GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI

1
Sdraila Mariana,clasa 12b
2. INTRODUCERE


Asamblarile se folosesc pentru legarea ansamblelor si subansamblelor masinilor si
utilajelor,pentru legarea elementelor componente ale ansamblelor si subansamblelor, a pieselor
componente ale organelor de masini compuse sau ale constructiilor metalice.
Asamblarile folosite n constructia de masini se clasifica n asamblari nedemontabile (mbinari)
si asamblari demontabile.

mbinarile nu permit demontarea dect prin distrugerea partiala sau totala a pieselor
componente si pot fi obtinute prin intermediul mijloacelor mecanice (mbinari nituite, mbinari
prin coasere) sau prin folosirea fortelor de coeziune sau a celor de aderenta fizico-chimica
(mbinari sudate, prin lipire sau ncleiere). mbinarile sunt, n general, mai ieftine comparativ cu
asamblarile demontabile si se folosesc, de regula, cnd divizarea constructiei este impusa de
considerente tehnologice (posibilitatea, rationalitatea si economicitatea executiei).

Asamblarile demontabile permit montarea si demontarea ulterioara, fara distrugerea
organelor de asamblare si a pieselor asamblate, ori de cte ori este necesar. Desi, n general, sunt
mai scumpe dect asamblarile nedemontabile, de multe ori, datorita conditiilor impuse de
realizarea pieselor compuse, a subansamblelor si ansamblelor (de montare, de ntretinere, de
deservire etc.), sunt folosite asamblarile demontabile, care pot fi: filetate, prin pene
longitudinale, prin caneluri, prin stifturi, prin bolturi, prin strngere proprie etc.

Asamblari demontabile - care n urma desfacerii pieselor asamblate nu are loc
nici-o deteriorare a vreuneia dintre piese. Din aceasta categorie amintim:
. asamblari filetate (surub - piulita);
. asamblari prin forma (pene, caneluri, profile poligonale);
. asamblari prin frecare (pe con, cu strngere);
. asamblari elastice.











GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
2
Sdraila Mariana,clasa 12b
Capitolul I: Asamblari prin pene




1. Definitie
Asamblarea cu pana reprezinta imbinarea demontabila a doua piese cu axa geometrica
longitudinala comuna( in general de tip arbore butuc) utilizand organe de masini numite
pene
1.1 Clasificare
Dupa pozitia axei lor in raport cu axa longitudinala a pieselor de asamblat:
Pene longitudinale
De fixare ( cu prestrangere)
- Pene inclinate
- Pene inclinate cu nas
- Pene plate
- Pene concave
De ghidare (fara prestrangere)
- pene paralele
- Pene disc
- Pene patrate
- Pene cilindrice
Pene transversale



GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
3
Sdraila Mariana,clasa 12b









1.2 Pene longitudinale:

a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1).
Pene inclinate cu nas
Pene fara nas (a)
Pene plate (b)
Pene concave (c)
Pene tangentiale (d)




GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
4
Sdraila Mariana,clasa 12b













Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.
b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).

Pene paralele: - Obijnuite (Figura 9)







- Drepte (Figura 3)
Figura 1

Chapter 2 Figura 2
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
5
Sdraila Mariana,clasa 12b
Penele paralele au fetele opuse paralele. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara
efect de impanare.
Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Se calculeaza la fel ca penele inclinate cand
transmit efortul numai pe fetele laterale
Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene,
montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade.
Lungimea aproximativa a penei este de (1,1.1,3)d
- Pene disc (Figura 4)







P




Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza
dupa cum se indica in Fig. 11. Lungimea l se determina pentru a rezista la strivire pe
suprafata laterala si la forfecare
Penele transversale pot fi :
Cu o fata inclinata
Cu doua fete inclinate
Cu sectiune rotunjita
Cu sectiune dreptunghiulara




Chapter 4 Figura 4
Figura
5
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
6
Sdraila Mariana,clasa 12b
1.2.1 ASAMBLARI PRIN PENE LONGITUDINALE
Penele longitudinale organe de asamblare demontabile care transmit momente de torsiune se
folosesc la fixarea pe arbori a rotilor dintate, rotilor de curea sau de lant, semicuplajelor,
volantilor, etc
Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere. La penele longitudinale
montate cu strangere suprafetele active sunt fata superioara inclinata cu 1:100 si fata
inferioara, intre fetele laterale ale penei si canalul de pana existand jocuri, fac exceptie penele
tangentiale. Ca urmare a montarii prin batere se obtine o asamblare capabila sa preia fortele
axiale. Se folosesc numai la turatii mici si medii, cand nu se impun conditii severe de
coaxialitate, deoarece prin batere se produce o dezaxare a pieselor asamblate.

Pene longitudinale cu strangere se clasifica in:
inalte, denumite si inclinate (figura 6a);
plate (figura 6b);
concave (figura 6c);
tangentiale (figura 6d).


Figura 6


GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
7
Sdraila Mariana,clasa 12b
Pot fi cu sau fara calcai (nas), calcaiul usurand montarea si demontarea; sunt
standardizate.La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din arbore are forma si
dimensiunile penei, montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului.
.

Figura 7a

La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se poate realiza prin baterea penei
in lungul canalului.
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
8
Sdraila Mariana,clasa 12b
Figura 7b

Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere, penele cu
calcai permitand forte de batere mai mari.


Q= marimea fortei de batere ;
F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei;
= unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere;
= unghiul la varf al conului;
= unghiul de frecare.

Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate care se folosesc in
cazul arborilor cu d230 mm sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta.
Asamblarile cu pene concave transmitand momente de torsiune mai mici comparativ
cu asamblarile prin pene inalte sau plate se folosesc pentru arbori cu d150 mm; se
intrebuinteaza si in cazurile in care din motive de rezistenta nu se admite executarea
canalului de pana in arbore. La momente mari de torsiune se pot folosi doua pene montate la
120
0
.
Penele tangentiale se monteaza perechi: pana si contrapana (vezi figura 6d).
Asamblarile prin pene tangentiale transmit momente mari de torsiune, folosindu-se in
constructia de masini grele si, in special, la sarcini dinamice mari (figura 7).



] ) ( [ o tg tg F Q + + =
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
9
Sdraila Mariana,clasa 12b
as
t
c
as tcap
t d t
M
l
t d tl M
o
o
) (
2
) (
2
1

=
=


M
t cap
= momentul de torsiune capabil;
t = grosimea penei;
l = lungimea penei;
d = diametrul arborelui;

as
= rezistenta admisibila la strivire a materialului;
l
c
= lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

O pereche de pene tangentiale transmite momentul de torsiune intr-un singur sens,
pentru cazul modificarii sensului de rotatie in timpul functionarii trebuind montata o a doua
pereche de pene (figura 9).


Figura 9
Asamblari prin pene longitudinale montate fara strangere. Din aceasta categorie
fac parte asamblarile prin pene paralele, pene disc si pene cilindrice (figura 10) :
Figura 10

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
10
Sdraila Mariana,clasa 12b

La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin fetele laterale ale acestora,
jocul radial fiind prevazut intre fata superioara a penei si fundul canalului din butuc. Se
executa cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).

Figura 11

Figura 12

as
t
c
as
c
t
s
dh
M
l
dhl
M
o
o o
4
4
=
s =

(pentru asamblari fixe)
a
t
c
dhp
M
l
4
=

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
11
Sdraila Mariana,clasa 12b
(pentru asamblari mobile)
af
c
t
f
dbl
M
t t s =
2

In functie de rolul lor functional, penele paralele se impart in: obisnuite, de ghidare si
mobile. Penele paralele obisnuite se intrebuinteaza pentru transmiterea momentului de
torsiune cand butucii sunt fixati in directie axiala. In cazul pieselor mobile in directie axiala
se folosesc penele de ghidare, care se fixeaza pe arbore prin intermediul unor suruburi
(figura 13).

Figura 13

Lungimea penelor de ghidare se alege in functie de deplasarea necesara a butucului.
Folosirea suruburilor trebuie limitata la cazurile strict necesare, existenta gaurilor micsorand
mult rezistenta la oboseala a arborilor.
Penele paralele se folosesc pe scara larga in constructia de masini avand avantajul
neovalizarii butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu strangere.
Penele disc necesita executarea unui canal adanc in arbori, din acest motiv folosindu-se,
mai ales, la montarea rotilor dintate sau de curea pe capetele arborilor; se intrebuinteaza in
constructia de masini-unelte, autovehicule si masini agricole (figura 14).


Figura 14
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
12
Sdraila Mariana,clasa 12b
as
t
c
as
t
s
dc
M
l
dcl
M
o
o o
2
2
=
s =


s
= efortul unitar de strivire;
M
t
= momentul de torsiune;
dc = diametrul arborelui de calcul;
l = lungimea penei;

as
= rezistenta admisibila la strivire a materialului;
l
c
= lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

Penele cilindrice sunt de fapt stifturi cilindrice dispuse longitudinal. Se folosesc in
cazul amplasarii pieselor la capatul arborilor si transmit momente mici de torsiune; se
intrebuinteaza si in cazul ajustajelor presate, ca element de siguranta (figura 15).



Figura 15
af
z
t
f
as
t
c
as
z
t
s
l dd
M
z dd
M
l
l dd
M
t t
o
o o
s =
=
s =
1
1
1
2
4
4

s
= efortul unitar de strivire;
M
t
= momentul de torsiune;
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
13
Sdraila Mariana,clasa 12b
d = diametrul arborelui de calcul;
d
1
= diametrul penei;
z = numarul de pene cilindrice;
l
z
= lungimea penelor;

as
= rezistenta admisibila la strivire a materialului;
l
c
= lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

f
= efortul unitar;

af
= efortul unitar admisibil.

1.3 Materiale utilizate
OL50
OL32
OL37
OL42
1.4 Avantaje
Simplitatea realizarii
Precizia imbinarii
Cost scazut
Rapiditatea montarii demontarii
Gabarit redus redus
1.4 Dezavantaje
Intoduc concentratori de tensiuni in zona canalelor de pana
La masini de putere mare si turatie este limitata
1.5 Solicitari
Canalul de pana este solicitat la strivire
Pana este solicitata la stivire si mai rar la forfecare


GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
14
Sdraila Mariana,clasa 12b
Capitolul II: ASAMBLARI PRIN STIFTURI

2.1 Definire
tifturile sunt organe de asamblare demontabile utilizate n urmtoarele scopuri:
transmiterea unor sarcini relativ mici, caz n care se numesc tifturi de
fixare;
asigurarea poziiei reciproce a unor piese, caz n care se numesc
tifturi de centrare;
participarea ca elemente de siguran la cuplaje care protejeaz
transmisiile de suprasarcini, caz n care se numesc tifturi de siguran.
2.2 tifturile cilindrice pline
se monteaz cu strngere.
Deoarece la montri i demontri repetate strngerea se micoreaz, iar precizia
necesar acestor tifturi i gurilor n care se monteaz este ridicat, domeniul lor de
folosire este relativ limitat.
Se utilizeaz ca tifturi de fixare i mai puin ca tifturi de centrare.
Sunt standardizate n 3 variante:
cu capete sferice,
cu capete teite i
cu capete drepte.
2.3 tifturile cilindrice tubulare
se execut din band de oel de arc prin rulare.
Au avantajele c, datorit elasticitii mari, pot fi montate n guri mai puin
precise, preiau bine sarcinile cu oc i rezist la montri i demontri
repetate, ceea ce le recomand pentru utilizare pe scar larg.
2.4 tifturile conice netede
se execut n dou variante:
cu capete sferice
i cu capete teite,
avnd conicitate de 1/50.
Se utilizeaz, n special, ca tifturi de centrare, permind montri i
demontri repetate.
Dac se monteaz n guri nfundate, se recomand tifturile conice cu cep
filetat care asigur demontarea cu ajutorul unei piulie.
2.5 tifturile conice cu capt spintecat
se folosesc la asamblri ncrcate transversal, supuse vibraiilor sau care au o
micare rapid de rotaie.
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
15
Sdraila Mariana,clasa 12b
Capul spintecat, prin deformare uoar, asigur asamblarea mpotriva ieirii
tiftului.
2.6 tifturile crestate
realizeaz o fixare sigur, pot prelua sarcini dinamice i nu necesit mijloace
suplimentare de asigurare i execuie foarte precis a gurilor.
Se execut, n mod obinuit, cu trei crestturi dispuse la 1200 .
Crestturile se practic
pe toat lungimea
sau doar pe o poriune
2.7 Materiale
tifturile se execut din
OL 50,
OL 60,
OLC 15,
OLC 45 etc.,
uneori tratndu-se termic pentru mrirea duritii superficiale















GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
16
Sdraila Mariana,clasa 12b
Capitloul III: ASAMBLARI PRIN BOLTURI


3.1 Definire
Bolurile sunt utilizate ca elemente de legtur n articulaii
3.2 Forme constructive de boluri
Standardele prevd trei forme principale:
fr cap ( a, b i c),
cu cap mic ( d i e)
cu cap mare
toate aceste forme executndu-se n dou variante:
fr guri de plint-iforma A ( a)
i cu guri de plint - forma B (fc, d i f).
Bolurile mai pot fi prevzute cu canale pentru inele elastice de rezemare ( b i e).

a b c d e f
3.3 Materiale
Bolurile se execut din
OL 50,
OL 60,
OLC 15,
OLC 35,
OLC 45 etc. sau,
n cazuri speciale, din oeluri aliate.
Se recomand tratamentul termic sau termochimic n vederea mririi duritii superficiale.
3.4 Solicitri
strivire, ncovoiere, forfecare.
n calculele de rezisten bolul se consider o grind simplu rezemat cu sarcini uniform
distribuite pentru calculul la strivire i cu sarcini concentrate pentru calculul la ncovoiere.
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
17
Sdraila Mariana,clasa 12b



Capitolul 4: ASAMBLARI PRIN CANELURI


4.1 Definire
Canelurile reprezint o soluie constructiv care poate fi asociat cu o succesiune de
pene ,care fac corp comun cu arborele sau butucul.
Asamblarile prin caneluri este un caz particular al asamblarilor cu pene logitudinale,
diferenta fiind ca in acest caz penele sunt fixe, monobloc formand corp comun cu
angrenajul cu caneluri.
Comparativ cu asamblarile prin pene au urmaroarele avantaje:
capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit;
rezistenta la oboseala mai mare; centrare si ghidare precisa a pieselor asamblate;
evitarea ovalizarii butucului.

Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia de executie mai
pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene paralele. Sunt folosite
la cutiile de viteze ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la cuplaje etc.
Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil reflectandu-se
asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de centrare. Asamblarile
mobile se folosesc la cutiile de viteze roti baladoare .Asamblarea prin caneluri nu
necesit elemente intermediare.
4.2 Domenii de utilizare
- Se utilizeaz n special la montarea roilor baladoare din cutiile de vitez ale
mainilor unelte i autovehiculelor, cnd este necesar deplasarea frecvent a
roilor n lungul arborelui.
- La transmiterea momentelor de torsiune mari, cu asigurarea coaxialitii arborilor
4.3 Avantaje
- centrare i ghidare bun a pieselor montate,
- capacitate de transmitere a momentelor de rsucire mai mari.
- rezisten la oboseala ridicat
GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
18
Sdraila Mariana,clasa 12b
4.4 Dezavantaje
- concentratorii de tensiuni impun tratamente termice sau termochimice
- la asamblarile mobile durata de funcionare este limitata de uzura suprafetelor
4.5 Clasificarea asamblarilor canelate
- Forma seciunii canelurii:
a) Caneluri dreptunghiulare (fig.3.38.a)
- seria uoar (STAS 1768-86)
- seria mijlocie (STAS 1769-86)
- seria grea (STAS 1770-86)
b) Caneluri n evolvent (fig.3.38.b) (STAS 12154-88)
c) Caneluri triunghiulare (fig.3.38 .c). Utilizate mai mult la asamblri fixe.
d) Caneluri trapezoidale. Sunt utilizate rar.
e) Caneluri rotunde.
Felul centrrii :
- interioar
- exterioar
- lateral
Centrarea interioar este mai precis iar centrarea exterioar este mai economic.











GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
19
Sdraila Mariana,clasa 12b
Cuprins


























GRUP SCOLAR INDUSTRIAL ZARNESTI
20
Sdraila Mariana,clasa 12b



Bibliografie


1. Drobota V. , Atanasiu M. , Stere N. , Manolescu N. , Popovici M. , Organe de masini
si mecanisme manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-
a si scoli profesionale, Editura didactica si pedagogica, R.A., Bucuresti, 1993.
2. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de masini si mecanisme, Manual pentru
subingineri, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980.
3. Mladinescu T. , Rizescu E. , Weinberg H. , Orane de masini si mecanisme, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
4. Resetov D.N. , Organe de masini, Editura tehnica, 1963.
5. Draghici I. , Chisu E. , Jula A. , Preda L. , Organe de masini, Culegere de probleme,
Editura tehnica, Bucuresti, 1975.
6. Aldea M. , Buzdugan Gh. , Cernea E. , Organe de masini, Editura tehnica Bucuresti,
1953.
7. Stere N. , Organe de masini, Manual pentru licee industriale anii II-III-IV, scoli
profesionale, de maiestri si de specializare postliceala, Editura didactica si pedagogica,
Bucuresti, 1977.
8. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de masini si mecanisme, Editura didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1980.