P. 1
PASAREA DE FOC - Revista editata de Grupul Scolar ''Ovid Caledoniu'' Tecuci, numarul pe luna Decembrie 2011

PASAREA DE FOC - Revista editata de Grupul Scolar ''Ovid Caledoniu'' Tecuci, numarul pe luna Decembrie 2011

|Views: 131|Likes:
Published by dinu_doina

More info:

Published by: dinu_doina on May 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2012

pdf

text

original

Revistă şcolară semestrială

Nr. 1 2011-2012

Grupul Şcolar “Ovid Caledoniu”, Tecuci

Profesor Păiş Florica
PAGINA 2

Imnul şcolii Pag. 2 Petale de suflet Pag. 4 Tecuciul - Oraşul metaforelor Pag. 5 - 6 In memoriam “Ovid Caledoniu” Pag. 7 - 8 Crăciunul în versuri Pag. 9 - 16 Spiritualitate Pag. 17 - 18 Colinde, colinde Pag. 19 - 20 Crăciunul la tine acasă Pag. 21 Abilităţi Pag. 22 - 23 Hair - style Pag. 24 Umor Pag. 25 Să descoperim! Pag. 26 Sfaturi “ECO” Pag. 27 Reţete tradiţionale Pag. 28 - 29 Din lumea ştiinţei Pag. 30 -31 Educaţie pentru sănătate Pag. 32 - 33 Bacalaureat 2012 Pag. 34

PAGINA 3

Învăţătorul este flacăra din care se aprind mereu şi mereu luminiţele ce devin faruri. plină de spaime. să-i înţeleagă. curajoasă şi plină de o mare iubire pentru om şi pentru destinul lui… Pentru că numai o mare iubire de oameni îl poate mâna pe învăţător să trăiască o viaţă întreagă printre copii. Şi ce trecere grea. de o parte. perseverentă. să-i smulgă din neştiinţă şi să-i aducă mereu spre universul fără margini al cititului şi al scrisului. plină de griji şi răspundere de cealaltă! Învăţătorul este călăuză răbdătoare. a ştiinţei. Este singura şi marea lui mulţumire! Este răsplata unei generoase dăruiri! Profesor: Florica Păiş PAGINA 4 . să ajungă la puritatea lor sufletească.Petale de suflet Ce splendid nume a găsit poporul nostru pentru cel care aduce lumină în mintea abia deschisă către viaţă a copiilor! Învăţătorul este cel care îi trece pe cei mici din lumea basmelor în lumea cunoştinţelor organizate.

F. Oraşul Tecuci se înscrie în categoria cea mai comună a oraşelor din Moldova. Bârlad. anume aceea a aşezărilor de terasă. 180 km de Iaşi. Raportându-ne la aşezările importante din jur. Bujor) cărora li se adaugă drumurile locale. La nivelul oraşului se întâlnesc artere de comunicaţii foarte importante. Iaşi. fiind amplasat în partea centralnord vestică a acestuia. ambele subunităţi ale Podişului Moldovei.R. Cea mai întinsă parte a suprafeţei urbane se află în cuprinsul albiei majore a râului Bârlad: cartierele Tecuciul Nou. zona industrială.Oraşul metaforelor 1.). municipiul se află la 20 km de Mărăşeşti. PAGINA 5 . Cadrul geografic Pe Glob. Furceni). 50 km de Bâr- lad şi Tg. Tişiţa. intersecţia paralelei de 45 grade latitudine nordică cu meridianul 27 grade longitudine estică stabileşte poziţia mate- matică unică a municipiului Tecuci. fiin aşezat în lunca şi pe terasele Bârladului (Cernicari şi Tecuci). municipiul Tecuci aparţine judeţului Galaţi.Tecuciul . la confluenţa râului Bârlad cu pârâul Tecuci. 80 km de Galaţi. Bujor. care mijlocesc legături rapide şi sigure pe Valea Bârladului. sau între aceasta şi Valea Siretului. Gării (C. Administrativ-teritorial. în al treilea fus orar. la contactul cu Piemontul PoianaNicoreşti. Focşa. deservind în acelaşi timp întreaga zonă înconjurătoare a Tecuciului. Tecuciul este unul din puţinele noduri feroviare ale ţării care dispune de patru direcţii de orientare a liniilor ferate (spre Galaţi. reliefându-se şi mai pregnant „poziţia de intersecţie a oraşului Tecuci‖. Cuza Vodă. Tg. Tot pe această terasă este localizat şi cartierul Nicolae Bălcescu din vestul municipiului. Mărăşeşti şi Făurei) şi tot atâtea pentru şosele (spre Galaţi. la Nord de Ecuator şi la Est de primul meridian. municipiul Tecuci se află aşezat aproape de limita sudică a Colinelor Tutovei (14 km). aproape de Valea Siretului (10km). 40 km de Focşani. spre localităţile rurale vecine (Movileni. Geografic. 240 km de Bucureşti.

a demonstrat I. A fost declarat municipiu în anul 1968. aproximativ. Nu sunt dovezi că a existat o asemenea „curte‖ la Tecuci. cu ajutorul unei hronici făcute la 5 mai1669. asemănător celor date pentru Vaslui şi Bârlad. Aceasta este o veche stemă rectificată. 1 ianuarie 1432. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reşedinţa judeţului Tecuci. Bogdan în 1897. că s-a împăcat cu fratele său. un turn de veghe. iar la sud până la marginea din jos a cartierului Cernicari. O primă menţiune documentară a acestui „hotar” este din 22 februarie 1807. hotarul trecea şi peste Bârlad. vameşi care încasau.) şi oraşul Tecuci cu tot ocolul‖. Spre răsărit până la satul Matosăşti. pe un loc domnesc. Hotarul moşiei se poate reconstitui. Profesor: Jîtcă Gina . înainte de formarea statului Moldova. S-a stabilit acum că moşia târgului se întindea. până în vecinătatea satului Furceni.Tecuciul . care încep să-şi dispute domnia. dându-i mai multe oraşe şi ocoalele lor între care şi Tecuciul. care duceau postavuri în Ţara Românească. La moartea domnitorului Alexandru cel Bun. Târgul Tecuci a fost şi reşedinţa starostelui. de argint. spre nord. Stema medievală se prezintă ca un scut despicat. Consideraţiile istorice ale filologului ieşean. până la satul Săseşti. Scurt istoric al oraşului Oraşul Tecuci este atestat documentar în anul 1134 ca târg şi punct de vamă. vecin cu Matca. iar în stânga. Philippide prin care se atribuie toponimului o origine cumană: tenek+uciu. Nu este exclus ca târgul să fi primit de la Ştefan cel Mare. până se împacă în august 1435. Târgul Tecuci a avut un privilegiu domnesc. ridicat în două labe spre dreapta. necunoscut astăzi. Oraşul Tecuci. pe fond roşu. „Şi i-am dat iubitului nostru frate. Giurescu. Dintr-un document de la 1 septembrie 1435 (anexa 1). astăzi cartierul Tecuciu Nou. opinia nu poate convinge. începutul celui următor. „târgul Tecuci era târgul de margine al stăpânirii cumane‖ PAGINA 6 fiind greşite. Ocolul menţionat în scrisoarea din 1 septembrie 1435 cuprindea „totalitatea moşiilor sau satelor domneşti grupate în jurul unei curţi domneşti‖. La apus. a doua jumătate a secolului XIV.. în a doua jumătate a secolului XIV. de la cel al pârâului Tecuci – Tecucel. Ştefan Voievod. cuvintele însemnând „capătul sau marginea ţării‖.Oraşul metaforelor 2. care servea în vremurile cele mai vechi drept loc de veghe. creat în perioada de constituire a târgului. din ocina noastră (. Ştefan Voievod. la care s-a adăugat movila de la Tecuci. câte 2 zloţi (galbeni) de la fiecare car al negustorilor din Lemberg. datorită dezvoltării unei aşezări rurale situate la confluenţa pârâului Tecucel cu râul Bârlad. un iepure de aur. pe fond albastru. în vârful unei coline tot de argint. după părerea lui Conctantin C. luptându-se între ei. Târgul şi-a luat numele. când toţi „orăşenii din târgu Tecuci‖ reclamă domnitorului Gheorghe Duca pe Enache paharnic care „au luat hotarul târgului Tecuci mai tot‖.. hidronim de origine slavă având înţelesul de „a curge‖. Polonia. numit în vechile documente slavoromâne târg. Iliaş şi Ştefan. dregători domneşti cu puteri judecătoreşti. Mai există ipoteza lui Al. ca şi toate celelalte târguri ale Moldovei. fiind reprezentat în dreapta. având deasupra două stele de aur cu cinci raze. dregătorul domnesc care avea în grijă administrarea ţinutului Tecuci. Vladislav Jagello. s-a constituit. rămân doi fraţi vitregi. rezultă că Iliaş Voievod îi scrie regelui Poloniei. la 3 iulie1460. dar sigur au fost vornici de târg. prin care i s-a întărit hotarul moşiei alcătuite. probabil.

coordonată de Ovid Caledoniu. şi e redactor împreună cu Virgil Carianopol şi Miron Suru. condusă de Vintilă Horia. Vrăjitorul apelor.Facultatea de Teologie 1944 . 1942.15 ianuarie 1975 Opere: Endymion. împreună cu Ştefan Baciu şi Vintilă Horia 1944-1974 a fost profeor de limba şi literature română la Tecuci Teama de moarte Teama de necunoscut Însingurarea Sensibilitatea Delicateţea Spaima de a fi trădat de cuvinte Absenţa divinităţii Ireversibilitatea timpului PAGINA 7 . Studii: 1939 .IN MEMORIAM Ovid Caledoniu (pseudonim al lui Jean Florea Georgescu). 1933. 13 poezii de dragoste‖. poet al luminii şi al soarelui — 22 martie 1914 . 1973.Facultatea de Litere Activitate: 1943 . 1939-1942. Debutează cu poezie în revista ―Pegas‖. 1937.apare antologia ―13 poeţi. la revista ―Meşterul Manole‖. Pasărea de foc.

Cum am porni spre înviere. Ci numai truda de-a ne înălţa spre ea. E rugăciunea cea mai pură si mai sfântă Tăcută aplecare seara peste rânduri. De ridicare peste propria fiinţă Şi de cunoaştere înaltă. fără teamă. Şi ne atrage nemurirea din cuvinte Nu pentru ceea ce prin ea în vremi vom fi. Spre altceva o fugă crudă ne frământă Şi rătăcim adesea singuri printre gânduri. enigmaticul. Că nu dorita linişte ne preocupă. Să ţii vara şi toamna – flacără dreaptă – din fagure să culegi belşug peste ţară şi pentru cei ce mâine în zori te aşteaptă să arzi – arcuş – pe-o nevăzută vioară. Ci numai pentru frământările prea sfinte Şi bucuria unică de-a le râvni. Ispitele pământului rămân departe Şi numai cerul. Să fii în tăcerea trezită ca păstăile soare din soare. PAGINA 8 . ARS POETICA de Ion Siugariu lui Ovid Caledoniu Aici e numai luptă aspră pentru soare.IN MEMORIAM Un asfinţit Să cânţi pentru ultimul lângă tine venit în asfinţit ca mâinile mamelor pierdute. Nu ceea ce avem în noi. legănat copac. ce duc spre moarte. cristalină. Pe albe cărărui pornim. În fiecare strigăt arde o dorinţă De împlinire nefirească şi lumină. Şi şoim te înalţi între pământ şi lună la cea dintâi chemare stâncă şi apă când ora tulbură în prag de furtună şi cerbi de lumină în tine se-adapă. ne cheamă. lanul şi nopţile. În fiecare lacrimă din vis se zbate Chemarea înălţimilor nemuritoare Şi frica tot mai mare de singurătate. ci goana după Necunoscutul ce nicicând nu-l vom avea. steaua şi căile strigă pe nume şi undă ne fac. lângă inima inimii necunoscut venit peste umerii aprinşi ai grădinilor.

que Noël planta chez nous Au saint anniversaire Joli sapin. Il faudra bien te couv ri r Dehors. tu vas avoir si froid C'est un peu à cause de moi. bois et guérets Sont dépouillés de leurs attraits Mon beau sapin. Profesor coordonator NANU MARIA PAGINA 8 . que Noël planta chez nous Tout brillant de lumiere. Toi. Mon beau sapin. Il me tarde tant que le j our se l è ve Pour voir si tu m'as apporté Tous les beaux j o u j o u x Que j e vois en rêve Et que j e t ' ai commandés REFRAIN Le marchand de sable est passé Les enfants vont faire dodo Et tu vas pouvoir commencer Avec ta hotte sur le dos Au son des cloches des églises Ta distribution de surprises REFRAIN Mon beau sapin. Roi des forets Tu gardes ta parure.Crăciunul în versuri C'est la belle nuit de Noël La neige étend son manteau b l a n c Et les yeux levés vers le ciel A genoux les petits en fant s Avant de fermer les paupières Petit Papa Noël Quand tu descendras du ciel Avec tes jouets par milliers N'oublie pas mon petit soulier Mais avant de partir. tes verts sommets Et leur fidele ombrage De la foi qui ne ment jamais De la constance et de la paix Mon beau sapin. comme ils sont doux Et tes bonbons et tes joujoux Toi. tes verts sommets M'offrent la douce image. Roi des forets Que j'aime ta verdure! Quand. par l'hiver.

We wish you a Merry Christmas and a Happy New Year. bring us a figgy pudding. We wish you a Merry Christmas. We won't go until we get some. Good tidings for Christmas and a Happy New Year. We won't go until we get some. so bring some out here We wish you a Merry Christmas. Checking it twice. Oh. bring us a figgy pudding and a cup of good cheer We won't go until we get some.Crăciunul în versuri You better watch out You better not cry You better not pout I'm telling you why Santa Claus is coming to town Santa Claus is coming to town Santa Claus is coming to town He's making a list. Santa Claus is coming to town Santa Claus is coming to town Santa Claus is coming to town He sees you when you're sleeping He knows when you're awake He knows if you've been bad or good So be good for goodness sake With little tin horns and little toy drums Rooty toot toots and rummy tum tums Santa Claus is coming to town Santa Claus is coming to town Santa Claus is coming to town He sees you when you're sleeping He knows when you're awake He knows if you've been bad or good So be good for goodness sake Goodness sake You better watch out You better not cry You better not pout I'm telling you why Santa Claus is coming to town Santa Claus is coming to town Santa Claus is coming Santa Claus is coming Santa Claus is coming to town (Coming to town) Santa's a busy man he has no time to play He's got millions of stockings to fill on Christmas day (Santa Claus is coming to town) (Coming to town) (Santa Claus is coming to town) (Comïng to town) We wish you a Merry Christmas. bring us a figgy pudding. Oh. Gonna find out who's naughty or nice. Profesor: Enea-Haisler Ramona PAGINA 10 . We wish you a Merry Christmas. Oh. We wish you a Merry Christmas and a Happy New Year. Good tidings we bring to you and your kin.

care de care mai măreţe. aşa cum nici în cele mai frumoase tablouri nu văd şi tu stai pe străzile reci. Ai ştiut însă să-mi iei cel mai de preţ lucru. Te rog. Şi te-ai întors. Eu ţi-a îngăduit să locuieşti în ţinuturi de argint pictate cu aur şi cu pietre scumpe. şi tu străbaţi oraşul pe jos. Poate te mai urci în tramvai sau în autobuz şi eşti aruncat la următoarea staţie din cauză că nu ai bilet. Ţi-am zis zeci de poveşti. Ţi-am oferit haine frumoase şi călduroase din stofă scumpă. care de care mai bogate. Şi mai dă-mi alţi ochi! Unii prin care să te vadă şi cei din jurul meu când le voi da cadoul de Crăciun. clasa a XII-a A) PAGINA 11 . anul acesta să-mi iei toate acele bogăţii care mă orbesc. Ţi-am oferit sanie cu reni zdraveni. mai captivante. cu cele mai frumoase culori şi tu porţi zdrenţe dăruite.Crăciunul în versuri Iubite bătrân. dar tu mi-ai pus degetul la gură şi mi-ai şoptit să tac. Desculţ. ce-şi ştiu singuri drumul. O lacrimă. o zdreanţă albă ca a ta şi o mângâiere. iubite bătrân! (Ştefăniu Giorgian. ţi-ai urmat drumul. Lasă-mă sărac! Dă-mi o stradă pe care să cutreier. mai îmbietoare.

clasa a V – a PAGINA 12 .Crăciunul în versuri Elev: Trifan Dănuţ.

Crăciunul în versuri Elev: Bugia Denisa. clasa a V-a PAGINA 13 .

Ea timidă. cu gură mică. cls a V-a Am visat că zbor prin stele Şi că văd un chip de fată.Crăciunul în versuri Iarba cea acoperită De zăpadă încălzită Fulgişorii iar plutesc. Peste locul cel ceresc. cls a IX . Faţa-i albă frumuşică. Dintr-o dată văd că-i ziuă Şi iubirea-i spulberată. uşor pleacă. Dintr-o dată văd lumina Şi-o căldură indignată. Ochii mari. Dealul de lapte pufos Derdeluş alunecos. Radu Elena cls.a Elev: Ioachim Petronele. Lacurile oglindite.a A PAGINA 14 . Ferestrele împodobite. a VI . Radu Elena cls. Îmbracată-n straie grele Şi cu părul drept spre faţă.a Elev: Bugia Denisa. a VI .

Cip cirip. Dar nu poate intra. Ar vrea şi el să stea cu noi. Făcut din zăpadă. Lângă foc s-ar topi Şi ar dispărea.Crăciunul în versuri Fulguşorul este mic şi se-aşaza pe nisip. Savin Maria Elena clasa. a VI . Zici că-i iarna în poveste. Copilaşii sunt voioşi Că zăpada e luciasă Şi colindatori în casă. Postolache Miruna cls. Vine iarna cea geroasă. clasa a VI-a PAGINA 15 . fulguşorul este plin Şi când vine la ferestre.a Elev: Savin Elena . Stă afară şi priveşte Ce se-ntâmplă-n casă. plăpând.a Elev: Mihaela-Mădălina Gologan. clasa a XII-a D E micuţ. a VII . Păsările pleacă acasă Şi colindatori-aşteaptă Să colinde lumea-ntreagă. Ninge lin. drăguţ.

iarnă friguroasă Tu ne ţii numai în casă Ai adus frigul şi gerul Şi-ai întunecat tot cerul. hai! Fii o iarnă bună! Şi te du pentru o lună Ca să ne putem juca Cu zăpada dumneata! Mălairoş Laurenţiu clasa a V . Nu laşi vântul ca să plece? Să putem ieşi şi noi Să ne jucăm. Şi laşi soarele să plece? De ce vânt rece ne-ai dat De păsările-au plecat? Nu ţi-e milă de copii? Părinţii afară nu-i lasă Că e vreme friguroasă.a Elev: Cirimbei Andreea. iarnă rece. Pasările au plecat. Şi decât să se-mbolnvească Mai bine îi ţin în casă. Pomii goi i-ai îmbrăcat. clasa a IX-a B PAGINA 16 . De ce eşti aşa de rece.Crăciunul în versuri Iarnă. să ne plimbăm Cu sania s-alunecăm? Deci. Drumurile-ai înfundat. Aşadar. tu. Zăpadă multă ne-ai dat.

"chip de rob luând" (Filipeni 2. în timpul împăratului Octavian Augustus (Luca 2. Exista o proorocie că Betleemul va fi locul de naștere al Mântuitorului Iisus Hristos! Proorocul Miheia a spus. 1). 1). însoţită de logodnicul său Iosif. mai înainte a văzut şi a proorocit că acolo avea să Se pogoare și să Se nască Pâinea cea vie care S-a pogorât din cer. 1-20). PAGINA 17 . se mai chema și cetatea lui David. cu Sfânta Treime. cu 4-500 de ani mai înainte de venirea lui Hristos în lume: ―Ș i tu. căci într-însa s-a născut și a fost uns ca împărat marele strămoș după trup al Mântuitorului. în peşteră săracă.Spiritualitate La "plinirea vremii" (Galateni 4. Betleemul. dar. Dar s-a mai numit si "Casa Pâinii". a găsit adăpost într-o peşteră păstorească. pentru mântuirea neamului omenesc. (Matei 2. care. Betleemul. numit în vechime și Efrata.4). 7). la jumătatea drumului între Ierusalim și Hebron. 6). S-a născut în cetatea Betleemului într-o iesle simplă. păscându-şi turmele de oi în acele locuri. Domnul nostru Iisus Hristos.sau. este o cetate mică. căci din tine va ieși Povăţuitorul. mama lui Iisus au venit din Nazaret în Betleem pentru recensământul poruncit de proconsulul Quirinius. nicidecum nu ești mai mic între fiii lui Iuda. Iisus. unde L-a născut pe Pruncul Sfânt (Luca 2. Dreptul Iosif şi Maria. Dumnezeu S-a întrupat. Ne putem întreba de ce S-a născut Mântuitorul în Betleem. situat în Palestina. Conform Sfintei Scripturi şi Sfintei Tradiţii. Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu. pământul lui Iuda. de către fericitul patriarh Iacov. Maria. unde s-a născut Sfântul Ioan Botezătorul și unde Avraam a vorbit la stejarul Mamvri cu cei trei îngeri . Unul din Sfânta Treime. 7) şi S-a născut din Fecioara Maria. mai bine-zis. Care va paşte pe poporul Meu Israel‖ (Miheia 5. negăsindu-se loc de găzduire în cetate (Luca 2. Betleeme.

după unii Părinţi. ca Aceluia ce avea să pătimească. tămâie. la miezul nopţii şi în peşteră. ca să arate că El a venit să aducă lumină.‖ Veacul de acum și mai ales cel de până la venirea lui Hristos era o noapte lungă. Duminica S-a botezat. Însă nu este întâmplătoare aşezarea sărbătorii Naşterii Domnului în această zi.vorbește de peșterile iadului . pentru că Hristos era lumina cea adevărată. ci duminica! Sfânta Scriptură vorbeşte despre ziua în care a făcut Dumnezeu lumina. Redacţia PAGINA 18 . întunecat de atâtea mii de ani. Oricum ar fi.‖ Deşi tradiţia vorbeşte despre trei magi care au venit şi s-au închinat Pruncului Sfânt chiar în ziua Naşterii Sale (sau. fără să precizeze numărul lor şi nici momentul precis la care au venit. Hristos S-a născut noaptea. Tot Duminica s-a dat și Apocalipsa. Ziua Domnului sau Ziua soarelui! Duminica S-a născut Hristos. Ș i a venit să risipească întunericul din peșterile iadului și întunericul păcatului de pe fața pământului. se pune întrebarea de ce S-a născut într-o peșteră. magii au adus Pruncului daruri: aur. Iată dar. Ziua întâi a săptămânii. 11). simbolic.în veci cu întuneric sunt făcute. Deşi sărbătorim Naşterea Domnului pe 25 decembrie în fiecare an. stând în întunericul slujirii la idoli şi al păcatului. dar şi în lumea care era în noapte. 10). pentru că în ziua aceasta a făcut Dumnezeu lumina. în Tradiţia Bisericii Romano-Catolice. să risipească întunericul. smirnă şi tămâie (Matei 2. căci zice: ―peșterile lor . pentru că Hristos este împărat. câte sunt legate de ziua Duminicii! De aceea a sfințit Dumnezeu ziua Duminicii și cu Naşterea Sa. El de la început era lumina lumii și a venit să lumineze și să strălucească în toate părțile cu razele soarelui dumnezeirii Sale. Sensul principal este unul duhovnicesc. când a zis: "Să se facă lumină" . Duminica. Duminica a înviat din morţi (Matei 28. cei mai mulţi teologi sunt de părere că aceasta nu ar fi data reală a Naşterii Domnului şi că ar avea legătură cu serbările păgâne care cădeau în această zi a solstiţiului. Duminica a trimis Hristos pe Duhul Sfânt peste Sfinţii Săi ucenici si Apostoli. care luminează pe tot omul care va să vie în lume. cum arată Sfintii Părinți de la Sinodul de la Calcedon. că zice marele Apostol Pavel: ―Întunericul veacului acestuia. Sfânta Scriptură vorbeşte despre mai mulţi înţelepţi care au venit şi I s-au închinat (Matei 2). S-a născut la miezul nopții. 1). Şi la fel de important este faptul că. să moară şi să fie îngropat cu smirna şi aromele aduse de femeile mironosiţe. Imnografia sărbătorii înţelege aceste daruri ca pe nişte semne şi simboluri: aur. şi smirnă. dincolo de aspectul istoric legat de faptul că până şi păgânii intuiau importanţa şi greutatea simbolică a acestei zile. pentru că Sfântul Evanghelist Ioan zice: ―Am fost în duh în zi de Duminică‖ (1. Hristos nu S-a născut oricând. Hristos a venit să aducă lumină şi în temniţa iadului.și a fost lumină! (Facerea 1.Spiritualitate De asemeni. Duminica Sfinții Apostoli făceau Sfânta Liturghie. 3). în care lumea era oarbă. ca să lumineze peșterile întunericului veacului aceluia. Peştera este simbolul întunericului. Unde? În peșterile despre care a spus Isaia. douăsprezece zile mai târziu). ca unui Dumnezeu. pentru că începând de acum ziua creşte şi noaptea scade.

Moş Crăciun cu plete dalbe. A sosit de prin nămeţi Şi aduce daruri multe La fetiţe şi băieţi. PAGINA 19 . Moş Crăciun. Moş Crăciun. De la noi să nu te duci. Încotro vrei să apuci? Ţi-aş cânta florile dalbe. Moş Crăciun cu plete dalbe.Colinde. 2. Moş Crăciun. 3. Moş Crăciun. Colinde 1. Moş Crăciun. Din bătrâni se povesteşte. Moş Crăciun. Că-n toţi anii negreşit Moş Crăciun pribeag soseşte Niciodată n-a lipsit.

5. Daruri pregătite Lui Cristos menite Dat-au fiecare Cu iubire mare. PAGINA 20 .Colinde. şi porniră După sfânta-i rază Pe Cristos să-l vază. 3. Steaua sus răsare. Fecioara Maria Naşte pe Mesia. Astăzi Preacurata. Colinde 1. Preanevinovata. 2. Steaua străluceşte Nouă ne vesteşte. După ce sosiră Şi pe prunc găsiră. Steaua cum zăriră Magii. Bucuroşi intrară Şi se închinară. 4. Ca o taină mare.

steluţe şi diverse forme geometrice. Tradiţia de a decora casa pentru Crăciun şi Revelion are adânci rădăcini istorice. becuri colorate şi strălucitoare. care pot fi cumpărate în magazine. suprafaţa cărora este acoperită cu un strat subţire de metale preţioase de calitate superioară. este şi el prezent la această sărbătoare. podobirea acestuia a devenit un obicei şi în alte ţări. De asemenea. fulgii şi ghirlandele din sticlă. Japonezii creştini foloseau lanterne din hârtie. de exemplu: în tonuri argintii sau aurii. şi nici bradul nu va fi acoperit. trebuia să le faci un omagiu. clopoţei şi steluţe. nu vă leneviţi să îi faceţi la bază o fundiţă din acelaşi fir . În secolul al XIX-lea. Obiceiul de a împodobi bradul vine din Germania (se pare că primii creştini care au adus brazi împodobiţi în casele lor au fost nemţii. împodobind bradul. deja erau importate din Germania ornamente pentru pomii de Crăciun. globuri din sticlă. şi americanii adoptă moda brazilor împodobiţi. Iar la sfârşit adăugaţi beteală şi ghirlande. Primul brad a fost împodobit în Pennsylvania. nu trebuie uitate lumânările care dau o atmosferă plăcută şi spirituală interiorului. Împodobind bradul. sau chiar roşii. după cum o spun designerii. în 1831. făcute manual.astfel bradul va arăta mai frumos. un element decorativ obligatoriu folosit în împodobirea bradului. Lituanienii împodobeau brazii cu mici colivii de păsări. Încă o tendinţă considerată importantă. toţi brazii de Crăciun erau împodobiţi cu îngeraşi. înfăţişând animale şi feţe de copii. Înainte de a pune globul pe brad. Ei credeau că în crengile veşnic verzi ale bradului trăiesc spirite şi. vâscul. pentru a-i mulţumi. Mai târziu. lila. sau ―ţurţurii‖. În Suedia. În vârful bradului a apărut şi ―Steaua Betleemului‖. În primul rând. agăţaţi globurile pe niveluri diferite şi pe fire lungi (5-8 cm). cadourile pregătite pentru cei dragi şi bradul împodobit. este decorarea bradului într-o singură gamă de culori. nu trebuie să vă scape câteva reguli de bază. De exemplu. Dar revenind la discuţia noastră despre jucării şi decoraţiuni. nu încărcaţi bradul cu foarte multe decoraţii. astăzi este la modă tot ce e neobi şnuit . atunci şi ele vor fi vizibile. transparente. În al doilea rând. Pe lângă masa frumos aranjată. steluţe şi păsări. PAGINA 20 . din care a muşcat Eva. care creează impresia unui strat de gheaţă format pe crengile bradului. ghirlande şi beculeţe.Crăciunul la tine acasă Crăciunul este o sărbătoare foarte importantă pentru toţi oamenii credincioşi şi de aceea toată lumea se pregăteşte cu multă bucurie şi dăruire pentru acest moment. În Danemarca se foloseau steguleţe. În Polonia. ornamentele pentru brad erau făcute din lemn vopsit. în secolul al XVI-lea). pentru o s ă r b ă t o a r e adevărată de Crăciun trebuie pregătită şi casa. În 1890. altfel toată frumuseţea şi prospeţimea lui va fi ascunsă sub o greutate mare de globuri. globurile care simbolizează fructul oprit. iar diversele figurine din aluat şi biscuiţii aduc aminte de prescura folosită la împărtăşanie. albastru. în faţa unei biserici.

gândirea). inteligenţă. sunt aptitudini. aşa cum realizează un om de ştiinţă. chiar când aceştia se ridică împotriva ideilor ce li s-au prezentat. ce constă în bogăţia asociaţiilor de imagini. unele incongruente. Germenii de imaginaţie spontană se pot manifesta şi în jocurile unui sportiv. Creativitatea se bazează pe memorie. trăirile particulare. prin raritatea statistică a unei idei. iar talentele care există întotdeauna în sânul unui popor au avut condiţii optime de înflorire. amintirile. ―geniul este numai 1% inspiraţie. Este implicată imaginaţia şi în matematică. ci şi în emoţia. idei. ideile noastre. evenimentele. inutile. gândire. ori când discutăm pe viu cu oameni. motivaţia unei personae este în funcţie de cerinţele sociale. În fine. Este un neastâmpăr pozitiv care generează meritorii eforturi creatoare Factori externi . al muncii perseverente. în special a celui social. Originalitatea este indicele principal al caracterului creator al unui produs material sau ideal. funcţiile menţionate mai sus (imaginaţia. în special. spirit de observaţie. prezenţa imaginaţiei se face simţită. şi în filosofie. cât şi în cel al inteligenţei. prin caracterul ei neobişnuit. şi în lingvistică. De fapt. memoria. acea funcţie care transformă impresiile. Una dintre ele este fluiditatea. concepţiile profesorilor îşi pun pecetea asupra creaţiilor elevilor lor. Mai întâi.ce poate fi privită ca o componentă a unei atitudini creative. prezenţa imaginaţiei se afirmă prin anumite caracteristici ale intelectului său. după cum se caracterizaeză creaţia marilor balerini. nu există un temei pentru a distinge imaginarea unei melodii de cea a îmbinării unor date. al XVI-lea: atunci negustorii se îmbogăţiseră şi îşi clădeau palate pe care le doreau împodobite cu alese picturi şi sculpturi. ceea ce implică o voinţă formată. Drept factor al creativităţii mai este considerată şi sensibilitatea la problem. ori de idei care inundă conştiinţa umană. Apoi. ajungând pe înalte culmi de perfecţiune artistică. Psihicul individului se află sub puternica influenţă a mediului ambiant. absurde. Mai mult. noi. Factori de personalitate. pentru a inventa ceva. S-au creat şcoli de pictură şi sculptură.‖ Experienţa cea mai fructuoasă este aceea directă. Aceste cerinţe pot explica avântul artelor plastice din Italia în secolele al XV-lea. plăsmuri variate. în metaforele folosite. sămânţa roditoare a creativităţii o constituie imaginaţia.Abilităţi Factorii creativităţii sunt: factori intelectuali. prin originalitatea soluţiilor. Apoi se distinge flexibilitatea. altele. Apare astfel problema rolului eredităţii şi al mediului în formarea lor. e nevoie de un efort de lungă durată. rolul unor predispoziţii ereditare. Profesor: Păiş Florica PAGINA 22 . însă. faptele. pentru a aduce o contribuţie deosebită. creând combinaţii. Creativitatea presupune nu numai aptitudini: din cele arătate rezultă rolul exerciţiului. constituind izvorul principal al imaginaţiei creatoare de valori. o perseverenţă îndelungată. Atât în domeniul imaginaţiei. factori de personalitate şi factori externi. a unei probleme. 99% fiind transpiraţie. nou. Sâmburele. neaşteptat. În portretul omului creativ. Originalitatea unui poet ca Marin Sorescu nu stă numai în imaginile. Privite prin prisma calităţilor persoanei şi a randamentului. adică uşurinţa cu care o persoană e capabilă să schimbe punctual de vedere în abordarea unei situaţii. când luăm un contact nemijlocit cu obiectele.

Botul i se ataşează un clopoţel în loc de barbă. 2) Se prind elementele de lemn între ele în felul următor: capul şi botul se leagă printr-o sârmă ce trece prin găurile arătate în figura anterioară. Botului i se ataşează o sfoară 3) Pânza albă se pliază la unul din colţuri şi se decorează cu beteală colorată. un băţ de susţinere. hârtie creponată. un clopoţel. Se taie şi hârtia creponată în fâşii subţiri şi lungi. pentru a fi PAGINA 23 . De cap se va prinde. beteală.Abilităţi 1) Materiale necesare: două bucăţi de lemn sculptate ca în figura alăturată. un băţ care să susţină capul caprei. închipuind botul şi capul caprei. o bucată de pânză albă. două bucăţi mai mici de lemn care să intre în orificiile pentru urechi. la marginea posterioară. apoi se prind fâşiile de hârtie creponată. 4) Pânza astfel decorată se prinde de capul caprei (cu cuişoare). o bucată de sfoară. Urechile se prind cu aracet în spaţiile special destinate din ―capul caprei‖.

Unghiile sunt o carte de vizită pentru oricine şi de aceea ele necesită o atenţie deosebită. O manichiură naturală. Tapează bretonul cu o perie specială. precum cea franţuzească. La sfârşit. foloseşte ondulatorul pentru a obtţne textura vălurita a şuviţelor.graphicbull. Al doilea strat se aplică după uscarea primului. Fixează cu agrafe de coc. Lasă vârfurile libere şi răsuceşte-le. Dacă ai părul ondulat natural. pentru a da senzaţia de unitate. bine întinse. chef de joacă şi câteva produse de styling. perfect asortate cu nuanţa firelor tale. Adopta un look futurist.Hair . se potriveşte oricărei ocazii. Începe operaţiunea prin exfolierea unghiilor (foloseşte crema pentru corp) şi continuă cu pilirea lor şi îndepărtarea cuticulelor. îţi poţi transformă părul tău lung într-o capodoperă! Descoperă câteva coafuri interesante şi uşor de făcut la tine acasă. apoi acoperă cu această coadă formată cu ajutorul perciunilor.com PAGINA 24 . cu ajutorul unor benzi protectoare. cu laterale bine definite şi fire întinse perfect. Sursa: http://cosmetics. aplică spray pentru volum pe partea superioară a coafurii. După ce se usucă. Apoi. Dacă firele tale sunt drepte. După ce părul capătă buclele dorite. Triplu chic O coafuraă înaltă. desenează o dungă albă. este cu atât mai bine. înlatură benzile. mai aplică un strat subţire de lac. Aplică două straturi de oja de o culoare neutră. Aplică un strat protector de lac de unghii şi lasă-l să se usuce bine. care să urmeze conturul natural. La final. de efect! Împarte părul în trei – bretonul gros. apoi prinde câteva şuviţe din nodul superior de cel de la baza cefei. împarte şuviţele în două părţi egale şi prinde-o pe fiecare cu un elastic rezistent. perciunii strânşi într-o coadă perfectă şi şuviţele de la ceafă libere. Coc dublu Cocul dublu este secretul care scoate din anonimat o coafură.style Cu inspiratie.

dacă vă spun ce are maşina îmi daţi 50 de lei? .Întrebare de nota 5 . e stricată. de aici. În timp ce se chinuia să o repare trece un elev pe lângă el: .Păi. Un copil îl întreabă pe tatăl său: .Ce culoare are manualul? Din ultimul rând de bănci se aude o voce disperată: .Marinescu.Nenea.Poţi să-mi spui şi mie unde se află Brazilia? .Întrebare de nota 8 .Cum mă cheamă pe mine? Toţi elevii tac. Toţi elevii scriu cu spor la lucrarea ―Ce aş face dacă aş fi patron?‖. Mai târziu acelaşi elev: .. profa şi-a pus în cap să ne pice pe toţi. . Sfaturi pentru adolescenţi: 1. răutatea e la îndemâna oricui! 5.Nu ştiu.La pagina 75.. Ia banii! Ce are maşina? .. Respectaţi. . Zâmbiţi! Oamenii care zâmbesc sunt frumoşi! PAGINA 25 . Examen într-o şcoală.Haide nenea.Bine mă. tu ştii să scrii cu ochii închişi? .Umor Într-o zi unui om i s-a stricat maşina.Bă. Unul singur stă cu mâinile încrucişate la piept şi meditează.Bine. să încerc. atunci faceţi ce trebuie făcut.Întrebare de nota 10 . Şcoala e un loc unde ar trebui să vă faceţi prieteni.Ce studiezi acolo? .Nu. Valoarea ta stă în ceea ce eşti. . . .La ce obiect daţi examen?. Îngroşaţi rândurile oamenilor buni. nenea dacă vă spun ce are masina îmi daţi 50 de lei? . tu nu scrii? . Toţi tac. azi! 3. Profesoara întreabă: . . nu în ceea ce ai! 4. .Tată. nu duşmani! 6. ca să fiţi respectaţi! 2. Dacă mâine va fi prea târziu. aştept să-mi vină secretara.Geografia. doamna profesoară.Fugi mă. atunci sting lumina să-mi semnezi şi mie carnetul de note.

b. oamenii din Betleem. 6. Irod ce Mare a ordonat : a. 9. steaua minunată ce apăruse pe cer. Levi. au fost: a. c. 7 . c.a.c . Cei trei crai care s-au închinat pruncului Iisus . c. 8. oamenii lui Irod cel Mare. 5 . c. uciderea pruncilor. . Nazaret. Pe 25 Decembrie sărbătorim: a. Iisus Hristos. Când Arhanghelul Gavriil a vesti-o pe Fecioara Maria că va naşte pe Mesia . 10. PAGINA 26 Răspunsuri corecte: 1 . 3.a. Betleem.c. Iuda. 5. Traian. Împăratul care a dat poruncă să se facă recensământul populației în vremea naşterii Lui Hristos este: a.b. Dumnezeu . 7. 4 . uciderea magilor.b. Ierusalim. de la îngeri. 3 .b. Prooroc (Profet). c. Fiul lui Dumnezeu. 2. 9 . c. 10 . Înalțarea Domnului la cer. b. b. Crăciunul.a . Naşterea Domnului. c.a. Octavian Augustus. 4. 8 . Vestea cea bună a Naşterii Mântuitorului este relatată în: a.Sa descoperim! Alegeţi răspunsul/răspunsurile corecte: 1. 6 .a. b.c. I-au adus daruri ca unui: a. 2 . Evanghelii.b. b. Titus. Mântuitorul lumii este: a. b. c. b. păstorii de lângă Betleem. c.Om . Magii au fost călăuziţi spre locul naşterii lui Mesia de: a. b.a. b. cei trei magi. Noul Testament. Împărat. Irod cel Mare. Arhiereu (Preot). uciderea lui Ioan Botezătorul. Sfânta Scriptură. Fiu al Fecioarei Maria.a. Primii care au aflat despre Naşterea Mântuitorului.întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria. Fecioara Maria şi bătrânul Iosif erau din neamul lui: a. b. c.c. b. c. aceasta locuia în: a. David.

pentru că sunt mai puţin ofensive. să înlocuieşti zahărul alb. dat fiind faptul că au o compoziţie bazată pe coloranţi sintetici şi pe îndulcitori artificiali. orice am spune. cu zahărul brun sau. Este un fel de mândrie a românului ca la sărbătorile mari de peste an mesele să fie pline cu bucate tradiţionale: sarmale. pentru că nu aduc niciun beneficiu organismului. cârnaţi. fursecuri şi alte deserturi. este de preferat să renunţi la tonele de sucuri colorate şi acidulate. ulei. Zahărul brun şi mierea sunt mai naturale şi afectează mai puţin stomacul. dându-i senzaţia că mâncarea este foarte bună. copiilor. ne alimentăm si sănătos. Produsele „de-a gata‖ din marile magazine sunt utile în restul anului. cu atât mai puţin. ciorbe. pe deasupra. pentru că au în compoziţie glutamat de sodiu (E 621). nu-ţi recomand să folosesti îndulcitori artificiali pentru că nu sunt deloc buni pentru sănătate. pentru toate aceste zile speciale de peste an. în graba de zi cu zi. dar nu şi de Sărbători. Alături de toate urările de sănătate. mâncarea tradiţională românească are savoarea ei specifică şi care nu poate fi înlocuită cu niciun alt preparat cumpărat gata făcut de la supermarket. Acestea nu fac deloc bine nici adulţilor şi. iar gospodinele cu mânecile suflecate şi cu sorţul pus. se apucă de bucătărit în stil mare. ouă. legume. Preferabile sunt sucurile naturale.Sfaturi “ECO” Vin Sărbătorile. fericire. pe care îl foloseşti pentru a prepara cozonaci. Sfântul Vasile. şi băuturile neacidulate. verdeţuri şi alte ingrediente necesare pentru ducerea la bun sfârşit a meniurilor pe care şi le-au propus. prăjituri. Renunţă să le dai micuţilor prea multe mâncăruri grele din carne de porc şi. gospodinele cumpără cantităţi uriaşe de carne. îţi propun câteva sfaturi pentru ca mâncărurile să fie si savuroase. pierdem legătura cu bucătăria si aragazul. care produc adevărate dezastre în organism. Aceeasi savoare o putem obţine folosind verdeţurile naturale cumpărate de la piaţă şi. De fapt. cozonaci si plăcinte. Nasterea Domnului (Crăciunul). făcute în casă. piftie. care acţionează asupra creierului uman. În ceea ce priveşte băuturile răcoritoare. un aditiv deosebit de periculos pentru organism. când.ro PAGINA 27 . plăcinte. din anul acesta. cu mierea de albine. de asemenea. Sfântul Ştefan. si sănătoase: Încearcă. Obiceiul gătitului pentru Sărbători nu s-a pierdut încă şi. făină. Şi. Lasă în rafturile magazinelor pliculeţele cu verdeţuri artificiale sau cuburile concentrate.revistafelicia. Soborul Maicii Domnului. În plus. este vorba de un şir întreg de sărbători care vin una după alta într-o perioadă relativ scurtă: Sfântul Ierarh Nicolae. armonie şi dragoste pe care le transmit din inimă. renunţă la prăjelile în exces. zăhăr. Profesor: Grigore Iuliana www. vin Sărbătorile! Şi ne pregătim intens pentru ele! Trece şi postul Crăciunului. acolo unde reţeta nu suferă modificări.

din care frunzele bune merg la sarmale. Se pun in oala de pamant etaje de sarmale impartite cu straturi de varza acoperita cu rosii. iar intre ele si cate o ramurica de cimbru. iar restul se toaca fideluta cateva crengute de cimbru Mod de preparare: 1. vinuri si obiceiuri romanesti". Profesor: Danilă Lavinia PAGINA 28 . apoi se servesc calde. Ultimul strat e de varza. 2. piper macinat si marar tocat Pentru sos: 1 lingura cu untura 1 litru de bors (sau cat sa acopere sarmalele) 1 ceasca cu bulion de rosii Varza: 1 varza acra. vei vedea ca nu este deloc dificil. cu mamaliguta. Reteta este preluata din volumul "Bucate. Sarmalutele moldovenesti se fac cat mai mici si mai indesate. Ingrediente si cantitati: Pentru umplutura: 500 grame de carne tocata de porc 500 grame de carne tocata de vaca 4 linguri cu orez 2 cepe tocate si calite 2 linguri cu untura sare. din carnuri felurite. scrisa de Radu Anton Roman si aparuta la editura Paideia.Retete traditionale Ti se pare complicat sa pregatesti sarmalute? Daca urmaresti cu atentie instructiunile de mai jos. Se dau la cuptor sau pe marginea plitei minimum 3-4 ore.

va trebui să scoatem margarina din frigider şi să o lăsăm să se tempereze (la temperatura camerei). Aluatul de fursecuri obţinut la final trebuie să fie tare şi să nu se lipească de mâini. Încingem cuptorul şi coacem fursecurile cu cacao la foc mediu aproximativ 20 de minute. în funcţie de cuptor. o punem într-un vas. Dăm fursecurilor forma dorită şi apoi le punem în tavă. Adăugăm în compoziţia de fursecuri două linguriţe de esenţa de rom şi trei linguriţe de cacao.Reţete tradiţonale Ingrediente reţetă Fursecuri cu cacao şi glazură: 1/2 pachet margarină 3 linguriţe cacao 1/2 cană zahăr 3 ouă 2 linguriţe esenţă de rom un praf de copt faină cât cuprinde (aprox. Într-un alt vas amestecăm făina cu praful de copt şi. apoi continuăm să amestecăm. fursecurile au deja suficientă grăsime în compoziţie şi nu se vor prinde. După ce s-a mai topit margarina. 500g) pentru glazură: 80 g zahăr pudră 2-3 linguri de apă Modul de preparare a reţetei: Cu o oră-două înainte de a începe să preparăm reţeta de fursecuri cu cacao. Tava în care urmează să coacem fursecurile nu trebuie unsă. După ce terminăm de presarat făina. adăugăm cele trei ouă şi o jumătate de cană cu zahăr. începem să adaugăm treptat făina în compoziţia de fursecuri. Cu glazura astfel obţinută decorăm apoi fursecurile folosindu-ne îndemânarea şi inspiraţia. frământăm foarte bine cu mâinile aluatul de fursecuri (şi ne asigurăm că s-au încorporat toate bucăţelele de margarină). Amestecăm compoziţia de fursecuri până când se topeşte zahărul şi "se desface" margarina. Profesor: Danilă Lavinia PAGINA 29 . după ce s-a încorporat cacaua. Pentru glazura fursecurilor amestecăm zahărul pudră cu două sau trei linguri de apă până ce vom obţine o compoziţie lucioasă şi omogenă.

Profesor : Violeta Trofin PAGINA 30 . Ştiaţi că? Hidrogenul mai are patru fraţi? În anul 1933 a fost izolat deuteriu..violetă?! Violetele roşii sau verzi se prepară tratând florile natural cu o soluţie de acid clorhidric sau de amoniac. trandafirii. numită ―alotropie‖ se întâlneşte şi la telur.Din lumea ştiinţei. decât culoarea…. Însuşirea de a apărea în mai multe varietăţi sau modificaţii.4 ori mai uşor decât aerul este folosit la umplerea baloanelor meteorologice. chimistul englez Humphry Davy a prezentat în faţa Societăţii Regale de Ştiinţe un memoriu în care anunţa natura elementară a clorului? Reactivitatea chimică a fluorului este neobişnuit de mare? Cu hidrogenul se combină la o temperatură foarte joasă. garoafele îşi schimbă de asemenea culoarea sub influenţa acestor substanţe chimice. chiar în concentraţii foarte mici o coloraţie albastră? Reacţia este folosită în chimia analitică pentru recunoaşterea acestui element. conţin uraniu? Ştiaţi că? Violetele pot avea şi alte culori.. Hidrogenul este cel mai uşor dintre toate gazele? Fiind de 14. deuteriul si tritiul dau apă? O ―apă grea‖ şi o ―apă supragrea‖. Hidrogenul molecular nu este o otravă. Trebuie ştiut că şi stânjeneii. Ştiaţi că? De la chimistul arab Gebel (720-812) datează folosirea cristalizării în scopul purificării substanţelor chimice. Gahn arată că fosforul este constituent al oaselor. carbon etc? Ştiaţi că? La 15 noiembrie 1801. chiar în stare lichidă la -252° C cu explozie violentă? O soluţie apoasă de amidon dă cu iodul. iar în 1963 ceilalţi doi izotopi. dar nici nu întreţine viaţa? Ştiaţi că? Oxigenul este elementul cel mai răspândit în natură? Ozonul este o varietate de oxigen? Molecula lui este formată din trei atomi. în 1939 tritiu. iar un an mai târziu Schelle îl izolează din oase printr-o metodă folosită şi astăzi? În organism cantitatea de calciu şi fosfor oscilează cantităţii în funcţie de oră? Astfel încât în jurul orei 11 dimineaţa în organismul uman se găseşte cel mai redus procent de calciu. gladiolele. sulf. arsen. fosfor. Ştiaţi că? Scoarţa Pământului conţine de 800 de ori mai mult uraniu decât aur şi de 40 de ori mai mult decât argint? Analizele chimice au arătat că şi meteoriţii veniţi din spaţiul cosmic. iar filtrarea şi sublimarea ca metode de separare a substanţelor? În 1774 chimistul suedez G.. În combinaţie cu oxigenul.

în împărţirea cu 7 el dă rest 1. Verificaţi: =? . O altă particularitate a numărului 365.în urma înmulţirii se obţine un produs format din şase cifre. micşorat cu o unitate. deşi aparent neesenţială. 1. această particularitate a numărului 365.următoarele trei cifre le completează pe primele până la 9. o găsiţi voi) Din colecţia de noutăţi matematice . O inegalitate utilă: Pentru orice pereche de numere naturale m şi n cu proprietatea 2<m<n avem: > (determinaţia o vom da cu numărul viitor al revistei) 2. Rezolvaţi: Acest exerciţiu apare în tabloul pictorului rus Bogdanov. . dar poate. Trei de nouă O particularitate curioasă a numărului 999 se manifestă la înmulţirea lui cu orice alt număr format din trei cifre. 365 este egal cu suma pătratelor a trei numere naturale consecutive începând cu 10. . Numărul 365: Numărul 365 este remarcat. EXEMPLU: 573*999=572427 EXERCIŢII: a. 509·999= c.. Mai departe. 947·999= b.Din lumea ştiinţei. 981·999= (Demonstraţia în numărul viitor al revistei.primele trei cifre reprezintă numărul pe care l-am înmulţit cu 999. are mare importanţă pentru calendarul nostru bazat pe săptămână de 7 zile. care nu este legată de calendar: 365= adică. înainte de toate. intitulat ―o problemă grea‖ 3. prin faptul că indică numărul zilelor dintr-un an.profesor Trofin Emilian PAGINA 31 .. Fiţi atenţi! .

sa se drogheze? Intotdeauna "De ce?" trimite la o cauza. Ce contin substantele etnobotanice? Teoretic sunt amestecuri de plante. iar pentru a masca adăugarea componenţilor chimici sintetici. producătorii completează amestecul cu o cantitate mare de substanţe care nu prezintă niciun risc. a parintilor. poate a unei placeri. Astfel. tutun si droguri a luat forma unui fenomen social in tara noastra. se lauda sau ii dispretuiesc pe cei care "inca" nu fumeaza si nu beau. sa bea. am vrut sa vad cum e". interesante. profesorilor. populatia cea mai expusa acestui comportament de risc fiind adolescentii si tinerii. Ce sunt “etnobotanicele?” “Etnobotanice” vine de la faptul ca civilizatia moderna a redescoperit diverse plante cu efect psihotrop studiind traditiile stravechi ale unor popoare din Africa sau America de Sud si Centrala. de a "te da mare".. Un mod de a se "distra" in absenta altor activitati placute. Pe lângă cei 7 eventuali ani de acasă. importanţa prieteniei şi se gândeşte deja la ceea ce vrea să facă cu viaţa lui. o cautare a altceva. Substanţele pot fi de sute de ori mai puternice decât THC.. PAGINA 32 . persoanelor admirate de adolescenti. poate a unei ocupatii.. Acest termen este folosit in mod abuziv. O modalitate de a atrage atentia. de a percepe lucrurile din jur sau dispoziţia persoanelor care le utilizează. Dar termenul de «etnobotanica » nu are nimic in comun cu aceste substante care au efecte similare drogurilor si inhibă emisfera cerebrala stângă unde se găsesc funcţiile ce ţin de raţionalitate. o sfidare. devin cu totul şi cu totul altceva decât aşteaptă societatea şi familiile lor de la ei. o razbunare. la o explicatie.. De ce incep adolescentii sa fumeze. care conduc la aparitia comportamentelor individuale de risc. Ce ar insemna in cazul adolescentilor debutul acestor comportamente? O imitare a adultilor. Ce sunt drogurile? Conform Dictionarului de psihologie Larousse. învaţă deja valoarea banilor.din care pot deriva intregi grupe de substante psihoactive). ci mai degraba o conduita de risc. de a castiga admiratia colegilor. cafeină sau mentol. Dintre toate aceste droguri ne oprim asupra substantelor etnobotanice. pentru a intelege mai bine efectul lor asupra organismului uman.Educaţie pentru sănătate Pe fondul unor probleme sociale si a mentalitatilor exista disfunctii sociale. Pe langa aceste ingrediente s-au descoperit impuritati si diverse substante chimice cu potential toxic. Rezultatul presiunii grupului. Consumul de alcool. prea mulţi. la un motiv. Curiozitatea : "Am vrut sa incerc. ambiţii şi prejudecăţi pe care trebuie să le discearnă obiectiv ca să poată face diferenţa între ce e rău şi ce e bine. reziduuri de metale grele. ca un paravan pentru comercializarea acelor produse cu efect halucinogen. in care toti ceilalti adolescenti fac asta sau sustin ca fac. Practic. in urma unor teste foarte amanuntite s-au descoperit diverse substante. periculoase pentru organism. prin drog se intelege orice produs sintetic ce altereaza modul de functionare al organismului si/ sau starea emotionala a individului si comportamentul acestuia. Dar iată că mulţi. starurilor. Doar ca o substanta nociva nu este satisfacerea unei curiozitati. atractive. Plantele psihogene sau psihotrope sunt acele plante care produc schimbări în ceea ce priveşte modul de gândire. de a iesi in evidenta. adolescentul se trezeşte aruncat în mijlocul unei lumi pline de tentaţii. de a simti puternic incalcand interdictia. precum vitamina E. cum ar fi cele inrudite cu THC ( din marijuana) sau PEA (fenitilamina.

memoriei. Tremurături ale corpului. că am avut probleme de sănătate şi e foarte greu. tutun vă zic sincer că nu mai puteţi să vă lasaţi de ele. Îmi doresc să nu va mai bateţi joc de viaţa voastră. Frică. Dar. Pot induce atât tulburări psihice. Dureri musculare. Foarte important este ca din cauza halucinațiilor. Iluzii senzoriale şi halucinaţii. vreau să vă spun vouă. plămâni. cititorilor. euforie. relaxare. atenţiei. Chiar şi la cineva care crede că ştie ce face. atât pentru ei înşişi. pierderi de memorie. angoasă. boli de rinichi. clasa a xii-a d PAGINA 33 . tutunul sau cafeaua nu lipsesc şi. să nu mai intri în cluburi unde alcoolul. Senzaţie de omniscienta (persoana se crede atotcunoscătoare). consumatorii pot deveni un pericol. ficat. Hipertermie: transpiraţie excesivă. Elev: mihaela-madalina gologan. Efectele psihice: Râs fără motiv. tristeţe. iritabilitate. Rezultă depresie. cât şi pentru cei din jur. dacă nici asta nu o să meargă. Sentiment de depersonalizare. zone întregi din creier. clarviziuni. Sunt foarte puţine persoane capabile să controleze aceste substanţe şi să nu facă abuz de ele. Iluzia de ieşire din corp. Hipotensiune arterială. lipsa de voinţa. în timp. Încetinirea ritmului cardiac. Imposibilitatea de a se concentra. Care sunt riscurile consumului de substanţe etnobotanice? ► riscul derivat din efectul propriu-zis: senzaţia plăcută este dată de o tulburare masivă a funcţionării sistemelor de neurotransmiţători. Distorsiuni spaţio-temporale. senzaţie de moarte iminentă. probleme de raţionament logic. asupra concentrării. ► riscul dat de toxicitatea substanţelor contaminante (rămase din procesul de producţie sau ascundere a substanţelor active).Educaţie pentru sănătate Ce efecte au substanţele etnobotanice? Efecte fizice: Senzaţie de greaţă şi vărsături. ar fi o soluţie: cum ar fi. Voi credeţi că distractţa constă în a consuma alcool şi nu numai atat. Şi… să nu uităm! Din cauza etnobotanicelor… se moare! Psiholog scolar: Popoiu Livia Simona În primul rând. dar şi boli cum ar fi cancerul. care pot lăsa sechele pe termen lung şi pot distruge. cafea. distrugerea echilibrului hormonal. există riscul ca unele efecte să rămână pe termen lung sau chiar pe viaţa. Dilatarea pupilelor. Dacă începi de la o vârsta fragedă să consumi alcool. cu efecte devastatoare asupra capacităţii de a simţi plăcere fără ajutorul drogului. paranoia. ar fi cel mai bine să te rogi lui Dumnezeu să te ajute sau să ceri ajutorul unui specialist. dacă stau şi mă gândesc. ► tulburările de personalitate apărute la uzul cronic (regulat) al acestor substante. chiar dacă nu ai mai vrea să consumi.

Regulile examenului de Bac 2012 nu vor fi diferite faţă de sesiunile din acesta an.proba D 27 august 2012: Limba şi literatura română .24 august 2012: Evaluarea competenţelor digitale .CALENDARUL EXAMENULUI DE Examenul de bacalaureat .20 iulie 2012: Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen 20-21 august 2012: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română proba A 20-22 august 2012: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă proba B 21 -22 august 2012: Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională proba C 23 .proba scrisă 28 august 2012: Limba şi literatura maternă .30 mai 2012: Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen 1 iunie 2012: Încheierea cursurilor pentru clasa a XIIa/a XIII-a 11 .probă scrisă 8 iulie 2012: Afişarea rezultatelor 9 iulie 2012: Depunerea contestaţiilor (orele 08:00 12:00) 10 -12 iulie 2012: Rezolvarea contestaţiilor 13 iulie 2012: Afişarea rezultatelor finale Sesiunea august-septembrie 2012 16 .probă scrisă 6 iulie 2012: Proba la alegere a profilului şi specializării .proba E)b) .proba B 18 .20:00) 3-4 septembrie 2012: Rezolvarea contestaţiilor 5 septembrie 2012: Afişarea rezultatelor finale PAGINA 34 . Toate sălile de examinare trebuie dotate cu aparatura de supraveghere video. potrivit ordinului ministrului educaţiei. Prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2012 se va desfăşura în perioada 11 iunie . Sesiunea iunie-iulie 2012 28 .proba C 2 iulie 2012: Limba şi literatura română .proba E) c) .probă scrisă 31 august 2012: Proba la alegere a profilului şi specializării .13 iunie 2012: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română .proba E)d) .22 iunie 2012: Evaluarea competenţelor digitale proba D 25 .proba E)d) .6 iulie.proba E)b) probă scrisă 4 iulie 2012: Proba obligatorie a profilului .2012 se va desfăşura dupa metodologia de organizare şi desfăşurare a celui din 2011. aprobată prin ordinul ministrului educaţiei. Lista disciplinelor la care candidaţii susţin examenul de bacalaureat şi programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile în sesiunile anului 2012 sunt cele aprobate prin ordinul ministrului educaţiei pentru examenul de bacalaureat 2011.proba E)a) .probă scrisă 29 august 2012: Proba obligatorie a profilului proba E)c) .proba E)a) probă scrisă 3 iulie 2012: Limba şi literatura maternă .15 iunie 2012: Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă .proba A 13 .probă scrisă 2 septembrie 2012: Afişarea rezultatelor (până la orele 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16:00 .27 iunie 2012: Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională .

Acţiunea Comunitară implică stabilirea unei legături între Licee. Locuinţe Sociale şi Centre de Zi şi Spitale . aflaţi în situaţii de risc. însoţiţi de doamna dirigintă. Centre de Plasament şi Instituţii. şi de doamna profesoară. SNAC este un program coerent şi coordonat de activităţi desfăşurate cu regularitate şi care antrenează voluntari şi copii cu nevoi speciale. PAGINA 35 . cu ocazia sărbătorii Sfântului Andrei.pe de altă parte. şi Şcoli Speciale. elevi ai clasei a X-a A. au vizitat copiii de la Casa Speranţa pentru a–i felicita pe cei ce-şi serbau onomastica. pe de o parte. Ţâţu Ionica.Implică-te! În data de 30 noiembrie 2011. Activitatea s-a desfăşurat în cadrul comisie SNAC. Palade Aida. în dificultate sau în pericol. Acţiunea Comunitară este o activitate voluntară care se desfăşoară cu regularitate şi este certificată în programa şcolară a Liceelor.

18 noiembrie 2011 ―LUMEA PRIN OCHII COPIILOR‖ .a F Profesor: Crina Ţopa Profesor: Poenaşu Cătălin 2.Cls. 13 octombrie 2011 ―DE LA CREATOR LA CREAŢIE‖ . PARTENERIAT ―DATINI ŞI OBICEIURI DE IARNĂ‖ . 21 decembrie 2011 ―AM PLECAT SĂ COLIDĂM‖ . Ţigăneşti Profesor: Coman Iustina Profesor: Dănilă Lavinia Profesor: Popoiu Livia 5. 16 noiembrie 2011 ―ŞI NOI PUTEM SĂ EDUCĂM‖ . IX-XII 6.ACTIVITATE FILANTROPICĂ CU CENTRUL DE PLASAMENT ―David Austin‖. 14 . 16 decembrie 2011 ―DĂRUIND VEI DOBÂNDI‖ .Implică-te! La nivelul şcolii au loc următoarele activităţi: 1.Clasele participante I-IV. Clasa a XII . VVIII.XII Profesor: Trofin Veronica Ionela Profesor: Năstase Nicuţa Profesor: Costea Agripina 3.Cls a X-a A şi a XI.Cls. a XII .a A Profesor: Mandea Rodica Profesor: Ţâţu Ionica PAGINA 36 . IX .Medalion cu Mihail Sadoveanu.a F Profesor: Dănilă Lavinia 4.

Mulţumim celor care şi-au adus aportul la editarea primului număr al revistei. Tel/Fax: 0236/811344 Adresă site: www. Matei Basarab. a XII-a F Baban Octavia. Nr. întâmplări. Cls.. Grigore Iuliana Prof. Cls.gsoc.ro PAGINA 37 . a XII-a C Cirimbei Andreea. Enea Haisler Ramona Coordonator: Prof. a XII-a C Partenie Constantin. Colectivul redacţional aşteaptă sugestii.. Cls. Nanu Maria Prof. Păiş Florica Prof. Cls. Dănilă Lavinia Prof. mesaje. Şc. Cls. Moineagu Cristina Secretar de redacţie: Prof. 11. opinii. Palade Aida Director Adj. Prof. Popoiu Livia Prof. imagini. a IX-a B Adresa şcolii: Str. Director: Prof. Trofin Veronica Elevi: Artimon Costeluşa. Trofin Daniela Tehnoredactor: Prof. a XII-a F Hurjui Silvia. Pricopi Natalia Colaboratori: Psih. creaţii .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->