Student………………………………….….

Grupa……………

L1 Protectia muncii. Unitati de masura 1.Continutul lucrarii 1.1Se prezinta laboratoru pentru disciplina E. an II S.I.A . 1.2Se prezinta normele specifice de protectia muncii; 1.3Se prezinta marimi si simboluri specifice disciplinei. 2.Consideratii teoretice

2.1 Reguli de protecţia muncii Lucǎrile de laborator la disciplina “Electrotehnica ” se executǎ în laboratorul de ELECTROTEHNICA (ELNAV ) al Facultǎţii de Automatica,Calculatoare si Inginerie Electrica si Electronica. Pentru desfasurarea corecta a lucrarilor trebuie respectate normele de specifice de protectia muncii in conformitate cu legile in vigoare. Prin noţiunea de protecţia muncii se înţelege ansamblul de mǎsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi juridice aplicate pentru ocrotirea sǎnǎtǎţii şi vieţii oamenilor ce desfǎşoarǎ o activitate organizatoricǎ şi face parte integrantǎ din procesul muncii.Încǎlcarea dispoziţiilor legale privind protecţia muncii şi normele PSI atrage dupǎ sine rǎspunderea disciplinarǎ, administrativǎ, materialǎ sau penalǎ, dupǎ caz,potrivit legii. Prin accident de muncǎ se înţelege vǎtǎmarea violentǎ a organismului sau (şi) intoxicaţia acutǎ profesionalǎ, care provoacǎ incapacitatea temporarǎ de muncǎ de cel puţin o zi, invaliditate sau deces şi care se produc în timpul îndeplinirii sarcinilor de studiu. Instructajul de protecţia muncii cuprinde instructajul general şi cel specific fiecǎrui loc de muncǎ efectuat intr-o anumita perioada de timp. Instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi proiectate, construite, montate şi exploatate, astfel încât sǎ se previnǎ electrocutǎrile prin atingere directǎ sau indirectǎ, arsurile, incendiile, exploziile şi aprinderile neprevǎzute.Electrocutǎrile se produc ca urmare a trecerii curentului electric prin corpul omenesc şi pot avea loc în diverse situaţii: • atingerea directa a unor elemente aflate in functionare normala sub tensiune ; • atingerea unor elemente aflate în mod accidental sub tensiune, datoritǎ unor defecte ale instalaţiei sau echipamentului electric, atingere indirectǎ; • atingere simultanǎ a douǎ punte de pe sol, care se aflǎ la potenţiale diferite (tensiune de pas), ca urmare a scurgerii unor curenţi electrici. Pericolul electrocutǎrii depinde de mai mulţi factori: • valoarea curentului electric stabilit prin corp. Se considerǎ valori nepericuloase :10 mA c.a. şi 50 mA c.c. • calea de închidere (traseul) a curentului electric; • durata acţiunii curentului asupra corpului omenesc. Se considerǎ cǎ timpul extrem de evitarea electrocutǎrii este 0.2 s în instalaţiile electrice de joasǎ tensiune şi 0.1 s pentru instalaţiile electrice de înaltǎ tensiune; • starea fizicǎ si psihica a omului – oboseala,boala; • frecvenţa curentului; • atenţia omului în momentul atingerii. Pentru evitarea accidentelor din laborator studenţii vor respecta urmǎtoarele: • studenţii pe baza datelor nominale ale circuitelor la care lucreazǎ, vor face dimensionarea şi alegerea aparatajului de mǎsurǎ şi comandǎ corespunzǎtor; • înainte de începerea montajului se verificǎ absenţa tensiunii în zona de lucru; • se va intercala un întrerupǎtor manual pentru conectarea montajului sub tensiune; • legǎtura la bornele aparatelor, motoarelor, instalaţiilor se va realiza cu

la arderea (decuplarea) siguranţelor se deconecteazǎ întrerupǎtorul manual de alimentare a instalaţiei şi se verificǎ montajul realizat. • la terminarea mǎsurǎtorilor. poziţia cursoarelor rezistoarelor.1 • • • • • . • aparatele de mǎsurǎ şi control se vor aşeza în poziţii normale cu posibilitǎţi de citire şi acces uşor. se verificǎ ca bornele. timp. autotransformatoarelor. • înainte de punerea sub tensiune a montajului se verificǎ domeniile de mǎsurǎ a aparatelor. Sistemul Internaţional de unitǎţi (SI). Curentul este una din mǎrimile fizice fundamentale (lungime. lungimile conductoarelor se aleg în mod corespunzǎtor. condensatoarele se descarcǎ prin scurtcircuitarea bornelor. • se interzice atingerea instalaţiilor sau pǎrţi ale acesteia aflate în mişcare. Mǎrimile fizice pentru care unitǎţile se aleg în mod arbitrar se numesc mǎrimi fundamentale. În România s-a adoptat în 1961 ca legal şi obligatoriu. În tabelul 1. • la terminarea lucrǎrii. de secţiune potrivitǎ. se deconecteazǎ montajul de la sursa de alimentare şi apoi se va trece la desfacerea acestuia. masǎ. • modificǎrile de montaj se realizeazǎ numai cu montajul scos de sub tensiune. • nu se cupleazǎ montajul la tensiune pânǎ când nu fost verificat de cǎtre cadrul didactic. 2.1 sunt date principalele mǎrimi derivate care intervin în instalaţiile electrice şi unitǎţile de mǎsurǎ corespunzǎtoare.conductoare izolate. • în evntualitatea unui accident prin electrocutare se întrerupe imediat alimentarea cu tensiune a circuitului si se iau masurile necesare de prim ajutor. carcasele metalice ale aparatelor se vor lega la pǎmânt.2 Mărimi şi unităţi de măsură electrice Pentru efectuarea mǎsurǎtorilor este necesarǎ în primul rând definirea unitǎţilor de mǎsurǎ ce urmeazǎ a fi folosite pentru toate mǎrimile fizice. • se interzice pǎrǎsirea zonei de lucru pe durata orei de laborator. • se va pǎstra ordinea şi disciplina în laborator. intensitate luminoasǎ) admise şi are unitatea de mǎsurǎ amperul [A]. • ca regulǎ generalǎ nu se admit improvizaţii de nici un fel. temperaturǎ. piuliţele sǎ fie strânse în mod corespunzǎtor. • nu se vor manevra aparate din montaj dacǎ nu se cunoaşte rolul lor. Tabelul 1.

În cadrul aplicaţiilor practice se utilizeazǎ adeseori multiplii unitǎţilor fundamentale sau derivate (uniţǎţi tolerate).2 Pentru fiecare dintre mǎrimile derivate sunt definite relaţiile de definiţie care permit determinarea unitǎţilor de mǎsurǎ.3 . În tabelul 1. 2.3 Formule şi relaţii de calcul pentru circuite electrice Tabelul 1.2 se prezintǎ principale semnificaţia notaţiilor care definesc multiplii sau submultiplii unei unitǎţi. Tabelul 1.

.

.

. Tensiune 3. 8. Putere electrică 4. după natura curentului. Ampermetru Miliampermetru Microampermetru Galvanometru Voltmetru Milivoltmetru Kilovoltmetru Galvanometru Wattmetru Kilowattmetru Megawattmetru Varmetru Kilovarmetru Contor de wattore Contor de kilowattore Contor de amperore Cosfimetru Frecvenţmetru Ohmmetru Kilohmmetru Megohmmetru Notaţia convenţională a aparatului 3. după principiul de funcţionare.după gradul de precizie. în funcţie de sistemul utilizat etc.4Clasificarea aparatelor electrice de măsură. . 6. 1. Clasificarea instrumentelor de măsurat electrice se poate face după următoarele criterii: după natura mărimii măsurate.2. Tabelul 1 Nr crt 0. Curent Denumirea aparatului 2. 7. Energie electrică Cantitate de electricitate Factorul de putere Frecvenţă Rezistenţă electrică 5. 2. Natura mărimii măsurate de aparat 1.

5.5. aparate cu redresori. Xn reprezintă valoarea nominală a mărimii măsurată de aparat. . curent trifazat cu sarcină echilibrată.001. marca fabricii. conductoare. Eroarea la măsurarea unei mărimi oarecare cu aparatul dat este cu atât mai mare cu cât mărimea măsurată este mai mică. 0. verticală. aparate de inducţie. După modul de întrebuinţare aparatele electrice de măsură se împart în: aparate fixe.5.instrumente de curent continuu si alternativ. el se consideră în afara claselor de precizie şi nu poartă simbolul respectiv. adică limita superioară de măsurare a aparatului.01. etc.). sau 60 0 pentru aşezarea normală de funcţionare. într-un mediu cu temperatura normală (20 o) şi nu se află sub influenţa câmpului magnetic exterior . a căror valoare va fi indicată în a doua jumătate a scării aparatului. simbolul pentru frecvenţă. Dacă aparatul de măsura nu corespunde clasei 2.care pot fi transportate dintr-un loc în altul după necesităţi . orizontală.005. aparate de rezonanţă (cu vibraţii). 0. Eroarea relativă la efectuarea unei măsurători se determină cu relaţia: εr = (∆X ) t ⋅ 100 0 0 Xn 1 X ∆X c Xn = ⋅ ⋅ 100 = c n X 1 100 X 1 X1 0 0 2 Rezultă că eroarea relativă la măsurare este egala cu clasa de precizie a aparatului. După principiul de funcţionare.5 Prin clasa de precizie se înţelege eroarea relativă admisibilă tolerată (considerată pozitivă sau negativă) exprimată în procente. Unele indicaţii de mai sus pot lipsi. pentru aşezare înclinată.afară de cel al pământului -). aparate cu termocuplu.instrumente de curent continuu. 0. curent trifazat cu sarcină curent trifazat cu patru neechilibrată.etc. modului de aşezare pe masa de lucru. aparate electrodinamice. aparate termice. După gradului de precizie. . Astfel. 1. curent continuu şi alternativ. 2. 0.. de exemplu 0. dacă notăm cu c. inductanţa diferitelor circuite. Simbolurile şi indicaţii ce se marchează de regulă pe aparat sunt: iniţialele sau numele unităţii de măsură. Prin urmare.2. simbolul constructiv al aparatului. spre exemplu 50Hz. înmulţită cu raportul dintre valoarea nominală a aparatului şi valoarea aflată. Simbolurile pentru modul de aşezare a aparatului sunt următoarele: sau pentru aşezarea normală de funcţionare. De obicei. posibilă a aparatului care apare în condiţii normale (adică aparatul se află aşezat în poziţia înscrisă pe cadranul aparatului. clasei de precizie din care fac parte.instrumente de curent alternativ. Simbolurile care indică natura curentului şi care se marchează pe cadranele instrumentelor de măsurat sunt prezentate mai jos: – curent continuu. cât şi felului curentului în care se întrebuinţează. instrumentele pot avea următoarele clase de precizie: 0. Din punct de vedere al naturii curentului. aparate electrostatice. ea se reduce odată cu scurgerea timpului de utilizare a aparatelor. precizia aparatelor de măsurat nu se poate garanta pentru un interval de timp prea îndelungat. alte indicaţii (rezistenţa electrică. aparate electromagnetice (cu fier mobil). 0. simbolul curentului folosit. în comparaţie cu mărimea nominală a aparatului. aparatele de măsurat se împart în următoarele tipuri principale: aparate cu magnet permanent şi bobină mobilă (magneto-electrice). din valoarea maximă a mărimii măsurată de aparat. pentru o mai bună utilizare a preciziei aparatului. care pot fi folosite şi în circuitele de curent continuu şi în cele de curent alternativ. simbolul pentru poziţia aparatului. numărul de serie al aparatului. simbol pentru tensiunea de încercare (o steluţă cu o cifră interioară care indică tensiunea de încadrare în kV). clasa de precizie. etc. Aparatele de măsurat au marcate pe cadranele lor simbolurile şi indicaţiile corespunzătoare atât felului lor de construcţie. putem scrie relaţia: c= unde ( ∆X )t reprezintă eroarea absolută tolerată. trebuie să se măsoare cu el mărimi. de exemplu pe tablourile electrice şi aparate mobile. instrumentele electric se împart în : .Tabel Clasificarea instrumentelor de măsurat electrice din punct de vedere al naturii mărimii măsurate este dată în tabelul 1. curent alternativ. care sunt montate rigid pe locul de funcţionare. care pot fi folosite numai în curent alternativ. care pot fi folosite numai în circuitele de curent continuu. 1.5. clasa de precizie a aparatului.002.

2.V.1 Se prelucreaza regulile de protecţia muncii si se vor semna documentele legale necesare.W si schemele de montaj realizandu. R=? R = ________________________________________________________ _ ______________________________________________________________________________ 2.O tensiune U = 1kV determină pe un resistor R = 10 MΩ un curent I de: -3 2 . • scala aparatului trebuie să permită citirea mărimii măsurate direct în unităţile practice şi trebuie să fie pe cât posibil uniformă. 4.se cateva determinari. cât şi între părţile conducătoare şi neconductoare de curent. • aparatul trebuie să suporte o anumită suprasarcină stabilită prin norme. 3. Aparatele electrice de măsură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale: • eroarea principală nu trebuie sa depăşească limitele indicate de clasa de precizie.Se cere valoarea rezistentei unui rezistor R cunoscand datele : • lungimea firului l = 1200 mm .Concluzii Se vor rezolva exercitiile date mai jos : 1. Aparat cu termocuplu izolat cu Tensiunea de încercare instrument magnetoelectric. . • câmpurile magnetice şi electrice precum şi temperatura nu trebuie să influenţeze indicaţiile instrumentului. • valoarea erorii instrumentului nu trebuie să varieze în timp. pentru ca acul indicator să se stabilizeze rapid în poziţia respectivă. 3. 3. Aparat ferodinamic Aparat electrodinamic Aparat cu vibraţii (de (cu fier mobil ) rezonanţă) Aparat electrodinamic cu bobine Aparat magnetoelectric cu încrucişate fără fier redresori Aparat ferodinamic cu bobine Aparat de inducţie încrucişate Aparat termic Aparat de inducţie fără cuplu mecanic antagonist Aparat cu termocuplu cu Aparat electrostatic instrument magnetoelectric. Toţi studenţii prezenti vor semna de luarea la cunoştinţǎ a normelor prezentate şi le vor respecta obligatoriu pe parcursul desfăşurării tuturor lucrărilor de laborator. • materialul firul este nichel cu rezistivitatea ρ = 0.Tabelul cu simbolul aparatului arătând felul lui de construcţie este prezentat în tabelul 4. Tabelul 2 Simbol Tipul aparatului Simbol Tipul aparatului 1 2 3 4 Aparat cu magnet permanent şi Aparat electromagnetic bobină mobilă (magnetoelectric) fără cuplu rezistent Aparat cu magnet permanent şi Aparat electrodinamic fără bobine încrucişate (fără cuplu fier rezistent). • aparatul trebuie să aibă o bună izolaţie. atât între părţile conductoare de curent. • aparatul să aibă un consum propriu de energie minim.3 Se prezinta simbolurile aparatelor de masura A. • instrumentul trebuie să fie prevăzut cu un sistem de amortizare de calitate.2 Se vor face cateva exercitii cu marimile fizice din domeniul electric calculandu-se valorile unor mǎrimi derivate ţinându-se cont de unitǎţile fiecǎrei mǎrimi şi efectuându-se transformǎrile de vigoare. • secţiunea transversalǎ a firului este circularǎ de diametru d = 10 m . Se va consemna în cadrul referatului categoria unitǎţii de mǎsurǎ întâlnitǎ. Mod de lucru 3.09 Ωmm /m.

un voltmetru si o rezistenta.m.. Cat este valoarea masurata U = ? U = _________________________________________________ 4.1 mA I = ________________________________________________________ 1.e. • numarul maxim de diviziuni Nmax = 100 div . • pozitia acului de masura α = 20.un intreruptor bipolar.un ampermetru..5 div.Sa se deseneze o schema de montaj continand o sursa de t.1 kA 10 mA 1 mA 0.Un nF reprezintă: • 10-3 F • 10-6 F • 10-9F • 10-12F • 10-15F ? ________________________________________________________ 3.• • • • • 10 kA 0.La un aparat de masura analogic se cunosc datele : • domeniul de masura Dm = 300 V . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful