Sunteți pe pagina 1din 4
. I jn decursul Evumi Mediu, pictu- ra a devenit o arta din ce in
. I jn decursul Evumi Mediu, pictu- ra a devenit o arta din ce in
. I jn decursul Evumi Mediu, pictu- ra a devenit o arta din ce in
. I
.
I

jn decursul Evumi Mediu, pictu- ra a devenit o arta din ce in ce mai remarcata. Schimbarile SO- ciale -5inoile tehnici aparute au oferit pictorilor posibilitatea de a crea mai realist, mai apro- fundat, lucrari mu1t mai umani- zate, care au revomfionat arta occidentald.

L a sfa~itul perioadei Romanice, pictura inca mai era considerata o arta de mai mica importanta, folosita doar pentru a decora suprafetele pentru care nu se gaseau metode de acoperire niai ample sau niai bogate. Acolo .unde acest lucru era posibil, se preferau tapite- riile, mozaicurile, metalele pre\:ioase sau sculp- turile. Pictorul obi5nuit era chemat doar sa coloreze sculpturile create de alte rnaini sau sa decoreze peretii; cea mai pretuita fornlli de pictura era cea relizata de generatii intregi de calugari in scritoria (camere de scris), acolo unde i:5iilustrau manuscrisele cu picturi pline de viata, . foarte frumos conturate. La sf~itul secolului al XIII-lea societatea eu- ropeana se dezvolta rapid, oferind noi oportuni- ta\:ipentru arti5ti. CU11iIenobiliare ~i castelele au devenit locuri de o grandoare din ce in ce mai mare, in vreme ce o~e ca Parisul, Praga, Londrn, o~le ltaliei ~i ale Tarilor de Jos pros- perau. i~i doreau picturi nu doar aristocratia ~i

clericii ci ~i ora~enii prosperi, ~i aceastain primul

rand din motive de evlavie. in acela,5itimp, din

ce in ce mai mul\:i oameni au devenit cul\:i, citito-

ri de carte, creand o cerere din ce in ce mai mare

de publicatii seculai-e (non-religioase). Cele mai

reu~ite dintre acestea erau realizari somptuoase inchinate protectorilor regali sau nobililor ~i cre- atorii lor nu mai apaltineau unui ordin monahal

ci erau profesioni5ti cu propriile lor ateliere. in

social a ramas relativ

ciuda faptului ca statutullor

scazut, numele niai multor a~ti ~i o seama de infonnatii despre ei au inceput sa fie cunoscute.

Noi

oportunita\i

La

inceputul secolului al XIII-lea au fost intrOOu-

se

icoanele ca fundal al celebrarii liturgice, luand

:ii

deseori fonna unui obiect cu doua (diptic), trei ~

(triptic) sau mai multe panouri (panele) pictate § puse laolalta pentru a fonna un grup sau o anu- z mita scerul. Unul dintre subiectele des abordate

il reprezenta insu~i donatorul (persoana care

platise ~i care donase piesa de altar bisericii), ca-

re era prezentat de catre patronul sau patroana

lui, Sfmtei Fecioare Maria. Pictarea unei icoane reprezenta o provocare pentru pictor ~i in acela.5i timp o oportunitate deoarece Ii punea la dispo- zi\:ie un spa\:iu asupra caruia se vor focaliza atentia ~i emotiile intregii congrega\:i. Pictura murala a luat avant ~i ea, par\:ial dato- rita cre,5teriiordinului franciscanilor -unl1a§i ai~

dato- rita cre,5teriiordinului franciscanilor -unl1a§i ai ~ Sfantului Frnncisc de Assisi -ceea ce inseamna ca pentru

Sfantului Frnncisc de Assisi -ceea ce inseamna ca pentru noii evlavio$i ai ordinului erau

necesare multe biserici noi. Pictura reprezenta

cel rnai potrivit

pentru ca mozaicul se executa mult mai dificil, $i In acela,5i timp, reprezenta o arta mult prea

generoasa pentru un ordin dedicat saraciei $i umilintei, cum era cel franciscan.

Viata $i activitatea Sfantului Frnncisc (1182-

mod de a le decora, mai ales

1226) au infuentat, Intr-o

mare masura, cursul

O Marea realizare a lui Duccio a reprezen- tat-o combinarea unui stil flexibil cu O
O Marea
realizare
a
lui
Duccio
a reprezen-
tat-o combinarea unui stil flexibil cu O foarte
variata gama emotionala.
Personajele
sale,
ca
de exemplu Sfanta Feciora cu Pruncul, sunt
foarte subtil umbrite.

viitor al picturii. Bucuria Sfantului Francisc pen- tru viata in natura, i-a detern1inat pe multi oa- meni sa fie interesati de realitatile imediate, inconjuratoare ale lurnii. Tendinta principalil a

PICTURA MEDIEVALA
PICTURA
MEDIEVALA
picturii medievale din secolul al XIII"lea a reflectat aceasta noua atitudine. O alta tendinti1 religioasa,
picturii medievale din secolul al XIII"lea a
reflectat aceasta noua atitudine.
O
alta
tendinti1
religioasa,
cu
consecinte
deosebite pentru arta, a reprezentat-o 1ntarirea
cultului care o venera pe Fecioara Maria. Fran-
ciscanii au fost cei care, 1n mod deosebit, au 1n-
curajat evlavia fati1 de Sfanta Fecioara ~i care a
atins
cote
foarte inalte 1ncepand cu secolul al
XIII-lea. Cultul pentru o personalitate umarul ~i
feminina -1ntarita de fiul ei sau chiar de moartea
fiului ei -a avut tot o influenti1 umanizatoare
asupra modului de abordare a religiei ~i drept
consecinti1, asupra artei, 1n general, acolo unde
aceste subiecte devenisera populare.
Mae~trii
italieni
Multe din aceste realizari au 1nceput sa apara 1n
ltalia, cu mult 1nainte de a se face simtite 1n alte
O O Doua crucificari care ilustreza foarte
clar evolutia tehnicilor utilizate in pictura.
Psaltirea Amesbury
secolului al XllI-lea,
(stanga), de la inceputul
denota un anumit grad
j
de umanism, la care Robert de Lisle, prin
~
Psaltirea de la inceputul secolului al XIV-Iea,
~
a renuntat, pentru a cre~te efectul intensitatii
9
emotionale. ca in figura lui Christos.
18
O "int3Inirea dintre loachim ~i Anna" a lui Giotto, ne arata foarte clar, marea abilitate
O "int3Inirea
dintre
loachim
~i Anna"
a
lui
Giotto,
ne arata
foarte
clar,
marea
abilitate
a
pictorului
de
a crea
personaje
solide,
credibile. Totodata,
artistul
a incercat
sa
confere
scenei
o anumita
iluzie
de ad3ncime,
prin
modul
de reprezentare
a po~ii.
locuri aleEuropei. Doi mari mae~trii ai sfif$itului de secol XIII, Cimabue ~i Duccio, sunt recunos-
locuri aleEuropei. Doi mari mae~trii ai sfif$itului
de secol XIII, Cimabue ~i Duccio, sunt recunos-
cuti drept fondatori ai realismului vizual in pic-
tura, curent care a reprezentat principala tendin-
ta a artei europene, pana tfu-ziu,in secolul al xx-
lea. Altarele pictate de cei doi care s-au p~trat ~i
care au devenit faimoase o reprezinta pe
Madonna (Sfanta Fecioara Maria) alaturi de
Pruncul Sfant.
Cimabue ~i Duccio au fost repede dep~iti
de
un artist care era cu doar citiva ani mai tanar ca
ei. Pictorul Giotto di Bondone (1267-1337), pri-
mul reprezentant al marilor mae~tii florentini, a
devenit faimos chiar in timpul vietii sale ~i a avut
o cariera stralucita. Cu toate cl activitatea sa se
situa cu mult inaintea vremurilor sale, multe din
inovatiile lui nu au fost preluate ~i utilizate de alti
arti,5ti, vreme de un secol sau chiar
mai mult.
Personajele create de el sunt robuste ~i par a fi
perfect ancorate in fundalul pe care erau pictate.
Cu toate acestea, ele par capabile sa se mi$te ~i
chiar sa existe, in ciuda unui fundal natural sa.u
arhitectural care creaza un spatiu ce exprirrul o
anumita adancime. Acest talent a reprezentat
marea lui abilitate, abilitate care a facut din
Giotto un mare pictor dramatic.
Pictarea
frescelor
Giotto folosea o tehnica de pictura pe perete -
fresca -care fusese de cucind nascocita de cltre
marii mae~trii italieni. jn zilele noastre, numim
deseori anumite picturi fresce ~i in mod gre~it
aceasta denumire este utilizata pentru a
desemna orice fel de pictura care este realizata
pe un perete. Fresca adevarata implicl insa
uti1izarea mortarului proaspat care, aplicat pe un
perete va reprezenta baza viitoarei picturi. De
fapt, cuvantul "fresco" inseamn:1, in limba italia-
.!2na "proaspat". Tencuiala se aplica pe o anumita
.x suprafata., cam atat de mare cat poate pictorul
italia- .!2na "proaspat". Tencuiala se aplica pe o anumita .x suprafata., cam atat de mare cat

acoperi 1n decursul unei singure .5ediQte de lucru, lnainte ca tencuiala sa se usuce. Aceasta este carncteristica principala a unei fresce deoa- rece pigmentul aplicat apoi pe tencuiala umeda, se va 1ntarii, printr-o reactie chimica. Odata usca- ta, fresca nu se va cojii $i va dura un timp 1nde- lungat. Fresca a reprezentat o I:nareschirnbare $i ca urmare, ea a devenit modul de exprimare a multor capodopere, mai tarzii, inclusiv a unor lucrari renumite, cum ar fi Capela Sixtina a lui Michelangelo.

Crearea

senza~iei

de

spa~ialitate

Pentru cei care au fost pentru prima oara confruntati cu aceastaprovocare, nu a fost deloc U$Orsa creeze iluzia de spatialitate, sa para ca scena pictata de ei era una reala. Aceasta implica nu doar redarea fidela a arnanuntelor, cu multa acuratete, ci $i acordarea unei anumite greutati

O Aceste ilustra'ii dintr-un tratat despre vanatoarea de ~oimi, realizate in anul 1260, ne arata
O
Aceste
ilustra'ii
dintr-un
tratat
despre
vanatoarea de ~oimi, realizate in anul 1260,
ne arata cat de multa aten~ie se acorda
detaliilor, mai ales in modul foarte realist de
redare al pasarilor .
personajelor, cat mai apropiata de cea a corpu- rilor reale. Totodata fondu1 tablou1ui avea o
personajelor, cat mai apropiata de cea a corpu-
rilor reale. Totodata fondu1 tablou1ui avea o
foarte rnare insemru1tate, el
redand de fapt, sen-
zatia de adancirne. Astfel a aparut viziunea apa-
rent 1ndepartata (arta perspectivei). ArtiF;tilor ita-
lieni le-au trebuit generatii 1ntregi pentru a sta-
ita- lieni le-au trebuit generatii 1ntregi pentru a sta- pani aceste tehnici, ei fiind deseori a~i
pani aceste tehnici, ei fiind deseori a~i de alte aIru!nunte cum ar fi de exemplu,
pani aceste tehnici, ei fiind deseori a~i de alte
aIru!nunte cum ar fi de exemplu, crearea unor
motive decorative migaloase.
La sf~itul secolului al XIV-lea, alti.5tii care
lucrau la diferite cuIti europene, ~i-au creat un
stil propriu, numit deseori gotic international.
Reflecrand atmosfera rafinata, mai degraba artifi-
ciala a diferitelor cuIti domne~ti, lucrarile acestor
pictori se caracterizeaza, rnai degraba, prin
eleganta ~i suavitate decat prin forta. Personajele
erau foarte gratioase ~i 1n ciuda faptului cl
perspectiva era deseori rudimentara, detalille de
a$ezare erau redate cu o precizie de bijutier.
Aceste carateristici sunt evidentiate, 1n mod
deosebit, 1n rnanuscrisele miniate, realizate
'" ]
'"
]

19

PICTURA MEDIEVALA
PICTURA
MEDIEVALA
pentru marile familii domnitoare. Cei mai marl pictori ai acestui stil au fast Pol de
pentru marile familii domnitoare. Cei mai marl
pictori ai acestui stil au fast Pol de limbourg
Impreuna cu cei doi frati ai sai care, dupa cum
se ~tie, au pictat o perioada de doar 16 ani
(1400-1416), pentru ca apoi sa disparn brusc din
istoria artei. Patronul lor era un un mare
colectionar ~i, In acel~i timp, un cunoscator,
Jean, Duce de Beny, un frate mai tanar al regelui
Charles al V-Iea, al Frantei. Numele sau este
imortalizat Intr-o care care are titlul "Les Tres
Riches Heures du Duc de Beny",
titlu care tradus
in limba romana suna mult mai putin
impresionant "Cele mai bogate ore ale Ducelui
de Beny". "Orele" se refern la faptul ca volumul
reprezinta de fapt un volum de rugaciuni care
trebuiau sa fie rostite la anurnite ore ale zilei.
"Les Tres Riches Heures du Duc de Beny"
este renumit, in principal, datori~ miniaturilor
(ilustratii) foarte reu~ite, pictate de fratii
Umbourg. Volumul a reprezentat lucrarea lor
cea mai ambitioas~, netem1ina~ in anul1416 ~i
ale clrei detalii, cele mai cunoscute, sunt cele 12
picturi de calendar, cu care volumul debuteaza.
20
O Octombrie -una din cele 12 picturi reprezentand calendarul, realizat de fra1ii Limbourg. pentru Les
O
Octombrie -una
din
cele
12 picturi
reprezentand
calendarul,
realizat
de fra1ii
Limbourg.
pentru
Les
Tres
Riches
Heures
du
Duc
de Berry".
Fiecare dintre
aceste
picturi
este
plasata
sub
un desen
astrologic
~i
reprezinta
cate
o
luna
a anului.
Activi-
ta1ile
sezoniere.
caracteristice
perioa-
dei
respective
-de
la
semanat
(ca
in
ilus-
tra1ie)
~i cules.
pana
la vanatoare
-sunt
prezentate
in culori
foarte stralucitoare.
pe fundaluri
cu
peisaje delicate
~i
castele
rupte
parca
din pove~ti.
c Madonna 'ntr-o biserica ( 1425). Aceasta pictura delica~a este prima lucrare cunoscuta a pictorului
c Madonna 'ntr-o
biserica ( 1425).
Aceasta pictura
delica~a este prima
lucrare cunoscuta a
pictorului Jan van
Eyck. Detaliile arhi-
tecturale ~i marea lui
maiestrie de manipu-
lare a efectelor
luminii confera tablo-
ului un realism
creibil, plin de spa~ia-
litate, fara precedent
in pictura flamanda.
de spa~ia- litate, fara precedent in pictura flamanda. Tablourile prezinta, rnai degraba, viziunea curteanului din
Tablourile prezinta, rnai degraba, viziunea curteanului din secolul al XV-lea, ilustrand un peisaj lini$tit ~i
Tablourile prezinta, rnai degraba, viziunea
curteanului din secolul al XV-lea, ilustrand un
peisaj lini$tit ~i foarte placut, 1n care taranul
aparea rustic dar carn stangaci, chiar arnuzant.
jn ciuda intentii1or religioase, Cartea Orelor
nu contine picturi religioase ci referiri la conflic-
tul
desf~urat 1n Franta, de catre regele Henric al
V-lea, al Angliei. La fel ca multe alte capodopere
ale epocii
medievale
tarzii
"Les Tres
Riches
,
Beny", pare sa reflecte, prin
tuturor
detaliilor
redate cu O foarte
acuratete, pofta
pentru
un
trai dus 1ntr-o
idilica, nobila.
Pigmen~i
amesteca~i
cu
ulei
"
1430, a 1nceput sa se dezvolte un stil de
foarte diferit, 1n Tari1e de Jos (Belgia ~i
de Flandra ~i care ii apartinea
de
Flandra
~i
care
ii
apartinea
, fapt considerat de critici, ca fiind motivul principal care a fa- -
, fapt
considerat
de
critici,
ca
fiind
motivul
principal
care
a
fa-
-

ferma, mai pu1;in co~tient-aristocrata. $i, la

pictura in ulei putea atata timp cit ii lua

detaliat toate efectele dorite. in secolele urmatoare, un artist aflat in c~utare perfectiunii,a apelat intotdeauna la acest procedeu de lucru.

fi realizata, strat cu strat, pictorului pentru a reda

$coala

flamanda

$coala de pictura flarnanda a fost fondata de alt-

re Robert Campin, ins~ cei mai ilU$trii reprezen-

tanti ai ei au apartinut unei generatii viitoare. Jan

van Eyck (1390-1441) a fost primul mare pictor

in ulei european ~i un portretist de o mare virtuozitate. Marea lui abilitate de! a exprima jocul de lumini, pe diferite obiecte, a fost POSi- bil~ doar datorita noilor vopsele cu care ellu<;ra. Pu1;in mai ~l Rogier van der Weyden (1399-1464) a fost ~i el, la randullui, un artist cu un talent deosebit. Mai pu1;inpreocupat de deta-

lii decit van Eyck, el a folosit culori mai bogate,

mai puternice relizand tU$euri mai ferme ~i o foarte rafinata modelare, creandu-~i astfel un stil

distinct. El era capabil s~ exprime o gama foarte

variata de emotii, de la ~tea absoluta p3.rulla mania violenta.

mande a coincis cu perioada unui progres tehnic generatii intregi de ~ talentati ~i multe din I

important -aparitia picturii in ulei. Pigmentii caracteristicile ei au fost imitate in decursul amestecati cu ulei aveau o luminozitate pe care secolului al XV-lea, de pictori din intreaga Euro-

tempera, cel mai des utilizata in cazul picturilor pa. Doar dup~ anuI1500, influenta ~olii flarnan-

mari, nu o putea atinge. in vreme ce tempera, ca de a fost inlocuita de o

de exemplu in cazul frescelor, trebuia aplicata rapid ~i se preta doar la un tratament grosier,

~care care devenise

cu mult timp inainte, de cealalta parte

ca in Italia, perioada de

inflorire a artei fla- $coa1a flamanda a continuat s~ produc~

puternial

a Alpilor: Re~terea italiarul.

Italia, perioada de inflorire a artei fla- $coa1a flamanda a continuat s~ produc~ puternial a Alpilor: