de aprindere: 26 .iar cea defecta se inlocuieste. -distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie. -bobina de inductie defecta.Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.1 de depresiunea a generatorului de semnal sau calculatorului.strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie. Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor si a bujiei in cauza. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii.se inlocuieste componentele respectiv. -distantei prea mari a contactelor ruptorului.a contactelor ruptorului. -functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans. -arcul lamelor al contactului mobil.care nu se pot repara de cat in ateliere electronice speciale. -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat) -slabirii unor borne de legatura.capac distribuitor. -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceeia ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor. Disfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab. -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului.cea ce face ca arderea sa fie incompleta: -bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.2.de generatorul de semnal sau chiar de calculator.

-Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata.la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul.ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul. Se controleaza starea pintelului cu un sablon. Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.01-0.din supraincalzire infasurarilor.forta de apasare trebuie sa fie de 300-400N.daca nu corespunde se inlocuieste.5mm se inlocuieste cu altele din Wolfram sau platina cu iridiu.Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel: Verificarea bobinei de inductie.pentru a nu exista scurtcircuit.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare.pe toate suprafata.cu un aparat special-capacimetru.la conectarea contactului cu cheia. Defectele provin.05mm.1mm.daca e uzat se inlocuieste. Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate. De asemenea.care se admite de 0.joc in bucse admis 0.exista intreruperi interioare.se curata elementele componente.iar bataia radiara. -Contactele trebuie sa calce concentric.daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator.se inlocuieste.in general.fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita. Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita.maxim 2 grade.05mm Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie. Arborele incovoiat se indreapta la presa. La cele demontabile.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V.pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.Bucsa cu came uzata se inlocuieste. 27 .Dupa demontarea de pe motor.la curent alternativ de 220V. -Se controleza arborele ruptorului. Verificarea si repararea distribuitorului.arsuri). Daca nu licareste lampa.al bucsei came si al arborelui.care nu trebuie sa fie higroscopica. Se poate masura capacitatea.strapungeri.in deosebii cea primara.iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm. Dupa reparare.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.pe stand special sau pe tester electronic. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.Condensatorul defect se inlocuieste. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor.5A. -Se verifica starea de uzura a camelor.iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri.verificand sa nu aiba bataie peste 0.Incercarea se face cu un curent de 1-1.

Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25kV. Orice element necorespunzator se inlocuieste.pentru verificare si reglare finala.in arcul periei sa aiba elasticitatea necesara. Dupa repararea elementelor instalatiei.5mm.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe.iar daca lamela este arsa.lamela sa aiba lungimea corespunzatoare. Daca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul. Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.Rotorul trebuie sa in buna stare.in caz contrar se inlocuiesc. 28 .2-0. se inlocuieste rotorul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful