Motto :

Un gand este o idee in trecere

(Pitagora 580 i.e.n. - 500 i.e.n.)

TEOREMA LUI

THALES

SCURT ISTORIC

EUCLID
Euclid din Alexandria , Egipt este cel mai
Elementele.
important matematician al antichitatii , cunoscut datorita tratatului sau in matematici ,

Putine sunt cunoscute despre viata matematicianului , cu exceptia faptului ca a predat in Alexandria. In acea perioada Euclid era un nume foarte comun si s-au facut multe confuzii si a fost dificil sa se gaseasca informatii despre Euclidul Alexandriei.

In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia. In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid.

ARHIMEDE
Arhimede (287 .Hr 212 .Hr) este matematicianul grec care a avut numeroase realizri nu numai n matematic, ci i n fizic, astronomie, inginerie i filozofie. Ahimede e considerat unul din cei mai de seam oameni de tiin din ntreaga istorie a civilizaiei umane.

PITAGORA
Pitagora (c. 580 .Hr. - c.500 .Hr.) a fost un filozof i matematician grec, originar din insula Samos, ntemeietorul pitagorismului, care punea la baza ntregii realiti teoria numerelor i a armoniei Tradiia i atribuie descoperirea teoremei care i poart numele i a tablei de nmulire. Ideile i descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor apropiai

THALES DIN MILET

Thales din Milet a fost declarat in anul 582 i.e.n. unul dintre cei sapte intelepti ai antichitatii. A trait intre anii 624 546 i.e.n. in Grecia antica si a fost un recunoscut matematician, astronom si filozof. A fondat in Milet cea mai veche scoala filozofica materialista, de care este legata nasterea matematicii grecesti. Este primul matematician care a enuntat teoreme insotite de demonstratii, ca :

Diametrul imparte cercul in doua parti egale ; Unghiul inscris intr-un semicerc este drept ( teorema cunoscuta si de egipteni) ; Suma unghiurilor unui triunghi este de doua unghiuri drepte ; Unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt egale ( fapt cunoscut si de egipteni si de babilonieni ) ; Congruenta triunghiurilor care au o latura si unghiurile adiacente congruente ; Asemanarea triunghiurilor avand unghiurile respectiv egale, in corelatie cu teorema care ii poarta numele si care este enuntata astfel :

TEOREMA LUI THALES

TEOREMA:

O paralel la una din laturile unui triunghi determin pe celelalte dou laturi segmente proporionale.

Putem avea diverse situaii n funcie de latura la care se duce paralela i poziia acesteia fa de triunghi.

1. Paralela intersecteaz laturile AB i AC.

2. Paralela nu intersecteaz laturile AB i AC ci prelungiri ale acestora.

3. Paralela nu intersecteaz laturile AB i AC ci prelungirile acestora.

Analiznd cu atenie relaiile date de teoerma lui Thales, consatm c, de fapt, ele sunt aceleai indiferent de poziia dreptei construite

Proporionalitatea segmentelor determinate de paralel pe laturile triunghiului nseamn c lungimile segmentelor de pe o latur se pot obine din lungimile segmentelor de pe cealalt latur prin nmulire cu un numr real nenul, adic:

APLICATII
O aplicaie interesant a acestei teoreme este calcularea nlimii unui obstacol, cnd se cunoate nlimea unui etalon i se msoar lungimea umbrei sale.

A
B C

A = Lungimea etalonului; C = Lungimea umbrei obstacolului la o anumit or; B = Lungimea umbrei etalonului la aceiai or, la aceiai latitudine; D = nlimea obstacolului.

D=(A*C)/B

Thales a folosit aceast aplicaie pentru a calcula nlimea piramidei lui Keops. Baza piramidei msura 232 m. De la marginea bazei piramidei, umbra mai msura nc 40 m. Lungimea total a umbrei este astfel: C=232/2 + 40 = 156m , ATUNCI D/156 = 2/2,13 ADICA D=146m

PROBLEMA REZOLVATA
n triunghiul ABC, AB=36, AC=48, BC=60. Se consider D pe AB aa nct AD=12 i se duc dreptele: DE paralel cu BC, E pe AC, EF paralel cu AB, F pe BC, FG paralel cu AC, G pe AB, GH paralel cu BC, H pe AC, HI paralel cu AB, I pe BC i IK paralel cu AC, K pe AB. Se cere lungimea segmentului [DK].

Construim figura corespunzatoare datelor problemei

Construind figura, constatm c punctele K i D coincid, sau sunt foarte apropiate, deci, s-ar prea c DK=0. S facem calculele pentru a verifica acesat observaie. Pentru a nu complica inutil figura, vom scoate separat, de fiecare dat, numai elementele care ne intereseaz.

Pasul 1.

Pasul 2.

Pasul 3.

Pasul 4

Pasul 5.

Pasul 6.

Prof. ALEXANDRU IONUT

Bibloografie:ISTORIA GENERALA A STIINTEI Publicata sub conducerea lui Rene Taton Vol. I Stiinta antica si medievala de la origini la 1450 Editura Stiintifica Bucuresti, 1970