Instalatia de Aprindere

1

Destinatia si partile componente: Instalatia de aprindere are rolul de a produce scanteia electrica,prin obtinerea unei tensiuni inalte intre electrozii bujilei,capabila sa aprinda amestecul carburant format din benzina si aer. Instalatiile de aprindere pot fii: -instalatie de aprindere cu magnetou,care nu se mai foloseste la automobile,fiind utilizata mai mult la motorete,motociclete si la unele automobile de curse. Ea este formata din magnetou(ca sursa de curent joasa si inalta tensiune) si fise care distribuie curentul de inalta tensiune la bujii; -instalatii de aprindere cu baterie de acumlatoare; -instalatii de aprindere electronice; -instalatii de aprindere electrostatice; La motoarele de automobile se utilizeaza instalatie de aprindere cu baterie de acumlatoare Formata din:bateria de acumlatoare,ca sursa de curent,indicatorul de curent ,contactul cu cheia,bobina de inductie,cu infasurarea primara si infasurarea secundara,conductorul se joaca tensiune(care face legatura intre elementele circuitului primar),ruptorul-distribuitorul care cuprinde:contactele,bucsa cu came,condensatorul si distribuitorul cu rotorul, alimentat de fisa centrala(conductorul de inalta tensiune),fisele bujiilor si bujiile.

2

3 .

datorita unei mai bune fidelitati a indicarii starii bateriei si a incarcarii ei de catre generator.in curent de inalta tensiune.Infasurarea secundara are un capat legat la inlatirarea primara si altul la borna. bobinata pe miez in mai multe straturi izolate intre ele cu hartie de transformator.Voltmetrul se leaga in paralel cu circuitul electric.1mm. la unele bobine de inductie.iar in interior se gaseste ulei de transformator pentru racirea infasurarilor. De mentionat ca bornele ale infasurari primale sunt notate cu (+).miezul magnetic.la intrarea curentului in bobina.in locul ampermetrului sau voltmetrului.in pozitia a doua .peste infasurarea secundara formata din 15000-20000 spire de sarma de cupru emailat cu diametrul de 0.precum si ati consumator si ai echipamentului electric.care se scurtcircuiteaza la pornirea prin releul contactului de pornire.07-0.care se alimenteaza de la bateria de acumulatoare.alimenteaza demarorul pentru pornire cheia libera revine automat in prima pozitie.Se bobineaza infasurarea primara peste cea secundara pentru ca racirea sa fie mai buna.fiind puse in legatura cu sursa de curent (prin contactul cu cheie)si contactele ruptorului.Constructia elementelor componenete ale instalatiei de aprindere: Bateria de acumlatoare este sursa care furnizeaza curent continuu de pornire a motorului. Unele instalatii folosesc. Instalatiile electrice ale automobilelor utilizeaza baterii de acumulatoare acide cu placi de plumb de 12 V.este un ampermetru legat in serie in circuit.se aprinde si indica existenta curentului pe circuit. Contactul de cheie are rol de a alimenta circuitul de aprindere si de pornire (prin demaror).avand in vedere valoare curentului care trece prin infasurarea primara de 3-4A. Bobina este inchisa in carcasa de eponita(corpul si capacul cacasei fiind asamblate prin suruburi).curentul de la 4 . Capetele infasurarii primare se leaga la bornele.in timpul functionarii motorului.un bec de control (colorat in rosu sau verde).001A in cea secundara.iar izolatia bobinajului fata de carcasa se face cu material bituminos.la instalatiile moderne.numai in momentul rasucirii cheii de contact.infasurarea primara.aceasta pentru a se corela sensul curentului cu cel al spirelor infasurarii. Se compune din:suportul.prevazut cu borne.in prima pozitie. Unele bobine au carcasa metalica capsulata.si cu (-) la iesirea din bobina.formata din 200-300 spire din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0.capabil sa strapunga spatiul dintre electrozii bujiiei pentru a obtine scanteia electrica.Este sub forma unui dispozitiv.indicand prin aceasta ca generatorul incarca bateria de acumulatoare. la instalatiile vechi. Bobina de inductie functioneaza pe principul unui autotransformator. Pentru preintampinarea supraincalzirii primale la turatii mici ale motorului.se monteaza in serie un variator in interioru sau exteriorul bobinei de inductie.avand borna minus legata la masa(partea metalica a automobilului) si borna plus in circuitul electric. cat si pentru alimentarea instalatiei de aprindere si a celorlalti consumatori.avand rolul de a transforma curentul de joasa tensiune. aceste instalatii au si un releu de legatura cu generatorul de curent(alternatorul)care stinge becul dupa pornirea motorului.care la contectarea contactului cu cheie. se utilizeaza voltmetrul. avand miezul sprijinit pe steatit (material plastic).7-1mm asezate de mai multe straturi alternand cu hartie izolatoare. Functionarea bobinei de inductie:cand contactul cu chei este conectat.primit de la bateria de acumulatoare. Indicatorul de curent.fata de 0.

Acesta provoaca si un arc electric intre contactele ruptorului.dand nastere la un curent de autoinductie de circa 100V.Curentul din infasurarea primara atinge o valoare cu atat mai mare cu cat intervalul de timp dintre doua deschideri succesive ale contactelor ruptorului este mai mare.care inmagazineaza curentul de autoinductie la intreruperea contactelor si-l reda in circuitul 5 .25-0.franeaza viteza de scadere.curentul in circuitul primar scade la zero.care reduce viteza de crestere a curentului din infasurarea primara la inchiderea contactelor ruptorului(avand sens invers) iar la deschidere. Dar liniile de forta ale campului magnetic vor intersecta si infasurarea primara.avand acelasi sens.capabila sa dea scanteie electrica intre electrozii bujiei si sa aprinda amestecul carburant.oxidandu-le si uzandu-le rapid.iar in infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000 V.27 uF. Anihilarea fenomenului se realizeaza cu ajutorul unui condensator de 0.baterie trece prin infasurarea primara si se inchide circuitul primar prin contactele ruptorului la masa. Cand se deschid contactele ruptorului.

al caror numar corespunde numarului de cilindri.iar distribuitorul repartizeaza curentul de inalta tensiune la bujiile montate la cilindri.in ordinea de aprindere prestabilita.este montat condensatorul. Ruptor distribuitor este un asamblu format din ruptor si distribuitor cu rolul distincte: ruptorul intrerupe si contacteaza circuitul primar al instalatiei de aprindere. care-l distribuie 6 . Constructia si functionarea ruptor-distribuitorului:pe corpul este montata borna izolata 13 de alimentare cu curent de la bobina de inductie(primit de la bateria de acumulatoare).pentru a amplifica inductia.primar la refacerea lor. alimenteaza capacul distribuitorul de ebonita. la rotorul( din ebonita cu lamela de alama).prin plotul central(prin bonz sau alama).iar in paralel cu contactele. iar contactele ruptorului sunt sub forma unor pastile din wolfram pe suporturi montate pe platoul. In momentul intreruperii contactelor in bobina de inductie se induce curent de inalta tensiune. curentul este transmis la peria de carbune( cu arcul sau). care printr-o fisa centrala (conductor).Aceste contacte sunt deschise periodic de catre bucsa cu came.

2-0. Intre lamele rotorului si plotii laterali exista o distanta de 0. Deschiderea contactelor se face prin modificarea continua a avansului. se foloseste sistemul cu ruptoare duble. Sincronizarea turatiei bucsei cu came si a rotor-distribuitorului se face prin montarea lor pe acelasi arbore al ruptor-distribuitorului care primeste miscarea de la pinionului de antrenare. se masoara cu lamele de interstitii si se regleaza prin pozitionarea contactului fix. Pentru aceasta. Camele bucsei deschid contactul mobil prin pintenul izolatfixat pe el. astfel incat curentul de inalta tensiune este distribuit sub forma unui arc electric. turatia este pe jumatatefata de cea a arborelei cotit la motoarele in patru timpi si egala la motoarele in doi timpi.Capacul se fixeaza pe corpul ruptorului cu elemele.54 mm. pentru a mari timpul de inchidere.6 mm. cu ajutorul unui surub montat in orificiul oval al suportului acestuia. pentru buna functionare a motorului. 7 . este bine determinata 0. angrenat cu roata dintata elicoidala de pe arborele cu came. acest unghi de inchidere a contactelor fiind redus. ruptor-distribuitorul se fixeaza pe motor intr-o pozitie care sa asigure un avans vacuumatic prin depresiune (corectarea avansului se face in functie de sarcina motorului).prin plotii laterali (bornel laterale) si fise la bujii.De unghiul de inchidere a contactelor (unghi Dwell) depinde cresterea valorii curentului in circuitul primar al bobinei de inductie.4-0. Distanta dintre contacte. Contactul mobil este apasat pe contactul fix de catre o lamela elastica in perioadele inchiderii.La motoarele cu turatia mare. in momentul inchiderii de catre cama.

8 .

stifturi deplasandu-se in orificiile alungite ale flansei bucsei cu came.asigurand un avans de 2-12grade RAC.rotund platoul in sens invers.45 bar. asigurand un avans la deschidere contactelor cu ata mai mare cu cat turatia motorului este mai mare.-Regulatorul de avans centrifugal este format din doua greutati articulate pe o flansa cu doua stifturi. Condensatorul este format din doua armaturi metalice(folii de staniu).izolate intre ele 9 .El intra in actiune.functioneaza in pozitie intermediara. De asemenea.La deschiderea clapetei.regulatorul de avans vacuumatic asigura si curatirea contactelor in timpul functionarii. in sensul de rotatie. In prezent se folosesc regulatoare prin depresiune universale. care sunt solidarizate cu flansa bucsei cu came prin doua arcuri tarate. El intra in actiune.in functie de sarcina motorului (sub turatia minima de functionare a regulatorului centrifugal) Cand clapeta este inchisa.pe arborele ruptorului. contragreutatile se departeaza si rotesc bucsa cu came. Functionarea regulatorului avansului vacuumatic este in limitele depresiunii de 0. Capsula este in legatura cu galerie de admise (sub clapeta de acceleratie a carburatorului) printr-o conducta.La deschiderea partionara a clapetei. Variatia avansului este proportionala cu marimea greutatilor si cu forta arcurilor. La o anumita turatie. -Regulatorul de avans vacuumatic (prin depresiune) este format dintr-o capsula cu o membrana in interior. articulata cu platoul ruptorului.depresiunea este redusa si regulatorul vacuumatic nu lucreaza. in functie de sarcina motorului (sub capeta de acceleratie a carburatorului) printro conducta.depresiunea este mare si regulatorul vacuumatic asigura avans maxim.2-0.

M22. Filetul bujiei poate fi M14.infasurate in forma de sul.7 mm.M18.la cealalta armatura este lipita la un fir conductor care se racordeaza la contactul mobil.5-0. Intre electrozi exista o distanta reglabila (prin deplansarea electrodului lateral) de 0. Din acest punct de vedere.corpul electrodului central.Scara valori termice este cuprinsa intre 145 si 260. circuitul se inchide sub unui arc electric. deci o scamteie care aprinde amestecul carburant.corpul metalic.electrodul lateral.pana ajunge la temperatura de autocuratire a electrozilor. Valoarea termica a bujiei este timpul in secunde.Caracteristicile importante ale bujiei sunt dimensiune filetului si valoare termica.Etansarea bujiei cu locasul din chiulasa este asigurata de o garnitura metalo-plastica.Capacitatea anihileaza efectul autoinductie de la bobina de inductie.prea lung va fi lovit de piston).o armatura se leaga la carcasa metalica a condensatorului.care se pune la masa. Functionarea bujiei consta in trecerea curentului de inalta tensiune de la distribuitor prin fisa la electrodul central si inchiderea circuitului la electrodul lateral (de masa) intrucat curentul trebuie sa strapunga spatiul dintre electrozi.garniturile de etansare. Este formata din:electrodul central montat in izolatorul ceramic. Bujia are rol de a produce scanteia electrica pentru a aprinde amestecul carburant.bujiile pot fi reci(cele cu valoare termica mai mare)si calde (cu valoare termica mai mica).piulita(pentru fixarea terminatiei fisei).cu hartie de condenzator.protejand contactele impotriva oxidarii si uzarii lor.iar lungimea lui depinde deplasarea ei in locasul din chiulasa(prea scurt provoaca calamina. 10 .Bujiia calda are izolatorul electrodului central iesit in afara corpului.cand se deschid si pot conduce la formarea de arc electric. Bujia poate fi demontabila si nedemontabila(utilizata la marea majoritate a automobilelor).

La Oltcit se folosesc bujii cu filet lung.prin fisa centrala.Filetele cele mai uzoale sunt M14x1.in W).pe care-l va reda la refacerea contactelor ruptorului pentru ca inductia din infasurarea secundara sa fie mai puternica la urmatoarea deschidere.capabil sa asigura pornirea.la motoarele lente si cu raport de compresie scazut se recomanda bujii calde.sistemul clasic de aprindere nu este satisfacator deoarece timpul de inchidere a contactelor este foarte mic si curentul primar nu atinge valori care sa asigure un flux magnetic mare pentru ca infasurarea secundara sa se poata optine o tensiune inalta. Functionarea instalatiei de aprindere:la inchiderea contactului cu cheia.corespunzatoare vechii simbolizari de M14-225 si respectiv M14-225P(pentru pornirea mai usoara a motorului pe timp rece).L(pentru filet lung).este trimis la distribuitor.asigurand scanteile la bujii.curentul electric de la bateria de acumulatoare trece prin indicatorul curent si infasurarea primara a bobinei de inductie la contactul mobil si contactul fix al ruptorului.condensatorul inmagazineaza curentul de autoinductie.sunt tot din cupru litat. 11 .iar in bobina de inductie se induce un curent de inalta tensiune de 15000-25000V.pentru aprinderea amestecului carburant si deci buna functionarea motorului.evitanduse preaprinderile.Bujiile romanesti.metrupatrat utilizearea lor tinand seama de incarcarea circuitului(puterea consumatorilor. Celelalte circuite au sectiuni cuprinse intre 0.astfel:14LP24.tot bujii calde se vor folosi si pentru motoarele uzate.precum si in localitati aglomerate.pentru a se impiedica depunerile de ulei si calamina pe electrozii si deci poluarea.P(pentru bujii cu izolatorul ci cioc proeminent-bujii termoelastice).precum si dintre distribuitor(bornele laterale ale capacului)si bujii.14CLP24 sau 14CLP27 pentru Oltcit Club si 14CLP27 pentru Oltcit Special.Montarea lor la bujii se face ordinea de functionare a motorului(1-3-4-2la Dacia1310). sunt simbolizate tinand cont de caracteristicile lor: N (pentru filet normal).Capetele lor au terminatii de prindere pentru suruburi sau papuci.unde rotorul il repartizeaza prin plotii lateralii la fise si apoi la bujii in ordinea de functionare a motorului. Instalatii electronice de aprindere: La motoarele de turatie mare. Lautoturismul Logan se recomanda bujiile RFN57LY.Ele au sectiune mai mare.care. fabricate la Sinterom Cluj-Napoca.25mm si M18x1. Alegerea bujiilor se face dupa principiul:bujii reci pentru motoare cu raport de compresie si turatie mare. Conductoarele de joasa tensiune(din cupru multifilar cu izolatie din material plastic) fac legatura intre elementele circuitul primar.5 si 4 metru. Fazele se repeta.se utilizeaza bujii 14N18 sau 14NP18.dar izolatia din material plastic mai groasa. se intrerupe curentul primar.deci.capabila sa produca o scanteie puternica intre electrozii bujiei.15mm.se deschid contactele si.Cele care pleaca la bateria de acumulatoare au sectiune mare pentru transmiterea curentului de inalta valoare de maror. Pentru Dacia1310.Capetele lor au piese de terminatie pentru fixare si mansoane de cauciuc protectoare. Conductoarele de inalta tensiune(fisele)fac legatura intre bobina de inductie si borna centrala a capacului distribuitorului(fisa centrala).

ce nu mai depinde de turatia motorului. care transmite informatia despre valori depresiunii in tubulatura de admisie pentru realizarea unei corectii de avans de 10grade (priza captorului este legata printr-un tub sub clapeta de acceleratie a carburatorului). captorul este calat inainte de PME. datorita tensiunii inalte din secundar. iar intre doua captoare exista un decalaj captorul de depresiune. care detecteaza trecerea plotului metalic de pe volantul.5A fata de 3.Preintampinarea fenomenului se realizeaza cu instalatii electronice de aprindere. ceea ce duce la o valoare mare a tensiunii in secundar. Avantajele instalatiilor de aprindere electronice sunt multiple: se intrerupe brusc circuitul primar din bobina de inductie.cu tranzistoare.6. Componentele instalatiei sunt prezentate in figura 9. mai ales mai timp rece. cuprinde: captori de turatii. 12 . aceasta este posibil prin intermediu bobinei de inductie.Acestea pot fi. calculatorul contine un microprocesor.iar motorul functioneaza mai bine. care pe baza informatiilor primite.avand ruptoare mecanice sau cu impulsuri(ruptor electromagnetic sau fotoelectric). se atenueaza uzura contactelor. calculeaza momentul optim de producere scanteii in functie de turatia si sarcina motorului.5-4 A la aprinderea clasica) si deci numai necesita reglari repetate: micsoreaza consumul de combustibil.25-0. datorita curentului de valoare foarte mica din circuitul primar(0. care este alimentata de catre calculator de un curent primar de 12V ce va induce inalta tensiune pentru alimentarea bujiilor.dupa modul de intrerupere a curentului care comanda aprinderea. datorita arderilor complete ale amestecului carburant. Fata de instalatiei obisnuite.sau cu elemente semiconductoare si condensatoare. care transmite la fiecare rotatie a arborelui cotit un impuls de declansare la calculator.

13 .

produce impulsuri electromagnetice.cu arderea completa a combustibilului. care informand calculatorul.De remarcat ca bobina alimenteaza prin fisele bujiile cilindrilor simultan. asigura comutarea controlului avansului de la modul ECM.presiunea atmosferica si sarcina motorului.protejand-o astfel de mentinerea ei prelungita sub tensiune.in timpul functionarii motorului.Borna de la ECM declanseaza functionarea modului si prin bobina de inductie curentul de joasa tensiune este transformat in curent de inalta tensiune 28000V. un curent de inalta tensiune (28-30KV) care alimenteaza de bujiile direct de la capacul distribuitor al bobinei.La oprirea motorului. de asemenea.antrenarea arborelui otit dce catre demaror cu turatia redusa.In felul acesta se respecta ordinea de functionare a motorului 1-3-4-2.7b este prezentata instalatia de aprindere electronica cu bobina-distribuitor utilizata la autoturisme Audi si Seat.controleaza avansul la aprinderea prin borna pentru semnalul de referinta inalta in functie de informatiile senzorilor de turatie si pozitia arborelor de cotit.producand scanteia electrica pentru aprinderea amestecului carburant in ordinea de functionare a motorului.este conectata la masa distribuitorului. mentine un avans se modifica datorita captorului. Calculatorul ECM controleaza aprinderea amestecului carburant bazat pe informatiile primite de la senzorii de:turatie.cu o mare diversitate de calculatoare care asigura cu precizie momentul optim de declansare a scanteii la bujii.La pornire.temperatura motorului. In figura 9.Borna semnalului de referinta joasa. plotul metalic trecand pe sub captorul.in aceiasi timp de functionare ai motorului.Functionare. Antrenarea se face de catre arborele cu came de pe chiulasa. Functionare:Bateria de acumulatoare alimenteaza cu energie electrica bobina de inductie si calculatorul ECM.dispozitivul de temporizare intrerupe automat alimentarea bobinei de inductie.borna de by-pass. Functionare:ruptorul electromagnetic.alimenteaza bujiile.simultan bujiile cilindrilor prin fisele. a caror terminale sunt conectate la calculator. Instalatia de aprindere electronica EST asigura motorului o buna functionare.determina momentul optim de declansare a scanteii in raport cu punctele de avans maxim.Scanteia se produce in intervalul de timp in care plotul parcurge spatiul dintre cele doua captoare de turatie.Acesta fiind conectat la calculatorul ECM.daca plotul nu trece in timp de 0.pozitia arborelui cotit.Acesta se monteaza pe carterul 14 . Este interzisa deconectarea bateriei de acumlatoare.bobina secundara alimenteaza.rotinduse o data cu axul distribuitorului.5-2s pe sub cele doua captoare.care prin distribuitorul. pentru a nu se distruge calculatorul.datorita momentului optim de declansare a scanteii fapt ce conduce la reducerea poluarii.la turatia motorului de cca 400 rot/min.Inductia electromagnetica de la joasa de inalta tensiune se produce la comanda calculatorului. Curentul de la baterie(12V)trece prin infasurarea primara dubla a bobinii de inductie.in functie de semnalul captorului de pozitie a arborelui cotit. Diversele autoturisme moderne sunt dotate cu alte tipuri de instalatii de aprindre electronice.Prin inductia electromagnetica ia nastere in cele doua infasurari secundare ale bobine.

momentul injectiei si avansul la aprindere.cea ce indica pozitia de referinta a arborelui cotit pentru cilindrii. 15 .ambreiajului si are rolul de a repera pozitia de celor doi dinti lipsa de pe coroana dintata a volantului.in functie de parametri: timpul de injectie a benzinei.Din acest moment incepe comanda calculatorului pentru fiecare ciclu motor.

16 .

avand miezul confectionat din fibra de sticla inpregnata cu carbune. Se verifica deschiderea conductelor succesiv pentru toate camele.de culoare albastra).iar inductia de circuitul secundar asigura tensiunea inalta de 28-30KV de calitate iar bujia produce o scanteie puternica pentru aprinderea si arderea completa a amestecului carburant.defectele in exploatare si repararea instalatiei de aprindere: Intretinerea instalatiei de aprindere: Defectiunile motoarelor cu aprindere prin scanteie se datoresc.iar mantaua de protectie din mase plastice cu continut din silicon. -se verifica elasticitatea arcului contactului mobil. O alta varianta de aprindere electronica moderna este instalatie bobina de inductie individuala pentru fiecare bujie.incat bobina de inductie incorporeaza si distribuitorul intr-un asamblu compact cu distributie stationara fara elemente in miscare.cu ajutorul unui surub de reglaj.2mm duce la inrautatirea functionarii motorului. Fisele de legatura dintre capacul distribuitorului si bujii sunt de constructie speciala.redandu-le formele initiale.in proportie de circa 15la suta.se elimina o serie de subansable(ruptor-distribuitor si bobina separate). -se verifica jocul pinioanelor de antrenare a arborelui ruptorului(joc admis 0. Nerespectarea reglajului duce la inreutatirea functionarii motorului. -se regleaza distanta dintre contacte la 0.dar cu o bobina comuna pentru cate doi cilindri ai motorului se utilizeaza la autoturisme Kia. cu terminalul circuitului secundar montat direct la bujie.1mm). Intretinerea. -se verifica jocul arborelui de la ruptor. Ruptor-distribuitorul necesita o serie de operatii de intretinere care se prezinta in continuare.in bucsele la gare din corpul ruptor-distribuitorului. -se verifica functionarea condenzatorului fie cu tester electronic.Fiecare bobina de inductie compacta este conectata la ECM.40-0. fiind comandat de catre ECM.60mm prin deplasarea suportului contactului fix(cama deschizand contactul mobil in pozitie maxima). Verificarea si reglarea ruptorului se executa periodic: -se controleaza starea contactelor.De remarcat ca aceste tipuri de aprindere electrica pot folosii bujii cu 2-3 electrozi laterali pentru ca scanteia sa fie cat mai puternica.instalatiei de aprindere. -se verifica starea pintenului izolat si a conductorului de alimentare a contactului mobil. Varianta asemanatoare.In felul acesta se elimina fisa de legatura dintre bobina si bujie.care.dupa care se fixeaza cu surubul de blocare.ceea ce impune o mare atentie operatiilor de intretinere.Avantajul acestei instalatii de aprindere costa in faptul ca are o constructie simpla. 17 .Circuitul primar al fiecarei bobine.cu un dinamometru:forta de intindere trebuie sa fie 400-600N.asigura intreruperea lui periodic.fie prin incarcarea-descarcarea cu un curent de 220V(scanteia trebuie sa fie puternica. montat in orificiul oval al suportului. -se controleaza starea bucsei izolatoarea din corpul ruptorului si a bornei de alimentare de la bobina de inductie.Astfel se asigura o deparazitare electrica buna.ca urmarea modificarii avansului la aprindere.pentru ca uzula lor este neuniforma si la nevoie se corecteaza.jocul radial este0.daca prezinta oxidari sau uzuri se curata cu hirtie abraziva de granulatie fina sau cu piatra abraziva foarte fina.

la turatia de 1000rot/min si la cea corespunzatoare putere economice.avansul vacuumatic este de 2.oxidarea lamelei rotorului si distanta ei fata de ploturile laterale.35-0.Initial. Avansului se mareste prin rotirea corpului ruptorului in sens invers sensului de rotatie.care sa asigure respectarea avansului de deschiderea contactelor ruptorului si deci a scantei a bujii.fie cu lampa stroboscopica prin reperele de punere la punct. Controlul functionarii regulatorului de avans centrifugal se face cu ajutorul lampii stroboscopice. In general.a ploturilor.7bar. se face astfel: -se roteste arborele cotit pana se aduce pistonul la puncte corespunzator avansului indicat si se scoate capacul distribuitorului. Verificarea avansului vacuumatic se face pe un stan special. De asemenea se controleaza starea de izolatie a rotorului.5-15grade RAC pentru o variatie a depresiunii de 0.pornind de la tiratie de ralant.aceasta se determina sa fie cu lampa de control montata intre contactul mobil si masa si care se aprinde in acest moment(la deschiderea contactelor).Verificarea distribuitorului consta in analiza starii izolatiei capacului.iar in final sa se suprapuna. verificarea functionarii regulatorului de avans centrifugal se face tinand cont de reperul pentru PMI al pistonului de pe capacul distributiei (volantul motorului)si de un reper ajutator bine definit pentru fiecare tip de motor.reperul ajutator trebuie sa se deplaseze spre cel fix. -se roteste corpul ruptorului.cand clapeta de acceleratie este inchisa si pe masura ce se deschide se urmareste valoarea avansului. a periei si arcului. 18 .daca membrana este fisurata.dispozitivul de avans vacuumatic nu functioneaza.pana ce cama corespunzatoare corpului de la capacul distribuitorului deschide contactele. Verificarea punerii la punct a aprinderii.a clemelor de fixare.

-Se blocheaza corpul ruptorului cu surubul corespunzator si se monteaza capacul distribuitorului.1-2-4-3laAro.iar la detonatii puternice se micsoreaza Bobina de inductie necesita operatii de intretinere simple.verificarea fixarii papucilor de legature de conductoarele de joasa tensiune.se mareste avansul.iar fisele se racordeaza la bujii in ordinea de functionare a motorului.si se micsoreaza rotindu-l in acelasi sens(avansul la aprindere la Dacia1310 este de 0-2 grade.se apasa brusc pe acceleratie pana la 50-60km/h si daca motorul da detonatii slabe.la Aro-240 de 8grade.1-4-3-2la Oltcit club.a piesei terminale si a mansionului de 19 .se verifica avansul de aprindere in priza directa pe drum orizontal la viteza de 20-25km/h pentru autocamioane si 30-40km/h pentru autoturisme.la Oltcit club de 10grade. -Pe automobil. Ordinea de functionmare a motorului este de :1-3-4-2la Daci1310 si Logan.la Logan la turatia de ralanti este de 4-8grade.

Verificarea se face cu motorul incalzit.a doua semiunda trebuie sa fie 1/2-1/3 din valoarea primei unde.iar cel de deschidere al camei.Celelalte curbe indica diferitele stadii pana la sfarsitul emisiei curentului de inalta tensiune(tensiunii de strapungere dintre electrozii bujiei).reglarte si verificare a functionarii. 20 .11 se prezinta valoarea maxima a tensiunii din infasurarea secundara a bobinei de inductie(17-22kV.daca prezinta intrerupari sau scurgeri intre izolatie si corp. In continuare se prezinta cateva oscilograme caracteristice.pentru corecta ei functionare. Pe testerul electronic se pot face verificari dinamice ale componentelor istalatie de aprindere.12 se prezinta modul de control al unghiului Dwel(de inchiderea camelor).urmarind intensitatea si culoarea scanteii(sa fie albastru si continua). Bujia necesita de curatire.in functie de tipul bobinei).Rezultatele sunt afisate pe ecranul esciloscopului cu care este dotat testerul. Incercarea bujiei se face cu un dispozitiv sub presiune de aer comprimat la 5-7 bar si cu bobina de inductie proprie. Curbele obtinute trebuie sa se incadreze in limitele prescrise.starii de fixare a bobinei pe motor.in functie de parametrii ceruti componentelor. In figura 9. In oscilograma din figura 9.la ralanti si la diverse turatii.indicate de documentatia testerului.citindu-se direct pe ecran valorile lor admisibile. Acesta este corect la o valoare de inchidere.cu osciloscopul electronic. sub forma unor curbe.bujia nu este corespunzatoare.cauciuc pentru fisa centrala.Se poate face incercarea bujiilor direct pe motor.folosind intreruperea contactelor ruptorului manual.functionarii ei cu testerul electronic sau prin proba scanteii.

Bornele bateriei si conductoarele respective se dezoxideaza si se ung cu un start subtire de unsoare consistenta . deoarece se poate arde bobina de inductie. Verificarea condensatorului este prezentata in figura 9.electrozii trebuie sa aiba profilul corespunzator. -Cand se circula cu automobilul pe santiere sau pe drumuri in conditii de praf.se vor acoperii partile componente ale instalatie electrice cu folii de material plastic.iar inainte de pornirea motorului se sufla apa depusa.rupturi sau inbatraniri ale izolatiei.in functie de capacitatea lui.iar contactele ruptorului se oxideaza si capacul distribuitorului se poate fisura.ceea ce indica buna functionarea a motorului.contrar.se recomanda curatirea componentelor instalatiei si conductoarelor cat mai des. Dupa 15000-20000 km.Diagnosticarea contactelor ruptorului este redata in oscilogramele din figura9. La verificarea. 21 .pentru ca depunerile de ulei si praf pot da scurtcircuite sau suprasolicitari ale instalatiei de aprindere. Conductoarele trebuie sa nu aiba intreruperi. -Nu se lasa circuitul primar conectat prin cheia de contact. Este interzisa curatirea bujiilor prin incalzire cu flacara.13. -Nu se vor folosi bujii de alte valoare termica decat cea indicata sau echivalenta.bujiile se inlocuiesc.mansoanele de protectie fiind in stare buna.pentru evitarea pornirii greoaie a motorului si consumului exagerat de combustibil. -Cand se face reglarea ruptorului. -Buna functionarea este asigurata de o tensiune corecta debitata de bateria de acumulatoare (12-14V). de asemenea. Nu se vor folosi reductii la bujii. Conductoarele de inalta tensiune trebuie sa nu aiba crapaturi.14 unde elipsa si dreapta 1-2 trebuie sa se incadreze in valorile indicate .protectoare.iar piesele terminale de racordare sa nu aibe oxidari sau portiuni arse. -Cand se spala motorul cu apa sau detergentii.cu aer comprimat.pornirea este greoaie.iar culoarea rosie-caramizie.dezizolari sau imbatraniri ale izolatiei iar piesele terminale de legatura se dezoxideaza si se fixeaza bine pe elementele instalatiei de aprindere pentru a evita caderile de tensiune.se pun 2-3 picaturi de ulei de motor pe garnitura de pasla pentru ungerea arborelui.nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriorari ale corpului.

22 .

acul voltmetrului trebuie sa devieze la o valoare de depresiune de circa0.inplus fata de componentele comune si anume.la accelerarea partiala a motorului.Instalatiile de aprindere electronice necesita o serie de oparatii specifice. Se pot face pe autoturism:verificarea conexiunilor.2bar.5-2V cand platoul de volant nu este sub captor si 5-7V cand platoul este sub captor.functionalitatea generatorului de semnal si a blocului de comanda prin efectele finale(scantei la bujii)intreruparea conductoarelor de legatura.prin rotirea manuala a arborelui cotit. -controlul captoarelor de turatie.Dupa pornirea motorului si mentinerea la o turatie de 1000 rot/min. La generatorul de semnal se poate verifica si inelul magnetic fata de reperul lui. -controlul captorului de depresiune. -functionalitatea calculatorului este controlata cu aparataj special si necesita operatii deosebite. -verificarea blocului de comanda.tensiunea trebuie fie 0.cu voltmetrul montat intre bornele cu motorul la ralanti.urmarind scanteia la bujie.de asemenea pe testere speciale.ca si generatorul de semnal se face.prin debransarea conductoarelor de legatura cu calculatorul si montarea unui voltmetru.daca acesta nu este corasopun- 23 .

condensator strapuns. -defectiuni ale distribuitorului(capacfisurat.ploti carbonizati. -punerea la punct a aprinderii gresita sau dereglata.arse sau dereglate. De asemenea. Motorul se opreste din motivele: -Defectiunii in circuitul primar:slabirea conductoarelor sau pieselor terminbale de legatura a elementelor componenete(baterie.rezistenta aditionala intrerupta.scurtcircuitari la masa.rotor spart sau lamela carbonizata).se inlatura defectiunile provenite din dereglare la contactele ruptoruluicare se dezoxideaza sau se inlocuiesc cand sunt arse.bujii).fisele de bujii-montarea conectata a celor inversate.fisurarea bucsei izolatoare de la borna de intrare a curentului in ruptor. -scurtcircuite la infasurarea secundara a bobinei de inductie.indepartarea scurtcircuitelor. Alte cauze: -schimbarea intre ele a fiselor bujiilor.succesiv la elementele de verificat.care pot duce la deterioarea circuitului integrat. avansul la aprindere-punerea la punct conform indicatiilor. -contactele ruptorului oxidate.la oprirea sau functionarea neregulata.bruscarea blocului de comanda evitarea imbacsirii inelului magnetic cu particule metalice. -bujii defecte(ancrasate. ruptor).daca deviatia reperelor inelului magnetic sunt peste cele indicate.nu se vor face inversari la bornele respective. Motorul nu porneste.datorite urmatoarelor cauze: -desfacerea.bobina de inductie. La conectarea conductoarelor. Remedierea consta in depistarea si inlaturarea cauzelor prin:refacerea intreruperilor conductoarelor si izolarea lor. -infasurarea primara a bobinei de inductie arsa.arc slabit al contactului mobil.iar celalat.contacte oxidate sau dereglate la rupror.contactde cheie.perie uzata sau arcul ei dereglat.conexiunea la masa automobilului intrerupta.fisurarea izolatorului).Daca sunt intreruperi pe circuit.dar uneori a dereglarilor.electrozii topiti sau dereglati. Defectele in exploatare ale instalatiei de aprindere: Marea majoritate a defectiunilor instalatiei de aprindere din circuitul primar sau secundar conduc la imposibilitatea pornirii motorului.prin conectarea unui pol la masa.inlocuirea elementelor defecte nereparabile(bobina de inductie.scurtcircuitari intre conductoare. -condensator strapuns.electrozii bujiilor-care se dezancraseaza sau se inlocuiesc la nevoie.capac si rotor distribuitor.indicator de curent. Acestea sunt de natura intreruperilor sau scurtcircuitelor de curent. Verificarea se face cu lampa de control.se inlocuieste inelul(defect sau desprins).dupa conectarea contactului cu cheie:la aparatia defectiunii.capacul distribuitorului fisurat partial poate fi remediat si prin limitarea fisurarii si prin doua gauri.lampa se stinge.precum si scurtcircuitarea lor la masa.circuitul integral defect.zatoare pot fi semnalate defecte ca:nealimentarea bornei cu energie electrica.bobina de inductie cu infasurarea primara strapunsa.slabirea sau ruperea conductoarelor electrice. acesta se refac. 24 .

inlocuirea elementelor defecte(condensator.iar bujiile se pot curata de calamina si se poate regla distanta dintre electrozi la valoarea corespunzatoarea tipului de motor(bujia care a functionat corect are electrozii curati.in timp ce ruptorul este actionat in mod repetat.001-0.la bujii defecte.bobine de inductie).bobina de inductie defecta se inlocuieste.conducte. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia de mers incet. Remedierea consta in refacerea distantei intre contacte.datorita cauzelor: -Defectarea ruptor-distribuitorului prin distanta necorespunzatoare intre contacte.se controleaza intensitaea si culoarea scanteii. -s-a deteriorat membrana dispozitivului de avans vacuumatic. Controlul se poate face succesiv la elemenetele componente cu ajutorul lampii de neon de 12V.capac fisurat sau spart.pot fi defecte bujiile.Constatarea defectiunii se face prin functionarea claxonului cu farurile aprinse(daca e normala ca intensitate.distanta prea mare intre lamele rotorului si plotii capacului distribuitorului. Remedierea consta in refacerea sau inlocuirea conductoarelor de inalta tensiune si a pieselor terminale de fixare la elementele instalatiei.pentru ca: -clemele de prindere a bornelor bateriei de acumulatoare sunt slabe.reglarea contactelor ruptorului.manual.de culoare rosie-caramizie). De altfel.uneori numai a pierii si arcului.002A).a bucsei sau a arborelui ruptorului. 25 .scurtcircuitand pe rand bujiile cu o surubelnita.dezoxidarea bornelor de legatura si a contactelor ruptorului.daca este rece. -Defectiuni in circuitul de inalta tensiune:scurtcircuitarea infasurarii secundare a bobinei de inductie conductoare (fise) intrerupte sau dezizolate.desfacerea legaturilor la borna ruptorului sau a condensatorului. Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte.cu electrozi topiti sau la distanta necoraspunzatoare).alimentarea cu energie electrica este buna).peria si arcul ei defecte. Motorul functioneaza neregulat(intrerupe).Daca este buna scanteia. Remedierea consta in refacerea conductoarelor intrerupte sau scurtcircuitate.elemente de deparazitare defecte.refacerea regaturilor de la borna.oxidarea lor. lampa se aprinde la contactarea punctelor de verificare.bujia nu a lucrat. De asemenea. motorul nu-si modifica mersul.Verificarea se poate face si cu motorul la ralanti. -Defectarea bujiilor ce se poate constata prin verificarea starii de incalzirii a izolatorului(dupa oprirea motorului). Dereglari ale contactelor ruptorului pot fi cauzate si de uzura neuniforma a camelor.sau cu lampa de control la fiecare element de in parte.scotand pe rand fiecare fisa de la bujie si apropiind-o de masa motorului. a platoului contactelor.dupa dezoxidarea lor.Bujiile cu electrozii topiti sau izolatorul fisurat se inlocuiesc. Se mai poate efectua controlul si prin desfacerea mansoanelor si verificarea fixarii fiselor si a bujiilor.lungimea scanteii trebuie sa fie de 8-12mm.bujii necoraspunzatoare (ancrasate.pentru ca intensitatea curentului din circuitul secundar este redusa (0. Remedierea se tace prin inlocuireabujiei defecte.inlocuirea rotorului distribuitor sau a capacului.succesiv cu masa(daca se aprinde exista defectiune). iar culoarea albastru-violet. controlul elementelor de inalta tensiune(in afara bujiilor)poate fi facut si prin fisa centrala deconectata de la capacul distribuitorului si verificata la masa motorului:la scanteie coresopunzatoare pot fi bujiile defecte.

In toate aceste cazuri. -arcul lamelor al contactului mobil. Defectiunile in exploatare ale instalatiei de aprindere electronice sunt legate de pornirea sau functionarea cu intreruperi a motorului. -uzurii neuniforme a camelor de la bucsa cu came sau deformarii arborelui ruptorului ceeia ce duce la deschiderea neuniforma a contactelor. -distantei prea mari a contactelor ruptorului.precum si nerealizarea dinamici in diversele viteze sunt legate de captorul de turatie nr. Remedierea se face prin reglarea avansului si a electrozilor si a bujiei in cauza.sau functionarea cu intreruperi a motorului. condensatorul contactelor uzate eccesiv sau a bujiilor.bucsa cu came sau ax ruptor-distribuitor.iar cea defecta se inlocuieste. -functionarea necoraspunzatoare a regulatoarelor de avans.se inlocuieste componentele respectiv.prea slab.care nu se pot repara de cat in ateliere electronice speciale. Cauzele pornirii greoaie sunt legate de defectarea captorului nr.Remedierea consta in strangerea clemelor si inlocuirea regulatoruluide avans prin depresiune. -condensator strapuns. -bobina de inductie defecta. -scurtcircuitarii intre doi ploti laterali de la capacul distribuitorului(capacul fisurat) -slabirii unor borne de legatura.cea ce face ca arderea sa fie incompleta: -bujii reglate necoraspunzatoare sau deterirorate.strangerea bornelor sau inlocuirea pieselor defecte-bobina de inductie. Motorul intrerupe sau nu functioneaza la turatia mare datorita: -scurtcircuitarii infasurarii secundare a bobinei de inductie.contacte ruptor. Remedierea se realizeaza prin reglarea contactelor.capac distribuitor. Motorul evacuaza gaze abundente si formeaza calamina datorita: -avansului initial prea mic. Repararea instalatiei de aprindere: 26 . -distanta necoraspunzatoare intre electrozii bujiilor.2.a electroziilor bujiilor sau la nevoie inlocuirea bobinei de inductie.a contactelor ruptorului. -distanta necorespunzatoare intre contactele ruptorului.de generatorul de semnal sau chiar de calculator. Remedierea este realizata prin reglarea corecta a avansului initial la aprindere.Remedierea consta in punerea la punct a aprinderii si inlocuirea pieselor defecte de la dispozitivele de avans centrifugal sau a capsulei de la avansul vacuumatic.1 de depresiunea a generatorului de semnal sau calculatorului. Disfunctionalitatile care genereaza un demaraj slab. Motorul consuma eccesiv benzina din cauzele: -avans prea mic al aprinderii. Motorul nu dezvolta puterea nominala provocata de: -avans prea mare sau prea mic la aprindere.

La cele demontabile. -Se verifica starea de uzura a camelor.la conectarea contactului cu cheia.05mm Arborele uzat se repara prin cromarea si rectificare la cota initiala dupa alezajul bucselor sau se slefuieste la treapta de reparatie. Izolatia lor se verifica cu o lampa de control la 220V.daca nu corespunde se inlocuieste.al bucsei came si al arborelui. Repararea ruptorului se face dupa controlul amanuntit al starii contactelor.maxim 2 grade.iar partile metalice se spala cu petrol si se sufla cu aer. -Bucsa izolanta a bornei daca este fisurata. Se controleaza starea pintelului cu un sablon. Bucsele sunt din bronz grafitat si se inlocuieste daca sunt uzate.fara ca motorul sa fie in functie:se degradeaza izolatia si se produc scurtcircuita.care nu trebuie sa fie higroscopica. Se poate masura capacitatea. Dupa reparare.strapungeri.joc in bucse admis 0.se curata elementele componente.01-0.pe toate suprafata.din supraincalzire infasurarilor. De asemenea.care se admite de 0. Sistemul de antrenare a arborelui uzat(pana sau pinion)se inlocuieste.cu un aparat special-capacimetru. Defectele provin. 27 .pe stand special sau pe tester electronic.1mm.daca uleiul sa scurs se completeaza cu ulei de transformator. Arborele incovoiat se indreapta la presa.Ele se uzeaza rapid daca condensatorul este defect sau de capacitate necorespunzatoare. Daca nu licareste lampa.se inlocuieste. Verificarea se poate face si cu o lampa de control obisnuita.exista intreruperi interioare.arsuri).Dupa demontarea de pe motor.5mm se inlocuieste cu altele din Wolfram sau platina cu iridiu.Condensatorul defect se inlocuieste.daca e uzat se inlocuieste.in deosebii cea primara. Pastilele contactelor uzate sub grosimea de 0.pentru a constata daca infasurarea primara este intrerupta sau cea secundara scurtcircuitata. Se procedeaza la verificarea si stabilirea operatiilor de reparare astfel: Verificarea bobinei de inductie.pentru a nu exista scurtcircuit. Verificarea si repararea distribuitorului. -Contactele trebuie sa calce concentric. -Se controleza arborele ruptorului.05mm.iar bucsele se inlocuiesc cu altele de treapta corespunzatoare.Incercarea se face cu un curent de 1-1.Bucsa cu came uzata se inlocuieste.5A.Bucsa izolata a contactului mobil uzata se inlocuieste cu alta.iar scanteia produsa trebuie sa aiba o lungime de 8-10mm.la curent alternativ de 220V.la contactul mobil sed controleaza forta arcului cu dinamometrul.Conditiile de lucru de inalta tensiune ale distribuitorului impun integritatea pieselor izolatoare(fara fisuri.verificand sa nu aiba bataie peste 0.forta de apasare trebuie sa fie de 300-400N. Verificarea condensatorului se face cu lampa cu neon care la o iluminare puternica indica strapungerea lui.in general.Bobinele cu astfel de defecte se inlocuiesc.iar bataia radiara.ruptorul se asambleaza si se supune probelor de functionare separat si impreuna cu distribuitorul.

lamela sa aiba lungimea corespunzatoare.pentru verificare si reglare finala. Daca plotii(bornele)sunt uzati se inlocuieste capacul. Dupa repararea elementelor instalatiei. Orice element necorespunzator se inlocuieste. Distanta intre ploti si lamela rotorului trebuie sa fie de 0.5mm.se monteaza pe motor si se face proba de tester electronic sau pe stand de probe.2-0.iar daca lamela este arsa.Se face apoi verificarea strapungerii distribuitorului la 20-25kV. 28 .Rotorul trebuie sa in buna stare. se inlocuieste rotorul.in arcul periei sa aiba elasticitatea necesara.in caz contrar se inlocuiesc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful