P. 1
2 Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Aparatuluirespirator

2 Notiuni de Anatomie Si Fiziologie a Aparatuluirespirator

|Views: 340|Likes:
Published by dexter87

More info:

Published by: dexter87 on May 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/06/2015

pdf

text

original

II . NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUIRESPIRATOR Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizeaza respiratia pulmonara.

O parte din organele aparatului respirator indeplinesc si alte functii decat respiratia :- fosele nazale servesc la respiratie, dar si pentru miros;- naso-faringele sau rino-faringele lasa sa treaca aerul spre plamani, dar ventileaza siurechea medie prin trompa lui Eustachio sau faringotimpaniera.orofaringele sau bucofaringele : la nivelul lui se incruciseaza calea respiratorie cucea digestiva;laringele este un organ respirator, dar si un organ al fonatiei.Incepand cu traheea , organele aparatului respirator au functii pur respiratorii. Componentele aparatului respirator: - c a i l e r e s p i r a t o r i i s u p e r i o a r e : - nas;- cavitati nazale;- laringe;- trahee.organele de schimb respirator, plamanul, cu arborele bronsic. TRAHEEATraheea este segmentul aparatului respirator, care continua laringele, fiind asezata inaintea esofagului, si are forma unui conduct cilindric. Este situate pe linia mediana acorpului si se intinde la de extremitatea inferioara a laringelui (C 6 ) pana la mediastin, unde indreptul vertebrei a 4 –a toracale( T 4 ) se bifurca in cele doua bronhii principale sau pulmonare. Raporturile traheei: Traheei i se descriu doua portiuni: cervicala si toracala. Traheea cervicala vine in raport anterior cu glanda tiroida, posterior cu esofagul silateral cu pachetul vasculonervos al gatului (artera carotida comuna, vena jugulara externa,nervul vag) si cu nervii recurenti. Traheea toracala vine in raport anterior cu vasele mari de la baza inimii si timusul , posterior cu esofagul si lateral cu pleura mediastinala dreapta si stanga, vena cavasuperioara, crosa venei azygos si arcul aortei. STRUCTURA ANATOMICA A TRAHEEI Este formata dintr-o membrana fibro-musculo-elastica, ce contine 15-20 inelecartilaginoase incomplete. In partea posterioara, arcurile cartilaginoase lipsesc , iar membrane devine plata; ea vine in contact cu esofagul. Musculatura traheei uneste cele douacapete ale arcurilor cartilaginoase. Contractia musculaturii usureaza diametrul traheei,apropiind extremitatile arcurilor cartilaginoase.Mucoasa traheei este formata din corion, glande mixte si epiteliu pluristratificat,cilindric.La nivelul limitei inferioare (T 4 -T 5 ), traheea se bifurca in bronhiile principaledreapta si stanga. Vascularizatia si inervatia traheei -arteriala : prin ramuri din artera subclavie si aorta toracala;- v e n e l e urmeaza arterele cu acelasi nume;-limfatica este tributara g a n g l i o n i l o r : - traheal- traheo-bronsici- inervatie, prin - nervii →recurrent→vag- nervii din simpaticul:→cervical→toracal superior Bronhiile principale, dreapta si stanga

ele se ramifica . PLAMANIIPlamanii reprezinta organele in care se realizeaza schimbul de gaze : O 2 si CO 2 . este de aproximativ4500-5000 cmc. vine in raport cucoastele I si II .s t a n g e s t e f o r m a t d i n d o i l o b i : s u p e r i o r s i i n f e r i o r . adica volumul de aer pe care il contine. drept si stang.-o baza sau fata diafragmatica in raport cu diafragmul si prin el cu lobul hepatic dreptin dreapta si fundul stomacului in stanga . mijlociu. de o parte si de alta amediastinului in cele doua cavitati pleurale. Sunt innumar de doi. Configuratia externa Plamanul : . Bronhia principala stanga are un traiect mai orizontal. este mai subtire si mailunga (5 cm). Pediculul pulmonar cuprinde formatiunile care intra si ies din plamani: bronhia principala .v e n e l e p u l m o n a r e . la nivelul caruia se afla hilul pulmonar. prin care patrund in plamani. au o culoare cenusiu.drept este format din trei lobi : superior. Forma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con cu baza spre diafragm. sunt incomplete posterior .( la fumatorisi la cei care lucreaza in medii cu pulberi.negricioasa. inferior. trei margini : anterioare . Structura bronhiei principale este identica cu a traheei.Fiecarui plaman i se descriu : doua fete →costala .→mediastinala . Bronhia principala dreapta are un traiect mai vertical . corespunde regiunii de la baza gatului. in care patrunde pleura viscerala. in timp ce lacopii este roz). Ele pot fi comprimate de :-adenopatii traheo-bronsice dand tulburari de ventilatie in teritoriul respective= tumori de vecinatate = atelectazie Bronhiile principale constituie segmentul extrapulmonar al arborelui bronsic. Capacitatea plamanului . fiind asezati in cavitatea toracica . Greutatea plamanilor reprezinta a 50-a parte din greutatea corpului.Bronhiile pulmonare ajung la hilul pulmonar. formand segmentul intrapulmonar al arborelui bronsic.. v a s e l e s i n e r v i i p u l m o n a r i . Bronhiile principale fac parte din pediculul pulmonar.. posterioara si inferioara . Dupa patrunderea in plaman. inelele cartilaginoase in numar de 9-12 . ramificandu-se si formand arborele bronsic. in raport direct cu peretele toracic. plamanul drept fiindmai greu decat cel stang. .-varful este prtiunea situate deasupra coastei II .a r t e r a p u l m o n a r a . Lobii sunt delimitati de niste santuri adanci = scizuri.continua caile respiratorii inferioare de la bifurcatia traheei pana la plamani. Culoarea plamanilor variaza cu varsta si cu substantele care sunt inhalate . Are forma rotunjita .5 cm). este mai groasa si maiscurta (2. .

ciliat(a caror miscare esteindreptata spre caile aeriene superioare) si numeroase glande..Arborele bronsic poate prezenta dilatatii patologice sub forma de saci . in care se termina arborele bronsic =lobuli pulmonari. Vascularizatia si inervatia plamanului La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine : Circulatia functionala . Bronhiolele respiratorii si terminale sunt lipite de inelul cartilaginos.Lobulul pulmonar (continua ultimele ramificatii ale arborelui bronsic). fiecare plaman avand cate 10 segmente.Structura plamanului Plamanii sunt alcatuiti dintr-un sistem de canale .Lobulul pulmonar este constituit din : bronhiola respiratorie→canale alveolare →alveole pulmonare→impreuna cu vase de sange limfatice. fibre motorii nervoase si senzitive. La nivelul acesteia au loc schimburile gazoase prin difuziune. dar prezinta unstrat muscular foarte dezvoltat. Peretele lor este formatdintr-o tunica : fibrocartilaginoasa. Mai multi lobuli se grupeaza in unitati morfologice si functionale mai mari = segmente pulmonare. care intervine activ in modificarea lumenului bronhiolelor siastfel in reglarea circulatiei aerului in caile pulmonare. regulate. -mucoasa : este formata dintr-un epiteliu pluristratificat. in care se strangsecretii . sub forma de inel incomplet. Bronhiile intrapulmonare au forma cilindrica . si un sistem de saci . puroi= bronsiectazii.Segmentul pulmonar este unitatea morfologica si functionala. cu pediculi bronhovascular propriu si aspecte patologicespeciale. caracterizata prin teritoriuanatomic cu limite precise.Segmentele se grupeaza la randul lor formand lobii pulmonari. Reprezinta unitateamorfologica si functionala a plamanului .m u s c u l a r a ( m u s c h i i n e t e z i bronsici). rezultat din ramificarea bronhiei principale = arborele bronsic. Segmentele pulmonare corespund bronhiilor segmentare cu acelasi nume . a carui compozitie este mentinuta constanta prin ventilatia pulmonara si sange.intre –aerul din alveole. Arborele bronsic : totalitatea ramificatiilor intrapulmonare ale bronhiei principale : bronhie principala → bronhii lobare (3 pentru plamanul drept si 2 pentru cel stang)→bronhiisegmentare (cate 10 pentru fiecare plaman. sub care se gasesteo bogata retea capilara care provine din ramificatiile arterei pulmonare ( ce aduc sange venosdin ventriculul drept) .Epiteliu alveolar formeaza cu epiteliul capilarelor alveolare o structura functionala comuna = membrane alveocapilara .Suprafata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama fina de lichid = surfactant. Distrugerea peretilor alveolari = emfizem. cate una pentru fiecare segment pulmonar)→bronhii interlobulare→bronhiole terminale→bronhiole respiratorii→canalealveolare. la nivelul caruia se face schimbul de gaze. Areforma unei piramide cu baza spre exteriorul plamanului si varful spre bronhiola respirator. Alveola pulmonara – peretele alveolar este format dintr-un epiteliu .

ramuri ale aortei toracice . una in continuarea celeilalte .Fiecare plaman este invelit de o pleura. care acopera peretii cavitatii toracice. Ea are rolul de a usuramiscarile plamanilor prin alunecare.este asigurata de artera pulmonara care ia nastere din ventricululdrept. . plamanul respectiv apare turtit spre hil(colabat)si functia sa respiratorie este nula. putand fi umpluta cu :. a e r ( p n e u m o t o r a x ) .b r o n s i c i . . O parte din sange se intoarce in venele bronsice care se varsa invenele azygos si acestea in vena cava superioara si atriul drept o alta parte din sange seintoarce prin venele pulmonare in atriul stang. in care artera pulmonara continand sange neoxigenat . se incarca cu O 2 si se intoarcedin venele pulmonare care contin sange oxigenat. care favorizeaza alunecarea. Presiunea in cavitatea pleurala . la atriul stang.g a n g l i o n i l o r t r a h e o . Se incheie astfel circulatiamica. bronsiectazii) debitul anastomotic poate ajunge la 80% dintotalul sangelui care iriga plamanul. Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange incarcat cusubstante nutritive si oxigen. se capilarizeaza la nivelul alveolelor pulmonare. Inervatia este :-motorie. Cantitatea de sange care trece prinanastomozele bronsice este 1% din totalul sangelui care iriga plamanul.Este asigurata de arterele bronsice .Intre cele doua pleure . Cand cantitatea de lichid sau aer este mare. este formata din doua foite.ele iriga arborele bronsic.Circulatia functionala de intoarcereeste asigurata de venele pulmonare. exista o cavitate inchisa= cavitatea pleurala . De aici se varsa in final.p u r o i ( p l e u r e z i e ) .In conditii patologice cavitatea pleurala poate deveni reala .Circulatia limfatica este tributara:g a n g l i o n i l o r h i l a r i . asigurata de simpatic (fibre postganglionare) si parasimpatic(nervul vag)Simpaticul are actiune :→bronhodilatatoare si vasodilatatoare→relaxeaza musculature bronsicaParasimpaticul are actiune :→bronhoconstrictorie→vasoconstrictorie→hipersecretie de mucus senzitiva.Pleura la randul ei. care in mod normal estevirtuala si care contine o cantitate infima de lichid . In conditii patologice(insuficienta cardiaca. care acopera plamanul si pleura parietala . rosu. care se varsa in atriul stang. in canalul totacic.s a n g e ( h e m o t o r a x ) .Cele mai multe fibre senzitive sunt in legatura cu nervul vag PLEURA La exterior plamanii sunt inveliti intr-o foita seroasa = pleura. pleuraviscerala. anexata simpaticului si parasimpaticului. Inervatia plamanului este realizata de SNV printr-un plex pulmonar anterior si altul posterior .

Mediastinul contine organe apartinand aparatului respirator. FIZIOLOGIA RESPIRATIEI Respiratia face parte dintre functiile vegetative. -in sens supero-inferior.este negativa.i n s e n s a n t e r o . El corespunde :. cat si prin venele cava-superioara si inferioara. Datorita presiunii negative. orificiului superior al toracelui si diafragmului.Procesul de respiratie este continuu. prin care sementine constanta compozitia aerului alveolar. Ventilatia pulmonara Aerul atmosferic este introdus in plaman prin procesul de ventilatie pulmonara.Actul respirator este constituit din doua etape fundamentale: procesul de respiratie externa sau pulmonara prin care se face schimbul de O 2 si CO 2 la nivel pulmonar. procesul de respiratie interna sau celulara. s p a t i u l u i d i n t r e s t e r n s i c o l o a n a v e r t e b r a l a .regiune mediana= mediastin.p o s t e r i o r . in schimb cea parietala are o sensibilitate marcata . plamanul poate urma cu fidelitate miscarile cutieitoracice in inspir si expir. cardio-vascular si digestiv. ca si plamanul . prin care se face schimbul de gaze la nivelcelular. Totodata presiunea negative din cavitatea pleurala favorizeazacirculatia venoasa de intoarcere. fiind o zonareflexogena importanta. simpatica si parasimpatica. atat prin venele pulmonare. Mecanica respiratiei . poare determina soc pleural cu moarte prin actiune reflexa asupra centrilor respiratori sicirculatori.deoarece organismul nu dispune de reserve de O 2 . iar acumularea de CO 2 este toxica pentrucelule. de exemplu punctia pleurala. Pleura viscerala este aproapeinsensibila . doua regiuni laterale = pleuro-pulmonare. Mediastinul : regiunea mediana care desparte cele doua regiuni pleuro-pulmonare. Iritatia ei in timpul unor manevre. Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte si de alta a mediastinului si contin plamanul si pleura respectiva. Oprirea lui duce la scurt timp la moartea celulelor. MEDIASTINUL Toracele este impartit din punct de vedere topografic: intr. vidului pleural si lamei de lichid interpleural . Vascularizatia si inervatia pleurei Inervatia este vegetativa . de nutritie.

hipertiroidism. in care revenirea cutiei toracice se face pe seama elasticitatii cartilajelor siligamentelor ei. in care plamanul elastic. dintatul mare si trapezul) Expiratia normala este un proces pasiv. de asemenea in conditii patologice: febra. nu participa efectiv la schimburile pulmonare.pectoralul mare. In efort fizic. o parte din aerul alveolar este expulzat la exterior. In felul acesta aerul patrunde prin caile respiratorii pana laalveole .In timpul inspirului fortat intervin si muschii inspiratori accesori(sternocleidomastoidian. In timpul expiratiei.In inspiratie. exercita o presiune de aspiratie asupra cutiei toracice. fiecare respiratie vehiculeaza un volum de circa 500 cmc aer.-a doua.Peste volumul de aer curent.Frecventa respiratiei creste in functie denevoia de O 2 si de prezenta CO 2 .hipoxie( tahipnee) . in tendinta de a se retracta spre hil.In expiratie. Spatiul ocupat de acest volum de aer. constituie spatiul mort anatomic siare valori de aproximativ 150 cmc. presiunea aerului in regiunea alveolara scade.Dar.care deplaseaza diafragmul spre cutia toracica si apropie rebordurile costale.Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese:. ceea ce revine la 20miscari respiratorii/ minut(normal aproximativ 12-20) = frecventa respiratorie.In conditii normale.Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic. Ca urmare. Volumele respiratorii (volumele de gaz)In conditiile de repaus.i n s p i r a t i a .Inspirul normal dureaza o secunda. reducandvolumul toracelui. prin cresterea volumului pulmonar. hipercapnie.Inexpiratie. alveolele se destind si volumul lor creste. frecventa respiratorie poate ajunge la 40-60/minut. seintalnesc doua faze :-prima.e x p i r a t i a . Ciclul respirator (1 inspiratie+1expiratie) are o durata de 3 secunde.denumit volum curent (VC). o inspiratie maxima poate produce .In timpul efortului fizic sau in caz de obstacol pe caile aeriene. spatial mort anatomic coincide cu cel functional. fara pauza. Inspiratia este un proces activ care se datoreaza contractiei muschilor inspiratori ducandla marirea tuturor diametrelor cutiei toracice.Se mai utilizeaza notiunea de spatiu mort functional care defineste volumul de aer. Expiratia dureaza aproximativdoua secunde la adult. deoarece o parte din aerul inspirit ramane in caile respiratorii. pe baza fortei fizice. expiratia poate deveniactiva prin inervatia muschilor expiratori. prin retractia plamanului si revenirea la forma initiala a cutiei toracice. cu o freceventa de14-16 / minut la barbat si 18/minut la femeie. dar in anumiteconditii patologice se produc decalaje intre aceste volume. Se creeaza astfel o diferentade presiune intre aerul atmosferic (unde presiunea ramane neschimbata) si presiuneaintrapulmonara (care scade). care urmeaza fara pauza dupa inspiratie.In timpul inspiratiei aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare. cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avuteanterior. nu tot acest volum de aer participa la schimburilerespiratorii care se fac la nivelul alveolelor . Contractia lor comprima viscerele abdominale.

l a f e m e i e s t e m a i m i c a ( ≈ 3 . de antrenament la efort. totusi ele nu dau indicatii directe despre functiaventilatorie. care poarta denumirea de volum inspirator de rezerva (VIR) sau aer suplimentar.de o parte si de alta a membranei alveolo-capilare.Ea depinde de suprafatacorporala. Capacitatea vitala pulmonara – valoarea fiziologica este de aproximativ 3600-4000 ml. Schimbul alveolar de gaze Aerul atmosferic ajuns in plamani prin ventilatie este condus in alveole. de repaus(12-20/min. unde are locschimbul de gaze intre aerul alveolar si sange.VC+VIR +VER=capacitatea vitala (CV) se determina prin efectuarea unei expiratiifortate dupa o inspiratie maxima. Hipoventilatia: cand CO 2 creste si O 2 scade. la nivelul membranei alveolo-capilare.l a b a r b a t e e s t e m a i m a r e ( ≈ 4 . dupa o expiratie obisnuita poate elimina inca o cantitate 1000-1500cmc aer denumit volum expirator de rezerva (VER) sau aer de rezerva. Ventilatia pulmonara normala sau normoventilatia se realizeaza la concentratii alveolareale : CO 2 de 5-6% mentinute la o frecventa respiratorie normala.Procesul este complexat reflex prin apnee si bradipnee . 2 l ) .inca aproximativ 1500cmc aer .CV creste in timpul efortului fizic si scade in timpul sedentarismului.iar printr-o expiratie fortata. de varsta. Acestschimb se face prin difuziune.Volumele si capacitaile pulmonare sunt importante pentru stabilira diagnosticului si prognosticului diferitelor boli pulmonare. Presiunea partiala a unui gaz in amestec .O 2 siCO 2 . in functie de presiunea partiala a gazelor respiratorii. 8 l ) . .) O 2 de 14% Hiperventilatia : cand CO 2 scade si O 2 creste. compensate reflex prin polipnee.Capacitatea vitala :.

Reglarea nervoasa : o respiratie se realizeaza prin interventia centrilor respiratori. un gaz.consumul de O 2 si producerea de CO 2 vor fi. Reglarea respiratiei Procesele metabolice avand o intensitate variabila in functie de activitatea organismului.Respiratia poate fi oprita voluntar( apnee) pentru cateva zeci de secunde sau 3-4 minute lacei antrenati.Daca membrane alveolara este ingrosata (edem pulmonar.r e f l e x e . Schimbul de gaze se face cu viteza foarte mare.Ele explica modificarile respiratorii in stari emotionale.. presiunea partiala este : pentru.Acestia asigura o reglare automata a respiratiei. Adaptarea ventilatiei pulmonare la necesitatile variabile ale organismului se realizeaza permanent. iar O 2 trecedin aerul alveolar in sangele venos. localizati la nivelul puntii.O 2 =100 mmHg-CO 2 =40 mmHgIn sangele venos. care regleaza ventilatiile prin modificarea atat a frecventei. gratie unor mecanisme extreme de fine. si centrii respiratori accesorii. cat si in frecventa. cantatulvocal sau la instrumente musicale de suflat) sau psihofizice (eforturi profesionale). mai ales in ce priveste CO 2 si se instaleaza hipoxemia . d e l a r e c e p t o r i i r a s p a n d i t i i n o r g a n i s m .Expiratia poate fi accelerata ( polipnee) sau incetinita . de centrii nervosi encefalici ( din hipotalamus si scoarta cerebrala) sau de alticentrii vecini. diferit.Influentele nervoase pot fi de doua feluri : directe. in anumite limite. Influentele nervoase direct corticale permit controlul voluntar. daca acesta ar ocupa singur recipientul. Activitatea centrilor nervosi bulbopontini este modificata atat in intensitate. Exista centrii respiratori primari. situati in bulb . emfizem) schimbul de gazeeste alterat . Sub influenta scoartei cerebrale are loc reglarea comportamentala a respiratiei. presiunea partiala este : pentru – O 2 = 37-40 mmHg-CO 2 = 46 mmHgDatorita diferentei de presiune.In aerul alveolar. CO 2 trece din sangele venos in aerul alveolar. almiscarilor ventilatorii. sub influente nervoase siumorale. catsi amplitudinii respiratiilor. de asemenea. precum sireflexele conditionate respiratiei. Actul ventilator se adapteaza unor activitati psiho-sociale (vorbitul.(legea lui Dalton) este proportionala cuconcentratia gazului in amestec si este egala cu presiunea pe care ar exercita-o asupra peretilor recipientului .

la C%=40% CO 2 in aer inspirit.In cazul respiratiei de aer comprimat ( hiperbarism) intalnita la scafandrii.5 mmHg este urmata de dublarea debitului ventilator pulmonar. se produce narcoza. Cand presiunea atmosferica este scazuta (hipolarism) la altitudini de peste 8000 m.Rolul O 2 este de asemenea important. Rolul cel mai important in aceasta reglare il joacaCO 2 si O 2 si variatiile de pH ale sangelui si ale LCR. ARGUMENT Statisticile arata ca embolia masiva este a 3 cauza de mortalitate subita.sau in cazul zborurilor la mare inaltime.(bradipnee) voluntar.Scaderea presiunii CO 2 determina rarirea respiratiei si chiar oprirea ei. scade presiunea O 2 si se produce hipoxemia. Scaderea O 2 din sangele arterial exercitachemoreceptorii vasculari si determina intensificarea respiratiei. in submarine. El actioneaza direct asupra centrilor respiratori. se produce moartea. Respiratia in conditii de aer rarefiat si comprimat Respiratia pulmonara se adapteaza si in functie de presiunile partiale ale CO 2 din aerulinspirat. Anual . Reglarea umorala a respiratiei se datoreaza influentelor exercitate asupra centrilor respiratori de catre o serie de substante. Cresterea presiunii de CO 2 insangele arterial cu numai 0.Rolul CO 2 este esential si de aceea a fost denumita aceasta substanta – hormonulrespirator .se produce hipoxie si rarirea respiratiilor: la C%=33% CO 2 in aer respirat .

la politraumatizati si cu fracturi ale membrelor inferioare.la pacienti cu insuficienta cardiaca.imobilizati la pat dupa operatii laborioase pe torace. . Fiziopatologie Inca din 1856 Virchow a stabilit ca la formarea trombilor friabili in venele iliofemurale si pelvine contribuie 3 factori: staza venoasa. . valvulari sau cu cardiopatie ischemica . Obstructia arterelor pulmonare prin emboli detasati din venele profunde are consecinte respiratorii si hemodinamice.la pacientii cu boli hipercoagulante.post-partum sau post-abortum in serviciile de ginecologie. . Embolia pulmonara acuta trebuie suspicionata ori de cate ori apare un accident pulmonar acut tradus prin durere (precordiala sau retrosternalA). abdomen si micul bazin.mor aproximativ 100000 de oameni si la numai 10% dintre acestia diagnosticul a fost banuit si terapia a fost instituita. . leziunea endovenei si hipercoagulabilitatea. . . dispnee si hemoptizie in special la urmatoarele categorii de bolnavi care reprezinta un risc crescut de tromboza venoasa profunda si deci de TEP.la femeile care iau tratament contraceptiv prelungit. .pacientii cu episoade repetate de tromboza venoasa profunda.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->