UNIVERSITSTEA DE VEST DIN TIMIOARA FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR ANUL I SERIA 2 GRUPA 4

REELE DE CALCULATOARE

PROIECT REALIZAT DE: DRAGA RZVAN I SULEA MARIAN

-20101

CUPRINS

pag.

1. INTRODUCERE IN RETELE DE CALCULATOARE..3 1.1. Avantajele folosirii retelelor......4 1.2. Evolutia retelelor.4 2. CLASIFICAREA RETELELOR ......6 2.1. Dupa scara ......6 2.1.1. Reele personale (Personal Area Network)....................................................6 2.1.2. Reele locale (Local Area Network)..................................................................7 2.1.3.Reea academic (Campus Area Network).......................................................8 2.1.4 Reea metropolitan (Metropolitan Area Network)..........................................8 2.1.5 Reea de arie larg (Wide Area Network) .........................................................9 2.2. Clasificare dup topologie ..................................................................................9 2.2.1 Topologia Bus. ...................................................................................................9 2.2.2 Topologia Ring .................................................................................................10 2.2.3 Topologia Star ..................................................................................................10 2.2.4 Topologia combinata .......................................................................................11 2.3 Clasificare dup relaiile funcionale (arhitectura de reea) .........................12 3 ELEMENTE DE INTERCONECTARE A RETELELOR ..........................................12 3.1 Repetorul ............................................................................................................12 3.2 Punte (bridge) ..............................................................................................................12
3.3 Ruter-ul ...........................................................................................................................13 3.4 Portile de acces (gateway) .............................................................................................13

4. ECHIPAMENTE PENTRU REALIZAREA RETELELOR DE CALCULATOARE 4.1 Plac de reea.................................................................................................................14 4.2.Repeater..............................................................................................................14 4.3 Ethernet hub......................................................................................................15 5. RETEAUA INTERNET SI RETEAUA WWW.........................................................16

1. INTRODUCERE IN RETELE DE CALCULATOARE Reeaua de calculatoare (engleza: computer network) leag ntre ele o mulime mai mic sau mai mare de calculatoare, astfel nct un calculator poate accesa datele, programele i facilitile unui alt calculator din aceeai reea. De obicei este nevoie desigur i de msuri de restricie/siguran a accesului. Retelele au aparut din nevoia de a partaja date intr-un timp cat mai scurt. Un grup de calculatoare si alte dispozitive conectate impreuna se numeste retea, iar conceptul de conectare a unor calculatoare care partajeaza resurse se numeste lucru in retea. Asadar, reteaua de calculatoare (network) este un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul) interconectate prin intermediul unor medii de comunicatie ( cablu coaxial, fibra optica, linie telefonica, ghid de unde) in scopul utilizarii in comun de catre mai multi utilizatori in comun de resurse fizice (hardware), logice ( software de baza si aplicatii) si informationale ( baze de date, fisiere), asociate calculatoarelor din retea. Calculatoarele care fac parte dintr-o retea pot partaja: Date Mesaje Imagini grafice Imprimante Aparate fax Modemuri Alte resurse hardware

O retea de calcul poate fi privit ca fiind un grup de noduri interconectate, un nod putnd sa conin: calculator gazda sau host terminal video controler de comunicaie echipament periferic

Metodele de conectare sunt n continu dezvoltare i deja foarte diverse, ncepnd cu tot felul de cabluri metalice i de fibr optic, chiar submarine, i terminnd cu legturi prin unde radio cum ar fi WLAN, Wi-Fi, WiMAX sau Bluetooth, prin raze infraroii ca de ex. IrDA sau prin intermediul sateliilor.

La reelele moderne de telefonie, radio, televiziune .a. informaiile de transmis sunt mai nti digitalizate (transformate n date) i apoi transmise tot prin reele de
3

calculatoare i/sau Internet, deoarece acestea ofer mari avantaje fa de reelele analoage tradiionale respective. 1.1. Avantajele folosirii retelelor mprirea resurselor - toate programele, datele i echipamentele sunt disponibile pentru orice utilizator al reelei, indiferent de localizarea fizica a resursei sau a utilizatorului; Fiabilitate sporit - prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative (fiierele pot fi stocate de doua-trei echipamente, asigurnd accesul la date chiar daca unul dintre echipamente se defecteaz); Extensibilitate - reeaua se poate extinde uor prin conectarea altor echipamente, iar realizarea unui upgrade intr-o zona a reelei nu influeneaz negativ schimbul de date n celelalte zone; Economie financiar - o reea de calculatoare este mult mai fiabila i mai ieftin dect un supercalculator; Mediu puternic de comunicaie : o Posta electronica (e-mail) o Videoconferine o Divertisment interactiv 1.2. Evolutia retelelor Reelele au fost initial soluii de conectivitate brevetate, care erau parte integranta a unui pachet de soluii informatice, in aceeai msura brevet at. Companiile care automatizau procesarea de date sau functiile de contabilitate in epoca de dinaintea calculatoarelor personale erau obligate sa se adreseze unui singur comerciant pentru a obtine o solutie la cheie. Configuratiile tipice includeau terminale simple, care erau cablate la controllere de dispozitiv. Controllerele de dispozitiv asigurau accesul comun, sau multiplexat, la resursele de comunicare, ce asigurau conectivitatea cu sistemele mainframe. Aceste resurse de comunicare erau reunite intr-un procesor front-end (FEP) al sistemului mainframe. FEP permitea mai multor resurse sa partajeze un singur canal catre mainframe. Datorita diferentelor dintre viteza de intrare/iesire si viteza procesoarelor sistemului mainframe, aceasta solutie era cea mai eficienta din punct de vedere financiar. (figura. 1.1)

Terminal simplu

Terminal simplu

Terminal simplu

Terminal simplu

Altfel, era utilizata o linie inchiriata cu largime de banda mica pentru traversarea distantei geografice pana la mainframe. In acel loc, linia inchiriata era conectata la canalul de intrare/iesire (I/O) al sistemului mainframe. In aceste medii, aplicatiile software erau executate doar pe un calculator cu un unic sistem de operare. Sistemul de operare putea fi executat numai pe produsele hardware ale aceluiasi distribuitor. Chiar si echipamentul terminal si conexiunile la calculator faceau parte din aceeasi solutie integrata a unui singur producator . In timpul domniei solutiilor integrate ale unui singur producator, au aparut doua directii de dezvoltare tehnologica, ce au schimbat cursul viitor al informaticii. In primul rand au inceput sa apara stramosii PC-urilor de astzi. Aceste dispozitive erau inovatoare prin aceea ca plasau puterea de calcul chiar pe birou. In al doilea rand, oamenii de stiinta de la Xeror Palo Alto Research Center (PARC) au inceput sa caute modalitati de imbunatatire a productivitatii proprii. Au cautat in special un mijloc de imbunatatire a partajarii datelor si fisierelor intre statiile de lucru inteligente pe care le aveau. Metoda existenta, de partajare a dischetelor, era problematica si consuma timp. Solutia lor a fost prima retea LAN pe care au numit-o ethernet. Aceasta era o retea LAN rudimentara care se baza, pentru o mare parte a definirii si comportarii sale, pe protocoale de nivel superior pentru inter-retele. Potentialul comercial a acestei tehnologii a devenit imediat evident. Ethernetul original, cunoscut acum ca PARC Ethernet sau Ethernet I, a fost completat de o versiune cu comportament mai
5

bun. Aceasta solutie, dezvoltata de Xerox, Digital si Intel, a devenit cunoscuta sub numele de DIX Ethernet sau Ethernet II. Impreuna, Digital, Intel si Xerox au stabilit standardele pentru Ethernet II si au produs tehnologiile sale componente. Impreuna, dispozitivele inteligente ale utilizatorilor si retelele locale vor da nastere unui nou model: prelucrarea deschisa, distribuita, in retea, a datelor. 2. CLASIFICAREA RETELELOR Retelele se pot clasifica in functie de urmatoarele criterii: 2.1. Dupa scara: o PAN (Personal Area Network) - imprimante, echipamente fax, telefoane, PDA-uri sau echipamente de tip scanner. Dimensiunea medie a retelei este de 4-6 metri.

o LAN (Local Area Network) - o incapere sau o cladire. Conexiunile se pot face prin cablu sau wireless. Echipamentele pasive functioneaza de regula cu o latime de banda de aproximativ 100 Mbps. o CAN (Campus Area Network) - campus-ul unui colegiu, complexe industriale sau baze militare. O astfel de retea poate include si protocoale de tip routing. MAN (Metropolitan Area Network) - conecteaza doua sau mai multe retele de tip LAN / CAM si acopera o suprafata de dimensiunea unui oras. WAN (Wide Area Network) - reprezinta legatura dintre mai multe retele de tip MAN si utilizeaza de regula metodele WLAN (Wireless Local Area Networks) sau BGAN (Broadband Global Area Network). 2.1.1. Reele personale (Personal Area Network) Un Personal Area Network (PAN) este o reea de calculatoare folosit pentru comunicarea ntre cteva mici calculatoare sau i aparate multifuncionale inteligente (smart), apropiate unele de altele. Exemple de dispozitive care sunt folosite n reeaua de tip PAN sunt imprimantele, aparatele de fax, telefoanele mobile, Personal Digital Assistant (PDA-uri), scanere, aparate de poziionare i navigaie GPS, playere "inteligente" i altele. Raza de aciune a reelelor PAN este aproximativ de la 6-9 metri. Reelele PAN pot fi conectate cu magistrale USB i FireWire. Cu ajutorul unor tehnologii ca IrDA (unde infraroii) i Bluetooth (unde radio) se pot crea i reele de tip Wireless PAN (reele PAN fr fir). 2.1.2. Reele locale (Local Area Network) Un LAN este o reea care acoper o zon geografic restrns, cum ar fi la domiciliu, birou, sau o cldire. Reelele LAN curente sunt bazate pe tehnologia Ethernet. De exemplu, o bibliotec va avea o conexiune prin fir sau de tip Wireless LAN pentru a interconecta dispozitive locale (ex.: imprimante, servere) i pentru a accesa Internetul. Toate calculatoarele din bibliotec sunt conectate prin fir de reea
6

o o

de categoria 5, numit UTP CAT5 cable, ruleaz protocolul IEEE 802.3 printr-un sistem de dispozitive interconectate care eventual se conecteaz i la Internet. Cablurile care duc spre server sunt de tipul numit UTP CAT5e enhanced cable; ele suport protocolul IEEE 802.3 la o vitez de 1 Gbit/s.

n exemplul de mai sus reeaua a fost construit n aa fel nct calculatoarele angajailor bibliotecii din partea drept a imaginii pot accesa imprimanta color, nregistrrile despre crile mprumutate, reeaua academic i Internetul. Toi utilizatorii pot accesa Internetul, i catalogul bibliotecii. Fiecare grup din reea poate accesa imprimanta sa local. n rest, imprimantele nu sunt accesibile din afara grupului respectiv. Toate dispozitivele interconectate trebuie s foloseasc nivelul 3 network layer din modelul de referin OSI, fiindc n acest exemplu este vorba de mai multe subreele (cu culori diferite). Subreelele din interiorul bibliotecii au viteza de numai 10/100 Mbit/s, conexiune Ethernet pn la utilizatorul final, i Gigabit Ethernet ctre ruter-ul principal, care poate fi numit i "layer 3 switch", fiindc el are numai interfa Ethernet i trebuie s "neleag" IP. Mai corect ruterele se numesc: "ruter de acces" (ruterul de sus este un ruter de distribuire care conecteaz la Internet), i "ruter al reelei academice" - accesat de utilizator. n prezent tehnologia Ethernet sau i alte tehnologii LAN conforme standardului IEEE 802.3 opereaz la viteze de peste 10 Mbit/s. Aceasta este rata de
7

transfer teoretic maxim. IEEE are ns proiecte de dezvoltare a standardelor de 40 i chiar 100 Gbit/s. 2.1.3.Reea academic (Campus Area Network) Un Campus Area Network (CAN) este o reea de LAN-uri interconectate, asemnatoare cu cea de tip MAN, dar ea se extinde pe o zon geografic limitat, de exemplu a unei universiti. n cazul unei universiti o reea CAN poate face legtura ntre diferite cldiri ale campusului: departamentele academice, biblioteca universitar, cminul studenesc. CAN este ca extindere n general mai mare dect reelele locale LAN dar mai mic dect WAN. Reelele CAN au fost create cu scopul de a facilita studenilor accesul liber la reeaua Internet i la resursele universitii. 2.1.4 Reea metropolitan (Metropolitan Area Network) Reelele metropolitane (MAN) sunt reele de mare extindere care de obicei mpnzesc orae ntregi. Aceste reele folosesc pentru legturi cel mai des tehnologii fr fir (wireless) sau fibr optic. Definiia IEEE Standardul IEEE 802-2001 descrie MAN ca fiind o reea metropolitan care este optimizat pentru o ntindere geografic mai mare dect reelele locale LAN, ncepnd de la cartiere rezideniale, zone economice i pn la orae ntregi. Reelele metropolitane MAN la rndul lor depind de canalele de comunicaii, i ofer un transfer moderat pna la transfer nalt de date. Reeaua MAN n cele mai frecvente cazuri este proprietatea unui singur operator (companie), dar reeaua este folosit de ctre mai multe persoane i organizaii. Reelele MAN mai pot fi deinute i conduse ca utiliti publice. Implementarea reelelor metropolitane MAN Unele tehnologii folosite pentru aceste scopuri sunt ATM, FDDI i SMDS. Dar aceste tehnologii vechi sunt n procesul de substiturire de ctre reele Ethernet bazate pe MAN, ex: Metro-Ethernet. Reelele MAN, la fel ca multe reele LAN, au fost construite fr fir datorit folosirii microundelor, undelor radio, sau a undelor laser infraroii. Multe companii dau cu chirie sau nchiriaz circuitele de la transportatori publici (din cauza costului ridicat al tragerii unui cablu prin ora). Standardul actual de comunicare al reelelor metropolitane este "Distribuite Queue Dual Bus", DQDB. Acesta este specificat n standardul IEEE 802.6. Folosind DQDB, reelele pot avea o ntindere de peste 50 km i pot opera la viteze de la 34 pn la 155 Mbit/s. Printre primii care au creat reele MAN au fost companiile Internet peering points, MAE-West, MAE-East i Sohonet media network. 2.1.5 Reea de arie larg (Wide Area Network) Reteaua de arie larga (WAN) desemneaz tipul de reele de transport de date care acoper zone geografice mari i foarte mari (de ex. de la un ora la altul, de la o ar la alta, de la un continent la altul), i folosesc de multe ori facilitile de transmisiuni de date de la transportori publici (ca de ex. companiile de telefonie).
8

Tehnologiile WAN funcioneaz n general la nivelele inferioare ale modelului de referin OSI: physical layer, data link layer i network layer. 2.2. Clasificare dup topologie

topologii fizice (felul in care sunt asezate firele) topologii de semnal topologii logice (cum circula datele printr-o retea).

Topologia (structura) unei reele rezult din modul de conectare a elementelor reelei ntre ele. Ea determin i traseul concret pe care circul informaia n reea "de la A la B". Principalele tipuri de topologii pentru reelele LAN sunt: 2.2.1 Topologia Bus (nseamn magistral) - are o fiabilitate sporit i o vitez mare de transmisie; Tipul de topologie de reea n care toate nodurile de a reelei sunt conectate la un mediu comun de transmisie care are exact dou terminaii (EN:endpoints), toate datele care sunt transmise ntre noduri n reea este transmis n cursul acestei parti comune de transport i de mediu n aa msur ca s fie primite de ctre toate nodurile din reea, aproape simultan (fr a ine seama de ntrzieri rspndite). Cele dou terminaii care fac parte din magistrala comuna de transport sunt oprite n mod normal, cu un dispozitiv care se numete terminal (EN:terminator). Dispozitivul respectiv absoarbe energia care rmne n semnal astfel prevenind reflectarea sau propagarea semnalului n direcia opus, care poate provoca interferen sau poate duce chiar la degradarea semnalului. Topologiile BUS sunt cel mai simplu mod de a conecta mai muli clieni, dar au adesea probleme cnd doi clieni doresc simultan s transmit date pe aceiai magistral. Astfel sistemele care folosesc arhitectura de reea de tip magistral au proiectate nite scheme pentru evitarea coliziunilor de date pe magistrala comun, cel mai des este folosit metoda Carrier Sense Multiple Access care controleaz resursele partajate a magistralei comune. Carrier Sense Multiple Access (CSMA) este un protocol Media Access Control (MAC) n care un nod nainte de a transmite informaia pe magistrala comun verific prezena altui trafic de pe mediul comun de transmisie.

Topologia BUS
9

2.2.2 Topologia Ring drepturi i funciuni egale;

(inel) - permite ca toate staiile conectate s aib

Topologia Ring 2.2.3 Topologia Star (stea) - ofer o vitez mare de comunicaie, fiind destinat aplicaiilor n timp real;

Tipul de topologie de reea n care fiecare din nodurile de reea este conectat la un nod central, numit hub sau switch. Toate datele care sunt transmise dintre nodurile din reea este transmis n acest nod central, care apoi sunt retransmise la unele sau la toate celelalte noduri n reea. Aceast conexiune centralizat permite o conexiune permanent chiar dac un dispozitiv de reea iese din funcie. Singura ameninare este ieirea din funcie a nodului central, care duce la pierderea legturii cu toat reeaua. Avantajele topologiei stea

O performan sporit: Trecerea pachetelor de date (EN:data packets) prin noduri inutile este prevenit de aceast topologie. Aceast topologie dup sine induce o mare ncrctur asupra nodului central, cu toate acestea dac acest nod are capacitatea respectiv, atunci o utilizare intensiv de ctre un dispozitiv din reea nu va afecta celelalte dispozitive din reeaua respectiv. Izolarea dispozitivelor: Fiecare dispozitiv este izolat inerent de ctre legtura (EN:link) care se conecteaz la nodul central. Acest lucru face izolarea dispozitivelor individuale destul de simplu, i permite deconectarea lui n orice moment de la nodul central. Aceast procedur de izolare previne orice eec non-centralizat care va afecta toat reeaua.

Dezavantajele topologiei stea Primul dezavantaj este dependena sistemului cu privire la funcionarea nodului central. n timpul ce eecul unei legturi individuale duce numai la izolarea unui singur nod, pe cnd defeciunea nodului central duce la perderea legturii dintre toate nodurile. Scalabilitatea i performana reelei tot depind de nodul central. Marimea reelei este limitat de numrul de conexiuni pe care nodul central poate s le
10

suporte. Traficul dintre un nod i nodul central este izolat de celelalte, dar dac un nod din reea ocup o parte semnificativ din capacitatea de procesare a nodului central atunci celelalte noduri pot s se confrunte cu scderea performanei a reelei.

Tipolopgia Stea 2.2.4 Topologia combinata Reelele mai mari prezint o topologie format dintr-o combinaie a acestor trei tipuri.

11

2.3 Clasificare dup relaiile funcionale (arhitectura de reea) Reelele de calculatoare mai pot fi clasificate n funcie de relaiile funcionale care exist dintre elementele unei reele, ca de exemplu: Active Networking Architecture, Client-Server Architecture i Peer-to-peer (workgroup) Architecture. 3. ELEMENTE DE INTERCONECTARE A RETELELOR 3.1 Repetorul are rolul de a copia biti individuali intre segmente de cablu diferite, si nu interpreteaza cadrele pe care le receptioneaza, si reprezinta cea mai simpla si ieftina metoda de extindere a unei retele locale. Pe masura ce semnalul traverseaza cablul, el se degradeaza si este distorsionat. Acest proces poart numele de atenuare. Repetorul permite transportarea semnalului pe o distanta mai mare, regenerand semnalele din retea si retransmitandu-le mai departe pe alte segmente. Ele sunt utilizate in general pentru a extinde lungimea cablului acolo unde este nevoie. Pentru a putea fi utilizate, pachetele de date si protocoalele LLC (Logical Link Control) trebuie sa fie identice pe ambele segmente (nu se pot conecta retele LAN 802.3 - Ethernet - cu retele LAN 802.5 - Token Ring); de asemenea ele trebuie sa foloseasca aceeasi metoda de acces (CSMA/CD). De asemenea, repetorul este folosit pentru a face legatura dintre medii de transmisie diferite (cablu coaxial - fibra optica, cablu coaxial gros - cablu coaxial subtire).In corespondenta cu modelul OSI repetorul functioneaza la nivelul fizic, regenerand semnalul receptionat de pe un segment de cablu si transmitandu-l pe alt segment. 3.2 Punte (se mai intalneste si sub denumirea de: pod, bridge), lucreaz la subnivelul MAC (Media Access Control) si functioneaza pe principiul ca fiecare nod de retea are propria adresa fizica. Puntea interconecteaza retele LAN de acelasi tip sau de tipuri diferite. Puntile sunt utile in situatiile urmatoare: extinderea fizica a unei retele LAN; interconectarea retelelor locale ce utilizeaza tehnici de control al accesului la medii diferite. Puntile la randul lor sunt de mai multe tipuri: punti transparente: in acest caz puntea examineaza adresele MAC din pachetele care circula in retelele la care este conectata puntea si, pe baza unor tabele de adrese, decid pentru fiecare pachet daca trebuie transmis pe o retea sau pe alta; punti cu rutare prin sursa, sau punti Token Ring, in acest caz puntile utilizeaza informatia de rutare inclusa de sistemul sursa in campul din cadrul MAC. Aceste punti sunt specifice pentru interconectarea retelelor Token Ring. Daca intr-o firma exista mai multe retele cu topologii diferite, atunci administrarea fluxurilor de date poate fi facuta de un calculator echipat cu mai multe cartele de retea, care va juca rolul de punte intre aceste retele, ea asociind retelele fizice diferite intr-o aceeasi retea logica. Toate calculatoarele din aceasta retea logica au aceeasi adresa logica de subretea. In corespondenta cu modelul OSI puntea lucreaza la nivelul legaturii de date (nivelul 2 - subnivelul MAC) si in consecinta opereaza cu adresele fizice ale calculatoarelor. Spre deosebire de repetor, puntea este capabila sa decodeze cadrul pe care-l primeste pentru a face prelucrarile necesare transmiterii pe reteaua vecina. 3.3 Ruter-ul functioneaza la nivelul retea al modelului ISO/OSI si este utilizat pentru interconectarea mai multor retele locale de tipuri diferite, dar care utilizeaza acelasi protocol de nivel fizic. Utilizarea lor asigura o mai mare flexibilitate a retelei in ceea ce priveste topologia acesteia. Diferenta intre o punte si un ruter este ca in timp ce puntea opereaza cu adresele fizice ale calculatoarelor (luate din cadrul MAC) ruter-ele utilizeaza adresele logice, de retea, ale calculatorului. In timp ce o punte asociaza retele fizice diferite intr-o singura retea logica, un ruter
12

interconecteaza retele logice diferite. Aceste adrese logice sunt administrate de nivelul retea si nu depind de tipul retelei locale. O caracteristica este aceea ca ele nu pot comunica direct cu calculatoarele aflate la distanta, din aceasta cauza ele nu cerceteaza adresa sistemului destinatie, ci doar adresa retelei de destinatie.Ruter - ul permite rutarea mesajelor de la sursa la destinatie atunci cand exista mai multe posibilitati de comunicare intre cele doua sisteme. Datorita capacitatii de a determina cel mai bun traseu, printr-o serie de legaturi de date, de la o retea locala in care se afla sistemul sursa la reteaua locala in care se afla sistemul destinatie, un sistem de ruter-e poate asigura mai multe trasee active intre cele doua retele, facand posibila transmiterea mesajelor de la sistemul sursa la sistemul destinatie pe cai diferite. In general un ruter utilizeaza un singur tip de protocol de nivel retea, si din acest motiv el nu va putea interconecta decat retele la care sistemele folosesc acelasi tip de protocol. De exemplu daca exista doua retele, una utilizand protocolul TCP/IP si alta protocolul IPX, nu vom putea utiliza un ruter care utilizeaza TCP/IP. Acest ruter se mai numeste ruter dependent de protocol. Exista insa si ruter-e care au implementate mai multe protocoale, facand astfel posibila rutarea intre doua retele care utilizeaza protocoale diferite, si care se numesc ruter-e multiprotocol. 3.4 Portile de acces, numite si gateway fac posibila comunicatia intre sisteme de diferite arhitecturi si medii incompatibile. O poarta conecteaza doua sisteme care nu folosesc acelasi: protocol de comunicatie; structuri de formate; limbaje; arhitecturi. In general aceste echipamente permit conectarea la un mainframe a retelelor locale. Portile reprezinta de obicei servere dedicate intr-o retea, care convertesc mesajele primite intr-un limbaj de e-mail care poate fi inteles de propriul sistem. Ele realizeaza o conversie de protocol pentru toate cele sapte niveluri OSI, si opereaza la nivel de aplicatie. Sarcina unei porti este de a face conversia de la un set de protocoale de comunicatie la un alt set de protocoale de comunicatie. Portile functioneaza la nivelul transport al modelului ISO/OSI. Din cele prezentate putem face urmatoarea legatura intre nivelele modelului OSI la care opereaza echipamentele si numele acestora: nivelul fizic -- repetoare, copiaza biti individuali intre segmente diferite de cablu; nivelul legatura de date -- punti, interconecteaza retele LAN de acelasi tip sau de tipuri diferite; nivelul retea -- ruter-e, interconecteaza mai multe retele locale de tipuri diferite, dar care utilizeaza acelasi protocol de nivel fizic; nivelul transport -- porti de acces, fac posibila comunicatia intre sisteme de diferite arhitecturi si medii incompatibile; de la nivelul 4 in sus -- porti de aplicatii, permit cooperarea de la nivelul 4 in sus. 4. ECHIPAMENTE CALCULATOARE 4.1 Plac de reea O plac de reea, adapter de reea sau plac de interfa cu reeaua este o pies / un circuit electronic care permite calculatoarelor s se lege la o reea de calculatoare. Ea asigur accesul fizic la resursele reelei, care la rndul lui permite utilizatorilor s creeze conexiuni/sesiuni/legturi cu ali utilizatori i calculatoare. PENTRU REALIZAREA RETELELOR DE

13

4.2 Repeater

Un repeter cu tehnologia fr fir

Un radio repeater

Repeater-ul (se citete aproximativ ri-'pi-tr) este un dispozitiv electronic care primete semnale pe care le retransmite la un nivel mai nalt sau la o putere mai mare, sau de cealalt parte a unui obstacol, astfel ca semnalul s poat acoperi zone mari fr degradarea calitii sale. Termenul repeater provine din telegrafie unde reprezint un dispozitiv electromecanic folosit pentru a retransmite semnale telegrafice. Aceast definiie a continuat s existe n telefonie precum i la sistemele de transport de date. n telecomunicaii definiia de repeater are urmatoarele sensuri standardizate:
14

un dispozitiv analog care amplific semnalul de intrare indiferent de natura sa (analoag sau digital) un dispozitiv numeric care amplific, redimensioneaz sau produce o combinaie din aceste funciii asupra semnalului digital de intrare pentru a fi retransmis.

4.3 Ethernet hub

Ethernet Hub

Un "hub" de reea (cuvntul englez hub se citete aproximativ hab i nseamn butuc de roat) este un dispozitiv pentru conectarea altor dispozitive fie prin cablu rsucit (de tip twisted pair), fie prin cablu de fibr optic; legtura permite ca reeaua s se comporte ca un singur segment. Hub-urile funcioneaz la nivelul 1 (fizic) al sistemului de referin OSI. n caz de blocare, hub-ul este responsabil i pentru retransmiterea semnalului spre toate porturile sale. Deseori hub-urile dispun de connectoare de tip BNC i/sau AUI, pentru a permite conectarea la astfel de segmente de reele cum ar fi 10BASE2 i 10BASE5. Apariia switch-urilor a nlocuit practic pe pia hub-urile, dar ele totui mai sunt ntlnite la conexiuni mai vechi i n aplicaii speciale. Hub - detalii tehnice O reea Ethernet unit prin hub-uri se comport ca o reea partajat, fiindc la orice moment dat un singur dispozitiv transmite, iar fiecare gazd este responsabil de detectarea eventualelor coliziuni ale semnalelor, n care caz semnalul trebuie retransmis. n general hub-urile sunt dispozitive de transmitere de date cu randament sczut. Hub-urile nu duc evidena despre traficul care trece prin ele, orice pachet de date care int prin unul din porturile disponibile este transmis spre toate celelalte porturi. Pentru c fiecare pachet de date este trimis la toate celelalte porturi, are loc aa numitul proces de coliziune a datelor care frneaz fluxul datelor sub viteza nominal. Necesitatea gazdelor (host) pentru detectarea coliziunilor de date limiteaz numrul de hub-uri i mrimea reelei. Pentru reele de 10 Mbit/s, sunt permise pn la 5 segmente (4 hub-uri) ntre dou staii de lucru finale. Pentru reele de 100 Mbit/s cifra se reduce la 3 segmente (2 hub-uri) ntre dou terminale finale, i acest lucru este permis numai dac media de ntrziere a semnalului este sczut. Multe hub-uri detecteaz probleme tipice, aa cum ar fi coliziuni excesive pe unele porturi. Reelele Ethernet bazate pe hub-uri sunt n general mai robuste dect
15

reele Ethernet pe baz de cablu coaxial, unde un dispozitiv cu malfunciuni poate deactiva un segment ntreg. Chiar dac nu este partiionat automat, depanarea huburilor este o procedur mai uoar fiindc indicatorii de activitate situai n dispozitiv pot reflecta sursa problemei; n ultim instan, pentru a localiza sursa unei probleme, dispozitivele pot fi deconectate de la hub pe rnd, unul cte unul, mult mai uor dect la un cablu coaxial. Hub - folosire Din punct de vedere istoric motivul principal pentru folosirea hub-urilor a fost preul lor redus, n comparaiei cu switch-urile. Dar ndat ce preurile la switch-uri au sczut considerabil, situaia s-a schimbat; totui n anumite situaii speciale mai sunt folosite i azi hub-uri: Un analizator de protocoale conectat la un switch nu poate ntotdeauna primi toate pachetele dorite, fiindc switch-ul separ porturile n diferite segmente. Conectarea analizatorului de protocol la un hub i permite a vedea tot traficul de pe segment. (i un switch se poate configura pentru a permite ca un port s asculte traficul de la un alt port. Aceasta se numete port mirroring = oglindirea unui port. Cu toate acestea, aceast configuraie este mai costisitoare dect cea cu hub-uri.) Aa-numitele Computer Clusters necesit ca fiecare membru (computer) s poat primi tot traficul care duce spre clustere. Un hub va face acest lucru pe cale natural; folosirea unui parametru de punere n aplicare necesit trucuri speciale. n cazul n care utilizatori finali au acces la un parametru pentru a face conexiuni, de exemplu ntr-o sal de conferine, un utilizator fr experien, neglijent sau sabotor poate deactiva reeaua prin legarea mpreun a dou port-uri, stabilind astfel o bucl. Aceast situaie poate fi prevenit prin utilizarea unui hub; n cazul dat bucla va deconecta ali utilizatori de la hub, dar nu tot restul reelei. (De asemenea, situaia poate fi prevenit prin utilizarea unui switch, care poate detecta i soluiona problemele provenite de la bucle, de exemplu prin punerea n aplicare a protocolului numit spanning tree.)

5. RETEAUA INTERNET SI RETEAAUA WWW Internet este o retea de retele, cu zeci sau sute de milioane de calculatoare, dispuse pe intregul glob, stationare sau mobile, retea ce detine cantitati uriase de informatii, din care foarte multe pot fi consultate fara restrictii, iar unele contra cost sau numai cu diferite parole de acces. Fiecare individ care poseda un calculator cu modem cu viteza de transmitere de cel putin 14,4 kbps (kilobiti pe secunda, viteza indicata fiind cea minima pentru Internet, se recomanda chiar o viteza mai mare), o linie telefonica fixa sau mobila, se poate conecta la aceasta mare retea prin intermediul unei firme furnizoare de servicii Internet. In cadrul retelei Internet poate fi folosita posta electronica sau pot fi consultate site-uri ale retelei WWW. Reteaua World Wide Web, denumita Web sau WWW, este partea cea mai dezvoltata din internet. A fost creata in 1989, la centrul european de cercetari nucleare. Reteaua este bazata pe grafica, fiind folosit un limbaj special, HTML (Hypertext Markup Language limbaj de marcare pentru hipertext). Cu un click pe textul sau imaginea grafica cu o anumita codificare se ajunge la alte documente
16

denumite pagini Web (Web pages), unde se pot vedea imagini, text, videoclipuri, se pot asculta mesaje vocale. Pe ecranul propriului calculator pot fi aduse imagini din toata lumea sau informatii referitoare la orice domeniu de activitate. Totul este sa salvati pe hard-diskul calculatorului propriu. O alta modalitate de utilizare a internetului o reprezinta dialogul efectiv realizat cu ajutorul chat-ului. Accesul la o pagina Web, a unui site Internet (site-urile fiind constituite din pagini Web) se poate face printr-un program, ca de exemplu Netscape Comunicator sau Microsoft Internet Explorer. Fiecare site are o adresa formata din grupuri de litere, ca de exemplu http://www.msn.com, pentru compania Microsoft. Deci folosind orice program care ofera posibilitatea de a naviga pe Internet, putem accesa orice adresa de site cunoscandu-i, bineinteles, numele prin introducerea acestuia pe bara de adresa din fereastra deschisa cu ajutorul programului respectiv. Ultimele doua litere pot reprezenta tara (ro pentru Romania, de pentru Germania, uk pentru Marea Britanie, etc.), tipul organizatiei (com pentru comerciala, edu de la education pentru institutii de invatamant, etc.). Pe diferite site-uri ale retelei internet putem crea propriile adrese de e-mail, folosind diferite optiuni: E-mail, Sign me up, etc. Numele adresei de e-mail are in componenta un simbol @ (A rond) aflat intre numele dat de utilizator adresei si numele site-ului respectiv. Accesul fizic la Internet Exist un ir ntreg de metode de cuplare fizic a unui calculator sau aparat inteligent (smart) la Internet:

printr-un modem i o linie de telefon i legtur telefonic fix, prin formarea unui anumit numr de telefon, linie de telefon dedicat / nchiriat unui singur utilizator sau unei singure firme, legtur prin radio la un aa-numit Hotspot sau Active Point, utiliznd tehnicile WLAN sau Wi-Fi, legtur prin radio, de la un telefon mobil sau de la un calculator portabil (de ex. notebook sau netbook) la antena celular terestr, utiliznd tehnicile GSM sau UMTS.

17

BIBLIOGRAFIE
www.calculatoareonline.ro www.service-calculatoare.ro www.quietroot.org www.scribd.com www.ebooks.unibuc.ro www.arheologie.ulbsibiu.ro www.studentie.ro www.ro.wikipedia.org

Istoria Internetului

18