COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI I TELECOMUNICAII ION I.C.

BRATIANU SATU MARE

ASAMBLARI DEMONTABILE PRN SURUB-PIULITA

Cordonator: Orha Steluta

Elev: Iojiban Razvan Clasa a XII-a A

Tehnician Mecatronist 2012

CUPRINS
ARGUMENT...1 CAPITOLUL.1 GENERALITATI.1.2 1.1. Filetul. Definitie si terminologie............................................................ 2 1.2. Clasificarea suruburilor....................................................................... 3 1.3. Elementele filetului.7 1.4. Tipuri de filete ..8 CAPITOLUL II. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE. 2 9 2.1. Forme constructive de suruburi............................................................ 9 2.2. Forme constructive de piulite............................................................... 13 2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii.15 CAPITOLUL 3.19 3.1. Avantaje ale mecanismului surub piulita......................................................19
3.2 .Dezavantaje ale mecanismului surub piulita..19

BIBLIOGRAFIE.20

ARGUMENT Aamblarile demontabile prin surub-piulita sunt cele mai utilizate tipuri de asamblari in mecanica. Asamblarile demontabile prin surub-piulita sunt asamblarile mecanice care permit montarea si demontarea partilor componente fara distrugera acestora si prezinta avantajul dezvoltari unor forte de strangeri mari . Elementele componente ale acestui tip de asamblare sunt surubul si piulita ,elemental principal al piesei filetate este filetul fiind o nervur elicoidala pe o suprafata de rezolutie la exterior pentru surub , si la interior pentru piulita. Aspecte generale.Asamblarile demontabile se caracterizeaza prin aceea ca folosesc organe care permit montarea si demontarea, respective deplasarea relativa (in repaus sau in timpul functionarii) a pieselor asamblate.Sunt asamblari cu cea mai mare raspandire atat in constructia de masini,dispozitive si instalatii industriale

(cazane,recipienti,conducte,etc) cat si in constructii metalice (grinzi,ferme). Aplicarea larga in toate domeniile tehnice a determinat elaborarea de standarde nationale (pentru unii standarde ISO) in toate tarile industrializate. Asamblarile demontabile se pot realize,fie folosind piese de forma

data (suruburi,pene ,arbori si butuci canelati,bolturi,stifturi),fie pe baza deformatiei elastice a pieselor ce se imbina (asamblari cu strangere). Principiul de lucru al unor piese specifice acestui gen de asamblari sta la baza constructiei unor organe de masini cu mare importanta in tehnica (ex.Suruburile pentru transmisii).De asemenea,forma simpla (respective pretul scazut) permite folosirea ca organe ce distrug la suprasarcini organe de siguranta(pene,suruburi,stifturi). Eu consider ca acest tip de asmblari este cel mai important deoarece este cel mai des intalnit si utilizat imajoritatea demonilor .

CAPITOLUL.1 GENERALITATI
Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si demontarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a vibratiilor, cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor. De aceea, se concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblului. 1.1. Filetul. Definitie si terminologie Asamblari prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte relativ mici. O asamblare filetata este formata din: . surub - piesa cuprinsa, filetata la exterior; . piulita - piesa cuprinzatoare, filetata la interior. Elementul principal al piesei filetate este filetul. El este o nervura elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior, pentru surub, sau la interior, pentru piullita. 1.2. Clasificarea suruburilor Dupa rolul functional, suruburile pot fi: . suruburi de fixare sau de strangere;

. suruburi de etansare; . suruburi pentru transmiterea miscarii; . suruburi de reglare; . suruburi de masurare. Din punct de vedere constructiv, suruburile pot fi: -surub cu cap preformat si piulita (fig. 1);

Fig.1. Surub cu cap preformat si piulita

Fig. 2. Surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans -surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita, iar piulita cu piesa de strans - prezon simplu (fig.3); 3

Fig.3. Prezon simplu

Fig4 Prezon cu doua piulite surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita - prezon cu doua piulite (fig. 4); Un caz deosebit il reprezinta surubul de miscare. El poate fi construit in patru variante (fig. 5): piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie a surubului are loc o deplasare axiala; a) piulita este fixa, iar la miscarea de rotatie a surubului are loc o deplasare axiala;

Fig.5

surubul este fix 4

Fig.6 piulita se roteste, avand loc in acelasi timp o deplasare a surubului;

Fig.7 surubul executa numai o miscare de rotatie fara o deplasare axiala, si atunci piulita va avea o miscare de translatie;

Fig. 8. Suruburi de miscare In practica, surubul este folosit ca element de transmitere a miscarii la urmatoarele mecanisme: . cricul de ridicat; . presa cu surub; . menghina; . mecanisme de deplasare la masini unelte si de masurare.

Filetul este caracteristica principala a suruburilor, reprezentand si o baza de clasificare a acestora. Geometric, desfasurata unei elice directoare este ipotenuza unui triunghi dreptunghic, iar cateta este

d (fig. 6):

Fig.9. Desfasurarea filetului Elicea are urmatoarele elemente caracteristice:

p - pasul; a - inclinarea elicei; d - diametrul cilindrului.

Filetul poate fi: . filet pe dreapta - daca surubul sau piulita sunt rotite in sensul acelor de ceasornic, surubul are o miscare de avans;

.filet pe stanga - daca rotind surubul sau piulita in sensul acelor de ceasornic
surubul se retrage. Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multe filete suprapuse, din acest punct de vedere suruburile clasificandu-se astfel: . filete cu un inceput - avand un singur filet; acestea sunt folosite in general la suruburile de fixare si de forta; . filete cu mai multe inceputuri - avand mai multe filete juxtapuse, identice si echidistante. Acestea sunt folosite in general la suruburile de miscare. 6

1.3.Elementele geometrice ale filetului sunt definite in fig. 7 sunt prezentate elementele standardizate ale filetelor surubului si piulitei complementare.

Fig.10 Elementele geometrice ale filetului Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 10 sunt urmatoarele: Unghiul profilului pasul Numarul de inceputuri Diviziunea Filetul multiplu Diametrul exterior Diametrul interior Diametrul mediu Inaltimea totala Inaltimea utila Unghiul de infasurare ; Cel mai folosit este filetul cilindric, adica cel trasat pe o suprafata cilindrica. In conditiile speciale se poate folosi filetul conic, iar acesta poate fi :
7

p i

p', p=ip' d;D d1 ; D1 d2 ; D2 H1 H2

perpendicular pe axa piesei; perpendicular pe generatoarea conului.

Din punct de vedere al marimii pasului filetul poate fi: cu pas mare, cu pas normal, cu pas fin. 1.4. Tipuri de filete Sistemele de filetare reprezinta totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni si forma cunoscute ale elementelor sale. Sistemele de filetare vor fi prezentate in continuare.

Filetul triunghiular - este folosit ca surub de fixare, pentru instrumente de

masurare si de reglare. Se construieste in variantele filet metric si filet Whitworth. a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui triunghi echilateral. Varful triunghiului este retezat la distanta H/S, iar varful filetului piulitei la distanta H/4 de varful profilului teoretic (fig. 11).

Fig.11. Filetul triunghiular metric b) Filetul triunghiular Whitworth - are profilul sub forma de triunghi isoscel cu unghiul la varf de 55. La acest filet, pasul se exprima in numarul de spire pe 1 tol; 1 tol = 25,4 mm (fig. 12). Este folosit pentru asamblarea tevilor in scopul fixarii si etansarii. 8

Fig.12. Filetul triunghiular Whitworth

CAPITOLUL 2. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE

2.1. Forme constructive de suruburi Dupa scopul in care sunt folosite, suruburile se impart in: . suruburi destinate fixarii; . suruburi pentru etansare; . suruburi de transmitere a miscarii;

.suruburi pentru masurare.

Fig.13. Dupa forma capului, suruburile pot fi :

Fig.13. Clasificarea suruburilor dupa forma capului: a - cu cap hexagonal; b - patratic; c dreptunghiular; d - triunghiular; e - hexagon interior; f- semirotund; g - patrat interior; h - semirotund; i - striat; j - inel; k - cap rasucit; I - cap crestat.

10

In fig.14 sunt prezentate cateva tipuri de suruburi: a - surub metric cu cap hexagonal; b - surub metric filetat pe toata lungimea cu cap hexagonal; c - surub metric cu cap patrat;

Fig. 14. Tipuri de suruburi

11

d - surub cu cap inecat; e - surub cu cap semirotund; f - surub cu inel de ridicare; g - surub oscilant cu piulita fluture

Fig.14.Tipuri de suruburi.

12

2.2. Forme constructive de piulite Piulitele au rolul de protectie si asigurare impotriva desfacerii asamblarilor filetate. Formele constructive sunt prezentate in fig. 8.41: Forme constructive: a - hexagonala; b- patrata; c- crenelata

Fig. 15. Tipuri de piulite

13

d- infundata joasa e- cu suprafat de asezare sferica f - striata; g - rotunda; h - piulita fluture; i - piulita pentru canale T; j - piulita inel.

Fig.15.Tipuri de piulite

14

2.3. Mijloace de protectie impotriva desurubarii Saiba este un disc metalic cu gaura putin mai mare decat diametrul exterior al surubului, care se asaza intre piulita si piesa. Ea se foloseste atunci cand suprafata piesei nu este bine ajustata, ceea ce ar provoca o asezare imperfecta a piulitei. Se deosebesc patru tipuri de saibe: . tip A - cu gaura rotunda pentru metale; . tip B - cu gaura rotunda pentru lemn; . tip C - cu gaura patrata pentru lemn; . tip D - cu gaura rotunda pentru lemn.

Asigurarea impotriva desurubarii

a) Asigurarea elastica realizeaza disparitia jocului intre piulita si piesa stransa cu o forta elastica care impinge in permanenta piulita. Acest sistem se realizeaza prin (fig. 16): . rondela elastica din cauciuc; . rondela elastica rotunda; . rondela elastica spintecata, denumita si saiba Grover.

Fig.16. Tipuri de saibe: a-rondele; b-saibe Grover

15

b) Marirea fortei de frecare prin montarea contrapiulitelor este prezentata in figura 17..

Fig.17. Asamblarea cu contrapiulita c) Alte metode sunt prezentate in fig.18 a - prin rondele indoite sau prevazute cu umeri;

Fig.18. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii

16

b - prin cheie de imobilizare; c - prin con si cuj spintecat; d - prin puncte de sudura.

Fig.19. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii:

17

CAPITOLUL 3 MECANISMUL SURUB-PIULITA

3.1. Avantaje ale mecanismului surub -piulita

Mecanismele surub-piulita sunt folosite pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie.

Avantajele utilizarii acestui mecanism sunt:

. are o constructie simpla; . poate realiza o deplasare precisa; . transforma viteze unghiulare mari in deplasari mici sau la viteze convenabile; . fortele transmise au valori relativ mari;

3.2.Dezavantaje ale mecanismului surub piulita

Dezavantajele acestui tip de mecanism sunt: . randament scazut din cauza frecarilor mari; . uzura neuniforma pe flancuri, deoarece sarcinile sunt distribuite neuniform; . existenta curselor moarte, ceea ce face necesara folosirea dispozitivelor pentru eliminarea lor. Elementele de baza pentru transmiterea miscarii si a fortelor sunt surubul si piulita. Ele intra in constructia cricurilor, preselor cu surub, aparatelor de masurare si a aparatelor optice. Suruburile se executa din oteluri rezistente la uzura: OLC45, OLC50, OSC10, 40MoCll. Piulita este realizata din bronzuri sau fonte antifrictiune. 18

Din punct de vedere constructiv, piulitele pot fi realizate in doua variante: a) piulita fixa (cricurile);
b)piulita

de

translatie (dispozitivele

de

depla

sare a carucioarelor la strungurile paralele). In fig. 20. sunt prezentate schemele de functionare ale celor doua tipuri de mecanisme surub-piulita:

Fig. 20. Schema de functionarea mecanismelor surub-piulita: a - cu piulita fixa; b - cu piulita de translatie.

19

Bibliografie
1. D.Pavelescu, Gh.Radulescu,

M.Gafitanu,I.Crudu, N.Gheorghiu

Organe de masini,Editura didactica si pedagogica, Bucuresti 1985 2. Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Mariana Constantin;Asamblarea, intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor.Editura ICCAL 2000 3. Jascanu-Suruburi de miscare(indrumar de proiectare)Galati Litografia Universitatii 1980 4. Ruxandra Noia, Liliana Tenescu;Organe de masini si mecanisme.Editura Sigma 2002-2003. 5. Enciclopedia tehnica ilustrata traducereadin limba Germana ,Bucuresti Editura Teora1999. 6.Rabinovici,I.si colab, Rulmenti,Editura Tehnica,Bucuresti 1977.

20