Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influen covritoare asupra literaturii postbelice.

Romanele sale se caracterizeaz printr-o viziune halucinant, grotesc, stranie asupra realitii, marcat de expresionism i suprarealism, n care condiia tragic a omului este reprezentat parabolic.

 Franz Kafka s-a nscut la Praga, pe atunci

capitala Regatului Boemiei, care fcea parte dinImperiul Austro-Ungar, ntr-o familie evreiasc, fiu al comerciantului Hermann Kafka i al Juliei Kafka, nscut Lwy. Limba matern a lui Kafka, n care a i scris mai trziu, a fost germana, vorbit n acea vreme ca limb matern de aprox. un sfert din populaia oraului Praga. n anul1880 ponderea populaiei evreieti la Praga era de 10,3%, iar cea a populaiei germane de 22%.

 Dup absolvirea liceului german, Kafka a

studiat dreptul, i-a luat doctoratul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga i ulterior ca avocat la compania de asigurri Assicurazioni Generali (1908-1922). A prsit rareori Praga, a cltorit n Italia, Germania, Austria i a vizitat oraul Arad, trind ntr-un "cerc strmt" pn ctre sfritul vieii.

 n 1909, Kafka a debutat literar cu primele

schie de proz publicate n revista literar Hyperion, care aprea la Mnchen. A ntreinut o coresponden asidu, pe durata a circa patru ani, cu Felice Bauer i apoi i cu Milena Jesenska, o cunoscut scriitoare ceh, care i-a tradus n limba ceh cteva povestiri. Scriitorul a lsat i un jurnal intim, atipic i greu de clasificat.

 Iniial, Kafka a suferit de o depresie cronic, fapt

demonstrat de majoritatea scrisorilor trimise prinilor, surorii sale Ottla i prietenului su Max Brod. A ncercat s se vindece de depresie recurgnd la soluia medicinii naturiste. mbolnvindu-se de tuberculoz (1917), pe fundalul unui regim vegetarian, care includea i lapte nepasteurizat, Kafka a fost internat ntr-un sanatoriu din Italia. Starea sntii i s-a agravat i, ncepnd din 1922, nu a mai putut lucra. Un nou tratament n sanatoriul din Kierling, lng Viena, nu a dat roade. Franz Kafka a murit la 3 iunie 1924 n braele prietenului su, doctorul Robert Klopstock, i ale ultimei sale iubite, Dora Dymant.

 Post-mortem, opera sa literar, rmas n

cea mai mare parte inedit, a fost publicat de poetul Max Brod, prietenul i legatarul su testamentar, cel care nu a dus la ndeplinire rugmintea lui Kafka s ard manuscrisele.