Student………………………………….….

Grupa……………

L1 Protectia muncii. Unitati de masura 1.Continutul lucrarii 1.1Se prezinta laboratoru pentru disciplina E. an II S.I.A . 1.2Se prezinta normele specifice de protectia muncii; 1.3Se prezinta marimi si simboluri specifice disciplinei. 2.Consideratii teoretice

2.1 Reguli de protecţia muncii Lucǎrile de laborator la disciplina “Electrotehnica ” se executǎ în laboratorul de ELECTROTEHNICA (ELNAV ) al Facultǎţii de Automatica,Calculatoare si Inginerie Electrica si Electronica. Pentru desfasurarea corecta a lucrarilor trebuie respectate normele de specifice de protectia muncii in conformitate cu legile in vigoare. Prin noţiunea de protecţia muncii se înţelege ansamblul de mǎsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi juridice aplicate pentru ocrotirea sǎnǎtǎţii şi vieţii oamenilor ce desfǎşoarǎ o activitate organizatoricǎ şi face parte integrantǎ din procesul muncii.Încǎlcarea dispoziţiilor legale privind protecţia muncii şi normele PSI atrage dupǎ sine rǎspunderea disciplinarǎ, administrativǎ, materialǎ sau penalǎ, dupǎ caz,potrivit legii. Prin accident de muncǎ se înţelege vǎtǎmarea violentǎ a organismului sau (şi) intoxicaţia acutǎ profesionalǎ, care provoacǎ incapacitatea temporarǎ de muncǎ de cel puţin o zi, invaliditate sau deces şi care se produc în timpul îndeplinirii sarcinilor de studiu. Instructajul de protecţia muncii cuprinde instructajul general şi cel specific fiecǎrui loc de muncǎ efectuat intr-o anumita perioada de timp. Instalaţiile şi echipamentele electrice vor fi proiectate, construite, montate şi exploatate, astfel încât sǎ se previnǎ electrocutǎrile prin atingere directǎ sau indirectǎ, arsurile, incendiile, exploziile şi aprinderile neprevǎzute.Electrocutǎrile se produc ca urmare a trecerii curentului electric prin corpul omenesc şi pot avea loc în diverse situaţii: • atingerea directa a unor elemente aflate in functionare normala sub tensiune ; • atingerea unor elemente aflate în mod accidental sub tensiune, datoritǎ unor defecte ale instalaţiei sau echipamentului electric, atingere indirectǎ; • atingere simultanǎ a douǎ punte de pe sol, care se aflǎ la potenţiale diferite (tensiune de pas), ca urmare a scurgerii unor curenţi electrici. Pericolul electrocutǎrii depinde de mai mulţi factori: • valoarea curentului electric stabilit prin corp. Se considerǎ valori nepericuloase :10 mA c.a. şi 50 mA c.c. • calea de închidere (traseul) a curentului electric; • durata acţiunii curentului asupra corpului omenesc. Se considerǎ cǎ timpul extrem de evitarea electrocutǎrii este 0.2 s în instalaţiile electrice de joasǎ tensiune şi 0.1 s pentru instalaţiile electrice de înaltǎ tensiune; • starea fizicǎ si psihica a omului – oboseala,boala; • frecvenţa curentului; • atenţia omului în momentul atingerii. Pentru evitarea accidentelor din laborator studenţii vor respecta urmǎtoarele: • studenţii pe baza datelor nominale ale circuitelor la care lucreazǎ, vor face dimensionarea şi alegerea aparatajului de mǎsurǎ şi comandǎ corespunzǎtor; • înainte de începerea montajului se verificǎ absenţa tensiunii în zona de lucru; • se va intercala un întrerupǎtor manual pentru conectarea montajului sub tensiune; • legǎtura la bornele aparatelor, motoarelor, instalaţiilor se va realiza cu

În tabelul 1. Curentul este una din mǎrimile fizice fundamentale (lungime. 2. autotransformatoarelor. condensatoarele se descarcǎ prin scurtcircuitarea bornelor.1 sunt date principalele mǎrimi derivate care intervin în instalaţiile electrice şi unitǎţile de mǎsurǎ corespunzǎtoare. Sistemul Internaţional de unitǎţi (SI).1 • • • • • . Tabelul 1. la arderea (decuplarea) siguranţelor se deconecteazǎ întrerupǎtorul manual de alimentare a instalaţiei şi se verificǎ montajul realizat. temperaturǎ. se deconecteazǎ montajul de la sursa de alimentare şi apoi se va trece la desfacerea acestuia. • la terminarea lucrǎrii. • se interzice atingerea instalaţiilor sau pǎrţi ale acesteia aflate în mişcare. • înainte de punerea sub tensiune a montajului se verificǎ domeniile de mǎsurǎ a aparatelor. În România s-a adoptat în 1961 ca legal şi obligatoriu. masǎ. de secţiune potrivitǎ. • în evntualitatea unui accident prin electrocutare se întrerupe imediat alimentarea cu tensiune a circuitului si se iau masurile necesare de prim ajutor. intensitate luminoasǎ) admise şi are unitatea de mǎsurǎ amperul [A]. Mǎrimile fizice pentru care unitǎţile se aleg în mod arbitrar se numesc mǎrimi fundamentale. • se interzice pǎrǎsirea zonei de lucru pe durata orei de laborator. lungimile conductoarelor se aleg în mod corespunzǎtor. poziţia cursoarelor rezistoarelor. • nu se cupleazǎ montajul la tensiune pânǎ când nu fost verificat de cǎtre cadrul didactic. • se va pǎstra ordinea şi disciplina în laborator. • modificǎrile de montaj se realizeazǎ numai cu montajul scos de sub tensiune. timp. • aparatele de mǎsurǎ şi control se vor aşeza în poziţii normale cu posibilitǎţi de citire şi acces uşor. • nu se vor manevra aparate din montaj dacǎ nu se cunoaşte rolul lor. piuliţele sǎ fie strânse în mod corespunzǎtor. se verificǎ ca bornele. • ca regulǎ generalǎ nu se admit improvizaţii de nici un fel.conductoare izolate.2 Mărimi şi unităţi de măsură electrice Pentru efectuarea mǎsurǎtorilor este necesarǎ în primul rând definirea unitǎţilor de mǎsurǎ ce urmeazǎ a fi folosite pentru toate mǎrimile fizice. • la terminarea mǎsurǎtorilor. carcasele metalice ale aparatelor se vor lega la pǎmânt.

Tabelul 1.2 Pentru fiecare dintre mǎrimile derivate sunt definite relaţiile de definiţie care permit determinarea unitǎţilor de mǎsurǎ.3 Formule şi relaţii de calcul pentru circuite electrice Tabelul 1. În tabelul 1.3 . 2.În cadrul aplicaţiilor practice se utilizeazǎ adeseori multiplii unitǎţilor fundamentale sau derivate (uniţǎţi tolerate).2 se prezintǎ principale semnificaţia notaţiilor care definesc multiplii sau submultiplii unei unitǎţi.

.

.

2. 7. 6. . Putere electrică 4. Clasificarea instrumentelor de măsurat electrice se poate face după următoarele criterii: după natura mărimii măsurate. Natura mărimii măsurate de aparat 1. după natura curentului. Tensiune 3. Ampermetru Miliampermetru Microampermetru Galvanometru Voltmetru Milivoltmetru Kilovoltmetru Galvanometru Wattmetru Kilowattmetru Megawattmetru Varmetru Kilovarmetru Contor de wattore Contor de kilowattore Contor de amperore Cosfimetru Frecvenţmetru Ohmmetru Kilohmmetru Megohmmetru Notaţia convenţională a aparatului 3. în funcţie de sistemul utilizat etc. 1.după gradul de precizie. . Curent Denumirea aparatului 2. 8. Tabelul 1 Nr crt 0. după principiul de funcţionare.2. Energie electrică Cantitate de electricitate Factorul de putere Frecvenţă Rezistenţă electrică 5.4Clasificarea aparatelor electrice de măsură.

aparate electrodinamice.5. aparatele de măsurat se împart în următoarele tipuri principale: aparate cu magnet permanent şi bobină mobilă (magneto-electrice). de exemplu 0.002. precizia aparatelor de măsurat nu se poate garanta pentru un interval de timp prea îndelungat.001.5 Prin clasa de precizie se înţelege eroarea relativă admisibilă tolerată (considerată pozitivă sau negativă) exprimată în procente.2. 0. Unele indicaţii de mai sus pot lipsi. posibilă a aparatului care apare în condiţii normale (adică aparatul se află aşezat în poziţia înscrisă pe cadranul aparatului. pentru o mai bună utilizare a preciziei aparatului. Eroarea la măsurarea unei mărimi oarecare cu aparatul dat este cu atât mai mare cu cât mărimea măsurată este mai mică. .5. Prin urmare. care pot fi folosite şi în circuitele de curent continuu şi în cele de curent alternativ. aparate de rezonanţă (cu vibraţii). simbol pentru tensiunea de încercare (o steluţă cu o cifră interioară care indică tensiunea de încadrare în kV). aparate electrostatice. Astfel.care pot fi transportate dintr-un loc în altul după necesităţi . 0. simbolul pentru poziţia aparatului. aparate de inducţie. Aparatele de măsurat au marcate pe cadranele lor simbolurile şi indicaţiile corespunzătoare atât felului lor de construcţie. curent trifazat cu sarcină curent trifazat cu patru neechilibrată. ea se reduce odată cu scurgerea timpului de utilizare a aparatelor. adică limita superioară de măsurare a aparatului. aparate termice.instrumente de curent continuu si alternativ. putem scrie relaţia: c= unde ( ∆X )t reprezintă eroarea absolută tolerată.instrumente de curent alternativ. dacă notăm cu c. aparate cu termocuplu. 1. alte indicaţii (rezistenţa electrică. După gradului de precizie. de exemplu pe tablourile electrice şi aparate mobile. din valoarea maximă a mărimii măsurată de aparat.etc. Dacă aparatul de măsura nu corespunde clasei 2. 0. După principiul de funcţionare. . 0. Simbolurile şi indicaţii ce se marchează de regulă pe aparat sunt: iniţialele sau numele unităţii de măsură. simbolul curentului folosit. 1. a căror valoare va fi indicată în a doua jumătate a scării aparatului. Simbolurile care indică natura curentului şi care se marchează pe cadranele instrumentelor de măsurat sunt prezentate mai jos: – curent continuu.). sau 60 0 pentru aşezarea normală de funcţionare.instrumente de curent continuu. numărul de serie al aparatului. Simbolurile pentru modul de aşezare a aparatului sunt următoarele: sau pentru aşezarea normală de funcţionare. instrumentele pot avea următoarele clase de precizie: 0. orizontală.5. conductoare. simbolul constructiv al aparatului. Eroarea relativă la efectuarea unei măsurători se determină cu relaţia: εr = (∆X ) t ⋅ 100 0 0 Xn 1 X ∆X c Xn = ⋅ ⋅ 100 = c n X 1 100 X 1 X1 0 0 2 Rezultă că eroarea relativă la măsurare este egala cu clasa de precizie a aparatului. curent trifazat cu sarcină echilibrată.afară de cel al pământului -). care pot fi folosite numai în curent alternativ. aparate electromagnetice (cu fier mobil). care pot fi folosite numai în circuitele de curent continuu. în comparaţie cu mărimea nominală a aparatului. clasa de precizie. aparate cu redresori.01. După modul de întrebuinţare aparatele electrice de măsură se împart în: aparate fixe. etc. simbolul pentru frecvenţă. inductanţa diferitelor circuite. pentru aşezare înclinată.5. spre exemplu 50Hz. înmulţită cu raportul dintre valoarea nominală a aparatului şi valoarea aflată. Din punct de vedere al naturii curentului. etc. marca fabricii. curent alternativ.Tabel Clasificarea instrumentelor de măsurat electrice din punct de vedere al naturii mărimii măsurate este dată în tabelul 1. modului de aşezare pe masa de lucru. el se consideră în afara claselor de precizie şi nu poartă simbolul respectiv.. clasa de precizie a aparatului. clasei de precizie din care fac parte. verticală. 2. 0. într-un mediu cu temperatura normală (20 o) şi nu se află sub influenţa câmpului magnetic exterior . care sunt montate rigid pe locul de funcţionare. trebuie să se măsoare cu el mărimi.005. De obicei. curent continuu şi alternativ. cât şi felului curentului în care se întrebuinţează. instrumentele electric se împart în : . Xn reprezintă valoarea nominală a mărimii măsurată de aparat.

R=? R = ________________________________________________________ _ ______________________________________________________________________________ 2.3 Se prezinta simbolurile aparatelor de masura A.O tensiune U = 1kV determină pe un resistor R = 10 MΩ un curent I de: -3 2 .se cateva determinari. Se va consemna în cadrul referatului categoria unitǎţii de mǎsurǎ întâlnitǎ. 3.Tabelul cu simbolul aparatului arătând felul lui de construcţie este prezentat în tabelul 4. 3.Concluzii Se vor rezolva exercitiile date mai jos : 1. • valoarea erorii instrumentului nu trebuie să varieze în timp. Aparat ferodinamic Aparat electrodinamic Aparat cu vibraţii (de (cu fier mobil ) rezonanţă) Aparat electrodinamic cu bobine Aparat magnetoelectric cu încrucişate fără fier redresori Aparat ferodinamic cu bobine Aparat de inducţie încrucişate Aparat termic Aparat de inducţie fără cuplu mecanic antagonist Aparat cu termocuplu cu Aparat electrostatic instrument magnetoelectric. Toţi studenţii prezenti vor semna de luarea la cunoştinţǎ a normelor prezentate şi le vor respecta obligatoriu pe parcursul desfăşurării tuturor lucrărilor de laborator.V. Aparat cu termocuplu izolat cu Tensiunea de încercare instrument magnetoelectric.09 Ωmm /m. cât şi între părţile conducătoare şi neconductoare de curent. 3.W si schemele de montaj realizandu. atât între părţile conductoare de curent. Mod de lucru 3. pentru ca acul indicator să se stabilizeze rapid în poziţia respectivă.Se cere valoarea rezistentei unui rezistor R cunoscand datele : • lungimea firului l = 1200 mm . • materialul firul este nichel cu rezistivitatea ρ = 0. • scala aparatului trebuie să permită citirea mărimii măsurate direct în unităţile practice şi trebuie să fie pe cât posibil uniformă.2. Tabelul 2 Simbol Tipul aparatului Simbol Tipul aparatului 1 2 3 4 Aparat cu magnet permanent şi Aparat electromagnetic bobină mobilă (magnetoelectric) fără cuplu rezistent Aparat cu magnet permanent şi Aparat electrodinamic fără bobine încrucişate (fără cuplu fier rezistent). Aparatele electrice de măsură trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale: • eroarea principală nu trebuie sa depăşească limitele indicate de clasa de precizie.1 Se prelucreaza regulile de protecţia muncii si se vor semna documentele legale necesare. • aparatul trebuie să suporte o anumită suprasarcină stabilită prin norme. 4. • aparatul să aibă un consum propriu de energie minim. • secţiunea transversalǎ a firului este circularǎ de diametru d = 10 m . • aparatul trebuie să aibă o bună izolaţie.2 Se vor face cateva exercitii cu marimile fizice din domeniul electric calculandu-se valorile unor mǎrimi derivate ţinându-se cont de unitǎţile fiecǎrei mǎrimi şi efectuându-se transformǎrile de vigoare. . • instrumentul trebuie să fie prevăzut cu un sistem de amortizare de calitate. • câmpurile magnetice şi electrice precum şi temperatura nu trebuie să influenţeze indicaţiile instrumentului.

La un aparat de masura analogic se cunosc datele : • domeniul de masura Dm = 300 V .Sa se deseneze o schema de montaj continand o sursa de t.e.5 div.. Cat este valoarea masurata U = ? U = _________________________________________________ 4. • pozitia acului de masura α = 20.• • • • • 10 kA 0.1 mA I = ________________________________________________________ 1.m.. • numarul maxim de diviziuni Nmax = 100 div .un intreruptor bipolar.un ampermetru.Un nF reprezintă: • 10-3 F • 10-6 F • 10-9F • 10-12F • 10-15F ? ________________________________________________________ 3. .1 kA 10 mA 1 mA 0.un voltmetru si o rezistenta.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful