UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SECIA MARKETING

Comertul intern si international al Romaniei inainte si dupa 1990 -proiect-studii de caz-

2003-2004

CUPRINS

CAPITOLUL 1: Comertul international al Romaniei inainte si dupa 1990

1.1 Comertul international al Romaniei inainte de 1990 1.2 Evoluia comerului exterior romnesc n perioada 1990-2000 1.3 Comerul international al Romniei cu rile din sud-estul Europei i cu Republica Moldova dupa 1990 1.4 Comerul international al Romaniei cu tarile membre din Comunitatea Statelor Independente dupa 1990

1.5 Comertul international al Romaniei cu tarile din Asia-Oceania, Africa-Orientul Mijlociu si America Latina dupa 1990 1.6 Comertul international al Romaniei cu tarile din spatiul euro-atlantic dupa 1990

CAPITOLUL 2: Comertul intern al Romaniei inainte si dupa 1990

2.1 Comertul intern al Romaniei inainte de 1990 2.2 Comertul intern al Romaniei dupa 1990

CAPITOLUL 3: Impactul aderarii Romaniei la piata unica a Uniunii Europene asupra evolutiei comertului romanesc CAPITOLUL 4: Studii de caz CAPITOLUL 5: Concluzii

BIBLIOGRAFIE
1-Economia Romaniei-secolul XX--Tudorel Postolache, Editura Academiei Romane, Bucuresti 1991 2-Comertul exterior si politica comerciala a Romaniei in perioada de tranzitie la economia de piata-Nicolae Suta, Editura Economica,
Bucuresti 2002

3- SURSA: Institutul de Economie Nationala 4-Internet: www. Situatia economica a Romaniei. Ro 5-Adevarul Economic, numarul 12, 20 martie 2002 6-Tribuna Economica, numarul 12, 20 martie 2002 7- Tribuna Economica, Protejarea importurilor n perioada negocierilor de aderare la UE, numarul 12, 20 martie 2003 8- Capital, numarul 12, 20 martie 2003, pagina 50 9- Capital, numarul 1, 2 ianuarie 2003, pagina 13 10- Capital, numarul 51, 18 decembrie 2003

1.1 Comertul international al Romaniei inainte de 1990

Comertul exterior al unei tari ne va da oglinda cea mai sigura a starii sale economice. Prin exportul sau va arata puterea de productie a poporului; prin obiectele importate se va vedea pana intru cat acest popor este economiceste de alte popoare (A.D.Xenopol-1880) De-a lungul perioadei 1950-1989 imaginea Romaniei din punct de vedere economic se schimba radical. Incep sa se produca aproape toate bunurile industriale in aproape toate regiunile tarii. De la 4% exporturi de masini, utilaje si mijloace de transport in 1950 se ajunge la 30% in 1989, de la 1,3% exporturi de marfuri industriale de larg profilului economiei din agrar consum in 1950 la 18% in 1989, iar pe de alta parte importul de bunuri de larg consum a coborat deliberat de la 10% in 1950 la 3% in 1989. Se poate spune ca a fost realizata transformarea profilului economiei din agrar in industrial-agrar.1 In 1989, deschiderea economiei noastre spre exterior si trecerea ei la mecanismele de piata impun intensificarea participarii Romaniei la organizatiile si organismele economice internationale, precum si la sistemele multilaterale de reglementare a comertului. La formarea, in anul 1989, a excedentului contului curent pe relatia devize convertibile a contribuit continuarea unor exporturi de produse romanesti neeficiente, cu un curs de revenire cu mult peste cel mediu de 20.08 lei/dolar, realizat in anul 1989, cum ar fi: televizoare alb-negru- 52.18 lei/dolar, radio-receptoare- 57.82 lei/dolar, lampi electrice cu incandescenta- 38.58 lei/dolar, pasta de tomate- 38.50lei/dolar, covoare mecanice plusate- 37.4 lei/dolar si altele, precum si limitarea importului numai la materii prime, materiale si combustibili pentru productie. In anul 1989, din activitatea de prelucrare a titeiului din import- 15.3 milioane tone, in valoare de 1.8 miliarde dolari- pentru export de produse petroliere, au ramas la 31 decembrie 1989 obligatii de plata catre furnizorii straini in suma de 402.6 milioane dolari. Aceste obligatii de plata urmau sa fie achitate partial din stocul de produse petroliere destinate exportului, care dupa evidentele Intreprinderii de Comert Exterior Petrol-export-import si a randamentelor raportate in anul 1989, are la 31 decembrie 1989 de 928.1 mii tone- aproximativ 141 milioane dolari. Ca urmare a masurilor adoptate imediat dupa 22 decembrie 1989, in perioada de prelungire a executiei bugetare s-a decontat din fondul pentru subventionarea diferentei dintre valorile in lei ale exporturilor si importurilor Romaniei la preturile si tarifele interne

formate ale legii si valoarea externa a acestora, transformata in lei la cursul comercial suma de 9.1 miliarde lei, reprezentand influente financiare rezultate prin exportul unor marfuri in anii 1988-1989. Din punct de vedere al exportului Romaniei pe locuitor, in anul 1988, comparativ cu celelalte tari europene, Romania detine locul 22 cu un export de aproximativ 450$ pe locuitor. In anul 1988 aceasta medie era de peste patru ori mai mica decat media tarilor europene si de circa opt ori mai mica decat media statelor dezvoltate din Europa.2 In ceea ce priveste principalii indicatori ai economie nationale a Romaniei de-a lungul perioadei 1980-1989 cifrele se prezinta astfel:1

Volumul comertului exterior Export (milioane dolari valuta) Import Ponderea produselor manufacturate in volumul exportului (%) Vanzarile de marfuri cu amanuntul prin comert (lei/locuitor)

1980 50 963 59 006 61.5% 9 598

1985 192 295 148 361 67.7% 12 192

1989 167 780 134 982 61.2% 12 843

Ceea ce marcheaza in mod deosebit inceputul transformarilor economice este scaderea exporturilor la aproape jumatate din valoarea anului anterior (1989). Aceasta avea loc pe fondul unei reorientari a fluxurilor de import/export care urma sa fie decisiva pentru noua configuratie a schimburilor noastre externe, dupa cum poate fi observat si tabelul care urmeaza:2 Exporturi catre... (% din total) 1989 1991 42.3 27.4 41.5 57.1 16.2 15.5 Importuri din... (%din total) 1991 26.2 44.7 29.1

Directia geografica Tarile est-europene Tarile dezvoltate Tarile in curs de dezvoltare

1989 43.5 15.4 41.1

In 1985, exportul si importul reprezentau 22%, respectiv 18% din valoarea produsului intern brut. Perioada de varf a dezvoltarii este denumita perioada inainte de 1990, in care structura economica este una dinamica si care evolueaza in sensul modernizarii sale. Astfel, in anii `80 exportul de produse manufacturate reprezinta 80% din total, iar importul de produse de baza reprezinta 60%din total, din care 50% il reprezinta materiile prime si combustibilii. Produsele manufacturate reprezinta in anul 1987 54.4% din exportul de manufacturate al tarilor Europei de Est, iar in ceea ce priveste tara noastra, ele detineau in 1981 cel putin 16.1% din exportul catre tarile industrializate, cifra comparabila doar cu cele ale grupelor imbracaminte-16.7% si produse siderurgice-16%.1 Ca urmare a regimului aplicat inainte de 1990, in anul 1991, 50% din totalul tractoarelor produse si 47% din frigidere se exportau. La fel se exportau 38% din motoarel electrice sub 0.25kw, 35% din autoturismele de teren si 28% din auotturismele de oras. Marfurile ce compun grupa imbracaminte detineau in 1989 impreuna cu textilele, incaltamintea si articolele de piele 26.6% din exporturile noastre de manufacturate catre tarile avansate, iar in 1990, numai primele doua grupe insemnau 26%. Mobilierul de lemn devine in 1991 cel mai important articol de export , in conditiile in care se exporta 53.8% din productie.1 Produsele siderurgice au inregistrat si ele o evolutie frumoasa in deceniul opt, detinand in prezent, in jur de 7% din exportul nostru pe piata OCDE. O pozitie comparabila detin si produsele chimice, indeosebi ingrasamintele-3.3% in exportul total din 1991, dar acestea se afla intr-un declin total.2 Daca realizam o ierarhizare a primelor zece, cele mai competitive industrii romanesti, asa cum erau ele la inceputul anilor `80, dupa criteriul ponderii detinute in importurile totale ale tarilor avansate, prezentarea ar fi realizata in urmatorul mod:mobila-2.39%, ingrasaminte-1.59%, imbracaminte-0.92%, incaltaminte si articole din piele-0.81%, produse siderurgice-0.73%, masini agricole-0.64%, manufacturate din minerale, sticla, portelan, faianta-0.47%, elemente chimice si masini de prelucrare a metaluluifiecare cu 0.29% si produse din lemn si hartie-0.25%. Din cele zece industrii enumerate mai sus, jumatate necesita folosirea intensiva a fortei de munca necalificate sau a resurselor minerale si agricole, in concluzie la export predomina produsele care folosesc intensiv forta de munca.2 Dimensiunile tot mai mari ale ramurilor industriale energointensive au determinat cresterea importurilor de energie. Astfel, in totalul resurselor din 1989 importul de energie electrica este de 9.3% (fata de 4.3% in 1985), de carbune cocsificabil de 60% si de titei de circa 2/3. Per total importul de energie primara si transformata in balanta resurselor a fost de 39.2% (fata de 28.2% in 1980).1 Comertul exterior cu produse alimentare si agricole a inregistrat solduri excedentare in perioada 1970-1989, chiar in conditiile in care dotarea cu capital pe muncitor agricol, ca si productivitatea muncii au ramas nemodificate. Cu siguranta ca avantajele naturale, care la inceput pot insemna si avantaje in productie, nu ofera sine die si fara efort din partea celor ce detin avantaje comparative. Acest lucru este deja valabil in ceea ce priveste Romania, de vreme ce partea detinuta in 1990 de alimente si produse agricole in exporturile pe piata OCDE era de sapte ori mai mica decat in Bulgaria, de cinci ori mai mica decat in Ungaria, de patru ori mai mica decat in Polonia si de doua ori mai mica decat in Republica Ceha si Slovaca.2

In ceea priveste societatile comerciale cu sediul in strainatate, la sfarsitul anului 1989 erau inregistrate:1 -34 societati comerciale cu sediul in strinatate, dintre care 4 inactive si 4 in lichidare; -29 societati mixte de productie si comercializare cu sediul in strinatate, dintre care 3 in conservare, 3 inactive si 3 in lichidare; -5 societati mixte de productie si comerciale cu sediul in Romania; -10 societati mixte bancare si de asigurari.

TOTAL Societati comerciale cu sediul in strinatate(34), dintre care: -cu beneficii (23) -cu pierderi (3) Societati mixte de productie si comercializare cu sediul in strinatate(29), din care:

Capital social varsat de partenerii romani 135.96 3.27

Rezultate financiare preliminate pe 1989 16.42 1.78

Beneficii transferate in tara 53.63 25.06

2.59 0.29 32.42

1.97 -0.19 4.29

22.50 0.52 3.67

-cu beneficii (6) -cu pierderi (6) Societati mixte de productie si comerciale cu sediul in Romania(5), din care: -cu beneficii (2) -cu pierderi (3), dintre acestea: OLTCIT Societati mixte bancare si de asigurari(10)

4.78 17.59 67.63

5.61 -1.32 -9.20

2.46 1.19 11.47

8.28 59.35 52.46 32.64

0.52 -9.72 -9.18 19.55

2.5 8.97 13.43

Creante externe ale Romaniei

Balanta creantelor si angajamentelor externe reflecta valoarea drepturilor de realizat si a obligatiilor de plati in valuta ale Romaniei, existente la 31 decembrie 1989, din relatiile de comert exterior si cooperare economica internationala si din alte activitati care genereaza drepturi si obligatii in valuta. Situatia creantelor si angajamentelor externe ale Romaniei, la 31 decembrie 1989, se prezinta asfel:1

Devize convertibile -dolari SUA-

-miliarde unitati valutareCliring valute est -ruble transferabile-

31.XII. 1989 a)Creante, total- din care: 5.22 -din creditele acordate si 2.90 documente de export in curs de incasare, din acestea: -restante 1.05 -disponibilitati, din care: 2.06 -in valute convertibile 1.84 b)Angajamente, total-din care: 0.89 -documente de import in curs de 0.58 plata c)Creante nete (a-b) 4.33

Modificari fata de 31.XII.1988 +0.98 +0.12 +0.32 +1.03 +1.08 -1.71 +0.20 +2.69

31.XII. 1989 1.65 1.02 0.06 0.60 0.65 0.18 1.00

Modificari fata de 31.XII.1988 -0.03 +0.63 -0.06 +0.12 +0.02 -0.15

Creantele din credite acordate si documente de export in curs de incasare, in suma de 2900 milioane de dolari, sunt localizate, in principal, pe urmatoarele tari: Irak-1489.1 milioane dolari, din care 544.3 milioane dolari restante; Egipt-488.8 milioane dolari, din care 177.7 milioane dolari restante; Siria-158.1 milioane dolari, din care 15.6 milioane dolari restante; Sudan-135 milioane dolari, din care 77 milioane dolari restante; Libia-90.2 milioane dolari, din care 33.8 milioane dolari restante; Creantele restante de peste 1 miliard dolari, in crestere fata de 31.XII.1988, au fost cauzate de politica aberanta de a se efectua exporturi fara a exista conditii asiguratorii de plata: greutatile financiare ale tarilor in curs de dezvoltare partenere de comert exterior; interdictiile dictatoriale ca la reglementarea realizarii creantelor, partea romana sa poata importa bunuri de consum si alte produse manufacturate, care nu puteau fi re-exportate sau prelucrate in vederea exportului. La 31 decembrie 1989, rezervele internationale ale Romaniei erau de 1.8 miliarde de dolari.1 La sfarsitul primului semestru al anului 2001 Romania avea de recuperat creante in valoare de circa 2 miliarde de dolari si 912.8 milioane ruble transferabile, care se reactualizeaza periodic cu valoarea dobanzilor. Aceste creante provin din relatiile comerciale si de cooperare ale Romaniei, desfasurate inainte de 31.12.1989, cu urmatoarele tari: Libia(14.9 milioane de dolari), Guineea (16.3 milioane de dolari), Mozambic (116.7 milioane de dolari), Angola (17.7 milioane de dolari), R.Congo(fosta Zair) (0.546 milioane de dolari) si R.P.Congo (1.44 milioane de dolari), Cuba (901.5 milioane ruble transferabile), R.P.D.Coreeana (8.2 milioane ruble transferabile) si R.Mongola (3.1 milioane ruble transferabile).

10

Au fost intreprinse multiple actiuni pentru recuperarea acestor creante, tratative cu partenerii externi aflandu-se in diverse stadii de negociere prin intermediul Ministerului Finantelor Publice, ofertele fiind analizate in cadrul Comisiei Interdepartamentale pentru recuperarea creantelor, din care fac parte si reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe.2

1.2 Evoluia comerului exterior romnesc n perioada 1990-2000

Dinamic i volum
Evoluia din economia romneasc n perioada 1990-2000 s-a reflectat i n dinamica i volumul comerului exterior. Exportul s-a prbuit dup 1989, nregistrnd o scdere permanent pn n anul 1993, cnd reprezenta doarcirca 40% din nivelul atins n 1989; o anumit redresare s-a nregistrat n anii urmtori fr s se ating nivelul din 1989; n anul 1998 exportul a fost de 8.299 milioane dolari, cu 1,6% mai mic fa de anul 1997. n 1999 exporturile au totalizat 8.504,7 milioane dolari, sporind cu 2,4% fa de anul precedent. Creteri nsemnate ale exporturilor s-au nregistrat n 1999 la ngrmintele chimice, produse agricole vegetale, lemn brut i produse derivate, reactori nucleari, boilere, maini i dispozitive mecanice, animale vii i produse animaliere, nclminte, plrii, produse textile, mbrcminte, etc. Scderi semnificative ale exporturilor s-au nregistrat n 1999 la produse alimentare, buturi, tutun, produse chimice organice, font, fier i oel, grsimi i uleiuri animale i vegetale, automobile, tractoare i alte vehicule, instrumente i aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale, instrumente muzicale i altele. n anul 2000 exporturile au fcut un important salt, sporind cu 21,9% fa de nivelul anului 1999, i totaliznd 10.366,5 milioane dolari SUA. Media lunar a exporturilor a fost de 863,9 milioane dolari SUA (fa de 708,6 milioane n 1999), reprezentnd nivelul valoric anual de export cel mai mare nregistrat dup anul 1989. Produsele industriale au reprezentat 97,4% din totalul exporturilor n anul 2000, iar produsele din agricultur i silvicultur au deinut o pondere de numai 2,6%. Creteri nsemnate ale exporturilor s-au nregistrat la: articole de mbrcminte i materii textile, produse metalurgice, maini i dispozitive mecanice, maini, aparate i echipamente electrice, aparate de nregistrat sau reprodus sunetul i imaginile, produse minerale, nclminte, plrii, umbrele i articole similare, produse din lemn, inclusiv mobil, produse chimice, mijloace i materiale de transport. Importul, exceptnd anul 1990, a nregistrat de asemenea, o puternic reducere n anii 1991-1993, pentru ca n perioada anilor urmtori s nregistreze creteri semnificative, depind nivelul anului 1989 substanial. n anul 1998 importul a fost de 11.821 milioane

de dolari, cu 4,8% mai mare fa de anul 1997; gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a fost n 1998 de 76,1% fa de 81% n 1997. Importurile (CIF) realizate n 1999 s-au cifrat la 10.392,1 milioane dolari, fiind n scdere cu 12,2% fa de anul precedent. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturile (FOB-FOB) a fost n anul 1999 de 88,7% fa de 76% n 1998. Fa de anul 1998, importurile au crescut la: produse din lemn, plut i mpletituri din nuiele, produse diverse ale industriei chimice, fibre sintetice sau artificiale discontinue, produse farmaceutice i bumbac. Scderi nsemnate s-au nregistrat la importurile de: automobile, tractoare i alte vehicule, grsimi i uleiuri animale sau vegetale, animale i produse animaliere, font, fier i oel, combustibili i uleiuri minerale, materii bituminoase, produse alimentare, buturi i tutun, produse ale industriei lemnului, produse chimice organice, reactori nucleari, boilere, maini i dispozitive mecanice, instrumente i aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale, instrumente muzicale i altele. n anul 2000, importurile CIF s-au cifrat la 13.054,5 milioane de dolari SUA (12.049,6 milioane dolari SUA FOB), crescnd fa de anul anterior cu 25,6%. Media lunar a importurilor a fost de 1.087,9 milioane dolari SUA, reprezentnd nivelul valoric cel mai mare nregistrat dup 1989. Cele mai importante creteri ale importurilor, n anul 2000, au fost nregistrate la: maini i dispozitive mecanice, maini, aparate i echipamente electrice, aparate de nregistrat sau reprodus sunetul i imaginile, materii textile i articole din acestea, produse minerale, produse chimice etc. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturile (FOB-FOB) a fost de 86% n anul 2000, comparativ cu 88,7% n 1999. Aceast evoluie a exportului i importului a determinat un puternic dezechilibru al balanei comerciale al crei deficit a oscilat n perioada 1990-2000 ntre circa 1 miliard dolari (1994) i 4 miliarde dolari (1990); deficitul din anul 1998 a fost de 3,5 miliarde dolari, cel din 1999 de 1.887,4 milioane doalari, iar cel din anul 2000 de 2.688 milioane doalri (FOB/CIF). Excedente n balana comercial a Romniei s-au nregistrat n anul 2000 cu Turcia, Bulgaria, Republica Moldova, Iugoslavia, Olanda, Anglia i Portugalia, iar deficite ndeosebi cu: Federaia Rus, Germania, Republica Ceh, Ungaria, Italia, Ucraina, Slovacia, Polonia, China, Austria, Suedia, Grecia, Finlanda, Irlanda. n anul 2000, volumul operaiunilor de comer exterior realizat de agenii economici cu capital integral privat i majoritar privat s-a cifrat la 6.814,1 milioane dolari pentru exporturi i la 9.137,8 milioane dolari pentru importuri (CIF). Ponderea agenilor economici privai a crescut de la 48,9% n 1998 la 65,7% n 2000 din totalul exporturilor i de la 70% din totalul importurilor. Dac n anul 1980 volumul comerului exterior (export + import) pe cap de locuitor era n Romnia de circa 1.100 dolari, iar n anii 1988-1989 de circa 900 dolari, depind media mondial, n anul 1994 nu mai reprezenta dect 560 de dolari, iar n anii 1997-1999 circa 850 dolari (circa 370 dolari la export i 480 dolari la import), situndu-se sub media mondial. n anul 2000 s-a produs un uor salt, volumul total al comerului nostru exterior pe locuitor crescnd la 1.044 dolari SUA (din care exportul 463 dolari, iar importul 582 dolari), rmnnd ns tot media mondial.

12

Totodat, dac n anii 1975-1980 ponderea Romniei n comerul mondial era de circa 0,6-0,7% (export + import), n anii 19881989 acesta sczuse la circa 0,4%, n 1994 la 0,14%, iar n anii 1997-2000 la circa 0,18-0,2% (0,15%-0,16% la export i 0,2%-0,22% la import). Cu asemenea ponderi, Romnia ocupa n 1988 locul 38 n exportul mondial, iar n 1999 doar locul 60. Aceti indicatori arat o puternic degradare a poziiei Romniei n general n economia mondial i n special n comerul internaional.2

Structura comerului exterior

n anii 1997-2000 n structura exportului Romniei au predominat: produsele textile (circa 24-26% din totalul exportului), metalele comune i articole din acestea (circa 18-19%), mainile, utilajele i mijloacele de transport (circa 14-15%), produsele chimice (circa 6-9%), produsele din piele (circa 7-8%), produsele industriei lemnului, hrtiei i celulozei (circa 4-5%), produsele minerale (circa 6-8%), produsele alimentare (circa 5-7%), alte mrfuri i produse diverse (circa 6-7%). n anul 2000, n structura pe mrfuri a exporturilor, cinci seciuni de mrfuri au deinut 69,7% din total exporturi: materii textile i articole din acestea (24,2%), produse metalurgice (16%), maini i dispozitive mecanice, maini, aparate i echipamente electrice, aparate de nregistrat sau de reprodus sunetul i imaginile (14%), produse minerale (7,9%) i nclminte (7,6%). n anii 1997-2000 n structura importului Romniei au predominat: mainile, utilajele i mijloacele de transport (circa 23-24% din totalul importului), produsele minerale (circa 15-22%), materiile prime textile i produse din acestea (circa 14-16%), produsele chimice (circa 12-13%), metalele comune i produse din acestea (6-7%), produsele alimentare (circa 8-20%), alte produse diverse (circa 10-15%). n anul 2000, n structura importului pe mrfuri, trei seciuni au deinut 55,4% din totalul importurilor: maini i dispozitive mecanice, maini, aparate i echipamente electrice, aparate de nregistrat sau de reprodus sunetul i imaginile (24,6%), materii textile i articole din acestea (16,3%) i produse minerale (minereuri, iei, produse petroliere, gaze naturale)(14,5%).2

Orientarea geografic a comerului exterior

Revoluia din decembrie 1989 i evenimentele care au urmat (desfiinarea CAER, prbuirea imperiului sovietic, criza din golf, criza iugoslav, recensiunea economic pe plan mondial) au determinat modificri importante i n orientarea geografic a comrului nostru exterior.

nc din ianuarie 1990, Romnia a recunoscut de drept Comunitatea Economic European, acreditnd un ambasador pe lng organele comunitare de la Bruxelles. Apoi a negociat primul acord comercial global cu aceasta, acord care a intrat n vigoare la 1 mai 1991. Ulterior, Romnia a negociat cu Comunitile Europene i statele membre un Acord de asociere, odat cu care a fost elaborat i adoptat i un Acord interimar, care a intrat n vigoare la 1 mai 1993 numai pentru partea comercial. Acordul de asociere a intrat efectiv n vigoare la 1 februarie 1995 i are menirea s pregteasc condiiile pentru o viitoare aderare a Romniei la Uniunea European. La 22 iunie 1995, Romnia a cerut oficial aderarea la Uniunea European, iar n februarie 2000 au nceput efectiv negocierile. n anii 1998-2000, distribuia geografic a exporturilor Romniei a fost urmtoarea : ctre rile dezvoltate circa 70%-72,0%, ctre rile n tranziie circa 12-14% i ctre rile n curs de dezvoltare circa 16,0%. Din grupul rilor dezvoltateponderea cea mai mare i ntr-o permanent cretere a revenit Uniunii Europene (circa 65%-66% din totalul exporturilor romneti), urmat la distan de SUA i AELS. O pondere n cretere a revenit i rilor din CEFTA (circa 7-8%) dei ponderea rilor n tranziie este n uoar scdere fa de anii anteriori. n anul 2000 principalii parteneri comerciali n derularea exporturilor (totaliznd 72,7%) au fost : Italia (22,4% din totalul exporturilor), Germania (15,7%), Frana (7,0%), Turcia (6,1%), Anglia (5,3%), SUA (3,7%), Ungaria (3,4%), Olanda (3,2%), Grecia (3,1%) i Bulgaria (2,8%). Distribuia geografic a importurilor Romniei a fost n anii 1998-2000 urmtoarea : din rile dezvoltate circa 64,0-69,0%, din rile n tranziie circa 20,0-23,0% i din rile n curs de dezvoltare 12,0-13,0%. Uniunii Europene i-a revenit cea mai mare pondere din importul romnesc (56,0-60,0%), urmat la distan de SUA i AELS. O pondere mare i cu o tendin pronunat de cretere n importurile Romniei a revenit CEFTA (8-9%). Principalii parteneri ai Romniei n derularea importurilor au fost n anul 2000 : Italia (18,7% din totalul importurilor), Germania (14,7%), Federaia Rus (8,6%), Frana (6,1%), Anglia (4,1%), Ungaria (3,9%), SUA (3,0%), Grecia (2,8%), Austria (2,5%) i Kazahstan (2,3%).2

1.3 Comerul international al Romniei cu rile din sud-estul Europei i cu Republica Moldova dupa 1990
Evoluia exportului i structura acestuia
Exportul n rile balcanice a evoluat diferit de la ar la ar. Cel mai mare volum al exportului s- nregistrat ctre Iugoslavia, care, n anul 1997, s-a cifrat la 139,8 milioane dolari, ns, n urma impunerii embargoului, acesta a sczut la 118,6 milioane dolari n

14

1998 i la 85,9 milioane dolari n 1999. Din anul 2000 se observ o revenire la nivelurile anterioare anului 1997. Astfel, n anul 2000, valoarea exportului a fost de 137,9 milioane dolari, iar pentru anul 2001 se prevede o depire a acestui nivel. Principalele mrfuri care se export n Iugoslavia sunt: combustibili i uleiurile minerale, sare i clorur de sodiu, cimenturi bituminoase, produse chimice anorganice, ngrminte minerale, hrtie i carton, font, fier i oel, n special bare din oeluri nealiate, vehicule i echipamente pentru cile ferate etc. Croaia este urmtoarea ar cu pondere important n exportul romnesc. Ca i n cazul Iugoslaviei, evoluia exporturilor romneti pe aceast relaie a urmat aceeai tendin de scdere n perioada 1997-1999 i de redresare ncepnd cu anul 2000. Principalele mrfuri la exportul ctre aceast ar sunt: automobilele, tractoarele i alte vehicule terestre, carne, n special de ovine, produse chimice organice, fructe comestibile etc. Pe locul trei n ierarhia celor mai importante piee de desfacere pentru exporturile romneti n regiune se situeaz Macedonia, cu un volum al exportului de 14,2 milioane dolari n anul 200. Cele mai importante categorii de mrfuri romneti care se export n Macedonia sunt: aluminiul i articole din aluminiu, carne de porc, uleiuri brute de floarea-soarelui etc. n Bosnia i Heregovina exporturile romneti au urmat un curs relativ constant, cu tendin de cretere, n anul 2000 nregistrnd o valoare de 12,8 milioane dolari, cu perspectiva ca n anul 2001 s se depeasc aceast cifr. Principalele mrfuri care se export n Bosnia i Heregovina sunt: bare din fier sau oel nealiate, laminate la cald, animale vii, produse chimice anorganice, automobile i tractoare, aluminiu i articole din aluminiu etc. n cazul Albaniei, situaia exportului Romniei este diferit; n anul 1997 se nregistra o valoare de 3,2 milioane dolari, pentru ca n anul 2000 aceasta s ajung la 10,4 milioane dolari, iar perspectiva pentru anul 2001 este de cretere, putnd nregistra 14 milioane dolari. Principalele mrfuri exportate sunt: cereale, produse petroliere, produse din carne etc. Exportul ctre Republica Moldova, cu care Romnia a ncheiat din 1994 Acordul de liber schimb, nregistra o tendin accentuat de scdere. n perioada analizat s-a realizat un export de 128,7 milioane dolari n 1997, scznd, n 1999, la 101 milioane dolari, iar perspectiva pentru anul 2001 este de a se menine acest nivel. Principalele mrfuri exportate sunt: combustibili i uleiuri minerali, produse chimice anorganice, materiale plastice, spunuri, hrtie i cartoane, energie electric etc.2

Evoluia importului i structura acestuia

n ceea ce privete importul din rile din Europa de Sud - Est i Republica Moldova, pe primul loc se afl tot Iugoslavia, din care Romnia a efectuat importuri n anul 1997 de 54,1 milioane dolari, n 1998 de 61,2 milioane dolari i n 2000 de 65,3 milioane dolari.

Principalele mrfuri care fac obiectul importurilor din Iugoslavia sunt: energie electric, produse chimice organice, produse farmaceutice, materiale de construcii, cupru electrolitic, maini i aparate electrice, pri de vehicule pentru calea ferat etc. Pe locul doi se afl Republica Moldova, de unde Romnia nregistreaz, n 1997, importuri n valoare de 62,4 milioane dolari. ncepnd cu anul urmtor, acestea au intrat pe un trend descendent, cu valori de 61,8 milioane dolari n 1998, 40,4 milioane dolari n 1999 i 41,3 milioane dolari n anul 2000. Principalele mrfuri care se import din Republica Moldova sunt: zahr i produse zaharoase, preparate din legume i fructe, tutun i nlocuitori de tutun prelucrat, carne de bovine, produse lactate, buturi alcoolice i nealcoolice, sticl i articole din sticl etc. Pe locul trei, n aceast zon, se situeaz Croaia, importul din aceast tar nregistrnd 15,6 milioane dolari n 1997. n anii urmtori importurile romneti din aceast ar au sczut, atingnd 3,7 milioane dolari n anul 2000. Principalele mrfuri care se import din Croaia sunt: uleiuri petroliere pentru motoare, produse chimice organice, maini i dispozitive mecanice etc. Pe locul urmtor se situeaz Bosnia i Heregovina, din care Romnia a efectuat importuri n valoare de 7,6 milioane dolari n 1997, 11,1 milioane dolari n 1998, ajungnd la 11,5 milioane dolari n anul 2000. Principalele mrfuri care se import din Bosnia i Heregovina sunt: produse chimice anorganice sub form de fluoruri, corindon artificial, hidroxid de aluminiu etc. Cea mai redus valoare a importurilor s-a nregistrat cu Albania. n perioada analizat importurile s-au cifrat la 122 mii dolari n 1997, 46 mii dolari n 1999, 55 mii dolari n anul 2000 i 527 mii dolari n primele ase luni ale anului 2001.2

Evoluia soldului balanei comerciale n perioada 1997-2001 (6 luni)

n toat perioada analizat, i cu toate rile menionate, Romnia a nregistrat excedent n balana comercial. Cele mai mari excedente le-a nregistrat n relaiile comerciale cu Iugoslavia: +85,7 milioane dolari n 1998; +57,5 milioane dolari n 1999; +72,6 milioane dolari n anul 2000. n primele 6 luni ale anului 2001 s-au nregistrat in excedent de +59,2 milioane dolari. De asemenea, excedentele mari n balana comercial se nregistreaz i cu Republica Moldova, astfel: n 1997, +66,2 milioane dolari; +66,8 milioane dolari n 1998; +60,6 milioane dolari n 1999, recordul deinndu-l anul 2000, cnd s-a nregistrat un excedent de +101 milioane dolari. Excedente importante au nregistrat i balanele comerciale cu celelalte ri, recordul nregistrndu-se n anul 2000, cu Croaia, +15,5 milioane dolari, Macedonia, +12,3 milioane dolari, i Albania, +10,4 milioane dolari.2

16

1.4 Comerul international al Romaniei cu tarile membre din Comunitatea Statelor Independente dupa 1990
Evoluia exportului i structura acestuia
Pe total ri membre ale CSI, n perioada analizat, 1997-2001 (6 luni), situaia se prezint astfel: n anul 1997, Romnia nregistra ctre acestea un export de 398,7 milioane dolari, ns acesta a sczut la 216,2 milioane dolari n 1998 i la 176,6 milioane dolari n 1999. Din anul 2000 se observ o uoar redresare a exportului. Astfel, n anul 2000, valoarea acestuia a fost de 241,7 milioane dolari, iar pentru anul 2001 se prevede o depire a acestui nivel. Federaia Rus se afl pe primul loc n ierarhia celor mai importante piee de desfacere pentru mrfurile romneti n regiune. Exporturile romneti au avut ns o evoluie n scdere pn n anul 2000. astfel, n anul 1997, exporturile romneti s-au cifrat la 249,8 milioane dolari; n 1998 au sczut la 80,8 milioane dolari, iar n 1999 au ajuns la 46,9 milioane dolari. n anul 2000 exporturile au crescut la valoarea de 88,8 milioane dolari, cu perspectiva ca n anul 2001 s se depeasc aceast cifr. Principalele mrfuri exportate n Federaia Rus au fost: carne i organe de vit, produse chimice anorganice (corindon), articole i accesorii de mbrcminte, obiecte de piele, produse farmaceutice, aparate pentru rcit i congelat, evi, conducte i produse tubulare etc. Ucraina este urmtoarea ar cu pondere important n exportul romnesc. Ca i n cazul Federaiei Ruse, evoluia exporturilor romneti pe aceast relaie a uramt aceeai tendin de scdere n perioada 1997-1999 i de redresare ncepnd cu anul 2000. astfel, n anul 1997 s-a nregistrat un export de 91,8 milioane dolari, scznd, n 1998, la 53,1 milione dolari, iar n anul 2000 crescnd la 89,7 milioane dolari. Principalele mrfuri la exportul romnesc n Ucraina sunt: benzine, motorine, buturi alcoolice i nealcoolice, hidrixid de sodiu, spunuri i produse de splat, rulmeni, furnale i cuptoare electrice industriale, mobilier i pri ale acestuia etc. Pe locul trei n ierarhia celor mai importante piee de desfacere pentru mrfurile romneti n exportul ctre CSI se situeaz Georgia, unde exporturile au urmat un curs cu tendin de cretere. n anul 1997 volumul exportului s-a cifrat la 36,5 milioane dolari, crescnd n 1998 la 64,9 milioane dolari, reducndu-se apoi la 51,1 milioane dolari n 1999 i la 42,3 milioane dolari n 2000. Principalele mrfuri ce fac obiectul exportului n Georgia sunt : uleiurile petroliere i uleiurile obinute din minerale bituminoase (benzine, motorine), mobil i pri de mobil, cereale, etc. Un loc mai puin semnificativ, n ordine, l-a ocupet Kazahstanul ctre care s-a nregistrat un export de 4,3 milioane dolari n 1997, de 6,8 milioane dolari n 1998 i de 9,9 milioane dolari n anul 2000.

Principalele mrfuri n exportul ctre Kazahstan sunt : evi, conducte, profile tubulare, rezervoare, tancuri, czi i recipiente, mobilier i pri ale acestuia, laminoare pentru metale etc. Celelalte exporturi ale Romniei n rile membre CSI sunt mai modeste, valori ceva mai ridicate nregistrndu-se n relaiile cu Uzbekistanul i Belarus.2

Evoluia importului i structura acestuia

Importurile Romniei din rile membre ale Comunitii Statelor Independente ocup un loc important n cadrul relaiilor economice internaionale. Importurile din Federaia Rus ocup locul trei n topul rilor cu care Romnia are relaii comerciale. Importueile din rile CSI, n perioada 1997-2001 (6 luni), au avut o evoluie relativ constant, cu excepia anului 1999, cnd importul Romniei a nregistrat o scdere. Astfel, din Federaia Rus Romnia a importat mrfuri n valoare de 1.356,1 milioane dolari n 1997, de1.062,3 milioane dolari n 1998 i de 1.120,5 milioane dolari n anul 2000. n primele 6 luni ale anului 2000 importul a nregistrat valoarea de 698,4 milioane dolari. Principalele mrfuri importate din Federaia Rus sunt ieiul i gazele naturale. La iei s-a registrat un import de 588,9 milione dolari n 1997 i de 455,7 milioane dolari n 1998. la gazele naturale importul a fost de 448,9 milioane dolari n 1997 i de 350,4 milioane dolari n 1998. Alte mrfuri cere se import din Federaia Rus sunt : semifabricate din fier sau oeluri nealiate, ngrminte minerale, fosfai de calciu naturali, minereuri i concentrate de fier, produse chimice anorganice, produse chimice organice, etc. Pe locul doi la importul Romniei din spaiul CSI se afl Kazahstanul, valoarea importurilor din aceast ar evolund ascebdebt, o dat cu creterea nregistrat la importul de iei. Astfel, n 1998, importul s-a cifrat la 15,4 milione dolari, n anul 1999 a crescut la 101,5 milioane dolari, iar n anul 2000 s-a cifrat la 295 milioane dolari. n primele 6 luni ale anului 2001 s-a nregistrat un import din Kazahstan n valoare de 79,6 milioane dolari. Principalele mrfuri importate din acest ar sunt ieiul i produsele din font, fier, oel. Ucraina se situeaz pe locul al treilea n cadrul importului realizat de ara noastr din rile membre CSI. Importurile din Ucraina au o evoluie oscilatoare n perioada analizat. Astfel, valoarea importurilor s-a ridicat la 184,5 milione dolari n 1997, la 167,5 milione dolari n 1998, la 108,6 milioane dolari n 1999 i la 196,1 milioane dolari n anul 2000. n primele 6 luni ale anului 2001 s-au realizat importuri n valoare de 161 milioane dolari. Principalele mrfuri care se import din Ucraina sunt : minereuri i concentrate de fier, feroaliaje, semifabricate din fier sau oeluri nealiate, oeluri aliate n lingouri, pcur, ngrminte minerale, etc.2

18

Evoluia soldului balanei comerciale n perioada 1997-2001

(6 luni)

n perioada analizat, pe total ri membre CSI, balana comercial a nregistrat deficite care s-au cifrat la : -1.213,8 milioane dolari n 1997, -1.087,6 milioane dolari n 1998, -784,8 milioane dolari n 1999 i -1.414,9 milioane dolari n anul 2000. n primele 6 luni ale anului 2001 deficitul balanei comerciale s-a cifrat la -869,3 milioane dolari. Cele mai semnificative valori ale deficitului comercial se nregistreaz pe relaiile: o Federaia Rus : -1.106,4 milioane dolari n 1997, -981,5 milioane dolari n 1998 i -1.031,6 milioane dolari n anul 2000; o Ucraina : -114,4 milioane dolari n 1998, -106,3 milioane dolari n anul 2000 i -138,6 milioane dolari n primele 6 luni ale anului 2001; o Kazahstan : -285,1 milioane dolari n anul 2000. Excedent al balanei comerciale s-a nregistrat ndeosebi pe relaia cu Georgia : +35,6 milioane dolari n 1997, +64,9 milioane dolari n 1998, +50,4 milioane dolari n 1999 i +40,6 milioane dolari n anul 2000. Excedente, mai reduse, s-au mai nregistrat i pe relaiile cu Armenia i Azerbaidjan.2

1.5 Comertul international al Romaniei cu tarile din Asia-Oceania, Africa-Orientul Mijlociu si America Latina dupa 1990
Evolutia exportului si structura acestuia
Exportul in Asia-Oceania detinea in anul 2000 o pondere de 2.8% din exportul total al Romaniei. Principalele tari in care exporta Romania sunt China si India. Evolutia exporturilor romanesti in relatia cu China a cunoscut o tendinta de crestere in perioada 1999-2001,

dupa cum urmeaza: in anul 1999 exportul s-a cifrat la 35.9 milioane de dolari, la 85milioane de dolari in 2000 si la 52.5 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri care se exporta in China sunt: bare de fier sau de otel nealiate, laminate la cald, sarme de fier sau din oteluri nealiate, produse laminate plate, subansamble pentru masini si aparate, parti si accesorii pentru tractoare, aparate electrice pentru telefonie, tractoare, etc. Situatia exportului romanesc in India concretizeaza in urmatoarele date: in 1997 exportul se cifreaza la 64.1 milioane de dolari, in 1998 la 41.1 milioane de dolari, in 1999 la 37.8 milioane de dolari, in 2000 la 37.9 milioane de dolari, iar in primele sase luni ale anului 2001 exportul se cifreaza la 18.7 milioane de dolari. Principalele marfuri care se exporta in India sunt:parti de vehicule pentru cai ferate, tevi, conducte si profile tubulare fara sudura, ingrasaminte minerale sau chimice azotoase, produse laminate plate, masini unelte. Cel mai mare volum al exportului romanesc a revenit Egiptului, evolutia exportului inregistrand urmatoarele cifre: in 1997-236.5 milioane de dolari, in 1998-184 milioane de dolari, in 1999-153.3 milioane de dolari, in 2000-171.1 milioane de dolari, iar in primele sase luni ale anului 2001-58 milioane de dolari. Principalele marfuri la exportul catre Egipt sunt: cimenturi hidraulice, lemn taiat de conifere si fag, placaje de lemn, hartie si cartoane, produse laminate plate, bare din otel sau fier, laminate la cald, carbid, strunguri, tractoare, transformatoare electrice, etc. Al doilea partener la exportul din eceasta zona este Siria. Exportul in aceasta tara a inregistrat:106.9 milioane de dolari in 1997, 68.1 milioane de dolari in 1998, 84.5 milioane de dolari in 1999, 75.8 milioane de dolari in 2000 si 28 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri care se exporta in Siria sunt: animale vii din specia ovine, ingrasaminte minerale sau chimice azotoase, uleiuri petroliere (benzine, motorine), lemn taiat din conifere, foi de placaj, produse laminate plate din fier sau otel, hartie, cartoane, etc. In ceea ce priveste America Latina, principalele tari in care Romania exporta sunt Venezuela, Mexic si Argentina. Venezuela, ca principal partener al Romaniei la exportul in America Latina, a inregistrat un export in valoare de 22.8 milioane de dolari in 1997, 29.8 milioane de dolari in 1998, 20.9 milioane de dolari in 1999, 22.4 milioane de dolari in anul 2000 si 11.3 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri care se exporta in Venezuela sunt: profile din fier sau din otel nealiate, tevi, conducte si profile tubulare, strunguri, articole de robineterie, masini-unelte, etc. Mexicul, un alt partener la exportul Romaniei in America Latina, a inregistrat un export in valoare de 14.5 milioane de dolari in 1997, 38.5 milioane de dolari in 1998, 17.1 milioane de dolari in 1999, 23.7 milioane de dolari in 2000 si 11.3 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri exportate in Mexic sunt: produse laminate plate din fier sau oteluri nealiate, ingrasaminte minerale sau chimice cu azot, bare din fier sau din otel nealiate, produse laminate din oteluri aliate.

20

Catre Argentina, al treilea partener comercial al Romaniei in America Latina, exportul s-a cifrat la 12.6 milioane de dolari in 1997, 21.4 milioane de dolari in 1998, 8.6 milioane de dolari in 1999 si 11.4 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri exportate in Argentina sunt: semifabricate din fier sau din oteluri nealiate, profile din fier sau din oteluri nealiate, carbonat disolitic, pompe pentru lichide, motoare si generatoare electrice, tractoare, etc.2

Evolutia importului si structura acestuia

Importurile Romaniei din tarile Asiei si Oceaniei au reprezentat 7.9%, in anul 2000, din importul total al tarii. Principalele tari din care Romania face importuri sunt Coreea de Sud, Japonia si China. Cel mai mare volum al importului Romaniei din aceasta zona se inregistreaza in Coreea de Sud: 578.1 milioane de dolari in 1997, 854.6 milioane de dolari in 1998, 276.0 milioane de dolari in 1999, 211.5 milioane de dolari in anul 2000 si 88.5 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Coreea de Sud sunt: lacuri si vopsele pe baza de polimeri, poliacetali, poliesteri, anvelope pneumatice, tesaturi din fire sintetice, produse laminate plate din otel, suruburi, bolturi, piulite, parti destinate in principal motoarelor, masini si dispozitive mecanice, parti destinate aparatelor de radio si televiziune, parti si accesorii de autovehicule, etc. Din Japonia, al doilea partener comercial al Romaniei, s-a inregistrat un import in valoare de 131.5 milioane de dolari in 1997, 84.9 milioane de dolari in 1998, 117.5 milioane de dolari in 1999, 170.2 milioane de dolari in anul 2000 si 75.6 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Japonia sunt : insecticide, fungicide, ierbicide, cauciuc sintetic, tesaturi din fire sintetice, produse laminate din oteluri nealiate, masini si aparate de aer conditionat, masini si aparate de ridicat, masini si aparate de imprimat, masini de cusut, aparate electrice pentru telefonie, vehicule (automobile), instrumente si aparatura medicala, etc. China este un alt partener important al Romaniei. Importul din China s-a ridicat la: 119.9 milioane de dolari in 1997, 177.6 milioane de dolari in 1998, 145.2 milioane de dolari in 1999, 173.7 milioane de dolari in anul 2000 si 106.7 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din China sunt: tutunuri brute, huile bituminoase, cocs si semicocs, antibiotice, articole de menaj, tesaturi din bumbac, fire de in, catifea si plus, pulovere, jachete, jerseuri, imbracaminte confectionata, feroaliaje, jucarii si minimodele. In ceea ce priveste importul din tarile din Africa si Orientul Mijlociu acesta reprezenta 1.5%, in anul 2000, din importul total al Romaniei. Principalele tari din care Romania face importuri sunt Israel si Egipt.

Cel mai mare volum al importului Romaniei din aceasta zona se inregistreaza din Israel: 133.8 milioane de dolari in 1997, 110.9 milioane de dolari in 1998, 98.1 milioane de dolari in 1999, 84.1 milioane de dolari in anul 2000 si 70.1 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Israel sunt: fosfati de calciu naturali, uleiuri pentru motoare, medicamente, insecticide, ierbicide, folii si benzi de aluminiu, pompe cu aer sau vacumatice, conductori electrici, cobluri de fier optice, instrumente si aparate de masura si control. Din Egipt, al doilea partener al Romaniei in aceasta zona, s-a inregistrat un import in valoare de: 116.5 milioane de dolari in 1997, 43.9 milioane de dolari in 1998, 33.6 milioane de dolari in 1999, 16.9 milioane de dolari in anul 2000 si 12.5 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Egipt sunt: medicamente, bumbac, fire de in, masini de sortat seminte, cuptoare electrice. Cat priveste America Latina, principalele tari din care Romania face importuri sunt Brazilia si Argentina. Brazilia este principalul furnizor al Romaniei din America Latina, importul cifrandu-se la: 91.5 milioane de dolari in 1997, 143.4 milioane de dolari in 1998, 127.7 milioane de dolari in 1999, 181 milioane de dolari in anul 2000 si 100.3 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Brazilia sunt: minereuri si concentrate de fier, zahar din trestie de zahar, cafea, turte si reziduuri de soia, tutunuri brute, piei depilate de bovina. Din Argentina, al doilea partener al Romaniei din aceasta zona, importul a atins nivelul de: 39.2 milioane de dolari in 1997, 35.0 milioane de dolari in 1998, 13.5 milioane de dolari in 1999, 9.7 milioane de dolari in anul 2000 si 7.4 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri in importul din Argentina sunt: turte si reziduuri rezultate din extractia uleiului de soia, parti destinate exclusiv sau in princial motoarelor cu piston, peste congelat, boabe de soia, etc.2

Evolutia soldului balantei comerciale in perioada 1997-2001(6 luni)

In perioada analizata, pe total tari din Asia-Oceania, situatia balantei comerciale s-a mentinut relativ deficitara: -621.1 milioane de dolari in 1997, -619.5 milioane de dolari in 1998, -591.1 milioane de dolari in 1999, -609.8 milioane de dolari in anul 2000. In primele sase luni ale anului 2001 deficitul balantei comerciale a inregistrat -317.8 milioane de dolari, existand diferente sensibile de la o tara la alta. Cele mai semnificative valori negative se inregistreaza pe relatiile: Coreea de Sud: -534.4 milioane de dolari in 1997 si 183.4 milioane de dolari in 2000; Australia: 118.8 milioane de dolari in 1997 si 89.8 milioane de dolari in 2000; Japonia: -94.1 milioane de dolari in 1997 si 154.1 milioane de dolari in 2000;

22

Excedent in balanta comerciala s-a inregistrat in anul 2000 pe relatiile: Pakistan(+5.5 milioane de dolari) si Bangladesh (+1.9 milioane de dolari). In perioada analizata, pe total tari din Africa si Orientul Mijlociu, s-au inregistrat balante excedentare: +415 milioane de dolari in 1997, +414.5 milioane de dolari in 1998, +404.8 milioane de dolari in 1999, +510.6 milioane de dolari in anul 2000. In primele sase luni ale anului 2001 excedentul balantei comerciale a inregistrat +122.1 milioane de dolari. Balanta comerciala cu tarile din America Latina a inregistrat deficite semnificative pe relatia cu Brazilia: -74 milioane de dolari in 1997, -134.1 milioane de dolari in 1998, -123.2 milioane de dolari in 1999, -176.9 milioane de dolari in anul 2000 si 90.9 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Excedent al balantei comerciale s-a inregistrat, in anul 2000, cu Mexicul (+20.1milioane de dolari), Venezuela (+4.3 milioane de dolari) si Panama (+4.8 milioane de dolari).2

1.6 Comertul international al Romaniei cu tarile din spatiul euro-atlantic dupa 1990
Evolutia exportului si structura acestuia
Spatiul Euro-Atlantic cuprinde tarile membre ale Uniunii Europene, tarile membre CEFTA, tarile membre AELS, SUA, Canada, Turcia, Cipru, tarile baltice. Exportul in tarile membre ale Uniunii Europene avea, in anul 2000, o pondere de 63.8% din totalul exportului Romaniei. Principalele tari din Uniunea Europeana in care se exporta erau: Italia care detinea, in anul 2000, 22.4% din total export; Germania care detinea, in anul 2000, 15.7% din total export; Franta care detinea, in anul 2000, 7% din total export. In Italia s-a realizat un export in valoare de: 1643.1 milioane de dolari in 1997, 1827.3 milioane de dolari in 1998, 1979.5 milioane de dolari in 1999, 2318.7 milioane de dolari in anul 2000 si 1419.9 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri exportate au fost: articole si accesorii de imbracaminte, incaltaminte si parti ale acesteia, produse din fonta si otel, produse laminate plate, aluminiu sub forma bruta, motoare si generatoare electrice, mobilier si parti ale acestuia. In Germania s-a realizat un export in valoare de: 1419.2 milioane de dolari in 1997, 1628.6 milioane de dolari in 1998, 1507.4 milioane de dolari in 1999, 1626.9 milioane de dolari in anul 2000 si 887.3 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri exportate au fost: articole si accesorii de imbracaminte, mobila si parti ale acesteia, accesorii autovehicule, lemn si panouri fibrolemnoase, incaltaminte si parti ale acesteia, obiecte de sticla, parti si masini pentru aparate, etc.

Romania a exportat catre Franta: 465.2 milioane de dolari in 1997, 491.3 milioane de dolari in 1998, 530.07 milioane de dolari in 1999, 722.2 milioane de dolari in anul 2000 si 465.2 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri exportate au fost: produse petroliere, articole si accesorii de imbracaminte, incaltaminte si parti ale acesteia, tevi, conducte si profile tubulare, aluminiu si articole de aluminiu, frigidere, mobila si parti ale acesteia. Dintre tarile membre ale AELS, Romania efectueaza cele mai mari exporturi catre Elvetia si anume: 43.9 milioane de dolari in 1997, 50.4 milioane de dolari in 1998, 56.8 milioane de dolari in 1999, 58.1 milioane de dolari in anul 2000 si 24.9 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Marfurile care au facut obiectul exportului catre aceasta tara sunt: articole si accesorii de imbracaminte, blanuri si imbracaminte din blana, fero-aliaje, aluminiu sub forma bruta, pompe, strunguri, mobilier si parti ale acestuia, etc. Dintre tarile membre CEFTA, cele mai mari exporturi se fac in Ungaria si Polonia, iar in anul 1999 a crescut exportul si in Bulgaria. Exportul catre Ungaria se prezinta astfel: 182.6 milioane de dolari in 1997, 219.1 milioane de dolari in 1998, 270.8 milioane de dolari in 1999, 355.1 milioane de dolari in anul 2000 si 194.04 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Marfurile exportate in Ungaria sunt: carboranti, sare, clorura de sodiu, ingrasaminte, lemn taiat, fire din fibre sintetice, profile din fier sau din oteluri nealiate, aluminiu sub forma bruta. Exporturile catre Polonia au avut un volum mai redus si se prezinta in felul urmator: 101.7 milioane de dolari in 1997, 82.2 milioane de dolari in 1998, 120.06 milioane de dolari in 1999, 101.6 milioane de dolari in anul 2000 si 49.3 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri care fac obiectul exportului catre Polonia sunt: sapunuri si detergenti, seminte de plante tehnice, margarina, fire si fibre sintetice, autovehicule, etc. In ceea ce priveste exportul de marfuri, SUA ocupa locul cinci in topul tarilor la export, detinand o pondere de 37% din exportul total al Romaniei. Exportul catre SUA se prezinta in felul urmator: 319.7milioane de dolari in 1997, 319.3 milioane de dolari in 1998, 315.9 milioane de dolari in 1999, 379.8 milioane de dolari in anul 2000 si 188.6 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri exportate catre SUA sunt: uleiuri petroliere, anvelope pneumatice, covoare din lana, articole de bumbac pentru barbati, sacouri de lana , jachete din lana pentru femei, alcooli aciclici si derivati,etc. Un alt partener comercial al Romaniei este Turcia, exportul prezentandu-se astfel: 353.8 milioane de dolari in 1997, 323.001 milioane de dolari in 1998, 468.2 milioane de dolari in 1999, 627.2 milioane de dolari in anul 2000 si 227.7 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri exportate in Turcia sunt: grasimi si uleiuri vegetale, benzine-motorine, alcooli aciclici si derivati, ingrasaminte minerale, fire si filamente sintetice, profile laminate plate din fier, aluminiu sub forma bruta, punti vehicule pentru cai ferate.2

24

Evolutia importului si structura acestuia

Importul in tarile membre ale Uniunii Europene avea, in anul 2000, o pondere de 56.6% din totalul importului Romaniei. Principalele tari din Uniunea Europeana din care se importa erau: Italia care detinea, in anul 2000, 18.7% din total import; Germania care detinea, in anul 2000, 14.7% din total import; Franta care detinea, in anul 2000, 6.1% din total import. In Italia s-a realizat un import in valoare de: 1783.6 milioane de dolari in 1997, 2058.9 milioane de dolari in 1998, 2062.2 milioane de dolari in 1999, 2443.1 milioane de dolari in anul 2000 si 1564.4 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Italia au fost: produse petroliere(pacura), medicamente, polimeri de etilena, policlorura de vinil, piei depilate, tesaturi din lana, tesaturi din bumbac, tesaturi din fibre sintetice, tesaturi impregnate, accesorii de imbracaminte confectionate, bare si profile de aluminiu, pompe, aparate si instrumente optice, etc. Din Germania s-a realizat un import in valoare de: 1850.7 milioane de dolari in 1997, 2064.5 milioane de dolari in 1998, 1841.2 milioane de dolari in 1999, 1922.9 milioane de dolari in anul 2000 si 1091.7 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate au fost: instrumente si aparate pentru analize fizice si chimice, tractoare, autovehicule speciale, aparate electrice pentru telefonie, masini pentru fabricarea industriala a alimentelor sau bauturilor, accesorii de imbracaminte, tricoturi imitatie blana, tesaturi din fire artificiale, branzeturi,etc. Romania a importat din Franta in valoare de: 648.5 milioane de dolari in 1997, 815.4 milioane de dolari in 1998, 703.5 milioane de dolari in 1999, 798.4 milioane de dolari in anul 2000 si 493.9 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate au fost: aparate de emisie pentru telefonie, aparate electrice pentru telefonie, transformatoare electrice, masini pentru prelucrarea cauciucului, parti de incaltaminte, accesorii de imbracaminte, fire sintetice, amestecuri de substante, odorizante, medicamente, uleiuri de motoare,etc. Importurile din Elvetia, tara membra AELS, se prezinta astfel:149.1 milioane de dolari in 1997, 135.5 milioane de dolari in 1998, 126.6 milioane de dolari in 1999, 153.7 milioane de dolari in anul 2000 si 90.5 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Marfurile care au facut obiectul importului din aceasta tara sunt: instrumente si aparate de control, transformatoare electrice, masini-unelte, masini si aparate pentru prepararea alimentelor, tesaturi din fibre artificiale, amestecuri de substante odorizante, medicamente, tigari de foi, etc. Dintre tarile membre CEFTA, importul din Ungaria se prezinta astfel: 346.7 milioane de dolari in 1997, 546.9 milioane de dolari in 1998, 413.8 milioane de dolari in 1999, 513.3 milioane de dolari in anul 2000 si 298.6 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Ungaria sunt: carne proaspata de porcine, carne de pasare, faina, tutunuri brute, detergenti, panouri de lemn, hartie, cartoane, aparate pentru fabricarea celulozei, masini de birou, accesorii pentru tractoare, mobila, etc.

Cehia este a doua tara membra a CEFTA din care Romania importa. Importul este evaluat astfel: 104.6 milioane de dolari in 1997, 194.9 milioane de dolari in 1998, 173.8 milioane de dolari in 1999, 196.03 milioane de dolari in anul 2000 si 123.5 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Cehia sunt: agenti organici de suprafata, malt prajit, huile bituminoase, carne de porcine, hartie, cartoane, tuburi, tevi din mase plastice, anvelope, tesaturi de bumbac, tesaturi impregnate, semifabricate din fier,etc. In ceea ce priveste importul de marfuri, SUA ocupa locul sapte in topul tarilor la import, detinand o pondere de 3% din importul total al Romaniei. Importul din SUA se prezinta in felul urmator: 461.5 milioane de dolari in 1997, 499.03 milioane de dolari in 1998, 370.3 milioane de dolari in 1999, 391.05 milioane de dolari in anul 2000 si 243.2 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din SUA sunt: huile bituminoase, reactori compusi, furnir, tesaturi din fibre sintetice, bumbac, folii de aluminiu, masini si utilaje de recoltat. Un alt partener comercial al Romaniei este Turcia, importul prezentandu-se astfel: 217.9 milioane de dolari in 1997, 271.6 milioane de dolari in 1998, 287.1 milioane de dolari in 1999, 271.3 milioane de dolari in anul 2000 si 174.9 milioane de dolari in primele sase luni ale anului 2001. Principalele marfuri importate din Turcia sunt: parti destinate aparatelor de radio si televiziune, masini si utilaje pentru prepararea industriala a alimentelor, bare si profile din aluminiu, tesaturi din fibre artificiale, bumbac necardat, fire de bumbac, sapunuri si detergenti, lacuri si vopsele pe baza de polimeri, masline, portocale, tomate, etc.2

Evolutia soldului balantei comerciale in perioada 1997-2001(6 luni)

Situatia balantei comerciale se prezinta diferit de la o tara la alta si de la un an la altul. Cele mai semnificative valori ale soldului balantei comerciale sunt:2 Milioane dolari 1997 Sold 1998 balanta comerciala -1017.4 Germania -431.5 Germania Italia -140.5 Italia Milioane dolari Sold 2000 Sold balanta balanta comerciala comerciala-803.7 755.4 -333.7 Germania -204.4 -82.7 Italia -124.5

Sold 1999 balanta comerciala -1276.7 -435.8 Germania -231.6 Italia

26

Franta Elvetia Norvegia Ungaria Cehia SUA Turcia

-183.3 -105.2 +45.5 -164.1 -87.4 -141.8 +141.1

Franta Elvetia Norvegia Bulgaria Cehia SUA Turcia

-324.1 -85 +26.5 +30.5 -182.2 -179.7 +51.4

Franta Ungaria Norvegia Bulgaria Cehia SUA Turcia

-173.5 -143.1 +24.3 +81.7 -159 -54.4 +181.1

Elvetia Ungaria Norvegia Bulgaria Cehia SUA Turcia

-95.6 -158.2 +15 +201.7 -175.5 -11.2 +355.9

2001 (6 luni) Italia Norvegia Ungaria Cehia Bulgaria SUA Turcia

Milioane dolari Sold balanta comerciala:473.6 -144.5 +9.8 -104.6 -107.4 +30.5 -54.6 +52.8

2.1 Comertul intern al Romaniei inainte de 1990

Situatia financiara a Romaniei la 31decembrie1989 reflecta rezultatele activitatii economice desfasurate in conditiile unui centralism birocratic excesiv, in care repartizarea si utilizarea resurselor materiale, de forta de munca, valutare si financiare au fost subordonate realizarii obiectivelor de plan stabilite in mod voluntarist. Aceste rezultate s-au concretizat intr-o eficienta scazuta, in continua deteriorare, a economiei nationale si in dezechilibre financiare acumulate an de an. Unele dintre aceste dezechilibre au fost raportate, pentru prima data, la adevarata lor dimensiune, prin bilanturile contabile ale unitatilor economice pe anul 1989.

In pofida numeroaselor programe de reducere a costurilor totale de productie, indicatorii de caracterizare a eficientei economiei romanesti, atat la nivel macro, cat si microeconomic, au evidentiat in ultimele doua decenii (1970-1989) o inrautatire a carei rezultanta finala s-a repercutat asupra nivelului de trai al populatiei. Totodat dac n anii 1975-1980 ponderea Romniei n comerul mondial era de circa 0,6-0,7, n anii 1988-1989 acesta sczuse la 0,4 %, n anul 1994 la 0,14%, iar n anii 1997-2000 la circa 0,18-0,2%. Cu asemenea ponderi, Romnia ocupa n 1988 locul 38 n exportul mondial, iar n 1999 doar locul 60. Aceti indicatori arat o puternic degradare a poziie Romniei n general n economia mondial i n special n comerul internaional.1 In anul 1989 s-a inregistrat un excedent al contului curent al balantei de plati de 2.8 miliarde dolari, folosit in intregime pentru lichidarea datoriei externe si cresterea rezervelor internationale ale Romaniei. Pe relatia cliring valute est s-a inregistrat un deficit de 0.31 miliarde ruble transferabile, care a diminuat din excedentul acumulat in anii anteriori.3 Sinteza executiei balantei de plati a Romaniei pe anul 1989 se prezinta astfel: -miliarde unitati valutareDevize convertibile Cliring valute est -dolari-ruble transferabileincasari plati sold incasari plati sold 5.99 3.47 2.52 4.64 5.13 -0.49 0.72 0.43 0.29 0.28 0.10 0.18 6.71 3.90 2.81 4.92 5.23 -0.31 1.31 2.54 -1.23 0.65 0.50 0.15 8.02 6.44 1.58 5.57 5.73 -0.16

a)balanta comerciala(export-import) b) servicii internationale c) contul curent (a+b) d) contul de capital e) sold balanta (c+d)

Ruperea legaturilor firesti dintre productie si consum, instituirea unui mecanism economic, in special al celui de salarizare, care favoriza consumurile intermediare in detrimentul productiei finale, interventia brutala in functionarea mecanismului de finantare si creditare au condus la cresterea resurselor imobilizate in stocuri de valori materiale (mijloace circulante materiale): -miliarde lei31.IX.1989 31.XII.1989

Mijloace circulante materiale

31.XII.1980

28

Total, din care: -materii prime si materiale -productie neterminata si semifabricate din productia proprie -produse finite -marfuri

304.5 125.5 64.2 30.4 84.4

530.9 219.6 107.4 95.2 108.6

462.0 218.4 89.1 49.1 105.4

Reducerea volumului mijloacelor circulante material ela finele anului 1989 se datoreste masurilor adoptate dupa 22 decembrie 1989, cu privire la reflectarea reala in bilanturi a stocurilor pe baza de inventariere, precum si prelungirii perioadei de decontari pana la 15 ianuarie 1990. La 31 decembrie 1989 mijloacele circulante totale ale unitatilor economice au insumat 867.3 miliarde lei, comparativ cu 1080.4 miliarde lei la 30 septembrie 1988. Reducerea volumului acestora se datoreste restabilirii, dupa 22 decembrie 1989, a functionalitatii mecanismului de creditare a economiei. Astfel, valoarea facturilor in curs de incasare s-a redus de la 344.7 miliarde lei la 30 noiembrie 1989, la 151.9 miliarde lei la finele anului 1989. Mijloacele circulante totale la 31 decembrie 1989 au fost finantate din urmatoarele resurse: fonduri proprii ale unitatilor economice-34.1%, credite bancare-52.6%, resurse atrase-13.1%. Atrage atentia ponderea scazuta a fondurilor proprii, problema care este necesar sa fie solutionata in viitor pentru trecerea la functionarea unitatilor economice in conditii de piata.1 In mod traditional, in Romania, piata interna a fost dependenta intr-o masura insemnata de piata externa. In anul 1989, avand ca sursa CEE/ONU in lucrarea tude sur la situation economique en Europe 1989-1990 putem afirma faptul ca comertul contribuia la cresterea produsului material net al Romaniei dupa cum urmeaza: 10.8% intre anii 1981/1985; 2.5% in anul 1996 si ajungand la 4.7% in anul 1987. Actiunea cererii asupra competitivitatii a fost decisiv marcata inainte de 1989 de planificarea centrala a economiei, cand orice produs aparea pe piata sau pe stoc, in primul rand, din obligatia de plan si nu din necesitatea de a raspunde nevoilor consumatorilor. In prezent, multi dintre manageri se bazeaza pe piata externa si isi construiesc planul de afaceri potrivit cu oportunitatile de acolo. Inainte de 1989 problema esentiala este necunoasterea pietei interne. Nu exista nici o combinare a strategiilor interne sau externe de piata, nici o trecere, chiar si graduala, catre internationalizarea firmelor. In majoritatea cazurilor, productia pentru export ori reprezinta 70%-80% ori este nesemnificativa. Fortarea exporturilor, mai ales in anii `80, a accentuat aceasta caracteristica. Lipsa vanzarilor in interiorul tarii se justifica, in principal, prin slaba putere de cumparare a populatiei si a consumatorilor industriali deopotriva. Alte motive care se adauga tin de reducerea productiei (industriale) si nevoia simultana pentru exporturi din partea producatorilor pentru a procura banii necesari importurilor de piese de schimb si alte componente, materii prime. Firmele se

confrunta in mod esential cu probleme de adaptare la piata interna. Eforturile de vanzare sunt reduse la minim si nu exista deocamdata indici ca aceasta ar fi un lucru trecator. Dupa cum s-a constatat necesitatea diversificarii canalelor de distributie, in conditiile privatizarii rapide a sistemului comercial, nu a constituit o prioritate a societatilor comerciale. Concurenta intre consumatori si o anumita siguranta legata de export au dus la disparitia stimulentelor la nivelul productiei pentru cunoasterea pietei. Semnalele pietei nu sunt transferate in strategia de afaceri, iar implicatiile acestui fapt sunt decisive pentru ameliorarea performantelor la export. Gospodariile au alocat intotdeauna cea mai mare parte, aproximativ 60%-80%, din veniturile lor pentru nevoi elementare, ca alimente si bauturi. Chiar si persoanele incadrate in categoria celor cu venituri mari cheltuiesc in jur de 50% pe asemenea produse. Daca se tine cont si de alte nevoi, de asemenea elementare, precum inzestrarea locuintei, imbracaminte, servicii medicale, chirii pentru locuinte, se observa ca mai ramane un spatiu extrem de mic astfel incat populatia sa joace un rol activ in cautarea unor segmente mai dinamice. Echilibrarea catre trebuinte mai rafinate s-a facut totusi printr-o oferta culturala competitiva. Romanul a pendulat ani de zile intre a-si asigura necesarul pentru traiul zilnic si refugiul in lumea culturii.2 Una dintre cerintele majore ale trecerii la economia de piata este liberalizarea preturilor, respectiv crearea conditiilor ca preturile sa se formeze pe baza mecanismelor pietei de marfuri, a raportului dintre cerere si oferta, in care urmeaza sa actioneze, prin parghii economice si statul. In ansamblul sau, sistemul actual de preturi ramane insa marcat de caracteristicile vechiului regim, continand grave deformari: ruperea de costurile normale de productie si diferentierea arbitrara a rentabilitatilor, rigiditatea, nereflectarea raportului dintre cerere si oferta, abaterea de la dinamica si corelatiile preturilor mondiale, etc. Practic, pri parghia preturilor, in tara noastra s-au agravat dereglarile si dezechilibrele in economia nationala, eficienta reala a diferitelor produse fiind deformata, pri subterfugii statistice si metodologice, ceea ce nu a permis efectuarea unor analize comparative interramuri si interproduse, din punct de vedere al rentabilitatii. Monopolul producatorilor asupra preturilor la produsele si tehnologiile noi si modernizate, rolul quasiinexistent al cumparatorului in procesul de stabilire al preturilor de livrare au condus la deformarea nivelului si dinamicii eficientei micro si macroeconomice, au defavorizat promovarea tehnologiilor de varf, cresterea productivitatii si eficientei fondurilor fixe, a investitiilor si comertului exterior, din cauza necorelarii preturilor interne cu preturile pietei mondiale. Media europeana a produsului national brut pe locuitor a fost in anul 1988 de peste 8200 de dolari, comparativ cu media mondiala de circa 3400 de dolari. Fata de media europeana, produsul national brut pe locuitor a fost in Romania, in anul 1988 de 2210$pe locuitor, situand tara noastra pe locul 22. Demararea procesului industrial pe scara larga in Romania a fost posibila prin importuri masive de echipamente si licente straine, lucru care s-a intamplat pana in anii `70. Aparatul de productie axat pe producerea bunurilor primare nu a atins performanta sperata

30

dupa primii 20 de ani de dezvoltare, astfel incat nevoile de baza in economie au inceput sa se indrepte spre produse mai putin prelucrate si sa faca mai putin importante cerintele pentru masini pentru productie.1 Nomenclatorul mai putin tehnic al produselor noastre competitive este datorat unor aptitudini tehnice inferioare. Cauza majora pentru aparitia unor produse comune in locul unora de inalt nivel tehnic a fost distorsiunea politicii economice din ratiuni sociale/ideologice. Competitivitatea produselor romanesti pe plan extern a fost cladita intr-un regim economic de ignorare completa a liberei initiative. Necunoasterea si neanticiparea nevoilor interne reprezinta un impediment serios pentru avansul competitiv. Din punct de vedere al afacerilor in Romania inainte de 1990 se poate spune ca: pana in 1989 a existat un grup relativ mic de oameni, format la scoala de comert exterior de la Bucuresti, lucratori in comertul exterior, care prin natura ocupatiei erau singurii expusi unui anume risc legat de operatiunile economice. Influenta lor in mediul intern era din start nula, ei fiind intermediari si existand un plan al productiei si exportului. Totusi, numai in acest mediu aveau loc discutii privind programele de marketing, canalele de distributie, promovarea produselor, risc valutar, tranzactii bursiere. In prezent, Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania are in conducerea ei pe unii dintre cei care s-au format in acest context.2

2.2 Comertul intern al Romaniei dupa 1990

Romania este situata in perceptia strainatatii la coada plutonului est-european, dar in realitate are cea mai mare capacitate industriala instalata in Balcani. Este nu doar opinia noasta dupa anii 1990, dar si opinia mai multor specialisti straini. Dupa revolutia din decembrie 1989 in Romania a inceput un proces ireversibil de trecere la faurirea treptata a unui stat democratic si a unei economii de piata. Au proliferat partidele politice,au avut loc in mai multe randuri alegeri libere,s-a produs separarea puterilor in stat,a fost adoptata noua Constitutie, apreciata pozitiv si pe plan international,a fost eleborate mai multe programe privind reforma economico-sociala, aprobate sau dezaprobate de diversele grupari politice, programe care au incercat sa jaloneze procesul trecerii de la economia de comanda la economia de piata, a inceput si avanseaza, dar destul de lent, procesul de privatizare si restructurare cu toate sectoarele de activitate economica (agricultura, comert, industrie, servicii etc,), chiar daca acest proces a fost mai bine sau prost gestionat de guvernele care s-au succedat la putere. Economia romaneasca s-a aflat intr-o profunda criza, la aceasta contribuind atat factori interni cat si factori externi. Dintre factorii interni ar putea fi mentionati, ca fiind mai importanti urmatorii : procesul de privatizare si restructurare a fost prost gestionat, a inceput o adevarata concurenta neloiala intre sectorul de stat si cel privat, s-a dus o politica fiscala si monetara necorespunzatoare, lupta dintre

partidele politice pentru putere s-a intensificat, fapt care a distras , in mare masura atentia de la problemele majore al economiei nationale, iar miscarea sindicala a inceput sa se politizeze; toate acestea au tensionat situatii economico-sociala, iar coruptia a luat proportii la scara nationala. Dintre factorii externi, care si-au pus amprenta puternic asupra economiei Romaniei si a relatiilor sale economice , retin atentia : disparitia CAER , criza din Golf, criza din Iugoslavia, o anumita politica de discriminare pe care Occidentul a dus-o fata de Romania, in raport cu celelalte tari din zona, indeosebi in plan economic, dar si politic, conditiile dure pe care FMI le-a impus Romaniei cu prilejul acordarii unor credite de sprijin solicitate etc. In 1993, economia Romaniei a marcat un usor trend pozitiv la nivel macroeconomic, dupa 3 ani de declin neintrerupt, ca urmare, indeosebi, a sporirii productiei agricole si a relansarii activitatii intr-o serie de ramuri ale industrie si in constructii. Potrivit estimarilor in 1993 , PIB s-a cifrat la 18835 miliarde lei ceea ce in termeni reali , a corespuns unei cresteri de 1% fata de 1992 . Sectorul privat a contribuit cu aproape 30% la formarea PIB , fata de 26% in anul 1992. Rata inflatiei s-a situat la un nivel de peste 300% in 1993 , iar blocajul financiar a continuat sa produca perturbatii n relatiile dintre agentii economici. Volumul investitiilor s-a mentinut la un nivel scazut fiind aproximativ egal cu cel din 1992 , situatia fiind generata de resursele limitate ale agentilor economici si de posibilitatile restranse de a primi credite in acest scop. Deficitul bugetului de stat a fost de 336,3 miliarde lei si a reprezentat 2% din PIB (fata de 3.6% in 1992) . Pentru al doilea an consecutiv , anul 1994 a confirmat depasirea varfului de criza structurala a economiei romanesti, intrarea intro faza de stabilitate macroeconomica si chiar de redresare usoara a productiei. Produsul Intern Brut, estimat la circa 47500 miliarde lei a fost in termeni reali, mai mare cu 3.4% fata de 1993, datorita cresterilor de productie realizate in industrie, constructii si agricultura. Aportul serviciilor a continuat sa fie negativ. Sectorul privat a contribuit cu circa 35% la formarea PIB. Investitiile s-au cifrat la 7675.6 miliarde lei, crescand fata de 1993 cu 15.3% . investitiile din sectorul privat s-au cifrat la 38.4 % din totalul acestora, iar cele publice la 61.6%. Somajul in 1994 (1.2 milioane) a continuat sa se manifeste ca un fenomen de lunga durata . In anul 1995, PIB a fost estimat la 72249 miliarde lei, fiind mai mare cu 6.9% fata de 1994. Aceasta a insemnat o crestere cumulata de 12.8% in intervalul 1993-1995. Contributii semnificative la cresterea PIB in 1995 au avut : industria (8.9% fata de 1994 ) , constructiile (11.9% ) si agricultura (4.9%) .Mult mai lenta a fost evolutia in sfera serviciilor. Sectorul privat a contribuit cu 45% la formarea PIB. Investitiile realizate in 1995 s-au cifrat la 12800 miliarde lei, in crestere cu 10.5 % fata de 1994, reprezentand 18 % din PIB. Produsul intern brut in 1996 a fost estimat de catre organe abilitate la cifra de 109515.4 miliarde lei, ceea ce reprezinta o majorare in termeni reali cu 4.1 % fata de 1995. Cresterea s-a datorat in special sporului de valoare adaugata din industrie (8.5 % ). Agentii economici privati au contribuit cu 52% la formarea PIB.

32

Investitiile efectuate in economie au avut o valoare de 20676.9 miliarde lei, cresterea de 4.5% fiind mai lenta decat cei 3 ani precedenti. Evolutia economico-sociala a Romaniei in1997 a fost cu mult sub nivelul asteptarilor marcand un regres profund fata de realizarile din perioada 1993-1996. Ca urmare, PIB a fost estimat la 249750.2 miliarde lei, fiind mai redus cu 6.6% fata de 1996, consecinta proastei gestiuni ai economie nationale. Din PIB , circa 58% a reprezentat aportul agentilor economici privati. PIB pe locuitor a fost 11077.4 mii lei in scadere cu 6.3% fata de 1996. Investitiile realizate in economie au insumat 38364.9 miliarde lei, fiind in scadere cu 19% fata de 1996. In anul 1998, Pib a fost estimat 338670 miliarde lei, scazand cu 9.3% fata de anul 1997, in specil datorita reducerii VAB in industrie care s-a redus cu 10.5% si in constructii care s-a redus cu 11.5%. Aportul agentilor economici privati la formarea PIB a fost de 58.3% in anul 1998. In 1999 PIB a fost de 521735.5 miliarde lei, cu 3.2% mai mic decat cel realizat in 1998. Aportul agentilor economici privati la formarea PIB a fost de 65.5%, iar PIB pe locuitor de 23231.6 mii lei, in scadere cu 3% fata de 1998. In acelasi timp, formarea bruta de capital fix a scazut cu 10.8% fata de 1998 ceea ce a determinat ca rata de investitie sa fie de 20.6% , aproximativ la nivelul celei din 1998. In anul 2000 PIB a fost estimat la 796553.7 miliarde lei preturi curente, in crestere cu 1.6% fata de anul precedent. Consumul final total a inregistrat o crestere de 1.7 % , in anul 2000, iar formarea bruta de capital fix a inregistrat o majorare cu 5.5%. in acelasi timp rata de investitie, determinata prin raportarea acestora la VAB pe economie a fost de 20.7% in anul 2000, fiind aproape egala cu cea din anul precedent. Cresterea economica a PIB este prognazata in 2003 la 5.2% . Ca si in anul 2002, cresterea economica se va baza pe exporturi si investitii. Formarea de capital fix va creste, in 2003 , cu 9% in conditiile in care cererea interna, in ansamblul sau, se va majora cu 4.8%. Exporturile de bunuri si servicii sunt proiectate a avea o crestere de peste 10% , la acestea se adauga o reducere a dinamicii importurilor de bunuri si servicii, ceea ce va face ca exporturile nete sa aiba o contributie pozitiva la cresterea reala a PIB. Importurile de bunuri si servicii vor inregistra un spor de circa 8.5%. Procesul inflationist a scazut, in 1994 fata de 1993 (pe intregul an rata medie lunara a inflatiei a fost de trei ori mai mica decat in 1993). Rata medie lunara a inflatiei in 1994 a fost de 4,1%, fata de 12,1% in 1993. Preturile au fost in decembrie 1994 per total, fata de decembrie 1993, de 161,7% din care la marfurile nealimentare 155,1%, iar la servicii de 174,1%. Pe piata taraneasca, preturile produselor agroalimentare au crescut cu 96,9% fata de anul precedent din care cu 130,4% la produsele de origine vegetala si cu 81,2% la cele de origine animala. In 1995 inflatia continua sa scada fata de 1994 desi in ultimele luni ale anului a inregistrat o crestere simtitoare. Cat priveste preturile, cresterea lor a fost de 27,8% in decembrie 1995, fata de decembrie 1994, iar pe intreg anul 1995 au crescut cu 32,2% fata de anul 1994. La produsele alimentare preturile au crescut, in 1995, cu 31,9%, fata de 1994, la cele nealimentare cu 29,6%, iar la servicii cu

42,7%. Aceste cifre ne arata ca, de fapt, inflatia in 1995 a fost mult mai mare decat cea comunicata oficial, presa vehiculand in aceasta privinta cifre intre 30% si peste 50%. In 1995, rata inflatiei a fost de 38,8%, comparativ cu anul precedent. Ea a marcat trei varfuri in 1996: in mai (5,3%), in iulie (7,5%) si in decenbrie (10,3%), cand, pe langa fluctuatiile de preturi determinate de impactul factorilor sezonieri, o influenta determinanta a avut-o deprecierea accentuata a monedei nationale din lunile noiembrie si decembrie, fapt care s-a repercutat asupra nivelului preturilor interne si mai ales de import. Practic, rata inflatiei la sfarsitul anului 1996 a inregistrat un nivel dublu fata de cel din anul precedent. In conditiile acestei rate ridicate a inflatiei a crescut mult, in 1996, si indicele preturilor de consum al populatiei, atingand in decembrie 1996, 156,9% fata de decembrie 1995. La produsele alimentare, acest indice a fost de 155,2%, la marfurile nealimentare de 160,3%, iar la servicii de 153,6%. In 1997, moneda nationala s-a depreciat considerabil (de la circa 4000 lei dolarul in 1996, la circa 8300 lei dolarul in decembrie 1997), iar procesul inflationist a depasit cu mult previziunile guvernantilor. Rata anuala a inflatiei in 1997, comparativ cu anul 1996, a fost de 154,8%, consecinta cresterii preturilor de consum cu 151,4% la marfurile alimentare, cu 152,2% la marfurile nealimentare si cu 176,5% la servicii. Cat priveste preturile produselor agroalimentare vandute pe piata taraneasca, acestea au fost mai mari cu 170,3% in decembrie 1997 fata de decembrie 1996. In anul 1998, rata anuala a inflatiei a fost de 59,1%, consecinta cresterii preturilor de consum cu 48,4% la marfurile alimentare, cu 60,2% la marfurile nealimentare si cu 92,1% la sevicii. In conditiile unui declin economic accentuat, moneda nationala s-a depreciat considerabil si in anul 1998. In ianuarie 1999, cursul de schimb al leului, in raport cu dolarul SUA a variat intre 10500si 12000 lei pe un dolar. Rata inflatiei, la sfarsitul anului 1999, a fost de 54,8%, iar rata medie lunara a inflatiei in acelasi an a fost de 3,7%, fata de 2,9% in 1998. Rata anuala a inflatiei in anul 1999 (cresterea medie a preturilor de consum in anul 1999 comparativ cu anul 1998) a fost de 45,8%, consecinta a cresterii preturilo de consum cu 27,9% la marfuri alimentare, cu 52,3% la marfuri nealimentare si cu 84% la servicii. In anul 2000, rata anuala a inflatiei a fost de 45,7%, consecinta a cresterii preturilor de consum cu 43,7% la marfurile alimentare, cu 44% la marfurile nealimentare si cu 53,9% la servicii. Rata inflatiei la sfarsitul anului 2000, reprezentand cresterea preturilor de consum in luna decembrie 2000 fata de luna decembrie a anului 1999, a fost de 40,7%, iar rata medie lunara a inflatiei in anul 2000 a fost de 2,9%, fata de 3,7% in anul 1999. Totodata, moneda nationala a continuat sa se deprecieze in raport cu dolarul SUA; in anul 2000 cursul de schimb mediu al monedei nationale in raport cu dolarul SUA, pe piata valutara, a fost de 21692,7 lei, fata de 15332,9 lei in anul 1999. In anul 2002 a continuat procesul de dezinflatie, astfel ca inflatia inregistrata la finele anului 2002 a fost de 17.8% (decembrie 2002/decembrie2001) comparativ cu 30.3% (decembrie2001/decembrie2000). Rata medie lunara a inflatiei a fost in 2002 de 1.4% comparativ cu 2.2% in 2001 si 2.9% in 2000.

34

Cresterea preturilor de consum in anul 2002 s-a datorat majorarii cu 21% a tarifelor la servicii , cu 18.8% a preturilor marfurilor nealimentare si cu 15.8% a preturilor marfurilor alimentare. In domeniul inflatiei, in anul 2003 se preconizeaza continuarea procesului de dezinflatie, astfel ca la sfarsitul anului se estimeaza rata inflatiei de 13-14 % . Aceste estimari se bazeaza pe faptul ca suportul trend-ului dezinflationist va fi asigurat de aplicarea masurilor cuprinse in Programul de guvernare vizand accelerarea restructurarii in sectorul real, imbunatatirea disciplinei financiare, politici monetare si fiscale coerente si politici salariale compatibile cu echilibrurile macroeconomice.2 Schimbarile structurale din economia romaneasca au fost blocate sau incetinite de cutumele vechii culturi- economia comandataastfel incat in ultimii 12 ani perspectivele dezvoltarii s-au diminuat continuu. Riscul de tara si riscul de business au fost in toata aceasta perioada influentate de nivelul redus de competitivitate al companiilor ce nu au reusit schimbul tehnologic pentru sustinerea PIB-ului, de pierderea pietelor externe si cresterea deficitului comercial, de folosirea creditului pentru finantarea activitatilor neeficiente, de nivelul ridicat al inflatiei, precum si de somajul cronic. In continuare sunt prezentati cei mai importanti indicatori macroeconomici pentru a evidentia dinamica mediului economic romanesc: Indicator Evolutia PIB (%) Datoria externa -miliarde dolariDeficitul bugetar -%PIBInflatia-% Somajul (%) Investitii straine -milioane dolariIndicator Evolutia PIB (%) Datoria externa -miliarde dolariDeficitul bugetar 1990 -5.6 0 1 5.1 1996 3.9 9.2 -4.1 1991 -12.9 2.2 3.2 174.5 3.0 409 1997 -6.1 10.7 -3.9 1992 -8.8 3.2 -4.6 210.9 8.4 276 1998 -5.4 9.7 -4.1 1993 1.5 4.2 -0.4 256.2 10.4 337 1999 -4.8 9.4 -4.0 1994 3.9 5.5 -2.4 136.8 10.9 843 2000 +1.8 9.8 -3.6 1995 7.1 6.7 -2.9 32.3 9.5 261 2001 +5.3 11.4 -3.1

-%PIBInflatia-% Somajul (%) Investitii straine -milioane dolari-

38.8 6.6 501

154.8 8.9 331

59.1 10.4 505

45.8 11.8 616

45.7 10.5 497

34.5 8.6 306

SURSA: Institutul National pentru Statistica si Studii Economice Incepand cu anul 2000 au aparut semnele relansarii economice in urma accelerarii unor reforme structurale- finalizarea privatizarii unor obiective de interes national, reducerea controlului costurilor, inchiderea gaurilor negre din domeniul metalurgiei si prelucrarii petrolului, incurajarea exportului, stimularea investitiilor strategice: cresterea sustinuta a PIB-ului in 2000 de 1.8%, urmata de 5.3 puncte procentuale de crestere in anul 2001 procesul inflationist a fost oarecum calmat, relevant fiind nivelul inregistrat in anul 2001 de 34.5% cresterea investitiilor straine pentru capitalizarea activitatilor derulate in Romania pana la 7.8 miliarde dolari la sfarsitul anului 20014 In perioada 1990-2002 economia romaneasca parcurge mai multe etape, dupa cum urmeaza: 1990-1993 etapa declinului pronunat al economiei romneti, datorit modificrilor de sistem n condiiile prezenei masive a dezechilibrelor pe pieele interne, n special pe pieele marilor exportatori, dar i etapa restriciilor externe derivate din localizarea Romniei ntr-o zon geografic instabil din punct de vedere politic i economic; 1994-1998 etapa eforturilor de macrostabilizare economic, cu reforme industriale ezitante (sindromul exporturilor forate), a integrrii Romniei n structurile OMC, a preaderrii Romniei la UE, a monedei romneti puternic subevaluate comparativ cu puterea sa de cumprare, a crerii zonei de comer liber CEFTA, dar i apariia instituiilor specifice economiei de pia, necesare crerii unui sistem concurenial viabil i proteciei consumatorilor; 1999-2002 etapa privatizrilor reale din sectorul industrial i a autorestructurrii sectoarelor ineficiente, a eforturilor cu grad mai ridicat de simultaneitate i concentrate n crearea unui mediu economic mai liberal, a dezinflaiei i aprecierii cursului real de schimb. In Romania se fac afaceri greu, dar in timp sunt sperante. aprecia un fost inalt functionar al Ambasadei SUA la Bucuresti. Firmele nu stau fata in fata in lupta pentru cucerirea pietei interne. Vanzarile sunt fie la extern majoritare, fie la intern. Cu toate acestea, in unele industrii producatorii incep sa-si dea seama ca trebuie sa faca ceva pentru desfacerea produsului. Firmele sunt foarte putin pregatite pentru a actiona in concurenta. Oferirea unor marfuri cu preturi mai mici pare a fi singura preocupare, in timp ce definirea segmentului de piata pe care actioneaza este un lucru inca neclar. O consecinta imediata este neglijarea produselor substituibile si a

36

produselor care raspund unor cerinte mai rafinate in consum. Numeroase nise competitionale, in aceleasi sectoare competitive, raman neacoperite. La nivelul firmelor predomina o conceptie deja depasita asupra concurentei din comertul international: ceea ce trebuie sa realizezi este sa obtii un debuseu extern si sa te faci remarcat prin preturi scazute. Pe de alta parte, se poate afirma ca mentinerea pe piata a produselor este foarte mult conditionata de calitatea foarte buna a componentelor si nu neaparat de pretul lor. In ceea ce priveste mediul legislativ, avand in vedere preturile, inca din semestrul intai al anului 1990, s-a adoptat si legiferat principiul formarii libere a preturilor pentru produsele agroalimentare pe care producatorii agricoli le vand direct pe piata, precum si pentru bunurile realizate, pe baza liberei initiative, in intreprinderile mici, asociatiile de tip lucrativ, asociatiile familiale sau de catre persoanele fizice in mod independent. S-au largit si competentele intreprinderilor de stat pentru stabilirea directa a unor preturi si tarife, prin intelegere cu beneficiarii. De asemenea, au fost majorate preturile de contractare si de achizitie ale produselor agricole, asiguranduse stimularea producatorilor agricoli. Pentru a usura munca agentilor economici de orice tip, dupa 1990, a fost sensibil imbunatatit accesul la informatiile de comert exterior, prin creeara pe langa Ministerul Comertului a Centrului National de Comert exterior, conectat la oretea internationala de documentare in materie de comert exterior. Acesta poate furniza pe langa datele esentiale privind comertul exterior al tarii noastre sau la nivel mondial si alte date de interes incluse in micro-studii de piata externa, cataloage ale firmelor importatoare saureferitoare la nivelul taxelor vamale in diferite tari. Atat timp cat schimburile internationale erau dominate de protectionism; regiunile economice erau mai putin interconectate prin comunicatii si telecomunicatii; salarizarea redusa reusea sa compenseze alte cheltuieli mai mari, cum ar fi cele de input-uri materiale si de transport; tehnologia si informatia nu gaseau asa usor un limbaj comun pentru interpretare in toate tarile in curs de dezvoltare, problema concurentei internationale se punea in acei termeni. In prezent, se impune diversificarea tipurilor de avantaje competitive. Managerii nostrii incep sa descopere ca nu este greu sa gasesti o piata pe care produsul sa fie vandabil, ci sa-l mentina pe acea piata alaturi de tot mai multi concurenti si sa-l avanseze catre surse tot mai importante de castig prin preturi mai mari si o calitate mai buna. Orientarea spre alte segmente de piata, desi sesizabila in ultimii ani, nu a dus la rezultate asteptate in ceea ce priveste competitivitatea externa. Aceste probleme structurale nu au fost generate numai de politica de substituire a importurilor, la care, in aceasta perioada, se renunta treptat. Foarte mult conteaza cvasi-inexistenta canalelor proprii de distributie atat la intern, cat si la extern. Sarcina distributiei si vanzarii produselor au preluat-o intermediarii, care s-au instalat la randul lor in segmentele de piata cele mai convenabile: input-uri primare si bunuri pentru consum finale. Separarea generalizata a productiei de comert nu a fost benefica in cazul Romaniei, ducand la imobilism in activitatea de inovare si specializare.

Un aspect important de mentionat este si cel care se refera la mobilitatea mai redusa in planul ofertei fata de cea manifestata in planul cererii. Este vorba de o combinatie greu de deslusit intre manifestarea statului pe piata si traditii istorice in comportamentul economic. Substituirea importurilor, care a acompaniat industrializarea socialista, poate fi considerata un accident istoric, precum si fortarea exporturilor din anii `80 care a insotit reducerea datoriei externe. Exista in Romania o inclinatie spre consum mai mare in mod nepotrivit pentru nivelul de dezvoltare fata de inclinatia spre productie. Se depun eforturi din partea intreprinzatorilor pentru a castiga din importuri si a oferi marfurile spre consum la intern, iar administratia de stat, deliberat sau nu, sprijina o asemenea inclinatie. Rasunatoare cazuri de coruptie si implicare neloiala a functionarilor publici au aparut in legatura cu acordarea licentelor la import sau reduceri de taxe vamale la import. Este mai la indemana consumul decat productia ca optiune in fata unei initiative private, in primul rand, pentru ca ambele se realizeaza efectiv in circulatie prin intermediari, care vor gasi mai usor cumparator la intern, decat la extern si in al doilea rand pentru ca productia si exportul implica riscuri mari.2

3 Impactul aderarii Romaniei la piata unica a Uniunii Europene asupra evolutiei comertului romanesc
Romania este una dintre candidatele la Uniunea Europeana, ceea ce inseamna fara echivoc aderarea la valorile tarifelor comunitare, valori construite in economii competitive, cu legislatie si institutii performante. Toate obiectivele asumate sunt realizabile cat timp autoritatile de decizie vor continua vreun mers al reformei structurale si vor incuraja deschiderea catre pietele externe. In acest sens rezultatele palpabile vor fi inregistrate fara dar si poate in domeniile unde Romania este competitiva in mod traditional, respectiv in domeniul petrolier, metalurgic, al bunurilor de larg comsum, textil si al procesarii produselor alimentare. Politica macroeconomica pe perioada urmatoare include, de asemenea, imbunatatirea mediului de afaceri asa cum este prezentata in Programul Economic de Preaderarea Romaniei la Uniunea Europeana din septembrie 2001. In continuare este prezentat un extras din programul de guvernare pentru perioada 2001-2004. Guvernul este decis sa promoveze un mediu stabil, neutru si eficien pentru afaceri. In acest sens, se urmareste asigurarea unui cadru economico-financiar si legal corespunzator, fiind propus un set complex de masuri. Se asteapta, daca tinem seama de jaloanele stabilite, de strategii guvernamentali prin Planul National de Dezvoltare, ca valorile indicatorilor mai sus mentionati sa se accentueze in sens benefic si procesul de macrostabilizare sa fie continuat. Dupa opinia noastra, Romania va urma unui scenariu de crestere moderata pe urmatoarele paliere la nivel national: rata anuala de crestere a PIB pe perioada 2002-2007 se va situa in intervalul 5%-6%;

38

trend crescator pentru exportul bunurilor si serviciilor in stransa corelatie cu nivelul importului, astfel incat balanta comerciala pe termen mediu sa devina pozitiva; rata inflatiei pentru anul 2002 va avea nivelul de 22%-25% pentru a se ajunge in 2005-2007 in jurul la 10%; nu vor avea locmiscari masive sociale,respectiv angajari sau concedieri si va creste productivitatea muncii, care, colaborata cu modernizarea tehnologica va putea antrena o relativa crestere a salariilor in termeni reali.4 Comerul exterior al Romniei n perspectiva aderrii la UE Aderarea la UE comport o serie de beneficii importante. Accesul nerestricionat la piaa unic UE, care deine locuri fruntae n lume la importuri de diferite mrfuri. Acest avantaj a fost deja obinut n materie de taxe vamale i restricii cantitative. Acest lucru a facilitat creterea substanial a exportului anumitor produse n Uniune. Accesul privilegiat pe pieele rilor tere, cu care UE ar sau va avea ncheiate acorduri comerciale prefereniale. Beneficierea de fonduri UE de pre aderare, iar dup aderare de fondurile structurale ale Comunitii i de Fondul de Coeziune (care acord rilor membre al UE fonduri mult mai substaniale dect fondurile de preaderare pentru rile candidate). Romnia, care ar devenii membr a UE, cu un grad de dezvoltare economic mai redus dect ceilali membri, ar trebui s devin una dintre principalele beneficiare ale fondurilor structurale, care vizeaz n principal, reducerea i eliminarea disparitilor privind nivelul de dezvoltare al rilor membre. Atragerea, ntr-o msur sporit, a investiiilor strine de capital n industria textil i de confecie a Romniei. Apartenena Romniei la UE ar face mai atractive ramurile economiei din ara noastr, pentru investiiile strine de capital, lund n considerare: accesul nerestricionat de care va beneficia industria pe uriaa pia unic a EU; accesul privilegiat de careva beneficia pe pieele rilor tere, cu care UE a ncheiat acorduri prefereniale. Promovarea mai eficient, prin intermediul UE, a intereselor economice din Romnia, n cadrul negocierilor comercial internaionale. Costuri ale aderrii

Participarea Romniei la participare Uniunea Vamal a UE Aceast participare va diminua protecia vamal a productorilor autohtoni, cu eventuale efecte nefavorabile asupra productorilor mai puin eficieni. Ea implic:

Eliminarea complet ncepnd cu 1.01.2002 a taxelor vamale la importul din UE de diferite mrfuri, taxe care la1.01.2001 erau deja reduse cu 80%. n aceste condiii, aceast ultim tran de reducere a taxelor vamale nu a constituit un oc pentru productorii romni. Adoptarea, la data aderrii la Comunitate, a Tarifului vamal comun al UE, pe baza clauzei naiunii celui mai favorizate. Exceptarea de taxe vamale sau acordarea de reduceri prefereniale de taxe vamale la import, conform acordurilor de asociere, de uniune vamal, de comer liber i a altor acorduri de tip preferenial de ncheiate de UE cu ri tere. ncetarea, pe de o parte, a statutului Romniei de beneficiar a sistemului generalizat de preferine (SGP), obinut din partea unor ri donatoare de preferine vamale, i pe e alt parte, acordarea unei reduceri de 20% a taxei vamale la import n cadrul schemei SGP a UE, n favoarea a circa 150 de ri beneficiare, n curs de dezvoltare i n tranziie. Retragerea Romniei din Acordul privind sistemul global de preferin comerciale ntre ri n curs de dezvoltare (SGPC) i din Protocolul relaiei de negocieri comerciale ntre rile n curs de dezvoltare (Protocolul celor 16) ceea ce implic numai pierderea unor preferine vamale foarte limitate, prevzute de aceste instrument juridice, n favoarea ctorva produse romneti, dar i anularea avantajelor vamale, acordate de Romnia, n schimbul acestor preferine vamale. Restructurarea i modernizarea industriei romneti, pentru a face fa concurenei sporite. Aplicarea reglementrilor UE privind achiziiile publice. Putem aprecia c beneficiile sunt mai mari dect costurile cu att mai mult dac avem n vedere c : Pe de o parte, unele costuri ar trebui suportate, chiar i n cazul n care ara noastr nu ar adera la UE (costurile privind modernizarea i restructurarea sectorului, cele decurgnd din liberalizarea importului, impus de tendinele pe plan mondial sau cel derivnd din ncetarea statutului de ar n curs de dezvoltare, statut care oricum se pierde ca urmare a dezvoltrii economice a rii); Pe de alt parte, exist posibiliti de maximizare a beneficiilor i minimizare a costurilor care trebuie valorificate.2 Protejarea importurilor n perioada de aderare la UE

Taxele vamale la importul de produse industriale din UE s-au eliminat de la 1 ianuarie 2003, n baza articolului 11, punctul 4, al Acordului European. S-au fcut o serie de speculaii privind pericolul de a nchide fabrici sau de a exclude productorii romni de pe propria pia, prin concurena la care vor fi supui de ctre firmele din UE. O retrospectiv a liberalizrilor anterioare la importul de produse industriale din UE poate facilita interpretarea corect a msurilor i evitarea unor exagerri, privind impactul ei asupra pieei romneti:1
1

Adevrul economic, numrul 12, 20 martie 2002

40

o mrfurile nscrise n Anexa V a Acordului European au fost liberalizate n 3 etape progresive, taxa vamal fiind redus la 80% din taxa de baz n 1993, 40% dup trei ani i 0% dup 5 ani. n aceast grup se regsesc mai ales produse industriale care nu se fabric n Romnia i care nglobeaz puin manoper. o autovehiculele listate n Anexa VI a Acordului i unele motoare cu ardere intern (Anexa VII) au fost liberalizate dup un grafic specific, ntr-o perioad de 9 ani, ncepnd cu 1993. o La aa-numitele produse agricole transformate (Protocolul nr.3, anex la Acord), componenta neagricol a taxei vamale s-a eliminat gradual, iar componenta agricol se va elimina prin negocieri bilaterale5 Efectele liberalizrii n negocierile clasice de liberalizare a schimburilor comerciale, indiferent c sunt multilaterale, n cadrul OMC, sau bilaterale, n vederea unor acorduri de liber schimb, ara importatoare i calculeaz impactul dezarmrii tarifare la import prin 2 indicatori principali: volumul comerului tradiional afectat i pierderea ncasrilor din taxe vamale. Primul indicator poate fi extins i prin raportarea la producia naional, reflectnd astfel msura n care sunt protejai sau nu operatorii economiei naionale. Protecia tarifar a productorilor naionali este afectat de liberalizarea de la 1 ianuarie numai ntr-o msur limitat, innd cont de numrul redus de produse sub incidena msurii i de nivelul relativ mic al taxelor vamale eliminate (maximum 3-4%), fr a mai ine cont de faptul c la mai multe produse se eliminaser deja taxele vamale la importul din toate rile, nu numai din UE. Dac exist productori romni care ar fi puternic afectai de eliminarea unei taxe reziduale de 3%, ei pot fi considerai ca neviabili pe termen lung, n condiiile n care aderarea Romniei la UE va nsemna deschiderea total a frontierelor, pentru produsele din toate rile membre ale UE. Impactul asupra ncasrilor bugetare este i el modest. Nivelul redus al taxelor vamale la importurile din UE de produse, liberalizate la 1 ianuarie 2002 (20% din taxa de baz, adic aa-zisa tax erga omnes nscris n prima coloan a Tarifului vamal al Romniei) sugereaz o pierdere nensemnat din ncasri de taxe, care nu poate afecta serios bugetul statului. Estimativ, ncasrile din taxele vamale, pe 2003, reprezint o cot de 4% din totalul ncasrilor la bugetul statului. Circa 60% din importurile romneti provin din UE, deci pstrnd proporia se ajunge la 2,4% din ncasrile la buget. Dar, cum taxele pentru UE au reprezentat maxim 20% din totalul taxelor vamale la produse industriale atunci rezult numai 0,5%. Chiar i aceast estimare este mult exagerat, deoarece nici mcar jumtate din produsele industriale importate nu au fcut parte din categoria celor nscrise la articolul 11.4 al Acordului European, celelalte fiind deja liberalizate anterior, iar produsele agricole nu intr n discuie. Rezult c maxim 0.3% din ncasrile la bugetul statului sunt afectate prin eliminarea de la 2 ianuarie 2002, a taxelor vamale la produse industriale, fr a ine seama de eliminarea anterioar erga omnes a unor taxe.6

Continuarea liberalizrii importurilor Dac nu dramatizm impactul msurii de la 1 ianuarie 2002, nu nseamn s neglijm efectul viitoarelor liberalizri ale importurilor din UE i din alte ri, n procesul de aderare. Pe lng liberalizarea comerului asumat prin Acordul European, aderarea la UE nseamn i alinierea la tariful vamal comunitar. La nchiderea capitolului 26 de negocieri, n anul 2000, Romnia i-a asumat obligaia prelurii integrale a taxelor vamale comunitare fa de teri, pn n momentul aderrii la UE. Taxele vamale medii aplicate n rile candidate i n UE ara Taxa vamal medie aplicat * Total (MFN ) Produse Produse din Produse % agricole % pete % industriale % Romnia 19,4 33,2 21,4 15,6 Bulgaria 12,7 23,7 11,8 10,1 Cehia 6,2 13,4 0,1 4,6 Cipru 9,9 13,3 10,2 4,1 Estonia 3,2 15,2 3,2 Letonia 4,5 15,3 8,4 1,9 Lituania 5,4 15,2 4,1 2,5 Malta 6,2 7,1 4,1 6,0 Polonia 15,1 34 18,3 9,9 Slovacia 6,2 13,5 0,1 7,1 Slovenia 9 13,7 5,9 8,4 Ungaria 11,7 31 15,1 7,1 UE 6,3 16,2 12,4 3,6 *Clauza naiunii celei mai favorizate. Sursa: Regular Reports, European Commission, 13 noiembrie 20012 Din tabel se poate constata ca doar Estonia trebuie s-i mreasc taxele vamale n 2002. Pentru Romnia, ca i pentru majoritatea celorlalte ri, el va nsemna o nou liberalizare fa de teri. La o comparaie cu celelalte ri candidate, constatm c
2

Tribuna economic, Protejarea importurilor n perioada negocierilor de aderare la UE, nr. 12, 20 martie 2003

42

Romnia se afl n topul proteciei tarifare la import. Conform datelor OMC, taxa vamal medie aplicat de Romnia este, pe total import, de 19,4%, iar la gupa de produse industriale de 15,6%, urmtoarele dou clasate fiind Polonia i Bulgaria. Aadar, nu se poate spune c Romnia a exagerat cu liberalizarea, ncepnd cu 1ianuarie 2002, deoarece ne meninem pe primul loc ca nivel de protecie tarifar, n raport cu celelalte ri aflate n negocieri de aderare. Chiar dac avem n vedere c suntem n acelai timp ara cea mai vulnerabil, tot nu putem accepta o amnare ne controlat a proteciei, care ntreine necompetitivitatea productorilor naionali n raport cu strintatea. Media proteciei tarifare a UE n raport cu terii, la care trebuie s se alinieze i Romnia n momentul aderrii, era n 2001-2002, de 6,3% pe totalul importurilor,din care 3,6% la gupa de produse industriale. Negocieri multilaterale n cadrul noilor runde OMC vor conduce la diminuarea n continuare a acestor cifre. Pentru Romnia acest lucru nseamn, eliminarea celui mai mare decalaj, comparativ cu alte ri, pn la aderare, pentru a se alinia la tarif comunitar. Acesta este unul din costurile pe care ni le-am asumat prin decizia strategic de aderare la UE, dar n acelai timp, el este un element de eficientizare a industriei romneti n plan global. A fi competitiv, a face fa concurenei internaionale, nu constituie doar o condiie a aderrii la UE, ci i o cerin general a modernizrii unei ri, o caracteristic a unei economii viabile pe termen lung, deschis relaiilor externe. Liberalizarea n continuare a importurilor romneti, att n rile membre ale UE ct i din ri tere, implic o racordare n paralel la sistemele de aprare comercial aplicate n economiile de pia tradiionale: masuri antidumping, clauze de salvgadare, taxe compensatorii i eventuale msuri tehnice. Acestea sunt indispensabile pentru a feri productorii naionali de concurena neloial. Romnia poate beneficia, pn la aderarea la UE, i de instrumentele specifice de aprare comercial stipulate n Acordul European de asociere. Articolul 29 permite aplicarea de msuri excepionale de durat limitat, sub forma taxelor vamale majorate, n cadrul unor industrii nou create, sectoare aflate n curs de restructurare sau care se confrunt cu serioase dificulti, n special cnd aceste dificulti cauzeaz importante probleme sociale.7

4 Studii de caz Romania, a doua tinta a firmelor elene in balcani (Investitiile elene cresc exporturile noastre in Grecia)

Grecia este, alaturi de Marea Britanie, Olanda si Luxemburg, una dintre cele patru tari ale Uniunii Europene cu care Romania a izbutit in 2002 un sold comercial pozitiv. Companiile romanesti contribuie la balanta schimburilor reciproce cu reparatiile de nave grecesti, dar si cu livrari de cherestea si berbecuti. Pentru oamenii de afaceri eleni, Romania este o tara din prima categorie de interes, dintr-un motiv foarte simplu si anime: Populatia Romaniei detine sume importante de bani si gestioneaza proportional mai multi bani decat in vremea comunismului. Pana in 1989 numai aproximativ 20% din PIB trecea prin maini private. Astazi, peste 60% din PIB este gestionat de cele doua mari entitati, gospodariile populatiei si firmele private. Cele 7.5milioane de gospodarii si aproape o jumatate de milion de companii private gestioneaza circa 22 miliarde de dolari anual. In ansamblul schimburilor comerciale romano-elene, care au insumat 652.6milioane de dolari anul trecut, importurile noastre de produse vegetale reprezinta doar 6.3% din totalul de 264.5milioane de dolari. Ele au fost devansate substantial deachizitiile de echipamente pentru telecomunicatii-21.6%, metale, materiale plastice-12%, textile-9.7%, produse chimice-9.2% sau minerale-8.1%. De-a lungul anilor, balanta comerciala a fluctuat, cu mici excedente de o parte sau de alta. Cel mai bun sold in favoarea partii romane s-a inregistrat in 1994(+51.7 milioane de dolari), iar cel mai slab in 2000 (-47.7 milioane de dolari). Incepand din 2001, exportatorii romani au recuperat trei sferturi din deficit, gratie salturilor inregistrate la cateva dintre principalele grupe de produse exportate de companiile noastre: aluminiu primar(in contrapartida cu bauxita pe care, la randul nostru, o importam din Grecia), masini si aparate electrice, dar si produse mai putin glorioase, precum berbecutii si cheresteaua. A contat, de asemenea, reluarea unui export de servicii romanesti care fusese intrerupt o buna bucata de vreme: repararea vaselor grecesti in santierele navale din Romania. Anul trecut dupa un deficit de 11.3milioane de dolari in 2000, echilibrul schimburilor bilaterale s-a rupt in mod dramatic, soldul in favoarea exporturilor romanesti cifrandu-se la 123.6milioane de dolari, cel mai bun scor pe relatia cu tarile Uniunii Europene. In acest fel, Grecia a ocupat a zecea pozitie in ierarhia clientilor companiilor romanesti, dar s-a plasat abia pe locul 18 in randul furnizorilor Romaniei. Excelentul record de anul trecut a fost posibil pe fondul unei cresteri cu 23% a livrarilor noastre in Grecia, ceea ce devanseaza cresterea de 20.2% a exporturilor romanesti in Europa de Vest(UE, AELS, Turcia, Cipru, Malta, plus statele minuscule), ca si sporul total de 21.8% al exporturilor romanesti in 2002. Potrivit datelor puse la dispozitie de Centrul Roman pentru Comert Exterior, cresteri spectaculoase au inregistrat livrarile noastre in Grecia la combustibili, tractoare, produse chimice organice, fibre sintetice, echipamente navale, cauciuc. Pe de alta parte, importurile romanesti din Grecia au scazut in 2002 cu 19%, cele mai importante reduceri figurand la masini electrice si produse minerale. La bilantul negativ a mai contat si faptul ca exporturile elene de citrice sunt descurajate de taxele vamale, in vreme ce produsele industriale sunt scutite, potrivit normativelor UE.

44

Dintre firmele grecesti mari si mijlocii, 47% isi desfasoara activitatea in tarile balcanice, iar din acest procent 43% activeaza in Romania. Evident multe dintre aceste firme sunt prezente simultan in mai multe tari balcanice. Aproximativ jumatate-46%- dintre companiile grecesti aflate in Romania au capital strain mixt. O cincime dintre scestea au infiintat filiale, 23% au retele de distributie, 37% au unitati de productie, 6% au atat filiale cat si retele de distributie, iar 14% au unitati de productie si retele de distributie.8

Mai multa mancare, mai putine cosmetice si detergenti

Structura exporturilor romanesti in Grecia, in 2002
15% 6% 10% 18% Produse minerale Masini electrice Lemn 25% Produse metalurgice Animale vii Altele 26%

1.Produsele nealimentare si-au redus cota de piata, ca volum

In perioada ianuarie-octombrie 2002, piata bunurilor de larg consum a crescut, ca volum, cu2.3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea se datoreaza vanzarilor de produse alimentare(+3.9%), categoria bunurilor nealimentare ramanand aproximativ la acelasi nivel. In ceea ce priveste valoarea vanzarilor in USD, crestarea a fost de 8.3%. Segmentul produselor alimentare a fost mai dinamic-a crescut cu 11.4% in primele 10 luni ale acestui an- iar cel al bunurilor nealimentare numai cu 5.4%. Analizand prima categorie, reiese ca

piata bauturilor (apa minerala, cafea, bere, etc.)este de departe cea mai importanta, detinand o cota de 62.8% in volum si de 63.8% in valoare. Urmeaza segmentul altor produse alimentare(ciocolata, iaurt, condimente, etc.) si cel al produselor pe baza de grasime. Acesta din urma a crescut atat cantitativ, cat si valoric cu 0.6, respectiv 3.0 puncte procentuale, in totalul pietei bunurilor alimentare. De asemenea, valoarea absoluta a vanzarilor de ulei pentru gatit, margarina si unt a crescut cu 45.1% in perioada ianuarie-octombrie 2002, fata de ianuarie-octombrie 2001. Pe de alta parte, in acelasi interval de timp, segmentul bauturilor a scazut din punct de vedere al numarului de bucati vandute cu 1.7% ceea ce a condus la o diminuare cu 3.6 puncte procentuale, ca volum, in cadrul pietei totale a produselor alimentare. Totusi, consumatorii au platit cu 3.9% mai mult pentru a cumpara bauturi fata de anul precedent. Chiar si asa bauturile au pierdut 4.6 puncte procentuale ale cotei valorice, din totalul pietei de produse alimentare. Categoria bunurilor nealimentare este, de asemenea, segmentata in trei piete principale: detergenti, produse cosmetice si de ingrijire personala si alte produse nealimentare. Ultima piata mentionata, care include, printre altele, tigari, produse pentru intretinerea si curatenia locuintei si scutece de unica folosinta, este cea mai importanta, atat ca volum(75.7%), cat si ca valoare(67.2%). De altfel, este singura piata dintre cele trei enumerate anterior care, in perioada analizata, a inregistrat o oarecare crestere, ca volum al numarului de bucati vandute. Din punctul de vedere al valorii vanzarilor, acest segment a fost ceva mai dinamic(+7.8%). Desi anul acesta romanii au cumparat mai putini detergenti, au platit cu 2.6% mai mult pentru aceste produse. Astfel, piata de profil a pierdut cate 0.4 puncte procentuale, valoric si cantitativ, din cota care ii revenea in cadrul categoriei produse nealimentare. Cosmeticele si produsele de ingrijire personala au avut parte de cea mai mare scadere inregistrata pe piata bunurilor de larg consum, pierzand 4.5% din volumul vanzarilor si 0.4% din valoarea acestora.

2.Produsele vrac elimina marcile de pe piata

Analizand consumul casnic de larg consum, se impune o prima precizare: in primele zece luni ale anului 2002, piata totala a crescut valoric, in termeni reali, cu 6%. Luand insa ca baza anul 1998, constatam ca 2002 a fost mai slab cu 7%, dar in 2001 se inregistrasera cheltuieli cu 13% mai mici. Dintre categoriile care au cunoscut scaderi mai importante amintim sompoanele, cafeaua instant traditionala, cafeaua macinata, bomboanele, inalbitorii de rufe si detergentii. Cresteri mari s-au remarcat la cappuccino, cafea boabe, balsam de rufe si biscuiti.

46

Spre deosebire deanumite segmente de piata, la care scaderea in volum se regaseste si in valoare, in cazul sampoanelor situatia este diferita, descresterea in volum fiin de 23%, iar in valoare de numai 3%. Dealtfel, sampoanele reprezinta o categorie care a inregistrat mari scaderi in ultimii ani. Consumul de cafea instant traditionala se afla, de asemenea, intr-un continuu regres, din 1998. Cu toate acestea, lupta dintre jucatorii de pe aceastapiata este din ce in ce mai apriga. O reducere importanta a cunoscut si piata de cafea macinata, mai mica cu 19% fata de anul precedent. Evident, scaderea provine de la cafeaua branded, cei mai afectati de aceasta situatie fiind producatorii de cafea ambalata. Pe de alta parte, in interiorul segmentului, cafeaua varsata a crescut, ca volum, de aproape doua ori. Si in ceea ce priveste cafeaua boabe, varianta vrac domina piata, aceasta reprezentand aproximativ 90% din consum. Detergentii reprezinta o alta categorie care a regresat cu mai mult de zece procente. In cazul acestora, creste foarte mult proportia produselor ieftine, care reprezentau doar 6% din total, pana in anul 2000, dar care au ajuns la 16%, in 2002. O veste buna ar fi cresterea ponderii detergentilor pentru spalare automata, de la 29% la 43%. In anul 2002, nivelul cheltuielilor a fost ceva mai mare decat in 2001, insa mai scazut decat in 1998 sau 2000. Mai mult, puterea de cumparare a romanilor este foarte dezechilibrata si foarte asemanatoare cu anii precedenti, 10% dintre ei(cei cu venituri mari) cheltuind la fel de mult ca alti 50%(persoane cu venituri sub medie).9

5 Concluzii
Comerul exterior romnesc n 2004 Modelul tigrilor asiatici, des invocat de oficialiti exemplu pentru dezvoltarea Romniei, a avut acelai succes cu cel suedez, pentru ca amndou s fie n locuite cu cel bulgresc. Gradul redus de tehnicitate al principalelor produse romneti destinate pieele externe, determin o plafonare a cererii pentru ele, dac nu o scdere. De ani de zile, exportm for de munc, materie prim i produse, cu grad redus de prelucrare, care se cumpr datorit preturilor sczute. Doar conjunctura favorabil, caracterizat de deprecierea puternic a leului n raport euro, n paralel cu scderea dolarului, a fcut ca rezultatele s par mult mai bune dect potenialul redus al industriei. n 2003, aportul comerului exterior la formarea PIB-ului i-a redus ponderea. n 2004, aceast tendin se va menine, chiar dac Guvernul a luat n calcul o cretere a exporturilor de 8,2%.

Dintre modelele de dezvoltare adoptate de diverse ri, cel al tigrilor asiatici, i mai nou, al Chinei, a fost deseori dat drept exemplu pentru noi. Acest model presupune o cretere economic bazat n principal pe forarea exporturilor, n detrimentul consumului intern. Din acest model n-am importat dect sistemul de lohn. Dintre ramurile industriale, industria uoar s-a dezvoltat exploziv dup 1990, aici fiind determinat cererea de pe pieele externe. Fora de munc ieftin i calificat, energia mai ieftin i normele de poluare mai puin stricte dect n rile dezvoltate reprezint, combinate cu facilitile oferite exportatorilor, atuurile industriei autohtone. Din 2004 ns, cota de impozit pe profitul aferent exporturilor se majoreaz la 25%, ceea ce va face i mai dificil penetrarea produselor romneti pe pieele externe. Recesiunea care afecteaz UE a nceput s fie resimit de societile romneti, cererea fiind tot mai sczut. Trecerea la exporturi cu grad ridicat de tehnicitate trebuie precedat de o restructurare real a ecomimiei, aa cum a procedat Bulgari. O dat cu restructurarea, statul poate susine direciile de dezvoltare dorite, dar deocamdat nu exist o strategie n acest sens. Echilibrul fragil al economiei este greu de meninut numai prin politici macroeconomice. n primele nou luni din 2003, valoarea importurilor a avansat ntru ritm mai rapid, de 12,1%, n timp ce cretere exporturilor a fcut ca, dup prime apte luni, deficitul contului curent s se majoreze pn la 2,9% din PIB. Comparaiile cu rile care vor adera n 2004 la UE ne sunt net nefavorabile. Ele au reuit s-si mreasc pondera pe piaa UE i s penetreze cel mai dinamice segmente ale acesteia. Exporturile rilor di Europa Central au crescut mai ales n domeniile industriei electronice i autovehiculelor, n care noi suntem departe de a fi competitivi. Dup 1 mai 2004, schiurile comerciale ale Romniei cu statele membre CEFTA, se vor modifica esenial prin integrarea unor state n structuri la UE. Organizaia se va dizolva practic, dup aceast dat, n CEFTA rmnnd doar Romnia, Croaia si Bulgaria: Prin dizolvarea CEFTA Romnia poate pierde o bun parte dintr-o pia de 1 miliard de dolari anual.10

48

50

52