Instalatia de Aprindere

1

Destinatia si partile componente: Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujilei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fii: -instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse. Ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii; -instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare; -instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice; La motoarele de automobile se utilizeaza instalatie de aprindere cu baterie de acumlatoare Formata din:bateria de acumlatoare,ca sursa de curent,indicatorul de curent ,contactul cu cheia,bobina de inductie,cu infasurarea primara si infasurarea secundara,conductorul se joaca tensiune(care face legatura intre elementele circuitului primar),ruptorul-distribuitorul care cuprinde:contactele,bucsa cu came,condensatorul si distribuitorul cu rotorul, alimentat de fisa centrala(conductorul de inalta tensiune),fisele bujiilor si bujiile.

2

3 .

indicand prin aceasta ca generatorul incarca bateria de acumulatoare.Constructia elementelor componenete ale instalatiei de aprindere: Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului. aceste instalatii au si un releu de legatura cu generatorul de curent(alternatorul)care stinge becul dupa pornirea motorului. Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin demaror).precum si ati consumator si ai echipamentului electric. avand miezul sprijinit pe steatit (material plastic).7-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare. Unele bobine au carcasa metalica capsulata.avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune.care se scurtcircuiteaza la pornirea prin releul contactului de pornire. De mentionat ca bornele ale infasurari primale sunt notate cu (+).in pozitia a doua .peste infasurarea secundara formata din 15000-20000 spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de 0. Bobina este inchisa in carcasa de eponita(corpul si capacul cacasei fiind asamblate prin suruburi).Este sub forma unui dispozitiv.iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material bituminos.la intrarea curentului in bobina.este un ampermetru legat in serie in circuit.datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator. Capetele infasurarii primare se leaga la bornele.in locul ampermetrului sau voltmetrului.001A in cea secundara. se utilizeaza voltmetrul. cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori.formata din 200-300 spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0.fata de 0.se monteaza in serie un variator in interioru sau exteriorul bobinei de inductie.Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna.prevazut cu borne.alimenteaza demarorul pentru pornire cheia libera revine automat in prima pozitie. bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator.infasurarea primara. Indicatorul de curent.primit de la bateria de acumulatoare.aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii.iar in interior se gaseste ulei de transformator pentru racirea infasurarilor.fiind puse in legatura cu sursa de curent (prin contactul cu cheie)si contactele ruptorului. la unele bobine de inductie.care la contectarea contactului cu cheie.in curent de inalta tensiune. Pentru preintampinarea supraincalzirii primale la turatii mici ale motorului. Se compune din:suportul.avand borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric.curentul de la 4 .numai in momentul rasucirii cheii de contact. la instalatiile vechi.capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica. Bobina de inductie functioneaza pe principul unui autotransformator.1mm.07-0. Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V.avand in vedere valoare curentului care trece prin infasurarea primara de 3-4A.miezul magnetic.la instalatiile moderne.si cu (-) la iesirea din bobina.in prima pozitie.Infasurarea secundara are un capat legat la inlatirarea primara si altul la borna. Unele instalatii folosesc.care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare.un bec de control (colorat in rosu sau verde).se aprinde si indica existenta curentului pe circuit. Functionarea bobinei de inductie:cand contactul cu chei este conectat.in timpul functionarii motorului.Voltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric.

care inmagazineaza curentul de autoinductie la intreruperea contactelor si-l reda in circuitul 5 . Dar liniile de forta ale campului magnetic vor intersecta si infasurarea primara. Cand se deschid contactele ruptorului. Anihilarea fenomenului se realizeaza cu ajutorul unui condensator de 0.capabila sa dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant.Curentul din infasurarea primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare.avand acelasi sens.curentul in circuitul primar scade la zero.Acesta provoaca si un arc electric intre contactele ruptorului.27 uF.oxidandu-le si uzandu-le rapid.care reduce viteza de crestere a curentului din infasurarea primara la inchiderea contactelor ruptorului(avand sens invers) iar la deschidere.dand nastere la un curent de autoinductie de circa 100V.iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000 V.25-0.franeaza viteza de scadere.baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa.

alimenteaza capacul distribuitorul de ebonita. Constructia si functionarea ruptor-distribuitorului:pe corpul este montata borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de acumulatoare).iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri. care-l distribuie 6 .primar la refacerea lor.este montat condensatorul. iar contactele ruptorului sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul.iar in paralel cu contactele.Aceste contacte sunt deschise periodic de catre bucsa cu came. In momentul intreruperii contactelor in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune.prin plotul central(prin bonz sau alama).pentru a amplifica inductia. curentul este transmis la peria de carbune( cu arcul sau). Ruptor distribuitor este un asamblu format din ruptor si distribuitor cu rolul distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere.in ordinea de aprindere prestabilita.al caror numar corespunde numarului de cilindri. la rotorul( din ebonita cu lamela de alama). care printr-o fisa centrala (conductor).

astfel incat curentul de inalta tensiune este distribuit sub forma unui arc electric.De unghiul de inchidere a contactelor (unghi Dwell) depinde cresterea valorii curentului in circuitul primar al bobinei de inductie. pentru buna functionare a motorului.Capacul se fixeaza pe corpul ruptorului cu elemele. turatia este pe jumatatefata de cea a arborelei cotit la motoarele in patru timpi si egala la motoarele in doi timpi.La motoarele cu turatia mare. este bine determinata 0. acest unghi de inchidere a contactelor fiind redus. Sincronizarea turatiei bucsei cu came si a rotor-distribuitorului se face prin montarea lor pe acelasi arbore al ruptor-distribuitorului care primeste miscarea de la pinionului de antrenare.54 mm. Pentru aceasta. pentru a mari timpul de inchidere. Contactul mobil este apasat pe contactul fix de catre o lamela elastica in perioadele inchiderii. cu ajutorul unui surub montat in orificiul oval al suportului acestuia. Camele bucsei deschid contactul mobil prin pintenul izolatfixat pe el. Deschiderea contactelor se face prin modificarea continua a avansului. Intre lamele rotorului si plotii laterali exista o distanta de 0.2-0. in momentul inchiderii de catre cama. se foloseste sistemul cu ruptoare duble. se masoara cu lamele de interstitii si se regleaza prin pozitionarea contactului fix. ruptor-distribuitorul se fixeaza pe motor intr-o pozitie care sa asigure un avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face in functie de sarcina motorului).4-0.6 mm. Distanta dintre contacte. angrenat cu roata dintata elicoidala de pe arborele cu came.prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii. 7 .

8 .

articulata cu platoul ruptorului. Capsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta.El intra in actiune.La deschiderea partionara a clapetei.-Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi. La o anumita turatie.La deschiderea clapetei. contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came.depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic asigura avans maxim.pe arborele ruptorului. care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate. asigurand un avans la deschidere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare. in sensul de rotatie. Functionarea regulatorului avansului vacuumatic este in limitele depresiunii de 0. El intra in actiune. In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune universale. Variatia avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor.45 bar.asigurand un avans de 2-12grade RAC. Condensatorul este format din doua armaturi metalice(folii de staniu). -Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior. in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta.functioneaza in pozitie intermediara.izolate intre ele 9 .regulatorul de avans vacuumatic asigura si curatirea contactelor in timpul functionarii.in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal) Cand clapeta este inchisa.depresiunea este redusa si regulatorul vacuumatic nu lucreaza.rotund platoul in sens invers. De asemenea.2-0. stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came.

prea lung va fi lovit de piston). deci o scamteie care aprinde amestecul carburant.M22.Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare termica.Capacitatea anihileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie. Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a automobilelor).5-0.piulita(pentru fixarea terminatiei fisei).cu hartie de condenzator.garniturile de etansare. Filetul bujiei poate fi M14.pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor.corpul electrodului central.infasurate in forma de sul. Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic.care se pune la masa.Scara valori termice este cuprinsa intre 145 si 260. circuitul se inchide sub unui arc electric.o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului.corpul metalic.7 mm. Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de 0. Valoarea termica a bujiei este timpul in secunde.cand se deschid si pot conduce la formarea de arc electric.iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca calamina.M18. Functionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul central si inchiderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi.bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu valoare termica mai mica).Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura metalo-plastica.la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil.electrodul lateral. Bujia are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant. Din acest punct de vedere. 10 .Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului.protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor.

L(pentru filet lung).condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie.prin fisa centrala.pentru aprinderea amestecului carburant si deci buna functionarea motorului.care.in W).Ele au sectiune mai mare.Capetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci.unde rotorul il repartizeaza prin plotii lateralii la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului. Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multifilar cu izolatie din material plastic) fac legatura intre elementele circuitul primar.pe care-l va reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea deschidere. La Oltcit se folosesc bujii cu filet lung. Fazele se repeta.astfel:14LP24.deci.5 si 4 metru. Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare.dar izolatia din material plastic mai groasa.metrupatrat utilizearea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor.15mm. fabricate la Sinterom Cluj-Napoca.Bujiile romanesti.sunt tot din cupru litat.P(pentru bujii cu izolatorul ci cioc proeminent-bujii termoelastice).Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta valoare de maror. sunt simbolizate tinand cont de caracteristicile lor: N (pentru filet normal). Instalatii electronice de aprindere: La motoarele de turatie mare. Celelalte circuite au sectiuni cuprinse intre 0. Lautoturismul Logan se recomanda bujiile RFN57LY.capabil sa asigura pornirea. 11 .este trimis la distribuitor.14CLP24 sau 14CLP27 pentru Oltcit Club si 14CLP27 pentru Oltcit Special.pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea. Pentru Dacia1310.curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului.Filetele cele mai uzoale sunt M14x1.Capetele lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc protectoare.asigurand scanteile la bujii.Montarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2la Dacia1310).evitanduse preaprinderile.la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde. se intrerupe curentul primar.se deschid contactele si. Functionarea instalatiei de aprindere:la inchiderea contactului cu cheia.capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei.corespunzatoare vechii simbolizari de M14-225 si respectiv M14-225P(pentru pornirea mai usoara a motorului pe timp rece).se utilizeaza bujii 14N18 sau 14NP18. Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala).sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inchidere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge valori care sa asigure un flux magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata optine o tensiune inalta.iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000V.precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si bujii.tot bujii calde se vor folosi si pentru motoarele uzate.precum si in localitati aglomerate.25mm si M18x1.

datorita arderilor complete ale amestecului carburant. iar intre doua captoare exista un decalaj captorul de depresiune. aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie.25-0. mai ales mai timp rece. captorul este calat inainte de PME. care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 12V ce va induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor.6. 12 .Preintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere. se atenueaza uzura contactelor.sau cu elemente semiconductoare si condensatoare. ceea ce duce la o valoare mare a tensiunii in secundar. Componentele instalatiei sunt prezentate in figura 9.Acestea pot fi.5-4 A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil. care pe baza informatiilor primite. ce nu mai depinde de turatia motorului. calculatorul contine un microprocesor. Fata de instalatiei obisnuite.cu tranzistoare.avand ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric).iar motorul functioneaza mai bine.dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea. cuprinde: captori de turatii.5A fata de 3. care transmite informatia despre valori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de avans de 10grade (priza captorului este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului). care detecteaza trecerea plotului metalic de pe volantul. calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina motorului. datorita tensiunii inalte din secundar. care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator. Avantajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie. datorita curentului de valoare foarte mica din circuitul primar(0.

13 .

plotul metalic trecand pe sub captorul.cu arderea completa a combustibilului.cu o mare diversitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii.daca plotul nu trece in timp de 0.Prin inductia electromagnetica ia nastere in cele doua infasurari secundare ale bobine. In figura 9.bobina secundara alimenteaza.borna de by-pass.Acesta fiind conectat la calculatorul ECM.este conectata la masa distribuitorului.De remarcat ca bobina alimenteaza prin fisele bujiile cilindrilor simultan.producand scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului. pentru a nu se distruge calculatorul.produce impulsuri electromagnetice. Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe chiulasa.presiunea atmosferica si sarcina motorului. care informand calculatorul. mentine un avans se modifica datorita captorului. un curent de inalta tensiune (28-30KV) care alimenteaza de bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei.La pornire.dispozitivul de temporizare intrerupe automat alimentarea bobinei de inductie. de asemenea.Functionare.pozitia arborelui cotit.in timpul functionarii motorului.5-2s pe sub cele doua captoare.antrenarea arborelui otit dce catre demaror cu turatia redusa. Instalatia de aprindere electronica EST asigura motorului o buna functionare.Borna semnalului de referinta joasa.datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii.alimenteaza bujiile. Curentul de la baterie(12V)trece prin infasurarea primara dubla a bobinii de inductie.la turatia motorului de cca 400 rot/min. a caror terminale sunt conectate la calculator.controleaza avansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit.temperatura motorului.in aceiasi timp de functionare ai motorului.simultan bujiile cilindrilor prin fisele.determina momentul optim de declansare a scanteii in raport cu punctele de avans maxim.Borna de la ECM declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune 28000V.La oprirea motorului. Functionare:Bateria de acumulatoare alimenteaza cu energie electrica bobina de inductie si calculatorul ECM.Inductia electromagnetica de la joasa de inalta tensiune se produce la comanda calculatorului.Acesta se monteaza pe carterul 14 . asigura comutarea controlului avansului de la modul ECM.In felul acesta se respecta ordinea de functionare a motorului 1-3-4-2.rotinduse o data cu axul distribuitorului. Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice.Scanteia se produce in intervalul de timp in care plotul parcurge spatiul dintre cele doua captoare de turatie.in functie de semnalul captorului de pozitie a arborelui cotit. Functionare:ruptorul electromagnetic.protejand-o astfel de mentinerea ei prelungita sub tensiune.care prin distribuitorul. Calculatorul ECM controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie. Este interzisa deconectarea bateriei de acumlatoare.7b este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si Seat.

15 .Din acest moment incepe comanda calculatorului pentru fiecare ciclu motor.cea ce indica pozitia de referinta a arborelui cotit pentru cilindrii.ambreiajului si are rolul de a repera pozitia de celor doi dinti lipsa de pe coroana dintata a volantului.in functie de parametri: timpul de injectie a benzinei.momentul injectiei si avansul la aprindere.

16 .

Astfel se asigura o deparazitare electrica buna. -se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie.de culoare albastra).Fiecare bobina de inductie compacta este conectata la ECM.iar mantaua de protectie din mase plastice cu continut din silicon. Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare.cu un dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie 400-600N. O alta varianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie individuala pentru fiecare bujie.Avantajul acestei instalatii de aprindere costa in faptul ca are o constructie simpla. -se verifica jocul arborelui de la ruptor. -se regleaza distanta dintre contacte la 0.asigura intreruperea lui periodic.jocul radial este0.in proportie de circa 15la suta. Varianta asemanatoare. 17 . -se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic. fiind comandat de catre ECM. Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor.dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme Kia.ca urmarea modificarii avansului la aprindere.iar inductia de circuitul secundar asigura tensiunea inalta de 28-30KV de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant.fie prin incarcarea-descarcarea cu un curent de 220V(scanteia trebuie sa fie puternica.in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului. Se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele.De remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot folosii bujii cu 2-3 electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica.care.pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza.dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere.1mm).se elimina o serie de subansable(ruptor-distribuitor si bobina separate).In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie. cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.defectele in exploatare si repararea instalatiei de aprindere: Intretinerea instalatiei de aprindere: Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc. avand miezul confectionat din fibra de sticla inpregnata cu carbune. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului. montat in orificiul oval al suportului. Fisele de legatura dintre capacul distribuitorului si bujii sunt de constructie speciala.40-0.redandu-le formele initiale.daca prezinta oxidari sau uzuri se curata cu hirtie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina. -se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis 0.60mm prin deplasarea suportului contactului fix(cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima).2mm duce la inrautatirea functionarii motorului. -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil. -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil. Intretinerea.incat bobina de inductie incorporeaza si distribuitorul intr-un asamblu compact cu distributie stationara fara elemente in miscare.instalatiei de aprindere.cu ajutorul unui surub de reglaj.Circuitul primar al fiecarei bobine.

a periei si arcului.a clemelor de fixare.aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment(la deschiderea contactelor).a ploturilor.iar in final sa se suprapuna. Verificarea punerii la punct a aprinderii.Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului.dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza.pornind de la tiratie de ralant.fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct. verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului)si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.la turatia de 1000rot/min si la cea corespunzatoare putere economice.pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide contactele.avansul vacuumatic este de 2.care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii.7bar. Avansului se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie. 18 .cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului.oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale.daca membrana este fisurata.reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix. -se roteste corpul ruptorului.Initial.35-0. se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuitorului. In general. De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stan special. Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice.5-15grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.

verificarea fixarii papucilor de legature de conductoarele de joasa tensiune.1-4-3-2la Oltcit club.la Oltcit club de 10grade. -Pe automobil.se verifica avansul de aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 20-25km/h pentru autocamioane si 30-40km/h pentru autoturisme.si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens(avansul la aprindere la Dacia1310 este de 0-2 grade.la Aro-240 de 8grade.se mareste avansul.1-2-4-3laAro.a piesei terminale si a mansionului de 19 . Ordinea de functionmare a motorului este de :1-3-4-2la Daci1310 si Logan.iar fisele se racordeaza la bujii in ordinea de functionare a motorului.la Logan la turatia de ralanti este de 4-8grade.se apasa brusc pe acceleratie pana la 50-60km/h si daca motorul da detonatii slabe. -Se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului.iar la detonatii puternice se micsoreaza Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple.

sub forma unor curbe.in functie de parametrii ceruti componentelor. Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie.a doua semiunda trebuie sa fie 1/2-1/3 din valoarea primei unde.indicate de documentatia testerului.folosind intreruperea contactelor ruptorului manual.bujia nu este corespunzatoare.Rezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul.iar cel de deschidere al camei.Celelalte curbe indica diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune(tensiunii de strapungere dintre electrozii bujiei).daca prezinta intrerupari sau scurgeri intre izolatie si corp.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor.citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile.pentru corecta ei functionare.in functie de tipul bobinei). In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice. In figura 9.la ralanti si la diverse turatii.urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastru si continua).reglarte si verificare a functionarii.functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii. 20 .starii de fixare a bobinei pe motor. Bujia necesita de curatire.cauciuc pentru fisa centrala.12 se prezinta modul de control al unghiului Dwel(de inchiderea camelor). Acesta este corect la o valoare de inchidere.cu osciloscopul electronic. Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere. In oscilograma din figura 9.11 se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie(17-22kV. Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise.Verificarea se face cu motorul incalzit.

de asemenea. 21 .iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.cu aer comprimat.dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere pentru a evita caderile de tensiune.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator.se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui. deoarece se poate arde bobina de inductie.pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere.contrar. Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi. -Nu se vor folosi bujii de alte valoare termica decat cea indicata sau echivalenta.14 unde elipsa si dreapta 1-2 trebuie sa se incadreze in valorile indicate .bujiile se inlocuiesc.pornirea este greoaie. Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.se vor acoperii partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic.se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact.in functie de capacitatea lui. -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf. -Buna functionarea este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-14V). La verificarea.rupturi sau inbatraniri ale izolatiei.13.protectoare.iar piesele terminale de racordare sa nu aibe oxidari sau portiuni arse. Verificarea condensatorului este prezentata in figura 9.Diagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura9. Conductoarele de inalta tensiune trebuie sa nu aiba crapaturi.nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumului exagerat de combustibil.ceea ce indica buna functionarea a motorului. Bornele bateriei si conductoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un start subtire de unsoare consistenta .iar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa. -Cand se face reglarea ruptorului. Dupa 15000-20000 km. -Cand se spala motorul cu apa sau detergentii. Nu se vor folosi reductii la bujii.mansoanele de protectie fiind in stare buna.iar culoarea rosie-caramizie.

22 .

-controlul captorului de depresiune.2bar.de asemenea pe testere speciale. -functionalitatea calculatorului este controlata cu aparataj special si necesita operatii deosebite. La generatorul de semnal se poate verifica si inelul magnetic fata de reperul lui. Se pot face pe autoturism:verificarea conexiunilor.5-2V cand platoul de volant nu este sub captor si 5-7V cand platoul este sub captor.urmarind scanteia la bujie.tensiunea trebuie fie 0.Instalatiile de aprindere electronice necesita o serie de oparatii specifice.acul voltmetrului trebuie sa devieze la o valoare de depresiune de circa0. -verificarea blocului de comanda.cu voltmetrul montat intre bornele cu motorul la ralanti.prin rotirea manuala a arborelui cotit.prin debransarea conductoarelor de legatura cu calculatorul si montarea unui voltmetru.daca acesta nu este corasopun- 23 .Dupa pornirea motorului si mentinerea la o turatie de 1000 rot/min.functionalitatea generatorului de semnal si a blocului de comanda prin efectele finale(scantei la bujii)intreruparea conductoarelor de legatura.la accelerarea partiala a motorului.ca si generatorul de semnal se face. -controlul captoarelor de turatie.inplus fata de componentele comune si anume.

bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa.capac si rotor distribuitor.fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor.bruscarea blocului de comanda evitarea imbacsirii inelului magnetic cu particule metalice.inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie.circuitul integral defect.se inlocuieste inelul(defect sau desprins). 24 .bobina de inductie.zatoare pot fi semnalate defecte ca:nealimentarea bornei cu energie electrica.care pot duce la deterioarea circuitului integrat.prin conectarea unui pol la masa. acesta se refac. -scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie.conexiunea la masa automobilului intrerupta.fisele de bujii-montarea conectata a celor inversate.indicator de curent.rezistenta aditionala intrerupta. ruptor).contactde cheie.scurtcircuitari la masa.daca deviatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate.fisurarea izolatorului). -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat. Motorul se opreste din motivele: -Defectiunii in circuitul primar:slabirea conductoarelor sau pieselor terminbale de legatura a elementelor componenete(baterie.dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia defectiunii. -condensator strapuns.lampa se stinge.perie uzata sau arcul ei dereglat.dar uneori a dereglarilor.bujii).iar celalat.electrozii topiti sau dereglati.slabirea sau ruperea conductoarelor electrice. Verificarea se face cu lampa de control. Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent.precum si scurtcircuitarea lor la masa.se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptoruluicare se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse. avansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor.rotor spart sau lamela carbonizata). -bujii defecte(ancrasate.Daca sunt intreruperi pe circuit. condensator strapuns.capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri. Defectele in exploatare ale instalatiei de aprindere: Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului. Alte cauze: -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor. La conectarea conductoarelor. Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor.datorite urmatoarelor cauze: -desfacerea. Motorul nu porneste.succesiv la elementele de verificat.arse sau dereglate.arc slabit al contactului mobil.ploti carbonizati.la oprirea sau functionarea neregulata.indepartarea scurtcircuitelor.scurtcircuitari intre conductoare. De asemenea.nu se vor face inversari la bornele respective.electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie. -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa. -contactele ruptorului oxidate. -punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata.contacte oxidate sau dereglate la rupror.

conducte.elemente de deparazitare defecte. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte.se controleaza intensitaea si culoarea scanteii. 25 .Constatarea defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate.002A).distanta prea mare intre lamele rotorului si plotii capacului distribuitorului.succesiv cu masa(daca se aprinde exista defectiune). Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet.manual.pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (0.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoarea tipului de motor(bujia care a functionat corect are electrozii curati.daca este rece.refacerea regaturilor de la borna.scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita. -Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobinei de inductie conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate. -Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului). a platoului contactelor.a bucsei sau a arborelui ruptorului.reglarea contactelor ruptorului.Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc.alimentarea cu energie electrica este buna).pot fi defecte bujiile. Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei.capac fisurat sau spart.cu electrozi topiti sau la distanta necoraspunzatoare). controlul elementelor de inalta tensiune(in afara bujiilor)poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si verificata la masa motorului:la scanteie coresopunzatoare pot fi bujiile defecte.bujia nu a lucrat. Se mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului.inlocuirea rotorului distribuitor sau a capacului.bujii necoraspunzatoare (ancrasate.peria si arcul ei defecte. lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.de culoare rosie-caramizie). Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau scurtcircuitate. Remedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte.Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti.dupa dezoxidarea lor.bobine de inductie).Daca este buna scanteia.oxidarea lor.sau cu lampa de control la fiecare element de in parte. motorul nu-si modifica mersul.lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12mm. -s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic.desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte.in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat.la bujii defecte.uneori numai a pierii si arcului. Controlul se poate face succesiv la elemenetele componente cu ajutorul lampii de neon de 12V. De asemenea.scotand pe rand fiecare fisa de la bujie si apropiind-o de masa motorului.pentru ca: -clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe.datorita cauzelor: -Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte. Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor. iar culoarea albastru-violet.001-0.bobina de inductie defecta se inlocuieste.inlocuirea elementelor defecte(condensator. Motorul functioneaza neregulat(intrerupe). De altfel.

-functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans.cea ce face ca arderea sa fie incompleta: -bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.care nu se pot repara de cat in ateliere electronice speciale.capac distribuitor. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii. Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere. Repararea instalatiei de aprindere: 26 . -arcul lamelor al contactului mobil.prea slab. -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat) -slabirii unor borne de legatura.2.precum si nerealizarea dinamici in diversele viteze sunt legate de captorul de turatie nr. Disfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab.a contactelor ruptorului. Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansului initial prea mic.iar cea defecta se inlocuieste. In toate aceste cazuri. Defectiunile in exploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi a motorului.sau functionarea cu intreruperi a motorului.contacte ruptor. -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceeia ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor.strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie. Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor. -bobina de inductie defecta.bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor. -distantei prea mari a contactelor ruptorului.1 de depresiunea a generatorului de semnal sau calculatorului.Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.a electroziilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie. -condensator strapuns. -distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor. Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere.de generatorul de semnal sau chiar de calculator.se inlocuieste componentele respectiv. -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului. Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor si a bujiei in cauza. condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a bujiilor.Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune.

verificand sa nu aiba bataie peste 0.Dupa demontarea de pe motor. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0. Daca nu licareste lampa.05mm.joc in bucse admis 0. -Contactele trebuie sa calce concentric. Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.in deosebii cea primara. De asemenea.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.care se admite de 0.care nu trebuie sa fie higroscopica. -Se verifica starea de uzura a camelor. Se poate masura capacitatea.in general.forta de apasare trebuie sa fie de 300-400N.din supraincalzire infasurarilor. 27 .daca nu corespunde se inlocuieste.1mm. La cele demontabile. Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita.al bucsei came si al arborelui.la conectarea contactului cu cheia.Condensatorul defect se inlocuieste.fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.maxim 2 grade.la curent alternativ de 220V.01-0.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri.pe stand special sau pe tester electronic.se curata elementele componente.Bucsa cu came uzata se inlocuieste. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor.daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator.Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta.arsuri).exista intreruperi interioare. Dupa reparare. Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste.ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate.cu un aparat special-capacimetru.strapungeri. Defectele provin.iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer.pentru a nu exista scurtcircuit.Incercarea se face cu un curent de 1-1.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare. Arborele incovoiat se indreapta la presa.5mm se inlocuieste cu altele din Wolfram sau platina cu iridiu. -Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata.se inlocuieste.05mm Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie.pe toate suprafata. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V. Verificarea si repararea distribuitorului.iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel: Verificarea bobinei de inductie.pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata.daca e uzat se inlocuieste. -Se controleza arborele ruptorului.la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul. Se controleaza starea pintelului cu un sablon.iar bataia radiara.5A.

Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.in caz contrar se inlocuiesc.Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25kV. Orice element necorespunzator se inlocuieste.lamela sa aiba lungimea corespunzatoare.pentru verificare si reglare finala. Daca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul. se inlocuieste rotorul. Dupa repararea elementelor instalatiei.5mm.Rotorul trebuie sa in buna stare.in arcul periei sa aiba elasticitatea necesara.2-0. 28 .se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe.iar daca lamela este arsa.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful