Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DARIS BASARAB
GLASUL TĂCERII
versuri
Bucureşti 2004
www.darisbasarab.com
3
Cuprins
26.- În coloană......................................60
27.- Te du!... ......................................61
28.- Exodul...........................................62
29.- Quo vadis?... ...............................63
30.- Gol.................................................64
31.- Inutil..............................................65
32.- Hora Unirii... ..............................66
33.- Credinţa.........................................68
34.- Nebuni de legat.............................69
35.- Fireşte... ......................................70
36.- Tineretul ne-acuză!........................71
37.- Copiii vor pace!.............................72
38.- Opreşte-te vânt!.............................73
39.- Salcia.............................................74
40.- O voce...........................................75
41.- Mi-e dor ........................................76
42.- Obsesie..........................................77
43.- Copii!... .......................................77
44.- Se naşte un om!.............................78
45.- Câtă minciună!... ........................79
46.- Cu toţii glumim... .......................80
47.- E timpul!........................................81
48.- Demagogi, birocraţi,......................82
49.- O stafie... ....................................84
50.- Inventivitate!.................................85
51.- Am promis.....................................86
52.- Prădalnice gânduri.........................87
53.- E ajun... ......................................88
5
Mi-e dor...
Cu gândul acasă
La tot ce mi-e drag
Adesea se-ntâmplă
Să simt că-s pribeag
Căci ceea ce astăzi
Eu casă numesc
E doar ca să uit
Ce-am lăsat, ce iubesc.
Aminte-mi aduc
Cum omul fugea
Ştiind că hotarul
Nedrept se schimba;
Plângând după glia
Ce iar o pierdea
Românul pribeag
Spre Prut se-ndrepta.
8
Cu inima frântă
De cei ce-i lăsa
Cu dinţi-ncleştaţi
Căci ştia a răbda;
Ştia că nu-i drept
Ca altcineva
Să-ţi ia un pământ
Pe care cândva
Mult sânge român
A curs în şuvoi
Luptând pentru glie
Cu hoarde puhoi
Căci n-a fost uşor
Peste veac să păstrezi
Un nume român,
Basarab, făr’ să-l pierzi.
Ba ruşii, ba turcii,
Războiu-au pierdut
Şi-au scris în tratate
Şi-aşa au făcut
Ca alţii, din stepă,
S-ajungă la Prut?!
Culoarea locală
N-o faci prin transplant;
Azi graiul şi jocul
E tot românesc
Chiar dac-alfabetul
În scris, e rusesc.
Şi-aicea departe
Cu dor mă gândesc
La Dunărea-Albastră
Hotar nefiresc
Ce astăzi desparte
Un grai românesc;
La ceea ce deseori
Scrie în carte
Că veşnic cel tare
Îşi face el parte...
9 sept.’77
Maputo
11
România pitorească
..................................................
24 sept.’77
Maputo
16
Dreptul la viaţă
5 oct.’77
Maputo
Îndemn la Unire
19 nov.’77
Maputo
Fredonând un motiv
din Rapsodia Română...
Hora
9 dec.’77
Maputo
26
Contrast de decembrie
Aici, în decembrie
Un gând de vecernie
Se-ndreaptă cu dor
Pe-un val călător
Colo, departe
Pe-a Dunării parte
Spre-oraşul albit
Ismailul iubit.
Gândul se-opreşte
Şi-uimit şi-amineşte
De podul de ghiaţă
Ce-i stă parcă-n faţă
De apa ce trece
Sub lespedea rece
C-aşa-i în vecernie
Acolo-n decembrie.
Şi gândul porneşte
Pe ghiaţă, se-opreşte
Ascultă cum gerul
Sub pasu-i trosneşte
Se uită în zare
Şi vede cum cerul
Cu albii săi nouri
Coboară-n nămeţi şi se odihneşte.
27
Apoi, cu privirea-i
De gând zburător
Fixează peisajul de alb curgător
Ce-acoperă case cu uliţi cu tot
Şi-aşa el aude un clinchet de dor
Al biciului sunet
Al troicilor cor
Ce parcă-l îndeamnă, îl cheamă de zor.
O, iarnă pufoasă
Ce mult te doresc!
O, casă din basme
Ce clar te zăresc!
Acolo lăsat-am eu sufletul meu
Acolo se-ndreaptă şi gândul mereu
Şi-n miez de decembrie, pe mal indian
Eu simt cum se-ncinge, un dor moldovean...
19 dec.’77
Maputo
28
Moş Gerilă
24 dec.’77
Maputo
Pe marginea lucrării
Lui Arthur Conte.
Împărţeala
20 sept.’78
Olăneşti
37
Tu, mamă...
4 mart.’81
Braşov
39
O lume-ntreagă...
O lume-ntreagă te serbează
Tot ce-i bărbat se-nchină-n faţa ta
Copiii vor să-ţi stea în braţe
Şi toate astea doar din vina ta.
7 mart.’81
Braşov
40
Aş vrea...
10 mart.’81
Bicureşti
Veni-va totuşi...
14 mart.’81
Bucureşti
Nu!
27 mart.’81
Bucureşti
44
Duhnesc a hoit...
Oriunde-ncerc să mă ascund
În mine, sau făţiş fugind de lume
Oricât mă străduiesc să mă înfrunt
Spunându-mi lucrurilor chiar pe nume
Nu pot să nu mă-năbuş la un gând
Ce prevesteşte-a mea putreziciune.
29 mart.’81
Bucureşti
45
Profetul
5 apr.’81
Bucureşti
46
Interviu
-Şi-atunci?!...
6 apr.’81
Bucureşti
50
Vorbe!...
Pe idealul prăbuşit
Mânat de-un vechi şi nobil ţel
Eu am visat şi-am construit
O lume fără oropsiţi
Şi m-am legat prin jurământ
Şi nu cu-o simplă vorbă-n vânt
Să nu mai strige nimeni: vorbe!
12 apr.’81
Bucureşti
51
Visuri utopice...
23 apr.’81
Bucureşti
Follows indeed
The food for all
And after this, I think...
The world more health now needs!
3 mai ’81
Bucureşti
Dar dacă...
Capul
6 iun. ’81
Bucureşti
56
Eroilor de la Soveja.
5 aug.’81
Soveja
57
Jos în vale...
Deodată, tresărit-am -
Cufundat în vremuri bune -
Căci din satul de din vale
Clopotele-au dat să sune.
9 aug.’81
Soveja
Haiducul
Murise în laţul
Întins în pădure
Cu faţa întoarsă
Spre casa în care
Nu vruse să-ndure.
59
Şi nimeni nu sare
Şi nimeni s-arată;
Târâtă ea cade
Şi ca să mă vadă
Mai saltă o dată.
În timpul acesta
Eu fug colo-n vale
Iar paloşul cald
De-atâta văpaie
Începe să taie.
Ca jertfă, o, mamă,
Îţi pun la picioare,
Eu, capul acelor
Ce azi îndrăznit-au
Să mi te omoare!
11 aug.’81
Soveja
60
Mihai
30 aug.’81
Bucureşti
61
În coloană
Pe spinări încovoiate,
Se abat adesea cnuturi;
Tresărind din amorţire,
Îşi îndreaptă a’ lor busturi.
31 aug.’81
Bucureşti
Te du!...
Te du, speranţă-nşelătoare
Ce te-am hrănit la pieptul meu!
Utopic vis ce-ntruchipare
Nu va primi cât voi fi eu.
6 sept.’81
Bucureşti
Exodul
23 sept.’81
Bucureşti
Quo vadis?...
23 sept.’81
Bucureşti
Gol
13 oct.’81
Bucureşti
Inutil
13 0ct.’81
Bucureşti
Hora unirii...
Va fi hora bărbăţiei -
Vom lua frânele-n mână -
Din moment ce-s paranoici,
Să-i întoarcem în ţărână!
14 0ct.’81
Bucureşti
69
Credinţa
24 0ct.’81
Bucureşti
70
Nebuni de legat
Cel de a fi consecvenţi
Cu a lumii sisteme -
Ignorând deseori
Ale vieţii probleme?!
Şi de-aceşti paranoi,
Ne legăm azi destinul!
’N loc să-i facem gunoi,
Oferim lumii chinul.
3 nov.’81
Bucureşti
71
Fireşte...
Fiecare-i o extremă
A visărilor deşarte
Ce hrănesc imaginaţii
Fără a avea şi parte
Şi de un folos, fireşte!
Se înfruntă, se măsoară,
Până-n dinţi se înarmează,
Uitând costurile care,
Numai pacea n-o salvează -
Şi se critică, fireşte!
7 nov.’81
Bucureşti
Tineretul ne-acuză!
Cu degetul fruntea
Lovind, ne întreabă:
La ce experienţa
Cea mult trâmbiţată
De vreme ce viaţa
A tot dezminţit-o?!
73
A noastră e vina!
De ce să ne-ascundem?!
Ştim bine că totul
A fost siluire -
Bastardă e lumea
Ce am făurit-o!
15 nov.’81
Bucureşti
15 nov.’81
Bucureşti
74
Opreşte-te vânt!
29 nov.’81
Bucureşti
75
Salcia
2 dec.’81
Bucureşti
76
O voce
O voce de aur
Răsună în mine
Şi-mi spune întruna
Să strig adevărul.
O voce sădită
De vechi generaţii
Ce-n lupta cu viaţa
Pătruns-au misterul.
Strămoşii strivit-au
Cu talpa minciuna
Şi-n sânge spălat-au
Durerea, amarul.
2 feb.’82
Bucureşti
77
Mi-e dor...
28 apr.’82
Bucureşti
78
Obsesie
6 mai ’82
Bucureşti
Copii!...
13 iun.’82
Bucureşti
Se naşte un om!
14 iun.’82
Bucureşti
Câtă minciună!...
21 iul.’82
Bucureşti
Cu toţii glumim...
La tot ce se-ntâmplă,
Cu toţii glumim;
Azi Neamul se curmă -
Cu toţii zâmbim!
La tot ce se-ntâmplă,
Cu toţii glumim;
Din nou camarile -
Nu ne sinchisim!
82
La tot ce ne-apasă,
Cu toţii glumim;
În proză sau versuri -
Poeţi ne numim!
9 oct.’82
Ştei
E timpul!
E timpul s-apară -
Aşa a tot fost -
O mână cu-n sceptru
Şi-un glas plin de rost!
E timpul s-apară -
Aşa cum am spus -
Cel paloş din basme
Ce fiara-a răpus!
83
E timpul s-apară -
Prea mult s-a glumit -
S-a dus vremea-n care
Puteam crede-n mit.
9 oct.’82
Ştei
Demagogi, birocraţi,
Demagogi, birocraţi,
Voi ce-atâta trudiţi
Şi-n hârtii vă-ngropaţi
Ca şi mâine să fiţi,
Nu uitaţi că prin noi,
Noi, cei mulţi, apăsaţi,
Voi în scaune staţi,
Sus de tot vă aflaţi!
84
Demagogi, birocraţi,
Voi ce-atâta vorbiţi
Când cuvântul luaţi
Şi la voi vă gândiţi,
Nu uitaţi că prin noi,
Noi, cei mulţi - număraţi!
Milioane de noi -
Sus vă tot cocoţaţi!
13 oct.’82
Ştei
85
O stafie...
13 oct.’82
Ştei
86
Inventivitate!
Nu tu popă, nu tu rude -
Zău de-am mai văzut aşa!
Nici un bocet în cea curte -
Doar în şoaptă se vorbea.
87
Am promis
20 oct.’82
Ştei
Prădalnice gânduri
14 nov.’82
Bucureşti
E ajun...
E ajun de sărbătoare -
A românilor unire -
E-un îndemn la meditaţii,
Despre locu-n omenire.
E o sfântă amintire
Pentru cei ce sunt de-o seamă,
Şi-un prilej de întristare
Pentru cei ce-au fost de-o mamă.
E ajun de sărbătoare -
A românilor unire -
Dacă asta ne-a fost vrerea
Să strigăm pentru-ntregire!
23 ian.’83
Bucureşti
Dor de mine
1 feb.’83
Bucureşti
92
Martie
Martie e primăvara -
Nu-i Marte, zeu războinic -
Nu confundaţi ocara,
Cu-n anotimp destoinic!
Martie e învierea -
Nu-i Marte, zeul blestemat -
Nu confundaţi iubirea
Cu cel ce morţii, viaţă-a dat!
1 mart.’83
Bucureşti
93
Cuvântul...
16 mart.’83
Bucureşti
94
Poezia angajată
Poezia angajată
Nu este o vorbă-n vânt;
Ea cuprinde-a mea făptură,
Al meu suflet, al meu gând.
Poezia angajată
E mai mult, e-un lucru sfânt;
E iubire, e şi ură,
Moştenirea-unui pământ.
Poezia angajată
Nu-i dictată de-un profit;
Nu e vorba de ”magister”,
Nu-i un pas de neofit.
Poezia-i, poezie,
Cu ochi negri, cer senin,
Cu iubirea mea de Ţară
Şi cu ura-mi de ”străin”.
Poezia-i fantezie,
Basm adesea împlinit,
Cum a fost marea Unire,
Cum e visu-nfăptuit.
95
Poezia-i gingăşie,
Precum chipul mult iubit;
Poezia-i libertate,
De cuvânt neîngrădit.
26 iun.’83
Bucureşti
Îmi vine...
Cu ce am greşit eu,
Cu ce-s vinovat,
Să-ndur tot ce-n juru-mi duhneşte?
De ce n-am curajul,
De ce nu-s bărbat,
Să sfarm tot ce azi mă striveşte?
1 iul.’83
Bucureşti
97
Întoarcerea
Cu inima strânsă,
Şi riduri adânci,
Aştept primul semn să apară;
Trec clipele greu,
Înghit un suspin -
Firesc - mă-ntorc prima oară.
Pe malul ce-odată
Atât m-a vrăjit,
Zăresc râpa mea neschimbată;
E râpa de unde,
Copil răsfăţat,
Era eu să mor prima dată.
Cu ochii în zare
Zăresc turle iar –
Soborul le domină toate;
Stă strajă, de parcă,
Ar fi un pribeag,
Din vremuri ce nu au fost, poate.
5 aug.’83
Bucureşti
99
Nu mă-ntrebaţi...
Bine-nţeles că aş fi vrut
Să pot pleca fără să fug -
Da, cât de mult mi-ar fi plăcut
Să nu cunosc ce-i aia jug!
100
De ce atuncea mă-nfieraţi?!
De ce stigmatul pe-al meu tors?!
De ce azi nu mai suntem fraţi?!
De ce n-am cale de întors?!...
14 oct.’83
Bucureşti
Pieritu-mi-a glasul?!...
23 apr.’84
Bucureşti
In vincoli...
12 mai ’84
Bucureşti
103
Periprava
Nimic nu pare-ntâmplător
Când stau să mă gândesc mai bine,
Căci văd ceva-nfiorător -
Un holocaust care vine...
14 sept.’84
Bucureşti
105
Simt iz...
4 dec.’84
Bucureşti
106
Autocritică
24 ian.’85
Bucureşti
107
”Va fi sărbătoare
şi pe uliţa mea!...”
Nici...
14 mart.’85
Bucureşti
108
Cui pot?...
8 mart.’85
Bucureşti
109
Pe-acest pământ...
17 iun.’85
Bucureşti
110
Se-apleacă...
20 aug.’85
Bucureşti
111
Ce demon?!...
11 feb.’86
Bucureşti
112
Nu vreau...
Aş vrea...
Şi zi şi noapte mă frământ,
Aş vrea,...dar nu-s destul de mare;
Şi fiecărui să-i împlânt,
A răzbunării dulce sare.
114
.............................................
17 sept.’86
Bucureşti
115
Plouă, ninge...
Se strecoară, el cortegiul -
Nu e cale de întors!
Când un mort o ia spre groapă,
Poa’ să plouă pân’ la stors.
O sirenă rotitoare,
Îl opreşte pe cel dus -
Trec vreo şapte limuzine,
Cu cei care stau mai sus.
Şi-uite-aşa se prelungeşte,
Lungul drum al unui dus;
Când din nou se opreşte,
Soarele a şi apus...
17 dec.’86
Bucureşti
Tristeţea...
4 ian.’87
Bucureşti
Trăim...
9 feb.’87
Bucureşti
Când simt...
Războiul cu ce mă-nconjoară -
Cei dragi sunt şi ei inamici -
Cum poate fi doar o idee?!
Se-ntreabă-a’ lor suflete mici.
3 apr.’87
Bucureşti
Guliver...
26 apr.’87
Bucureşti
121
De-un timp…
Lumină va fi
Pe-al Patriei soare,
Şi toţi vor slăvi
A ta înălţare...
2 oct.’87
Bucureşti
123
Şuieră vântul...
28 oct.’87
Bucureşti
124
Sunt supusul...
6 iun.’88
Bucureşti
125
Că nu sunt de pe-acolo,
Nu-nseamnă că-s străin:
La tot ce se întâmplă,
Părtaş sunt cu-al meu chin.
127
Eu nu am fost acolo,
Dar n-am fost un absent:
Alături sunt de-aceia,
Ce-nseamnă-un prim torent...
15 nov.’88
Bucureşti
Discutăm...
Discutăm şi ne-ngropăm,
În mormântul filozofic;
Să înveţi din amintiri,
E calificat, utopic!
128
Discutăm de cum va fi -
Nici o rază nu străluce;
Nu găsim nici un răspuns,
La ”De ce?”, viaţa se duce.
16 nov.’88
Bucureşti
Ale mele...
Lăsaţi-le să zacă,
Pe foi, în mintea mea;
Acolo eu mi-s rege,
Nu vă băgaţi în ea.!
Acolo e o lume,
Cum altele nu sunt;
E vraja poeziei,
Transmisă prin cuvânt.
30 dec.’88
Bucureşti
Eu nu mai cred...
31 dec.’88
Bucureşti
131
Mă revolt, nu-nţeleg,
Parcă n-am mai fi oameni;
Mă frământ să dezleg,
Oare-ai cui suntem semeni?
132
Şi aşa, an de an,
Cam ca racul se mişcă;
Banul nu mai e ban,
Gura-i umblă morişcă.
10 ian.’89
Bucureşti
Una scurtă...
12 ian.’89
Bucureşti
Toţi vorbim...
El e spirit ce-ntrupează,
Forţa unui Zeu;
Cine oare mai cutează,
Să mai spună, Eu?!
El va fi întotdeauna -
Noi murim pe rând;
El, purtând mereu cununa,
Noi, cârtind în gând.
22 ian.’89
Bucureşti
136
Nu mă-ncumet...
Şi-uit-aşa eu ne-ncetat
Duc război cu mine însumi;
Nimeni nu aude plânsu-mi,
Şi mă sting, treptat, treptat.
29 ian.’89
Bucureşti
137
Eram copil...
O aşteptam eu curios,
Ne-nţelegând cum se ridică
Un mort din groapă, şi cu frică,
’Ncercam să fiu cât mai pios.
Unde-s?...
24 mart.’89
Bucureşti
Şi-uite-aşa o Trinitate -
Un model scos din religii -
Se proclamă Zeitate,
Şi se-aşează pe efigii.
142
Şi se-nalţă în neştire,
Clanul epocii de aur;
Cum e preţios metalul,
Îl păziţi cu un balaur.
143
Caracatiţă, aş spune,
Cea cu multe mii de braţe;
Nu apuci să-ţi depeni gândul,
Că te-aşteaptă să te-nhaţe.
Cu o dragoste paternă,
Te-ngrijesc de boli oculte;
Spală creierul, te-alintă,
Şi-apoi stau să te asculte.
Şi aşa, te ’liberează,
Şi de propria-ţi fiinţă;
Devii altul, calci pământul,
Nu mai ştii de umilinţă.
Şi ca mine e naţiunea
Ce se lasă subjugată!
Hai, români, să ne încingem,
Să-l zdrobim, s-o facem lată!...
2 apr.’89
Bucureşti
144
Glastnosti...
Stă şi-aşteaptă-ncinerarea -
Ce-ar putea să mai se-ntâmple?
Prin vecini fotoliul fuge,
Gloanţe şuieră la tâmple.
145
Se felicită în cruce,
Stând cu braţele elice;
Se învârt când se sărută,
Aşteptând să se-ncârlige.
15 apr.’89
Bucureşti
20 apr.’89
Bucureşti
M-am născut...
Etc., etc.,
28 apr.’89
Bucureşti
153
Şi ochi-aceştia melancolici
Rămân pe loc şi nu mai pleacă
Sclipind de dorul infinit...
25 mai ’89
Bucureşti
154
Tesamentul meu!
De-oi muri...
Transformaţi-mă-n cenuşă,
Mergeţi pân’ la Ismail;
Colo-n apa jucăuşă,
Încheiaţi al meu exil.
11 iun.’89
Bucureşti
155
Sfârşit de veac...
Istoria-i nărav
Ce-n veci nu se dezminte
Căci omul se tot minte
Şi-ascunde că-i firav.
Şi-aşa la infinit
Din rău spre rău se merge
Trecutu-ncet se şterge
Greşind la nesfârşit.
156
20 iun.’89
Bucureşti
157
Am fost...
Şi-uite-aşa, cu amănuntul,
Totu-i straşnic regizat;
Chiar şi textul telegramei,
Dinainte-i fabricat.
În prezidiu se zâmbeşte -
E un film bine turnat -
Ce păcat că-n lumea asta,
A minţi nu-i un păcat!...
22 iul.’89
Bucureşti
160
Chemarea...
Şi ca să fie ca pe vremuri,
El zid înalţă-n jurul său,
Şi ca şi Lăpuşneanu tună:
Chiar de nu vrei, voi fial tău!
161
7 aug.’89
Bucureşti
Sonet 5...
9 aug.’89
Bucureşti
Vreau să scriu...
Am muşcat savurând,
Gustul de libertate;
De atunci port un gând,
Ce mă mână din spate.
Să le spun tuturor,
Că nu-i greu, că se poate,
Că şi zeii azi mor
Când se face dreptate.
28 aug.’89
Bucureşti
164
Tot mă-ntreb...
22 sept.’89
Bucureşti
165
Se apropie...
Se apropie-un cutremur,
Aşteptat de zeci de ani;
Cei prevăzători se-ntreabă,
Ce s-or face cu-ai lor bani?
Boala-ncet au răspândit-o
Şi prin bunii lor vecini;
Uite-aproape cinci decenii
Calcă toţi pe flori cu spini.
23 oct.’89
Bucureşti
168
Se-apropie clipa...
12 nov.’89
Bucureşti
169
Ce se-ntâmplă?...
12 nov.’89
Bucureşti
Aşteptăm...
13 nov.’89
Bucureşti
Recviem
21 dec.’89
Bucureşti