.

I
jn decursul Evumi Mediu, pictura a devenit o arta din ce in ce mai remarcata. Schimbarile SOciale -5i noile tehnici aparute au oferit pictorilor posibilitatea de a crea mai realist, mai aprofundat, lucrari mu1t mai umanizate, care au revomfionat arta occidentald.
a sfa~itul perioadei Romanice, pictura inca mai era considerata o arta de mai mica importanta, folosita doar pentru a decora suprafetele pentru care nu se gaseau metode de acoperire niai ample sau niai bogate. Acolo .unde acest lucru era posibil, se preferau tapiteriile, mozaicurile, metalele pre\:ioase sau sculpturile. Pictorul obi5nuit era chemat doar sa coloreze sculpturile create de alte rnaini sau sa decoreze peretii; cea mai pretuita fornlli de pictura era cea relizata de generatii intregi de calugari in scritoria (camere de scris), acolo unde i:5iilustrau manuscrisele cu picturi pline de viata, . foarte frumos conturate. La sf~itul secolului al XIII-lea societatea europeana se dezvolta rapid, oferind noi oportunita\:i pentru arti5ti. CU11iIe nobiliare ~i castelele au devenit locuri de o grandoare din ce in ce mai mare, in vreme ce o~e ca Parisul, Praga, Londrn, o~le ltaliei ~i ale Tarilor de Jos prosperau. i~i doreau picturi nu doar aristocratia ~i clericii ci ~i ora~enii prosperi, ~i aceasta in primul rand din motive de evlavie. in acela,5itimp, din ce in ce mai mul\:i oameni au devenit cul\:i, cititori de carte, creand o cerere din ce in ce mai mare de publicatii seculai-e (non-religioase). Cele mai reu~ite dintre acestea erau realizari somptuoase inchinate protectorilor regali sau nobililor ~i creatorii lor nu mai apaltineau unui ordin monahal ci erau profesioni5ti cu propriile lor ateliere. in ciuda faptului ca statutullor social a ramas relativ scazut, numele niai multor a~ti ~i o seama de infonnatii despre ei au inceput sa fie cunoscute. Noi oportunita\i La inceputul secolului al XIII-lea au fost intrOOuse icoanele ca fundal al celebrarii liturgice, luand :ii deseori fonna unui obiect cu doua (diptic), trei ~ (triptic) sau mai multe panouri (panele) pictate puse laolalta pentru a fonna un grup sau o anu- z mita scerul. Unul dintre subiectele des abordate il reprezenta insu~i donatorul (persoana care platise ~i care donase piesa de altar bisericii), care era prezentat de catre patronul sau patroana lui, Sfmtei Fecioare Maria. Pictarea unei icoane reprezenta o provocare pentru pictor ~i in acela.5i timp o oportunitate deoarece Ii punea la dispozi\:ie un spa\:iu asupra caruia se vor focaliza atentia ~i emotiile intregii congrega\:i. Pictura murala a luat avant ~i ea, par\:ial datorita cre,5terii ordinului franciscanilor -unl1ai ai~ L

Sfantului Frnncisc de Assisi -ceea ce inseamna ca pentru noii evlavio$i ai ordinului erau necesare multe biserici noi. Pictura reprezenta cel rnai potrivit mod de a le decora, mai ales pentru ca mozaicul se executa mult mai dificil, $i In acela,5i timp, reprezenta o arta mult prea generoasa pentru un ordin dedicat saraciei $i umilintei, cum era cel franciscan. Viata $i activitatea Sfantului Frnncisc (11821226) au infuentat, Intr-o mare masura, cursul

O Marea realizare a lui Duccio a reprezentat-o combinarea unui stil flexibil cu O foarte variata gama emotionala. Personajele sale, ca de exemplu Sfanta Feciora cu Pruncul, sunt foarte subtil umbrite.

viitor al picturii. Bucuria Sfantului Francisc pentru viata in natura, i-a detern1inat pe multi oameni sa fie interesati de realitatile imediate, inconjuratoare ale lurnii. Tendinta principalil a

PICTURA

MEDIEVALA O "int3Inirea dintre loachim ~i Anna" a lui Giotto, ne arata foarte clar, marea abilitate a pictorului de a crea personaje solide, credibile. Totodata, artistul a incercat sa confere scenei o anumita iluzie de ad3ncime, prin modul de reprezentare a po~ii.

locuri aleEuropei. Doi mari mae~trii ai sfif$itului de secol XIII, Cimabue ~i Duccio, sunt recunoscuti drept fondatori ai realismului vizual in pictura, curent care a reprezentat principala tendinta a artei europene, pana tfu-ziu, in secolul al xxlea. Altarele pictate de cei doi care s-au p~trat ~i care au devenit faimoase o reprezinta pe Madonna (Sfanta Fecioara Maria) alaturi de Pruncul Sfant. Cimabue ~i Duccio au fost repede dep~iti de un artist care era cu doar citiva ani mai tanar ca ei. Pictorul Giotto di Bondone (1267-1337), primul reprezentant al marilor mae~tii florentini, a devenit faimos chiar in timpul vietii sale ~i a avut o cariera stralucita. Cu toate cl activitatea sa se situa cu mult inaintea vremurilor sale, multe din inovatiile lui nu au fost preluate ~i utilizate de alti arti,5ti, vreme de un secol sau chiar mai mult. Personajele create de el sunt robuste ~i par a fi perfect ancorate in fundalul pe care erau pictate. Cu toate acestea, ele par capabile sa se mi$te ~i chiar sa existe, in ciuda unui fundal natural sa.u arhitectural care creaza un spatiu ce exprirrul o anumita adancime. Acest talent a reprezentat marea lui abilitate, abilitate care a facut din Giotto un mare pictor dramatic. Pictarea frescelor Giotto folosea o tehnica de pictura pe perete fresca -care fusese de cucind nascocita de cltre marii mae~trii italieni. jn zilele noastre, numim deseori anumite picturi fresce ~i in mod gre~it aceasta denumire este utilizata pentru a desemna orice fel de pictura care este realizata pe un perete. Fresca adevarata implicl insa uti1izarea mortarului proaspat care, aplicat pe un perete va reprezenta baza viitoarei picturi. De fapt, cuvantul "fresco" inseamn:1, in limba italia.!2na "proaspat". Tencuiala se aplica pe o anumita .x suprafata., cam atat de mare cat poate pictorul picturii medievale din secolul al XIII"lea a reflectat aceasta noua atitudine. O alta tendinti1 religioasa, cu consecinte deosebite pentru arta, a reprezentat-o 1ntarirea cultului care o venera pe Fecioara Maria. Franciscanii au fost cei care, 1n mod deosebit, au 1ncurajat evlavia fati1 de Sfanta Fecioara ~i care a atins... cote foarte inalte 1ncepand cu secolul al XIII-lea. Cultul pentru o personalitate umarul ~i feminina -1ntarita de fiul ei sau chiar de moartea fiului ei -a avut tot o influenti1 umanizatoare asupra modului de abordare a religiei ~i drept consecinti1, asupra artei, 1n general, acolo unde aceste subiecte devenisera populare. Mae~trii italieni Multe din aceste realizari au 1nceput sa apara 1n ltalia, cu mult 1nainte de a se face simtite 1n alte O O Doua crucificari care ilustreza foarte clar evolutia tehnicilor utilizate in pictura. Psaltirea Amesbury (stanga), de la inceputul secolului al XllI-lea, denota un anumit grad j de umanism, la care Robert de Lisle, prin ~ Psaltirea de la inceputul secolului al XIV-Iea, ~ a renuntat, pentru a cre~te efectul intensitatii 9 emotionale. ca in figura lui Christos.
18

acoperi 1n decursul unei singure .5ediQte de lucru, lnainte ca tencuiala sa se usuce. Aceasta este carncteristica principala a unei fresce deoarece pigmentul aplicat apoi pe tencuiala umeda, se va 1ntarii, printr-o reactie chimica. Odata uscata, fresca nu se va cojii $i va dura un timp 1ndelungat. Fresca a reprezentat o I:nare schirnbare $i ca urmare, ea a devenit modul de exprimare a multor capodopere, mai tarzii, inclusiv a unor lucrari renumite, cum ar fi Capela Sixtina a lui Michelangelo. Crearea senza~iei de spa~ialitate Pentru cei care au fost pentru prima oara confruntati cu aceasta provocare, nu a fost deloc U$Or sa creeze iluzia de spatialitate, sa para ca scena pictata de ei era una reala. Aceasta implica nu doar redarea fidela a arnanuntelor, cu multa acuratete, ci $i acordarea unei anumite greutati
O Aceste ilustra'ii dintr-un tratat despre

personajelor, cat mai apropiata de cea a corpurilor reale. Totodata fondu1 tablou1ui avea o foarte rnare insemru1tate, el redand de fapt, senzatia de adancirne. Astfel a aparut viziunea aparent 1ndepartata (arta perspectivei). ArtiF;tilor italieni le-au trebuit generatii 1ntregi pentru a sta-

pani aceste tehnici, ei fiind deseori a~i de alte aIru!nunte cum ar fi de exemplu, crearea unor motive decorative migaloase. La sf~itul secolului al XIV-lea, alti.5tii care lucrau la diferite cuIti europene, ~i-au creat un stil propriu, numit deseori gotic international. Reflecrand atmosfera rafinata, mai degraba artificiala a diferitelor cuIti domne~ti, lucrarile acestor pictori se caracterizeaza, rnai degraba, prin eleganta ~i suavitate decat prin forta. Personajele erau foarte gratioase ~i 1n ciuda faptului cl perspectiva era deseori rudimentara, detalille de a$ezare erau redate cu o precizie de bijutier. Aceste carateristici sunt evidentiate, 1n mod deosebit, 1n rnanuscrisele miniate, realizate

vanatoarea de ~oimi, realizate in anul 1260, ne arata cat de multa aten~ie se acorda detaliilor, mai ales in modul foarte realist de redare al pasarilor .

'" ]

19

PICTURA

MEDIEVALA

pentru marile familii domnitoare. Cei mai marl pictori ai acestui stil au fast Pol de limbourg Impreuna cu cei doi frati ai sai care, dupa cum se ~tie, au pictat o perioada de doar 16 ani (1400-1416), pentru ca apoi sa disparn brusc din istoria artei. Patronul lor era un un mare colectionar ~i, In acel~i timp, un cunoscator, Jean, Duce de Beny, un frate mai tanar al regelui Charles al V-Iea, al Frantei. Numele sau este imortalizat Intr-o care care are titlul "Les Tres Riches Heures du Duc de Beny", titlu care tradus in limba romana suna mult mai putin impresionant "Cele mai bogate ore ale Ducelui de Beny". "Orele" se refern la faptul ca volumul reprezinta de fapt un volum de rugaciuni care trebuiau sa fie rostite la anurnite ore ale zilei.

O Octombrie -una din cele 12 picturi reprezentand calendarul, realizat de fra1ii Limbourg. pentru ..Les Tres Riches Heures du Duc de Berry". Fiecare dintre aceste picturi este plasata sub un desen astrologic ~i reprezinta cate o luna a anului. Activita1ile sezoniere. caracteristice perioadei respective -de la semanat (ca in ilustra1ie) ~i cules. pana la vanatoare -sunt prezentate in culori foarte stralucitoare. pe fundaluri cu peisaje delicate ~i castele rupte parca din pove~ti. c Madonna 'ntr-o biserica ( 1425). Aceasta pictura delica~a este prima lucrare cunoscuta a pictorului Jan van Eyck. Detaliile arhitecturale ~i marea lui maiestrie de manipulare a efectelor luminii confera tabloului un realism creibil, plin de spa~ialitate, fara precedent in pictura flamanda.

Tablourile prezinta, rnai degraba, viziunea curteanului din secolul al XV-lea, ilustrand un peisaj lini$tit ~i foarte placut, 1n care taranul aparea rustic dar carn stangaci, chiar arnuzant. jn ciuda intentii1or religioase, Cartea Orelor nu contine picturi religioase ci referiri la conflictul desf~urat 1n Franta, de catre regele Henric al V-lea, al Angliei. La fel ca multe alte capodopere ale epocii medievale tarzii "Les Tres Riches , Beny", pare sa reflecte, prin tuturor detaliilor redate cu O foarte acuratete, pofta pentru un trai dus 1ntr-o idilica, nobila. Pigmen~i amesteca~i cu ulei " 1430, a 1nceput sa se dezvolte un stil de foarte diferit, 1n Tari1e de Jos (Belgia ~i de Flandra ~i care ii apartinea
de
a fa-

pictura in ulei putea fi realizata, strat cu strat, atata timp cit ii lua pictorului pentru a reda detaliat toate efectele dorite. in secolele urmatoare, un artist aflat in c~utare perfectiunii,a apelat intotdeauna la acest procedeu de lucru. $coala flamanda $coala de pictura flarnanda a fost fondata de altre Robert Campin, ins~ cei mai ilU$trii reprezentanti ai ei au apartinut unei generatii viitoare. Jan van Eyck (1390-1441) a fost primul mare pictor in ulei european ~i un portretist de o mare virtuozitate. Marea lui abilitate de! a exprima jocul de lumini, pe diferite obiecte, a fost POSibil~ doar datorita noilor vopsele cu care ellu<;ra. Pu1;in mai ~l Rogier van der Weyden (1399-1464) a fost ~i el, la randullui, un artist cu un talent deosebit. Mai pu1;inpreocupat de detalii decit van Eyck, el a folosit culori mai bogate, mai puternice relizand tU$euri mai ferme ~i o foarte rafinata modelare, creandu-~i astfel un stil distinct. El era capabil s~ exprime o gama foarte variata de emotii, de la ~tea absoluta p3.rulla mania violenta. $coa1a flamanda a continuat s~ produc~ generatii intregi de ~ talentati ~i multe din caracteristicile ei au fost imitate in decursul secolului al XV-lea, de pictori din intreaga Europa. Doar dup~ anuI1500, influenta ~olii flarnande a fost inlocuita de o ~care care devenise puternial cu mult timp inainte, de cealalta parte a Alpilor: Re~terea italiarul.

, fapt considerat
critici, ca fiind motivul principal care -

"Les Tres Riches Heures du Duc de Beny" este renumit, in principal, datori~ miniaturilor (ilustratii) foarte reu~ite, pictate de fratii Umbourg. Volumul a reprezentat lucrarea lor cea mai ambitioas~, netem1ina~ in anul1416 ~i ale clrei detalii, cele mai cunoscute, sunt cele 12 picturi de calendar, cu care volumul debuteaza. 20

ferma, mai pu1;in co~tient-aristocrata. $i, la ca in Italia, perioada de inflorire a artei flamande a coincis cu perioada unui progres tehnic important -aparitia picturii in ulei. Pigmentii amestecati cu ulei aveau o luminozitate pe care tempera, cel mai des utilizata in cazul picturilor mari, nu o putea atinge. in vreme ce tempera, ca de exemplu in cazul frescelor, trebuia aplicata rapid ~i se preta doar la un tratament grosier,