Instalatia de Aprindere

1

Destinatia si partile componente: Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujilei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fii: -instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse. Ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii; -instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare; -instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice; La motoarele de automobile se utilizeaza instalatie de aprindere cu baterie de acumlatoare Formata din:bateria de acumlatoare,ca sursa de curent,indicatorul de curent ,contactul cu cheia,bobina de inductie,cu infasurarea primara si infasurarea secundara,conductorul se joaca tensiune(care face legatura intre elementele circuitului primar),ruptorul-distribuitorul care cuprinde:contactele,bucsa cu came,condensatorul si distribuitorul cu rotorul, alimentat de fisa centrala(conductorul de inalta tensiune),fisele bujiilor si bujiile.

2

3 .

formata din 200-300 spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0.numai in momentul rasucirii cheii de contact.avand borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric. cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori.fiind puse in legatura cu sursa de curent (prin contactul cu cheie)si contactele ruptorului. Unele bobine au carcasa metalica capsulata. Bobina de inductie functioneaza pe principul unui autotransformator.primit de la bateria de acumulatoare. Functionarea bobinei de inductie:cand contactul cu chei este conectat.precum si ati consumator si ai echipamentului electric.Voltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric.la intrarea curentului in bobina.datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator.infasurarea primara.curentul de la 4 . aceste instalatii au si un releu de legatura cu generatorul de curent(alternatorul)care stinge becul dupa pornirea motorului.si cu (-) la iesirea din bobina.indicand prin aceasta ca generatorul incarca bateria de acumulatoare.peste infasurarea secundara formata din 15000-20000 spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de 0.iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material bituminos.1mm.001A in cea secundara. avand miezul sprijinit pe steatit (material plastic).in prima pozitie.Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna.in timpul functionarii motorului.Infasurarea secundara are un capat legat la inlatirarea primara si altul la borna.capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica. Capetele infasurarii primare se leaga la bornele.este un ampermetru legat in serie in circuit.Este sub forma unui dispozitiv.Constructia elementelor componenete ale instalatiei de aprindere: Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului.la instalatiile moderne.care se scurtcircuiteaza la pornirea prin releul contactului de pornire. Pentru preintampinarea supraincalzirii primale la turatii mici ale motorului.un bec de control (colorat in rosu sau verde).aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii.in locul ampermetrului sau voltmetrului.avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune. se utilizeaza voltmetrul. la unele bobine de inductie.in curent de inalta tensiune. Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin demaror).care la contectarea contactului cu cheie.se aprinde si indica existenta curentului pe circuit. Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V. De mentionat ca bornele ale infasurari primale sunt notate cu (+).fata de 0.alimenteaza demarorul pentru pornire cheia libera revine automat in prima pozitie.in pozitia a doua .care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare. Bobina este inchisa in carcasa de eponita(corpul si capacul cacasei fiind asamblate prin suruburi). Indicatorul de curent. Se compune din:suportul.7-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare. bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator.se monteaza in serie un variator in interioru sau exteriorul bobinei de inductie.avand in vedere valoare curentului care trece prin infasurarea primara de 3-4A.07-0.iar in interior se gaseste ulei de transformator pentru racirea infasurarilor.miezul magnetic.prevazut cu borne. la instalatiile vechi. Unele instalatii folosesc.

iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000 V.baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa. Cand se deschid contactele ruptorului. Anihilarea fenomenului se realizeaza cu ajutorul unui condensator de 0.27 uF.care reduce viteza de crestere a curentului din infasurarea primara la inchiderea contactelor ruptorului(avand sens invers) iar la deschidere.franeaza viteza de scadere.capabila sa dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant.25-0. Dar liniile de forta ale campului magnetic vor intersecta si infasurarea primara.curentul in circuitul primar scade la zero.avand acelasi sens.Curentul din infasurarea primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare.care inmagazineaza curentul de autoinductie la intreruperea contactelor si-l reda in circuitul 5 .dand nastere la un curent de autoinductie de circa 100V.Acesta provoaca si un arc electric intre contactele ruptorului.oxidandu-le si uzandu-le rapid.

Ruptor distribuitor este un asamblu format din ruptor si distribuitor cu rolul distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere.al caror numar corespunde numarului de cilindri.prin plotul central(prin bonz sau alama).iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri.iar in paralel cu contactele.Aceste contacte sunt deschise periodic de catre bucsa cu came. care-l distribuie 6 . In momentul intreruperii contactelor in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune. care printr-o fisa centrala (conductor). iar contactele ruptorului sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul. alimenteaza capacul distribuitorul de ebonita.primar la refacerea lor. la rotorul( din ebonita cu lamela de alama).pentru a amplifica inductia.este montat condensatorul.in ordinea de aprindere prestabilita. curentul este transmis la peria de carbune( cu arcul sau). Constructia si functionarea ruptor-distribuitorului:pe corpul este montata borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de acumulatoare).

se foloseste sistemul cu ruptoare duble.Capacul se fixeaza pe corpul ruptorului cu elemele. este bine determinata 0.prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii. in momentul inchiderii de catre cama.54 mm. Sincronizarea turatiei bucsei cu came si a rotor-distribuitorului se face prin montarea lor pe acelasi arbore al ruptor-distribuitorului care primeste miscarea de la pinionului de antrenare.La motoarele cu turatia mare.6 mm. pentru buna functionare a motorului. angrenat cu roata dintata elicoidala de pe arborele cu came. pentru a mari timpul de inchidere. acest unghi de inchidere a contactelor fiind redus. Pentru aceasta. Intre lamele rotorului si plotii laterali exista o distanta de 0. Distanta dintre contacte. turatia este pe jumatatefata de cea a arborelei cotit la motoarele in patru timpi si egala la motoarele in doi timpi.2-0.De unghiul de inchidere a contactelor (unghi Dwell) depinde cresterea valorii curentului in circuitul primar al bobinei de inductie. 7 . astfel incat curentul de inalta tensiune este distribuit sub forma unui arc electric. cu ajutorul unui surub montat in orificiul oval al suportului acestuia. Contactul mobil este apasat pe contactul fix de catre o lamela elastica in perioadele inchiderii. Camele bucsei deschid contactul mobil prin pintenul izolatfixat pe el. ruptor-distribuitorul se fixeaza pe motor intr-o pozitie care sa asigure un avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face in functie de sarcina motorului). se masoara cu lamele de interstitii si se regleaza prin pozitionarea contactului fix.4-0. Deschiderea contactelor se face prin modificarea continua a avansului.

8 .

De asemenea. in sensul de rotatie. Capsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta.El intra in actiune.izolate intre ele 9 .2-0. El intra in actiune.regulatorul de avans vacuumatic asigura si curatirea contactelor in timpul functionarii. contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came.depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic asigura avans maxim.depresiunea este redusa si regulatorul vacuumatic nu lucreaza.pe arborele ruptorului. articulata cu platoul ruptorului.asigurand un avans de 2-12grade RAC. Condensatorul este format din doua armaturi metalice(folii de staniu). Variatia avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor.La deschiderea clapetei. -Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior.functioneaza in pozitie intermediara.-Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi.La deschiderea partionara a clapetei. La o anumita turatie. stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came. asigurand un avans la deschidere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare.in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal) Cand clapeta este inchisa.45 bar. in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta. Functionarea regulatorului avansului vacuumatic este in limitele depresiunii de 0. In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune universale.rotund platoul in sens invers. care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate.

infasurate in forma de sul.corpul electrodului central.electrodul lateral.Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare termica.7 mm. Functionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul central si inchiderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi.corpul metalic. Bujia are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant.M18.Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului. Valoarea termica a bujiei este timpul in secunde.care se pune la masa.garniturile de etansare.o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului.Capacitatea anihileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie.protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor. Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a automobilelor). Filetul bujiei poate fi M14.iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca calamina. circuitul se inchide sub unui arc electric.Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura metalo-plastica.5-0.Scara valori termice este cuprinsa intre 145 si 260.bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu valoare termica mai mica).la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil.pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor. Din acest punct de vedere.cand se deschid si pot conduce la formarea de arc electric. Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de 0.piulita(pentru fixarea terminatiei fisei).cu hartie de condenzator. deci o scamteie care aprinde amestecul carburant.prea lung va fi lovit de piston). Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic.M22. 10 .

15mm.pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea.la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde.Bujiile romanesti. Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multifilar cu izolatie din material plastic) fac legatura intre elementele circuitul primar. 11 .deci.14CLP24 sau 14CLP27 pentru Oltcit Club si 14CLP27 pentru Oltcit Special.tot bujii calde se vor folosi si pentru motoarele uzate.sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inchidere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge valori care sa asigure un flux magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata optine o tensiune inalta.se deschid contactele si.Capetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci.Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta valoare de maror. La Oltcit se folosesc bujii cu filet lung.Ele au sectiune mai mare.L(pentru filet lung).evitanduse preaprinderile.se utilizeaza bujii 14N18 sau 14NP18.care. Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare.este trimis la distribuitor.in W).capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei.metrupatrat utilizearea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor.sunt tot din cupru litat.precum si in localitati aglomerate. Lautoturismul Logan se recomanda bujiile RFN57LY.25mm si M18x1.condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie.P(pentru bujii cu izolatorul ci cioc proeminent-bujii termoelastice).iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000V. Functionarea instalatiei de aprindere:la inchiderea contactului cu cheia.unde rotorul il repartizeaza prin plotii lateralii la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului.5 si 4 metru. Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala).asigurand scanteile la bujii.Filetele cele mai uzoale sunt M14x1. Pentru Dacia1310.pentru aprinderea amestecului carburant si deci buna functionarea motorului.astfel:14LP24. Instalatii electronice de aprindere: La motoarele de turatie mare. fabricate la Sinterom Cluj-Napoca. Celelalte circuite au sectiuni cuprinse intre 0.pe care-l va reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea deschidere. sunt simbolizate tinand cont de caracteristicile lor: N (pentru filet normal). se intrerupe curentul primar. Fazele se repeta.corespunzatoare vechii simbolizari de M14-225 si respectiv M14-225P(pentru pornirea mai usoara a motorului pe timp rece).dar izolatia din material plastic mai groasa.capabil sa asigura pornirea.curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului.Capetele lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc protectoare.prin fisa centrala.Montarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2la Dacia1310).precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si bujii.

mai ales mai timp rece. 12 . se atenueaza uzura contactelor. care pe baza informatiilor primite. care detecteaza trecerea plotului metalic de pe volantul.5-4 A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil. Avantajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie. calculatorul contine un microprocesor.iar motorul functioneaza mai bine.5A fata de 3. calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina motorului. care transmite informatia despre valori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de avans de 10grade (priza captorului este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului). ceea ce duce la o valoare mare a tensiunii in secundar. captorul este calat inainte de PME. care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator.avand ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric). Componentele instalatiei sunt prezentate in figura 9.cu tranzistoare.Preintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere. aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie. cuprinde: captori de turatii. Fata de instalatiei obisnuite.6. care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 12V ce va induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor. datorita arderilor complete ale amestecului carburant.dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea.25-0.Acestea pot fi. iar intre doua captoare exista un decalaj captorul de depresiune. datorita curentului de valoare foarte mica din circuitul primar(0. ce nu mai depinde de turatia motorului.sau cu elemente semiconductoare si condensatoare. datorita tensiunii inalte din secundar.

13 .

produce impulsuri electromagnetice.cu o mare diversitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii.controleaza avansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit.Scanteia se produce in intervalul de timp in care plotul parcurge spatiul dintre cele doua captoare de turatie. In figura 9.La oprirea motorului.Borna semnalului de referinta joasa.La pornire. Este interzisa deconectarea bateriei de acumlatoare.5-2s pe sub cele doua captoare.producand scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului.in aceiasi timp de functionare ai motorului.in functie de semnalul captorului de pozitie a arborelui cotit.Acesta fiind conectat la calculatorul ECM. Functionare:Bateria de acumulatoare alimenteaza cu energie electrica bobina de inductie si calculatorul ECM.rotinduse o data cu axul distribuitorului.antrenarea arborelui otit dce catre demaror cu turatia redusa.7b este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si Seat.Acesta se monteaza pe carterul 14 .Prin inductia electromagnetica ia nastere in cele doua infasurari secundare ale bobine. Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice. plotul metalic trecand pe sub captorul.datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii. mentine un avans se modifica datorita captorului.pozitia arborelui cotit.protejand-o astfel de mentinerea ei prelungita sub tensiune.bobina secundara alimenteaza. asigura comutarea controlului avansului de la modul ECM.Functionare. Instalatia de aprindere electronica EST asigura motorului o buna functionare.temperatura motorului. Functionare:ruptorul electromagnetic.care prin distribuitorul.borna de by-pass.este conectata la masa distribuitorului. Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe chiulasa. un curent de inalta tensiune (28-30KV) care alimenteaza de bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei. Curentul de la baterie(12V)trece prin infasurarea primara dubla a bobinii de inductie.alimenteaza bujiile. Calculatorul ECM controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie. pentru a nu se distruge calculatorul.simultan bujiile cilindrilor prin fisele. de asemenea. care informand calculatorul.De remarcat ca bobina alimenteaza prin fisele bujiile cilindrilor simultan.presiunea atmosferica si sarcina motorului.dispozitivul de temporizare intrerupe automat alimentarea bobinei de inductie.In felul acesta se respecta ordinea de functionare a motorului 1-3-4-2.daca plotul nu trece in timp de 0.Borna de la ECM declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune 28000V.cu arderea completa a combustibilului.Inductia electromagnetica de la joasa de inalta tensiune se produce la comanda calculatorului. a caror terminale sunt conectate la calculator.in timpul functionarii motorului.determina momentul optim de declansare a scanteii in raport cu punctele de avans maxim.la turatia motorului de cca 400 rot/min.

in functie de parametri: timpul de injectie a benzinei.momentul injectiei si avansul la aprindere. 15 .Din acest moment incepe comanda calculatorului pentru fiecare ciclu motor.ambreiajului si are rolul de a repera pozitia de celor doi dinti lipsa de pe coroana dintata a volantului.cea ce indica pozitia de referinta a arborelui cotit pentru cilindrii.

16 .

-se verifica elasticitatea arcului contactului mobil.in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului.cu un dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie 400-600N.defectele in exploatare si repararea instalatiei de aprindere: Intretinerea instalatiei de aprindere: Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc.se elimina o serie de subansable(ruptor-distribuitor si bobina separate).Astfel se asigura o deparazitare electrica buna.daca prezinta oxidari sau uzuri se curata cu hirtie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina. Fisele de legatura dintre capacul distribuitorului si bujii sunt de constructie speciala.in proportie de circa 15la suta.Avantajul acestei instalatii de aprindere costa in faptul ca are o constructie simpla.ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere. fiind comandat de catre ECM.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.1mm). Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare.cu ajutorul unui surub de reglaj.instalatiei de aprindere.Circuitul primar al fiecarei bobine.60mm prin deplasarea suportului contactului fix(cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima). montat in orificiul oval al suportului.40-0. -se regleaza distanta dintre contacte la 0.jocul radial este0. O alta varianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie individuala pentru fiecare bujie. -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil.2mm duce la inrautatirea functionarii motorului. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului.asigura intreruperea lui periodic. -se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic. -se verifica jocul arborelui de la ruptor. -se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis 0. -se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie.pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza. Intretinerea.De remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot folosii bujii cu 2-3 electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica.ca urmarea modificarii avansului la aprindere.iar inductia de circuitul secundar asigura tensiunea inalta de 28-30KV de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant.incat bobina de inductie incorporeaza si distribuitorul intr-un asamblu compact cu distributie stationara fara elemente in miscare. 17 . avand miezul confectionat din fibra de sticla inpregnata cu carbune. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor.de culoare albastra).dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.redandu-le formele initiale. cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.Fiecare bobina de inductie compacta este conectata la ECM.iar mantaua de protectie din mase plastice cu continut din silicon. Varianta asemanatoare.care. Se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele.fie prin incarcarea-descarcarea cu un curent de 220V(scanteia trebuie sa fie puternica.dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme Kia.

Avansului se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie. Verificarea punerii la punct a aprinderii.Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului.pornind de la tiratie de ralant. -se roteste corpul ruptorului. De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului.Initial.care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii. se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuitorului.avansul vacuumatic este de 2. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stan special.cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului. 18 .oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale.la turatia de 1000rot/min si la cea corespunzatoare putere economice.reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix.pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide contactele.iar in final sa se suprapuna.7bar.a ploturilor.dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza. verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului)si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct.daca membrana este fisurata.5-15grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.a clemelor de fixare.aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment(la deschiderea contactelor). In general. Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice.35-0. a periei si arcului.

la Oltcit club de 10grade.iar fisele se racordeaza la bujii in ordinea de functionare a motorului.verificarea fixarii papucilor de legature de conductoarele de joasa tensiune.se verifica avansul de aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 20-25km/h pentru autocamioane si 30-40km/h pentru autoturisme.la Logan la turatia de ralanti este de 4-8grade.se apasa brusc pe acceleratie pana la 50-60km/h si daca motorul da detonatii slabe.se mareste avansul.1-4-3-2la Oltcit club. -Se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului.si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens(avansul la aprindere la Dacia1310 este de 0-2 grade. -Pe automobil.iar la detonatii puternice se micsoreaza Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple. Ordinea de functionmare a motorului este de :1-3-4-2la Daci1310 si Logan.la Aro-240 de 8grade.a piesei terminale si a mansionului de 19 .1-2-4-3laAro.

Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise. sub forma unor curbe.in functie de parametrii ceruti componentelor. Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice.indicate de documentatia testerului. In oscilograma din figura 9.cu osciloscopul electronic.citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile.pentru corecta ei functionare.Rezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul.urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastru si continua).11 se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie(17-22kV. Bujia necesita de curatire. Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie.functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii.folosind intreruperea contactelor ruptorului manual.bujia nu este corespunzatoare. 20 .a doua semiunda trebuie sa fie 1/2-1/3 din valoarea primei unde.la ralanti si la diverse turatii.iar cel de deschidere al camei.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor.cauciuc pentru fisa centrala.Verificarea se face cu motorul incalzit.daca prezinta intrerupari sau scurgeri intre izolatie si corp.Celelalte curbe indica diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune(tensiunii de strapungere dintre electrozii bujiei).in functie de tipul bobinei). In figura 9.12 se prezinta modul de control al unghiului Dwel(de inchiderea camelor).starii de fixare a bobinei pe motor.reglarte si verificare a functionarii. Acesta este corect la o valoare de inchidere.

protectoare. -Nu se vor folosi bujii de alte valoare termica decat cea indicata sau echivalenta.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact.iar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa. -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf.14 unde elipsa si dreapta 1-2 trebuie sa se incadreze in valorile indicate .Diagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura9.pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere. -Buna functionarea este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-14V).electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator.se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui. La verificarea.13.cu aer comprimat.pornirea este greoaie. Bornele bateriei si conductoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un start subtire de unsoare consistenta .rupturi sau inbatraniri ale izolatiei.bujiile se inlocuiesc.contrar. -Cand se face reglarea ruptorului.nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumului exagerat de combustibil. Nu se vor folosi reductii la bujii.dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere pentru a evita caderile de tensiune.se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des.mansoanele de protectie fiind in stare buna.in functie de capacitatea lui.ceea ce indica buna functionarea a motorului.se vor acoperii partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic. Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi. 21 . Conductoarele de inalta tensiune trebuie sa nu aiba crapaturi. de asemenea. Verificarea condensatorului este prezentata in figura 9.iar piesele terminale de racordare sa nu aibe oxidari sau portiuni arse.iar culoarea rosie-caramizie. Dupa 15000-20000 km. -Cand se spala motorul cu apa sau detergentii. deoarece se poate arde bobina de inductie. Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.

22 .

-controlul captorului de depresiune.daca acesta nu este corasopun- 23 .de asemenea pe testere speciale.la accelerarea partiala a motorului.prin rotirea manuala a arborelui cotit.5-2V cand platoul de volant nu este sub captor si 5-7V cand platoul este sub captor.functionalitatea generatorului de semnal si a blocului de comanda prin efectele finale(scantei la bujii)intreruparea conductoarelor de legatura. -controlul captoarelor de turatie. La generatorul de semnal se poate verifica si inelul magnetic fata de reperul lui.tensiunea trebuie fie 0.ca si generatorul de semnal se face.prin debransarea conductoarelor de legatura cu calculatorul si montarea unui voltmetru. -verificarea blocului de comanda.2bar. -functionalitatea calculatorului este controlata cu aparataj special si necesita operatii deosebite.acul voltmetrului trebuie sa devieze la o valoare de depresiune de circa0. Se pot face pe autoturism:verificarea conexiunilor.Instalatiile de aprindere electronice necesita o serie de oparatii specifice.inplus fata de componentele comune si anume.urmarind scanteia la bujie.cu voltmetrul montat intre bornele cu motorul la ralanti.Dupa pornirea motorului si mentinerea la o turatie de 1000 rot/min.

fisurarea izolatorului).rezistenta aditionala intrerupta.care pot duce la deterioarea circuitului integrat. -punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata.electrozii topiti sau dereglati.dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia defectiunii. Defectele in exploatare ale instalatiei de aprindere: Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului.iar celalat.precum si scurtcircuitarea lor la masa.capac si rotor distribuitor. acesta se refac.se inlocuieste inelul(defect sau desprins).contactde cheie.fisele de bujii-montarea conectata a celor inversate. avansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor. De asemenea. 24 . Verificarea se face cu lampa de control.datorite urmatoarelor cauze: -desfacerea. condensator strapuns.arse sau dereglate.bobina de inductie. La conectarea conductoarelor.zatoare pot fi semnalate defecte ca:nealimentarea bornei cu energie electrica.fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor. Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent.la oprirea sau functionarea neregulata. Alte cauze: -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor.rotor spart sau lamela carbonizata).se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptoruluicare se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse.indicator de curent. Motorul nu porneste.nu se vor face inversari la bornele respective.bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa.prin conectarea unui pol la masa.inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie. -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa.bruscarea blocului de comanda evitarea imbacsirii inelului magnetic cu particule metalice.slabirea sau ruperea conductoarelor electrice.succesiv la elementele de verificat.bujii).daca deviatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate.circuitul integral defect. -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat.ploti carbonizati. ruptor).lampa se stinge. -bujii defecte(ancrasate.scurtcircuitari intre conductoare.Daca sunt intreruperi pe circuit. Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor. Motorul se opreste din motivele: -Defectiunii in circuitul primar:slabirea conductoarelor sau pieselor terminbale de legatura a elementelor componenete(baterie.contacte oxidate sau dereglate la rupror.indepartarea scurtcircuitelor.electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.dar uneori a dereglarilor.scurtcircuitari la masa.perie uzata sau arcul ei dereglat. -condensator strapuns. -scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie.conexiunea la masa automobilului intrerupta.capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri.arc slabit al contactului mobil. -contactele ruptorului oxidate.

Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet. a platoului contactelor.scotand pe rand fiecare fisa de la bujie si apropiind-o de masa motorului.Constatarea defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate. De asemenea. Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor. lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.dupa dezoxidarea lor.peria si arcul ei defecte. Motorul functioneaza neregulat(intrerupe).desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte. -s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic.dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului.scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita.pentru ca: -clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe. De altfel.001-0.datorita cauzelor: -Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte. Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei. Remedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte.sau cu lampa de control la fiecare element de in parte.alimentarea cu energie electrica este buna). controlul elementelor de inalta tensiune(in afara bujiilor)poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si verificata la masa motorului:la scanteie coresopunzatoare pot fi bujiile defecte.bujii necoraspunzatoare (ancrasate. Controlul se poate face succesiv la elemenetele componente cu ajutorul lampii de neon de 12V. Se mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.Daca este buna scanteia.succesiv cu masa(daca se aprinde exista defectiune).manual.Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.distanta prea mare intre lamele rotorului si plotii capacului distribuitorului.002A).bujia nu a lucrat.inlocuirea elementelor defecte(condensator.pot fi defecte bujiile. iar culoarea albastru-violet. -Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului).la bujii defecte.lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12mm. 25 .se controleaza intensitaea si culoarea scanteii.elemente de deparazitare defecte.in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat.Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti.a bucsei sau a arborelui ruptorului.daca este rece.uneori numai a pierii si arcului.capac fisurat sau spart.cu electrozi topiti sau la distanta necoraspunzatoare).refacerea regaturilor de la borna.bobina de inductie defecta se inlocuieste.conducte.pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (0.reglarea contactelor ruptorului. Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau scurtcircuitate.inlocuirea rotorului distribuitor sau a capacului.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoarea tipului de motor(bujia care a functionat corect are electrozii curati. motorul nu-si modifica mersul. -Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobinei de inductie conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate.bobine de inductie).de culoare rosie-caramizie).oxidarea lor.

a electroziilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere.se inlocuieste componentele respectiv. -functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans. Repararea instalatiei de aprindere: 26 .capac distribuitor.prea slab. -arcul lamelor al contactului mobil. condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a bujiilor. -distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor. Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansului initial prea mic.bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor.cea ce face ca arderea sa fie incompleta: -bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie.iar cea defecta se inlocuieste. -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat) -slabirii unor borne de legatura. -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului.sau functionarea cu intreruperi a motorului. Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor si a bujiei in cauza.Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic. Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere. -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceeia ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor. Disfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab. -bobina de inductie defecta.2.de generatorul de semnal sau chiar de calculator.care nu se pot repara de cat in ateliere electronice speciale. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie.precum si nerealizarea dinamici in diversele viteze sunt legate de captorul de turatie nr.1 de depresiunea a generatorului de semnal sau calculatorului. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii.Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune.a contactelor ruptorului. In toate aceste cazuri. -condensator strapuns. Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr.contacte ruptor. Defectiunile in exploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi a motorului. -distantei prea mari a contactelor ruptorului. Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor.

care se admite de 0.la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul. Defectele provin.forta de apasare trebuie sa fie de 300-400N. Daca nu licareste lampa.la conectarea contactului cu cheia.05mm.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.iar bataia radiara.din supraincalzire infasurarilor. Verificarea si repararea distribuitorului.Dupa demontarea de pe motor.daca nu corespunde se inlocuieste.la curent alternativ de 220V.daca e uzat se inlocuieste.pentru a nu exista scurtcircuit. De asemenea.daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator.cu un aparat special-capacimetru. -Se verifica starea de uzura a camelor.arsuri).iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer.exista intreruperi interioare. Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.se curata elementele componente.maxim 2 grade.in general. Se controleaza starea pintelului cu un sablon.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare.Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta. Arborele incovoiat se indreapta la presa. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel: Verificarea bobinei de inductie.01-0.Bucsa cu came uzata se inlocuieste.ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul.pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.pe stand special sau pe tester electronic.1mm.care nu trebuie sa fie higroscopica. Dupa reparare.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. -Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata. Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita.strapungeri.in deosebii cea primara.joc in bucse admis 0.iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0. La cele demontabile. -Se controleza arborele ruptorului.5mm se inlocuieste cu altele din Wolfram sau platina cu iridiu. -Contactele trebuie sa calce concentric.verificand sa nu aiba bataie peste 0.al bucsei came si al arborelui.Incercarea se face cu un curent de 1-1. Se poate masura capacitatea.fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.05mm Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie. 27 . Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor.se inlocuieste. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate. Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V.pe toate suprafata.5A.Condensatorul defect se inlocuieste.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri.

iar daca lamela este arsa. Orice element necorespunzator se inlocuieste. Daca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul.5mm. Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.Rotorul trebuie sa in buna stare.pentru verificare si reglare finala.in caz contrar se inlocuiesc. 28 .Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25kV.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe. Dupa repararea elementelor instalatiei.lamela sa aiba lungimea corespunzatoare. se inlocuieste rotorul.2-0.in arcul periei sa aiba elasticitatea necesara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful