CUPRINS

MIJLOACE DE FINANTARE A FIRMELOR AUTOFINANTAREA ............................. 3 Autofinantarea ................................................................................................... 5 Masurarea autofinantarii ................................................................................ 5 Determinantele autofinantarii ........................................................................ 5 Importanta autofinantarii pentru finantarea firmei ........................................ 7 Autofinantarea si capacitatea de rambursare a datoriilor ............................... 8 Autofinantarea si autonomia financiara .......................................................... 8 STUDIU DE CAZ................................................................................................... 9

MIJLOACE DE FINANTARE A FIRMELOR AUTOFINANTAREA

Dupa stadiul sau de dezvoltare, mediul financiar pune la dispozitia firmelor o gama de mijloace de finantare mai mult sau mai putin substantiala. Autofinantarea constituie baza oricarei dezvoltari a firmelor. Aportul la capitalul propriu constituie de asemenea, o sursa esentiala de finantare a firmelor. Dar amploarea si modalitatile acestor aporturi variaza dupa cum firma dispune sau nu de acces direct la pietele de capital. n sfrsit, recurgerea la ndatorare ar trebui, n principiu, sa aduca completari resurselor firmei. n fapt, aceasta are un rol fundamental n finantarea lor, chiar daca rata dobnzii reale atinge niveluri foarte ridicate. Aspectele finantarii prezinta importanta cruciala pentru supravietuirea si dezvoltarea firmei. n primul rnd, firma trebuie sa dispuna de lichiditati pentru a face fata angajamentelor asumate, adica de a onora datoriile cu scadenta n viitorul apropiat, asigurndu-si astfel echilibrul financiar pe termen scurt. n al doilea rnd se pune, din partea firmei, problema lansarii n investitii de orice natura (tehnologice, sociale, comerciale) care sa faca sa se dezvolte posibilitatile sale. n acest caz este vorba de finantarea dezvoltarii pe termen mediu si lung care conditioneaza cresterea rezultatelor n viitor si mentinerea echilibrului financiar. Deci mijoacele de finantare trebuie sa fie adaptate calitativ la nevoile firmei. n acest sens firma poate fi confruntata cu doua tipuri de dificultati. Pe de o parte, ea ar putea fi n situatia sa trebuiasca sa ramburseze resurse nainte chiar de a fi ajuns sa recupereze avansurile efectuate, mai ales cnd face investitii pe termen lung.Pe de alta parte, firma poate fi n situatia de a folosi, pentru operatiuni pe termen scurt, fonduri pe care le-ar putea folosi pe termen lung pentru investitii. Costul mijloacelor de finantare este n raport cu rezultatele asteptate din operatiunile n care sunt angajate. Remunerarea capitalurilor poate fi uneori prea mare, neglijndu-se folosirea pentru dezvoltare a rezultatelor obtinute. Procednd asa firma nu mai efectueaza investitii. Dar este posibil ca tocmai realizarea de investitii sa asigure remunerarea capitalurilor n viitor. Conditiile care nsotesc aporturile de capital de care firma beneficiaza o plaseaza ntro situatie de dependenta fata de furnizorii de fonduri. Aceasta observatie iese n evidenta mai nti, n relatiile dintre firma si detinatorii de capitaluri (de exemplu actionarii n cazul unei societati pe actiuni). Datorita mecanismelor
3

juridice si financiare, detinatorilor capitalului li se recunoaste puterea asupra firmei n materie de orientare, de directionare-conducere si de gestiune, pentru ca sunt detinatorii unei parti semnificative a capitalului acesteia. Dar relatiile de dependenta si chiar de subordonare se pot stabili si fata de mprumutatori, mai ales; fata de banci, daca cei ce conduc si proprietarii firmei nu-i asigura autonomia financiara. Evolutiile care conduc la o asemenea situatie de dependenta sunt relativ tipice. Cteva scenarii caracteristice ilustreaza asemenea cazuri de degradare a situatiei strategice, ca urmare a deciziilor financiare inadecvate. Un prim exemplu frecvent l constituie firmele care obtin rezultate foarte slabe si nu sunt n masura sa produca o autofinantare suficienta pentru a asigura reproductia, chiar simpla, a potentialului lor. O a doua ilustratie caracteristica este furnizata de firmele care n ciuda rezultatelor satisfacatoare, nu reinvestesc dect o mica parte din rezultate si refuza o politica de constituire a fondurilor proprii. Un al treilea caz tipic se refera la firmele care se lanseaza n operatii de dezvoltare care depasesc capacitatile lor financiare. Ele si secatuiesc lichiditatile si sunt constrnse sa solicite credite, ceea ce le plaseaza ntr-o situatie delicata fata de mprumutatorii lor. n sfrsit, unele firme dispun de o finantare instabila n raport cu ritmul activitatilor si trebuie sa negocieze n conditii defavorabile amnarea scadentelor sau aporturi noi de resurse proprii. Astfel, relatiile de finantare sunt suportul relatiilor de putere sau de influenta. De aceea,negocierea noilor aporturi de fonduri n conditii de criza si urgenta poate fi cauza pierderii autonomiei conducatorilor firmei fata de creditori sau a pierderii controlului proprietarilor actuali fata de noii participanti cu fonduri. Problemele finantarii prezinta deci importanta vitala, pentru ca solutionarea lor conditioneaza supravietuirea firmei, perspectivele sale de dezvoltare, performantele sale prezente si viitoare, autonomia proprietarilor conducatorilor sai. Se releva astfel importanta care revine perfectionarii metodelor si instrumentelor de selectare a mijloacelor de finantare, adecvate nevoilor firmei. Asemenea probleme de selectare se pun n legatura cu patru tipuri de resurse financiare: . - autofinantarea firmei; - finantarea externa prin participarea la capitalul propriu al firmei; - finantarea externa prin mprumuturi (sau credite) pe termen lung, mediu si scurt, acordate firmei; - creditarea ntre firme (creditul comercial).
4

Autofinantarea
Autofinantarea constituie n general pivotul finantarii firmelor pentru unele dintre ele, sursa exclusiva a finantarii n fazele decisive al dezvoltarii. Caracterul fudamental al acestei resurse tine de faptul ca aceasta constituie elementul n baza caruia finantarea externa va putea fi solicitata si atrasa de catre firma. Acest statut al autofinantarii tine de doua ratiuni fundamentale. Pe de o parte, marimea sa (n valoare absoluta si n valoare relativa) furnizeaza indicatii cu privire la performantele firmei. O autofinantare ridicata asigura pe investitorii financiari asupra posibilitatilor de remunerare si de punere n valoare de catre firma a fondurilor pe care ei le vor investi. Pe de alta parte autofinantarea creaza capacitatea de rambursare a datoriilor firmei si da o masura riscului pe care furnizorii de fonduri si-l asuma.

Masurarea autofinantarii

Autofinantarea corespunde resurselor noi obtinute din activitatea firmei si destinate sa finanteze activitatea viitoare, este vorba de profitul brut sau rezultatul brut reinvestit n firma. Aceasta formulare pune mai nti probleme terminologice si poate sa suscite confuzii pentru ca exista mai multe notiuni ale rezultatului si pentru ca epitetul "brut" are semnificatii precise. Este fara ndoiala mai clar daca spunem ca autofinantarea corespunde unui surplus monetar degajat de firma din activitatea sa si folosit pentru finantarea dezvoltarii viitoare. Dar o definire mai tehnica a autofinantarii cere sa fie precizate componentele sale si modul sau de calcul. n aceasta privinta doua puncte de vedere pot fi propuse. Primul prezinta autofinantarea ca diferenta ntre fluxul ncasarilor si al platilor determinate de activitatea firmei. Al doilea prezinta autofinantarea ca o parte a surplusului monetar (cashflow sau capacitate de autofinantare) obtinut de firma.

Determinantele autofinantarii
Marimea autofinantarii este determinata de factori a caror influenta poate fi pusa n evidenta n diferite etape ale formarii sale. Aceste etape pot fi reprezentate astfel: 1 - |Vnzri| - Cheltuieli curente legate de prestaii externe 2 - | Valoarea adugat | -Cheltuieli de personal
5

-Impozite, taxe i vrsminte asimilate 3 - | Excedent brut din exploatare + Venituri financiare + Venituri excepionale -Cheltuieli financiare -Cheltuieli excepionale 4 - |Cash Flow Brut| (Excedent monetar naintea impozitrii) - Impozit asupra beneficiilor 5 - |Cash Flow net sau marja brut de autofinanare| - Dividende Autofinanare La nivelul (1) se compar mrimea activitii comerciale cu mrimea aprovizionrilor, determinndu-se mrimea valorii adugate. Aceasta din urm suport astfel, influena politicii i a condiiilor de vnzare, a politicii de aprovizionare i de consumuri intermediare, n legtur cu bunurile i serviciile furnizate de parteneri din afara ntreprinderii i consumate n cadrul activitii curente. La nivelul (2) formarea autofinanrii e determinat de condiiile de activitate curent. Se pune frecvent accentul pe influena exercitat de relaia salarii-profit. Dar caracteristici ca dinamismul comercial, politica preurilor, evoluia productivitii, evoluia diferitelor costuri, influeneaz favorabil sau defavorabil asupra mrimii excedentului brut din exploatare i, n consecin, asupra autofinanrii. La nivelul (3) intervin factorii financiari i alte elemente excepionale care afecteaz excedentul degajat de operaiunile curente. Pe de o parte, suma prelevrilor asupra acestui excedent va fi condiionat de nivelul ndatorrii i rata dobnzii, precum i de alte aspecte (incendii, penaliti etc.). Pe de alt parte, ctigurile speculative (plusvaloare asupra cesiunilor de exemplu) determin o cretere a excedentului. Luarea n calcul a cheltuielilor i veniturilor financiare i a pierderilor i profiturilor excepionale permite s se determine excedentul asupra ansamblului operaiunilor efectuate n cursul perioadei. La nivelul (4) dup prelevarea impozitului asupra beneficiului putem msura surplusul monetar obinut i pus la dispoziia ntreprinderii i a proprietarilor, adic cash-flow-ul net, sau marja brut de autofmanare, sau capacitatea de autofinanare. Suma prelevrilor fiscale e determinat de politica de amortizare i de provizioane, n msura n care reglementrile fiscale permit s fie deduse din beneficiul impozabil i condiioneaz mprirea ntre impozit i beneficiu net. La rndul su cash-flow-ul va fi repartizat pe dou destinaii. La nivelul (5), o parte va fi prelevat pentru plata dividendelor i eventual pentru participarea salariailor la profit, iar alt parte rmne la dispoziia ntreprinderii i va permite s se finaneze activiti viitoare, aceast parte reprezentnd mrimea autofinanrii.

Autofinantarea apare deci ca un fond de acumulare pe care ntreprinderea l obtine din propria activitate si este o consecinta sintetica a diferitelor aspecte ale politicii sale.

Importanta autofinantarii pentru finantarea firmei

Autofinantarea constituie o resursa financiara complet diferita de celelalte, ea avnd un statut deosebit n politica de finantare a firmei. n masura n care autofinantarea exprima aptitudinea firmei de a asigura reproducerea capitalurilor care-i sunt conferite, aceasta constituie singura finantare independenta si stabila, putnd sa asigure rambursarea mprumuturilor firmei. Autofinantarea constituie fundamentul pe care se va putea edifica o politica de finantare viabila. n primul rnd autofinantarea exprima aptitudinea firmei de a asigura reproductia simpla si, n masura n care este posibil, reproductia largita, cresterea capitalului. Autofinantarea corespunde resurselor care permit mai nti compensarea uzurii fizice si morale a activelor pe termen lung (amortizari). Apoi autofinantarea asigura compensarea riscurilor, referitoare fie la anumite elemente de activ (provizioane pentru deprecierea creantelor, a stocurilor etc), fie la ansamblul patrimoniului (provizioane pentru pierderi si cheltuieli). n sfrsit, autofinantarea corespunde partii din rezultate care este mentinuta si reinvestita n activitatea firmei. Primele doua componente ale autofinantarii enuntate mai nainte corespund resurselor necesare pentru reconstituirea capitalurilor angajate permanent n activitatea firmei (se spuneautofinantare de mentinere). A treia componenta permite sa se largeasca productia si deci sa se dezvolte activitatea firmei (denumim aceasta componenta autofinantare de crestere). Amortizare - provizioane = autofinanare de meninere + beneficiu nedistribuit = autofinanare de cretere Autofinanare = Amortizri - Provizioane + Beneficiu nedistribuit n cazul n care se nregistreaz pierdere, autofinanarea nu permite s se menin constant nivelul fondurilor angajate de ntreprindere, deci capitalul ntreprinderii va scdea. Autofinanarea poate s vizeze dou direcii fundamentale: activele imobilizate (investiiile n sensul tradiional al termenului) rambursarea mprumuturilor. Comparaia ntre suma datoriilor pe termen lung i mediu i cea a mrimii
7

autofinanrii permite s se aprecieze capacitatea de rambursare de ctre ntreprindere a datoriilor.

Autofinantarea si capacitatea de rambursare a datoriilor

Indicatorul care exprim capacitatea de rambursare de ctre ntreprindere a datoriilor este dat de raportul ntre datoriile pe termen mediu i lung i mrimea autofinanrii. Recurgerea la acest indicator se justific prin faptul c autofinanarea msoar capacitatea ntreprinderii de a crea un surplus monetar, singura surs de fonduri pentru rambursarea mprumuturilor. Dac raportul de mai nainte prezint valori mici, ntreprinderea nu este prea ndatorat, n raport cu capacitatea sa de autofinanare, n schimb dac raportul atinge valori mai mari, ntreprinderea are un grad ridicat de ndatorare i va avea dificulti pentru rambursarea n viitor a datoriilor ajunse la scaden. Valorile medii pentru acest indicator ar fi cuprinse ntre 2 i 3 ani, ceea ce nseamn c ntreprinderea ar trebui s afecteze de la 2 pn la 3 ani marja brut de autofinanare sau autofinanarea pentru rambursarea datoriilor pe termen mediu i lung. ntreprinderile pentru care acest indicator e mai mic de 2 ani dispun de o ridicat capacitate de rambursare i sunt n msur s solicite noi mprumuturi fr s-i pericliteze solvabilitatea la termen, ntreprinderile pentru care acest indicator depete 3 ani au o sczut capacitate de rambursare, iar recurgerea la noi datorii le agraveaz situaia. Autofinanarea constituie fundamentul capacitii de rambursare.

Autofinantarea si autonomia financiara

Autofinantarea fiind obtinuta prin activitatea firmei, ea apare ca singura garantie pentru autonomie si stabilitate financiara. Binenteles, exista si alte surse stabile n afara autofinantarii, ca de exemplu cresterea de capital sau mprumuturile pe termen mediu si lung. Dar insuficienta autofinantarii face sa se reduca posibilitatile de finantare externa. Autofinantarea va constitui deci nceputul inevitabil al oricarui plan de finantare la termen. Furnizorii externi de fonduri nu vor accepta sa aduca resurse dect daca suma autofinantarii este linistitoare. Aporturile la capitalul propriu nu par sa mareasca dependenta firmei fata de actionari. Dar, pe de o parte, o firma care prezinta rezultate si o autofinantare insuficient risca sa descurajeze aportul la capital al unor noi actionari si chiar sa descurajeze pe actionarii deja existenti. Pe de alta parte, n cazul insuficientei autofinantarii, recurgerea la cresterea de capital poate fi cauza pierderii totale sau partiale a controlului asupra firmei pentru asociatii actuali constrnsi sa faca apel la resurse externe pentru reconstituirea capacitatii de finantare a firmei.

STUDIU DE CAZ
Vom calcula capacitatea de autofinantare pentru Societatea comerciala S.C. XY S.R.L. din Bucuresti la 31 decembrie anul 2008, pe baza datelor din contul de profit si pierdere, prezentat sintetic n continuare: - leiDenumirea indicatorilor VENITURI TOTALE - din care: Venituri din exploatare Venituri exceptionale Venituri financiare, din care: - diferente de curs valutar - dobnzi CHELTUIELI TOTALE - din care: Cheltuieli pentru exploatare din care - amortizarea mijloacelor fixe Cheltuieli exceptionale Cheltuieli financiare, din care: - diferente de curs valutar Profitul brut al exercitiului Impozit pe profit Profit net repartizat pentru: - participarea salariatilor la profit - dezvoltarea firmei -dividende de platit Suma 8.712.207 8.027.413 565.430 119.364 82.739 36.625 7.017.670 6.453.918 118.765 513.579 50.173 8.746 1.694.537 423.634 1.270.903 127.091 571.906 571.906

Vom calcula capacitatea de autofinantare sau, altfel spus, marja bruta de autofinantare sau cash-flow-ul net. ncasarile banesti potentiale obtinute de firma din ntreaga sa activitate reprezinta 8.712.207 lei. Pe de alta parte, platile banesti, determinate de activitatea firmei sunt reprezentate de: - cheltuieli pentru exploatare (mai putin amortizarea mijloacelor fixe) 6.453.918-118.765=6.335.153 - cheltuieli exceptionale - cheltuieli financiare - impozit pe profit TOTAL PLI 513.579 50.173 423.634 7.322.539 6.335.153

Surplusul ncasarilor potentiale asupra platilor va fi deci: 8.712.207 - 7.322.539 = 1.389.668 lei Acest surplus reprezinta capacitatea de autofinantare a firmei. Se mai spune acestui surplus al ncasarilor asupra platilor, marja bruta de autofinantare sau cash-flow net. Scaznd n continuare profitul atribuit fondului de participare a salariatilor la profit si dividendele de platit actionarilor, obtinem marimea autofinantarii firmei: - capacitate de autofinantare - participare a salariatilor la profit - dividende Autofinantare 1.389.668 lei 127.091 lei 571.906 lei 690.671 lei

Un al doilea mod de a stabili autofinantarea consta n nsumarea la profitul distribuit pentru fondul de dezvoltare, a amortizarii mijloacelor fixe: - profit net pentru fondul de dezvoltare - amortizarea mijloacelor fixe Autofinantare 571.906 lei 118.765 lei 690.671 lei

10

11