Sunteți pe pagina 1din 39

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

BUCURESTI - martie 2006 -

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

CUPRINS

CONSIDERATII GENERALE 3

1. IMIGRATIA CONTROL ATA. 6

2. PREVENIREA SI COMBATEREA MIGRATIEI ILEGALE.. 20

3. AZILUL. 24

4. INTEGRAREA SOCIAL A A STRAINILOR 33

5. NDEPARTAREA STRAINILOR DE PE TERITOR IUL ROMNIEI..

34

6. CONCLUZII .

38

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

CONSIDERATII GENERALE Este unanim recunoscut faptul ca migratia a devenit un fenomen global, cu care se confrunta statele din toate regiunile lumii, migratia interna si internationala fiind n directa proportionalitate cu complexitatea evolutiilor pe plan politic, social, financiar, economic, ecologic, umanitar la nivel micro sau macro geografic. Replica statelor la aceasta provocare este conditionata de capacitatea de adaptare rapida, pe ct posibil, la noile realitati. Gradul de preocupare pentru identificarea unor solutii viabile se manifesta descrescator trecnd de la tarile de destinatie, la cele de tranzit si n final la tarile de origine ale migrantilor. Abordarea complexei ecuatii a migratiei ntr -o maniera cuprinzatoare, inovatoare si pe termen lung reprezinta un imperativ ce ia n calcul fara ndoiala: criteriile de imigratie, admisibilitate si integrare; piata muncii; protectia drepturilor omului n ceea ce priveste migrantii si refugiatii; controlul prevenirea si repatrierea; dialogul si cooperarea ntre tara de primire si cea de origine a migrantilor si nu n ultimul rnd eforturile pe termen lung pentru mbunatatirea conditiilor economice si politice din tarile de origine. Evolutiile politice si economice diferite ale statelor conduc ntotdeauna la schimbari demografice cauzate, pe de o parte de nevoia oamenilor la un nivel de trai mai bun, iar pe de alta parte de situatia politica din tarile lor de origine. Experienta state lor dezvoltate si cu o practica ndelungata n acest domeniu arata ca migratia, daca este gestionata corespunzator, poate avea o influenta pozitiva att asupra tarilor de origine si de destinatie, precum si asupra migrantilor si familiilor lor. Totodata, remarcabilele transformari democratice care au avut loc n Europa Centrala si de Est la sfrsitul anilor `80 au deschis pentru guvernele tarilor din regiune o serie de noi perspective si probleme n domeniul azilului. Tari percepute n trecut doar ca surse de refugiati, ntre care si Romnia, au devenit n scurt timp tari care primesc migranti, inclusiv refugiati, crescnd astfel considerabil grupul de state europene n care persoanele ce au nevoie de protectie internationala, pot solicita si obtine azil. Avnd n vedere previziunile nu foarte linistitoare pentru urmatorii ani, autoritatile romne depun eforturi sustinute n a se asigura ca protectia pe care statul romn o ofera persoanelor care solicita azil este una reala, justificata, lund masuri de contracarare a ncercarilor de abuzare a procedurii de azil de catre unele persoane migranti ilegali, care cu rea-credinta ar putea privi azilul drept o posibila portita de scapare, n vederea continuarii emigrarii catre statele membre. Autoritatile romne au ca preocupare permanenta dezvoltarea managementului migratiei n strnsa corelare cu elemente ca: pozitia geografica a Romniei, tendintele fenomenului migrationist n regiunea de Sud-Est a Europei, calitatea tarii noastre de stat candidat la Uniunea Europeana, evolutia acquis-ului comunitar n materie. Daca n trecut tara noastra a avut n principal un rol de tara de tranzit pentru fluxurile migratorii provenite din statele estice n drumul lor spre tarile occidentale cu un nalt nivel de dezvoltare economica, n prezent, Romnia devine pe zi ce trece si o tara de destinatie, avnd n vedere foarte probabila aderare a Romniei la Uniunea Europeana si stabilizarea situatiei economice la nivel national. n acest context, autoritatile romne cu atributii n domeniul migratiei au ntreprins masuri menite sa eficientizeze managementul acestui

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

fenomen la nivelul institutiilor similare din Statele Membre ale UE, importanta acestor masuri fiind cu att mai mare cu ct Romnia va deveni un stat la frontiera de est a Uniunii Europene. Apropiata aderare a Romniei la Uniunea Europeana si tendinta de crestere a nivelului de trai n tara noastra constituie un factor de atragere pentru migranti iar experienta noilor State Membre 1 ne arata ca pentru a face fata noilor provocari trebuie sa existe, la nivel national, o foarte buna cooperare ntre autoritati si o gestionare eficienta a resurselor umane, financiare si logistice, n scopul crearii unui cadru institutional si legislativ modern n domeniul migratiei si azilului. STRATEGIA NATIONALA PRIVIND MIGRATIA Acesta este contextul n care Guvernul Romniei a aprobat, prin Hotarrea Nr. 616 din 21.04.20042, Strategia Nationala privind Migratia. Strategia stipuleaza principiile generale si liniile directoare pentru determinarea politicii Romniei privind admisia, sederea si parasirea teritoriului national de catre straini, imigratia fortei de munca, politicile cu privire la acordarea formelor de protectie internationala precum si lupta mpotriva imigratiei ilegale. Scopul acestei strategii este de a stabili o politica unitara n domeniul migratiei, azilului si integrarii sociale a strainilor, n vederea armonizarii cadrului legal intern cu dreptul international si acquis-ul UE. De asemenea, strategia descrie noul cadru institutional necesar pentru implementarea politicilor domeniu, prin adoptarea unui management modern in n domeniul resurselor umane, materiale si financiare. Totodata, strategia prevede o coordonare unitara a actiunilor institutiilor cu atributii n domeniu, n vederea eliminari i suprapunerilor de competente si utilizarii eficiente a resurselor. Elaborarea unei strategii nationale n domeniul migratiei nu reprezinta dect un pas nainte n asigurarea unui management corespunzator al fluxurilor migratorii. ntruct, prin natura sa, migratia reprezinta un fenomen complex si dinamic att la nivel regional ct si international, o politica nationala n domeniu poate fi stabilita numai tinnd cont de evolutiile si tendintele acestuia si n alte state. n acest context, actualizarea strategiei nationale poate fi oricnd impusa de evolutia fenomenului. Totodata, n calitatea sa de viitor stat membru al Uniunii Europene, Romnia trebuie sa-si creioneze politicile pe migratie si azil fata de tarile terte n deplina concordanta cu pozitia Statelor Membre. Daca pna n 1992 problema migratiei si a refugiatilor statea doar n grija fiecarui Stat Membru, odata cu intrarea n vigoare a Tratatului de la Maastricht si apoi a celui de la Amsterdam, politicile privind migratia si azilul, libertatea de miscare a persoanelor si vizele au devenit responsabilitati ale Comunitatii. La Summitul de la Tampere , n octombrie 1999, Consiliul European fost de acord ca azilul si migratia desi sunt domenii separate, dar conexe n abordare, necesita dezvoltarea unor politici comune n ceea ce le priveste. Relevant n acest sens este Programul Haga pentru ntarirea libertatii, securitatii si justitiei n Uniunea Europeana, document programatic al Statelor Membre care stabileste liniile directoare n domeniul justitiei si afacerilor interne pentru perioada 2005 2010, o importanta deosebita fiind acordata imigratiei, azilului si integrarii sociale a strainilor care locuiesc legal pe teritoriul Uniunii Europene.
1 2

Statele care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004. Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 406 din 06/05/2004

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Pentru implementarea Strategiei a fost conceput si aprobat un mecanism interinstitutional care are rolul de a coordona activi tatea institutiilor competente n domeniu, precum si un Plan de actiune pe o perioada de 12 luni, cu termene si responsabilitati concrete pentru fiecare institutie implicata, aprobate prin Hotarrea Guvernului nr. 1708 din 14.10.20043. Potrivit actului normativ mentionat, mecanismul este format dintr-un Grup u de coordonare 4, alcatuit din reprezentanti cu functii de decizie ai institutiilor reprezentate, si un Secretariat Tehnic din care fac parte deopotriva reprezentanti ai Autoritatii pentru Straini si Oficiului National pentru Refugiati, ca principali pioni n domeniul migratiei. Activitatea Grupului se desfasoara prin reuniuni trimestriale si ori de cte ori este nevoie. Din momentul constituirii, au avut loc 6 reuniuni ale Grupului de coordonare. Aceste a au avut ca scop, n principal, analizarea stadiului de implementare a masurilor cuprinse n Planul de Actiune, identificarea problemelor care au aparut n realizarea unor obiective, precum si propuneri care sa duca la solutionarea acestora. Pe de alta parte, n cadrul acestor reuniuni au fost puse n discutie si alte subiecte de interes comun pentru autoritatile implicate n managementul migratiei. n baza Planului de actiune aprobat prin Hotarrea de Guvern nr. 1708/2004, institutiile membre ale Grupului de coordonare au facut demersuri care sa duca la ndeplinirea actiunilor stabilite n cadrul politicilor strategiei. Astfel, au fost atinse obiective n plan legislativ, al cooperarii interinstitutionale si cresterii capacitatii operationale a institutiilor din domeniul migratiei. Pentru o buna claritate n abordarea problematicii migratiei si azilului, studiul este structurat pe cele 5 politici 5 ale Strategiei Nationale privind Migratia. CADRUL LEGISLATIV Unul dintre instrumentele de baza avut la ndemna n controlul migratiei pe teritoriul national l reprezinta cadrul legislativ n domeniu. Acest instrument, care ofera autoritatilor suficiente prghii care sa actioneze asupra anumitor factori generatori de migratie sau, dimpotriva, care pot stopa migratia pe anumite segmente, este cu att mai important cu ct legislatia nationala trece printr-un complex proces de aliniere la acquis-ul european si, implicit, la politica europeana n domeniul migratiei si azilului. n acest sens, potrivit actiunilor preva zute n Planul de Actiune, au fost nregistrate urmatoarele evolutii n plan legislativ: - Au fost adoptate Legea 482 din 10.11.20046 si OUG 113 din 14.07.20057 pentru modificarea si completarea OUG 194/2002 privind regimul strainilor n Romnia, prelundu-se acquis-ul n materie la nivelul anului 2004;
3 4

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1039 din 10/11/2004 Grupul, prezidat de seful Departamentului Ordine si Siguranta Publica din Ministerul Administratiei si Internelor, ajutat de doi vicepresedinti, n persoana sefilor Autoritatii pentru Straini si Oficiului National pentru Refugiati, monitorizeaza implementarea obiectivelor Strategiei si respectarea obligatiilor si angajamentelor asumate de Romnia n acest domeniu. 5 Imigratia controlata; Prevenirea si combaterea imigratiei ilegale; Azilul; Integrarea sociala a strainilor; Returnarea strainilor si repatrierea voluntara. 6 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1116 din 27/11/2004 7 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 658 din 25/07/2005 si aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 306 din 25/10/2005

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

A fost adoptata OUG 102 din 14.07.2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romniei a cetatenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European8 n vederea implementarii prevederilor Directivei 2004/38/EC din 29.04.20049. Actul normativ, elaborat cu consultarea preliminara a institutiilor membre n Grupul de coordonare a implementarii Strategiei, vine sa actualizeze cadrul legal reprezentat anterior de Legea 309/2004; - A fost adoptata Legea 18 din 18.02.200510 si OUG 130 din 22.09.200511 pentru modificarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca; - A fost elaborat un nou proiect de lege Legea privind azilul n Romnia, proiect ce urmareste uniformizarea si alinierea legislatiei romne n domeniu cu ultimele prevederi n domeniu din cadrul Aquis-ului comunitar 2004, inclusiv prin referirea la mecanismele Dublin si Eurodac; - Au fost modificate normele interne de munca ale Autoritatii pentru Straini n conformitate cu reglementarile Legii 482 din 10.11.2004 si OUG 113 din 14.07.2005. Modificarile legislative au avut ca scop, pe de o parte alinierea legislatiei nationale la legislatia europeana n materie, iar pe de alta parte nlaturarea unor disfunctionalitati constatate n procesul de aplicare a dispozitiilor legale existente la un moment dat. Dat fiind caracterul dinamic al fenomenului reglementat, cadrul juridic n acest domeniu a fost si va fi n permanenta supus analizei n vederea adaptarii acestuia la noile realitati si tendinte. 1. IMIGRATIA CONTROL ATA Strategia Nationala privind Migratia a fost conceputa ca mijloc de grupare a tuturor instrumentelor existente la ndemna autoritatilor romne care pot fi utilizate n creionarea unei politici nationale eficiente si n controlarea fenomenului migrationist pe teritoriul Romniei. Folosirea termenului de control n domeniul migratiei este posibila numai ntr-o anumita parte a acestuia. n prezent, complexitatea si dinamica fenomenului a dus la situatia ca nici un stat sa nu poata detine un control total asupra fluxurilor migratorii care le strabat teritoriile sau asupra persoanelor care se stabilesc pe acestea. 1.1 Admisia (intrarea) strainilor pe teritoriul Romniei Controlul admisiei strainilor pe teritoriul national reprezinta o prghie folosita de autoritatile unui stat pentru protectia cetatenilor proprii si a intereselor nationale, cu respectarea cerintelor dreptului international. n acest sens, politica unui stat trebuie sa mentina un echilibru ntre facilitarea admisiei strainilor pentru anumite scopuri si restrictionarea intrarii acestora pe teritoriul national din ratiuni ce privesc criminalitatea, terorismul, ordinea si sanatatea publica sau dorinta de a proteja piata de munca interna.
8

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 21/07/2005, aprobata cu modificari si completari de Legea 260/2005 9 Directiva 2004/38/EC din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulatie si rezidenta a cetatenilor Uniunii Europene si a membrilor de familie ai acestora n cadrul teritoriului Statelor Membre (prevederile acestei directive se aplica si cetatenilor Spatiului Economic European) - modifica Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 si abroga Directivele 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE si 93/96/CEE 10 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 182 din 2/3/2005 11 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 892 din 05/10/2005

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Potrivit Strategiei Nationale privind Migratia, obiectivele statului romn n ceea ce priveste admisia strainilor sunt atragerea investitorilor reali n economia nationala, facilitarea accesului la sistemul de nvatamnt pentru anumite categorii de persoane si stabilirea unor proceduri moderne si eficiente privind reunificarea familiala. ncepnd cu anul 2002, cadrul legislativ a fost modernizat si actualizat anual astfel nct sa corespunda necesitatilor autoritatilor romne de a gestiona admisia strainilor pe teritoriul national precum si nla turarea celor care nu se conformeaza regimului juridic aplicabil lor. n vederea eficientizarii procesului de acordare a vizelor pentru cetatenii statelor cu potential migrator ridicat, prin fonduri alocate din programe PHARE si de la bugetul de stat, a fost conceput, realizat si implementat Sistemul Visa on -line, sistem informatic care realizeaza legatura ntre misiunile diplomatice ale Romniei, Centrul National de Vize din cadrul MAE si Autoritatea pentru Straini din cadrul MAI. Sistemul a fost implementat pna n prezent la 69 de misiuni diplomatice ale Romniei, urmnd ca pna n luna iunie 2006 sa fie implementat n totalitate. Sistemul permite transmiterea automata la Centrul National de Vize att a solicitarilor de vize depuse la cele 69 de reprezentante diplomatice ale Romniei ct si a aprobarii eliberarii vizelor. Pentru buna administrarea si ntretinere a Sistemului Visa on-line, care se realizeaza de catre Centrul de Calcul din cadrul Autoritatii pentru Straini, a reiesit ca necesara alocarea unui sediu comun pentru functionarea Autoritatii pentru Straini din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si Centrului National de Vize din Ministerul Afacerilor Externe, obiectiv care a fost ndeplinit la sfrsitul anului 2005. Potrivit legislatiei n vigoare, vizele acordate de reprezentantele diplomatice se mpart n 4 categorii: viza de tranzit aeroportuar, viza de tranzit, viza de scurta sedere si viza de lunga sedere. Dintre acestea, ca modalitati de admisie n Romnia sunt relevante cele de scurta sedere si cele de lunga sedere. 1.1.1 Viza de scurta sedere permite strainilor sa solicite intrarea pe teritoriul Romniei n vederea une i sederi nentrerupte sau mai multor sederi a caror durata sa nu depaseasca 90 de zile, n decurs de 6 luni de la data primei intrari. n tabelul de mai jos regasim situatia vizelor de scurta sedere acordate de misiunile diplomatice si reprezentantele consulare ale Romniei pentru care legislatia n vigoare nu prevede obligativitatea obtinerii avizului prealabil al Autoritatii pentru Straini.

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA Vize de scurta sedere acordate de MAE fara aviz ApS Cetatenia 2004 Cetatenia TURCIA 22121 26,64% TURCIA UCRAINA 11245 13,54% UCRAINA SERBIA&MUNT. 7963 9,59% RUSIA RUSIA 7801 9,40% SERBIA&MUNT. BELARUS 2030 2,44% BELARUS EGIPT 1976 2,38% INDIA INDIA 1870 2,25% MACEDONIA CHINA 1770 2,13% AUSTRALIA IRAN 1684 2,03% CHINA MACEDONIA 1651 1,99% EGIPT ALTE TARI 22919 27,60% ALTE TARI TOTAL 83030 100,00%

2005 29009 22.29% 28936 22.23% 18142 13.94% 17434 13.40% 5266 4.05% 2070 1.59% 1889 1.45% 1859 1.43% 1654 1.27% 1473 1.13% 22410 17.22% 130142 100.00%

sursa: Centrul National de Vize (MAE)

Comparnd cifrele, observam ca totalul vizelor acordate pe anul 2005 este mai mare cu 36,2% comparativ cu cele acordate anul trecut, fapt ce se datoreaza, n principal, introducerii regimului de vize pentru Federatia Rusa (1 martie 2004), Turcia (1 aprilie 2004), Serbia (1 iulie 2004) si Ucraina (16 iulie 2004), tari ai caror cetateni obtin vize de scurta sedere fara acordul Autoritatii pentru Straini. Asa cum se vede n imaginea de mai jos, principalele scopuri pentru care strainii obtin viza de scurta sedere sunt: afaceri, turism si vizita. Se constata ca Romnia prezinta interes n planul afacerilor (19% sunt vize acordate n scop de afaceri) dar si o destinatie turistica (25,5% sunt vize acordate n scop turistic) domeniu n care Romnia poate sa creasca interesul strainilor prin investitii viitoare dar si prin ncheierea de ntelegeri cu parteneri straini n vederea reglementarii turismului organizat. n acest sens, la 10 ianuarie 2005, Autoritatea pentru Straini, Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romnia si un consortiu de companii de asigurare din Romnia, au ncheiat un Protocol privind turismul organizat al cetatenilor chinezi n Romnia n baza prevederilor Memorandumului ncheiat ntre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Administratia Nationala a Turismului din RP Chineza. Prevederile acestui protocol sunt n conformitate cu Memorandumul de Intelegere ntre Comunitatea Europeana si Admistrati a Nationala a Turismului din RP Chineza privind vizele si alte aspecte referitoare la grupurile de turisti din RP Chineza.

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Vize de scurta sedere acordate de MAE, pe scopuri

ALTE SCOPURI VIZITA TURISM TRANSPORT ACT. SPORTIVE MISIUNE AFACERI 0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

2005 2004

sursa: Centrul National de Vize (MAE)

n plus, potrivit statisticilor, n anul 2005, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat avizul Autoritatii pentru Straini pentru un numar de 6951 de cereri pentru vize de scurta sedere, din care 3773 (54,3% ) au fost avizate pozitiv. n anul 2004, numai 26% din solicitari au primit avi z favorabil. Principalele motive care au stat la baza eliberarii avizului negativ de catre Autoritatea pentru Straini au constat n: - nendeplinirea conditiei privind existenta documentelor justificative n functie de scopul vizei; - nendeplinirea conditiei privind valabilitatea documentelor de calatorie; - depasirea, cu ocazia unei vize anterioare, a termenului legal de sedere de 90 de zile n decurs de 6 luni; - motive de ordine publica (ncalcari anterioare ale legislatiei din Romnia).

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Numarul cererilor pentru acordarea vizelor de scurta s edere pentru care s-a solicitat avizul Autoritatii pentru Straini n anul 2005
Act. Culturale, stiintifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activitati

Tursim colectiv

Act. Sportive

Diplomatica

Transport

Misiune

VSS_Av VSS_Resp TOTAL Legenda:

64 172 236 VSS_Av

100 27 127

1014 1227 2241

1579 534 2113

355 707 1062

576 459 1035

6 21 27

67 28 95

4 0 4

8 3 11

3773 3178 6951

cereri viza scurta sedere avi zate - cereri viza scurta sedere respinse

VSS_Resp

Tursim colectiv Diplomatica Tranzit Misiune Alte activitati Turism Vizita Afaceri Transport Act. Sportive 0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800 VSS_Resp VSS_Av

sursa: Autoritatea pentru Straini

Se constata o crestere a numarului de solicitari fata de anul anterior, avnd n vedere ca cele solicitarile primite n 2005 sunt cu 35,2% mai multe dect totalul celor 5139 de astfel de cereri nregistrate pe toata perioada anului 2004. Aceasta crestere se justifica, printre altele, prin: - introducerea obligativitatii consultarii Autoritatii pentru Straini n cazul cetatenilor proveniti din unele state care nu fac parte din lista statelor cu potential migrator, ca urmare a evenimentelor de natura terorista care au avut loc n Londra iulie anul trecut; - cresterea numarului de cetateni chinezi care vin n scop de turism n baza Protocolului privind turismul organizat al cetatenilor chinezi n Romnia mentionat mai sus . 1.1.2 Viza de lunga sedere se acorda strainilor, la cerere, pe o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe calatorii, pentru urmatoarele scopuri: desfasurarea de activitati economice,

10

TOTAL

Afaceri

Tranzit

Turism

Vizita

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

profesionale, comerciale, angajare n munca, studii, rentregirea familiei, membrii de familie ai cetatenilor romni, activitati religioase sau umanitare, alte scopuri. Ca regula generala, viza de lunga sedere se acorda numai cu avizul Autoritatii pentru Straini . Regimul special al acestei vize este determinat de faptul ca permite strainilor intrati pe teritoriul Romniei sa solicite prelungirea dreptului de sedere temporara pentru acelasi scop pentru care a obtinut viza si sa obtina un permis de sedere.
Vize de lunga sedere acordate de MAE fara aviz ApS Cetatenia 2004 Cetatenia TURCIA 378 14,79% CHINA CHINA 316 12,36% TURCIA TUNISIA 223 8,72% ISRAEL INDIA 149 5,83% SIRIA BANGLADESH 145 5,67% PAKISTAN ISRAEL 132 5,16% BRAZILIA SIRIA 108 4,23% IRAK NIGERIA 96 3,76% COREEA REP. LIBAN 88 3,44% LIBAN PAKISTAN 79 3,09% BULGARIA ALTE TARI 842 32,94% ALTE TARI TOTAL 2556 100,00% 2005 38.97% 31.79% 6.15% 4.62% 3.59% 2.05% 2.05% 1.54% 1.54% 1.03% 6.67% 100.00%

76 62 12 9 7 4 4 3 3 2 13 195

sursa: Centrul National de Vize (MAE)

n anul 2005, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat avizul Autoritatii pentru Straini pentru un numar de 8347 de solicitari de vize de lunga sedere, din care 7517 (90%) au fost avizate pozitiv. n anul 2004, au primit aviz favorabil 88,2% din solicitari.
Numarul cererilor pentru acordarea vizelor de lunga sedere pentru care s solicitat avizul -a Autoritatii pentru Straini n anul 2005 Act. Umanitare sau religioase Casatoriti cu cetateni romani

Reintregirea familiei

Angajare in munca

Act. Profesionale

Act. Comerciale

Act. Economice

Alte scopuri

Studii

VLS_avizate VLS_respinse Total Legenda:

1483 84 1567

28 14 42

96 15 111

1484 116 1600

695 52 747

960 58 1018

2 15 17

885 254 1139

1884 222 2106

7517 830 8347

VLS_Av VLS_Resp

cereri viza lunga sedere avizate - cereri viza lunga sedere respinse

11

Total

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Studii Alte scopuri Act. Economice Act. Comerciale Reintregirea familiei Casatoriti cu cetateni romani Act. Umanitare sau religioase Act. Profesionale Angajare in munca 0 500 1000 1500 2000 VLS_respinse VLS_avizate

sursa: Autoritatea pentru Straini

Pentru obtinerea vizelor de lunga sedere n scopul desfasurarii de activitati comerciale, angajare n munca, studii si desfasurarii de activitati umanitare sau religioase, este necesara obtinerea, n prealabil, a avizelor diferitelor autoritati ale statului, respectiv Agentia Romna pentru Investitii Straine, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerului Culturii si Cultelor ori, dupa caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea si sprijinirea activitatilor umanitare din cadrul Ministerului Sanatatii. Astfel, n perioada 01.01 31.12.2005, Agentia Romna pentru Investitii Straine (ARIS) a solutionat 986 solicitari avize n vederea desfasurarii de activitati comerciale, dintre care 982 au fost pozitive, iar 4 negative.
Solicitari avize ARIS, pe cetatenii (2005) Cetatenie CHINA TURCIA ISRAEL IRAK LIBAN SIRIA IRAN EGIPT ALTE TARI TOTAL % 48.58% 29.41% 3.96% 3.55% 3.45% 2.84% 1.93% 1.83% 4.46% 100.00%

479 290 39 35 34 28 19 18 44 986

Comparativ cu perioada anterioara, se remarca o crestere semnificativa a numarului de solicitari solutionate de ARIS fata de anii anteriori. Astfel, n anul 2003 au fost acordate 265 avize, dintre care 225 avize favorabile si 40 avize nefavorabile, iar n anul 2004 au fost acordate 696, dintre care 642 avize favorabile si 54 nefavorabile.

12

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

1200 1000 800 600 400 200 0 2003 2004 solicitari aviz ARIS
sursa: Agentia Romna pentru Investitii Straine

986 696

982

642

265

225

2005 avizate favorabil

1.2 Sederea pe teritoriul Romniei La sfrsitul anului 2005, n evidentele Autoritatii pentru Straini se aflau 49.485 straini cu drept de sedere pe teritoriul Romniei. Comparativ cu situatia existenta la sfrsitul anului 2004 (46.762), se remarca o usoara crestere a stocului de straini . Dupa cetatenie, situatia se prezinta astfel:

Cetatenie MOLDOVA TURCIA CHINA ITALIA GERMANIA SUA SIRIA FRANTA LIBAN UCRAINA Alte tari Total

Total 9571 5765 4393 4022 2134 1961 1874 1477 1262 1010 16016 49485

% 19,3% 11,6% 8,9% 8,1% 4,3% 4,0% 3,8% 3,0% 2,6% 2,0% 32,4% 100,0%

Sursa: Autoritatea pentru Straini

Din situatia prezentata mai jos, se remarca faptul ca, exceptnd jud. Ilfov (unde se stabilesc n special strainii veniti n Romnia n scop de afaceri), strainii se stabilesc n marile orase ale tarii care sunt totodata si centre universitare.

13

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA Total straini in evidenta ApS pe judete (stoc 31.12.2005) Judete Total % Bucuresti 17573 35,5% Timis 3230 6,5% Cluj 2955 6,0% Iasi 2716 5,5% Ilfov 2636 5,3% Constanta 2454 5,0% Bihor 1252 2,5% Sibiu 1205 2,4% Brasov 1141 2,3% Prahova 1081 2,2% Alte judete 13242 26,8% Total 49485 100,0%
Sursa: Autoritatea pentru Straini

Procentaj raspndire geografica, total straini n evidenta

Moldova 14% Muntenia + Oltenia + Dobrogea 21%

Bucuresti 36%

Transilvania + Banat 29%

Avnd n vedere ca, prin comparatie cu populatia Romniei, numarul de straini aflati legal pe teritoriul tarii noastre reprezinta aproximativ 0,2%, putem spune ca aceasta este o cifra rezonabila n comparatie cu alte state cunoscute ca destinatii pentru migranti: Germania (8,9%), Franta (5,6%), Suedia (5,4%), Danemarca (4,8%), Olanda (4,1%), Italia (2,4%), Spania (2,2%) 12.

1.2.1 Straini cu sedere permanenta Din totalul strainilor existenti n evidentele Autoritatii pentru Straini, 4120 au drept de sedere permanenta (domiciliul) pe teritoriul Romniei, ceea ce reprezinta aproximativ 9% din total. Comparativ cu numarul existent la sfrsitul anului 2004 (2.314 straini), se observa o crestere a acestui indicator cu 78% . Acest fapt se datoreaza n special care trebuie ndeplinite de catre straini pentru acordarea dreptului de sedere permanenta. De exemplu, perioada pentru care un strain poate avea o dicontinuitate n sederea pe teritoriul Romniei a fost extinsa la 90 zile iar pentru marii investitori a fost introdus un regim mai favorabil.

12

Sursa: http://www.nationmaster.com

14

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA Total straini cu sedere permanenta, pe tari (stoc 31.12.2005) Cetatenie SIRIA TURCIA CHINA IRAK LIBAN APATRID FED. RUSA IRAN VIETNAM INDONEZIA ALTE TARI TOTAL Total 522 338 314 306 306 262 214 188 115 111 919 3595 % 14,5% 9,4% 8,7% 8,5% 8,5% 7,3% 6,0% 5,2% 3,2% 3,1% 25,6% 100,0%
Sursa: Autoritatea pentru Straini

Straini cu sedere permanenta (evolutie stoc)

31.12.2004

2314

3595 31.12.2005

1000

2000

3000

4000

1.2.2 Straini cu sedere temporara Majoritatea strainilor aflati n evidentele Autoritatii pentru Straini au un drept de sedere temporara, pe diferite scopuri prevazute de lege, dupa cum urmeaza:
Sedere temporara, pe principalele scopuri (31.12.2005 ) Activitati comerciale Studenti Casatoriti cu cetateni romni Rentregirea familiei Angajare n munca Elevi Alte scopuri Total
Sursa: Autoritatea pentru Straini

9872 8634 7375 5059 3628 3040 8282 45890

23.1% 20.2% 17.3% 11.8% 8.5% 7.1% 19.4% 100.0%

15

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Alte scopuri 18%

Activitati comerciale 21%

Elevi 7% Angajare n munca 8%

Studenti 19%

Rentregirea familiei 11% Casatoriti cu cetateni romni 16%

Sursa: Autoritatea pentru Straini

Principalele scopuri pentru care strainii obtin dreptul de sedere temporara sunt: activitatile comerciale, studiile si casatoria cu cetatenii romni. n ultima perioada, se constata si cresterea procentului de cetateni straini care dobndesc drept de sedere temporara pentru rentregirea familiei, datorata n special faptului ca dreptul de sedere se obtine mult mai usor comparativ cu celelalte scopuri. Aceasta tendinta este nsa valabila la nivelul majoritatea Statelor Membre. Totodata, un procent important l reprezinta strainii angajati n munca si cei detasati. Referitor la strainii detasati, desi prevederile legale referitoare la aceasta categorie au fost recent modificate, se preconizeaza o noua shimbare a acestora astfel nct strainii care sunt detasati n Romnia de catre companiile multinationale si care realizeaza investitii majore n tara noastra sa beneficieze de anumite facilitati n ceea ce priveste obtinerea si preungirea dreptului de sedere. n general, acesti straini au o pregatire superioara si sunt specializati pe anumite domenii pentru care piata autohtona a fortei de munca nu poate furniza specialisti. Se observa si o specializare a cetatenilor diferitelor state pentru obtinerea dreptului de sedere n anumite scopuri. Astfel, lund n considerare principalele 3 scopuri prezentate n tabelul de mai jos, se observa ca cetatenii moldoveni si ucraineni au ca principal scop studiile , iar cetatenii chinezi obtin drept de sedere pentru activitati comerciale.

16

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA Straini cu sedere temporara in evidenta ApS, pe tari si principalele 3 scopuri (31.12.2005) Activitati comerciale Casatoriti cu cetateni romani 1332 1277 135 452 280 158 529 127 248 195 2642 7375
6000

Cetatenia MOLDOVA TURCIA CHINA ITALIA GERMANIA SUA SIRIA FRANTA LIBAN UCRAINA Alte tari Total

Total 9539 5427 4079 3966 2089 1923 1352 1463 956 910 14186 45890

29 1455 2747 2028 561 125 357 229 292 6 2043 9872

% 0,3% 26,8% 67,3% 51,1% 26,9% 6,5% 26,4% 15,7% 30,5% 0,7% 14,4% 21,5%

Studenti

4176 51 75 34 72 9 101 54 55 511 3496 8634

% 43,8% 0,9% 1,8% 0,9% 3,4% 0,5% 7,5% 3,7% 5,8% 56,2% 24,6% 18,8%

% 14,0% 23,5% 3,3% 11,4% 13,4% 8,2% 39,1% 8,7% 25,9% 21,4% 18,6% 16,1%

Sursa: Autoritatea pentru Straini

Din tabelul de mai jos reies principalele domeniile de interes pentru strainii nscrisi la studii universitare, postuniversitare si de specializare n anul de nvatamnt 2004 2005.

Educatie fizica si sport Artistic Economic Medical Universitar Agricol Tehnic 0 1000 2000 3000 4000 5000
Legenda domeniilor de studii Tehnic: politehnic, constructii, petrol si gaze, arhitectura Agricol: agronomic, medicina veterinara, silvic Universitar : chimie, biologie, filologie, drept, stiinte politice

Sursa: Ministerul Educatiei si Cercetarii

n conformitate cu prevederile Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca, republicata, modificata si completata, exista posibilitatea ca pe teritoriul Romniei alaturi de cetatenii romni sa poata fi angajati si cetateni straini. Documentul care da dreptul titularului, cetatean strain, sa preteze munca pe baza unui contract individual de munca la o persoana fizica sau juridica din Romnia ori la o reprezentanta autorizata din Romnia a unei persoane juridice cu sediul n strainatate este permisul de munca . Acesta se elibereaza la cerere, strainilor, care ndeplinesc conditiile prevazute de lege cu privire la ncadrarea n munca si care au aplicata pe documentele de trecere a frontierei viza de lunga sedere pentru angajare n munca sau, dupa caz, viza de lunga sedere pentru alte
17

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

scopuri, precum si strainilor exceptati de la regimul obligativitatii vizelor de lunga sedere pentru angajare n munca, potrivit dispozitiilor legale. Permisul de munca se elibereaza de Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie publica aflata n subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, pentru o perioada de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii, la cererea titularului, pe noi intervale de 12 luni. Anual, Guvernul stabileste numarul permiselor de munca ce pot fi eliberate acestora, pentru anul 2006 stabilindu-se limita maxima la 10.000. n anul 2005, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca a eliberat 2716 permise.
Cetatenie TURCIA MOLDOVA CHINA FRANTA GRECIA GERMANIA VIETNAM ITALIA LIBAN INDIA ALTE TARI TOTAL Nr. permise 774 547 429 138 73 71 41 39 37 36 531 2716 % 28.50% 20.14% 15.80% 5.08% 2.69% 2.61% 1.51% 1.44% 1.36% 1.33% 19.55% 100.00%

ALTE TARI INDIA LIBAN ITALIA VIETNAM GERMANIA GRECIA FRANTA CHINA MOLDOVA TURCIA 0 100 200 300 400 500 36 37 39 41 71 73 138 429

531

547 774 600 700 800

Sursa: Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (MMSSF)

Avnd n vedere necesitatea unei coordonari eficiente a pietei muncii interne n privinta monitorizarii strainilor cu drept de munca n Romnia si a impactului acestora pe piata muncii, indiferent daca acestia sunt exceptati de la obtinerea permisului de munca sau nu, OUG 130/2005 prin care s-a modificat si completat Legea 203/1999 privind permisele de munca, republicata, a acordat competenta Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca de a realiza evidenta tuturor strainilor cu drept de munca n Romnia. De asemenea, acest act normativ a
18

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

introdus mai multe tipuri de permise de munca, corespunzator tipului de munca desfasurat de catre straini (pentru lucratori permanenti, transfrontalieri, detasati, sezonieri, stagiari, sportivi, permise de munca nominale), modificari adaptate acordurilor bilaterale aplicabile n domeniul schimbului de forta de munca, derulate ntre Romnia si alte state, precum si legislatiei principalelor tari de destinatie, state membre ale UE. n vederea eliberarii permisului de munca, angajatorul persoana juridica trebuie sa parcurga doua etape. n prima etapa, trebuie depuse la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca actele necesare pentru obtinerea avizului favorabil pentru acordarea vizei de lunga sedere pentru angajare n munca, n Romnia a cetatenilor straini. n aceasta etapa este implicat si Inspectoratul Teritorial de Munca, prin eliberarea catre angajatori a unei dovezi privind numarul de posturi ocupate cu contract individual de munca de catre cetatenii romni si cetatenii straini , precum si existenta unor eventuale probleme semnalate de Inspectia Muncii (sanctiuni aplicate, sesizari formulate la adresa angajatorului). n a doua etapa, pe baza avizului favorabil, angajatorii trebuie sa depuna a Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca actele necesare pentru obtinerea permisului de munca. Prin art. 5 din Legea nr. 203/1999, republicata si modificata si completata, sunt stabilite situatiile de exceptie n care strainii pot fi ncadrati n munca la persoane fizice sau juridice din Romnia, fara permis de munca. La nivelul Inspectoratelor Teritoriale de Munca sunt nregistrate contracte individuale de munca ale cetatenilor straini, astfel:
Evolutia numarului de contracte individuale de munca nsotite de copii ale permiselor de munca
6000 5000 4000

5532 4230 3396

3000 2000 1000 0

2877

2002
Sursa: Inspectia Muncii (MMSSF)

2003

2004

2005

Astfel, se observa ca numarul contractelor individuale de munca ncheiate pe baza permiselor de munca este n continua crestere. Cu toate acestea, ponderea acestor contracte n numarul de contracte individuale de munca active existente la 31.12.2005 si nregistrate la Inspectoratele Teritoriale de Munca este de numai 0,097 %. Potrivit competentelor, Inspectia Muncii si Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca efectueaza controale n rndul angajatorilor pentru verificarea respectarii legislatiei cu privire la permisele de munca.

19

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Situatia controalelor efectuate de Inspectia Muncii n perioada 2004 - 2005 se prezinta astfel: 2004 Nr. angajatori controlati Nr. angajatori sanctionati Valoare amenzi aplicate 8.489 50 201.000 RON 2005 11.085 46 15.100.000 RON

Totodata, OMFM a efectuat n anul 2005 un numar de 76 de controale n urma carora au fost sanctionati 15 angajatori, amenzile aplicate nsumnd 105.000 RON. 2. PREVENIREA SI COMBATEREA MIGRATIEI ILEGALE 2.1 Intrarea pe teritoriul Romniei. Refuzul intrarii Potrivit IGPF, n anul 2005, nu s-a permis intrarea n Romnia a strainilor, din diferite motive legale, n 51.416 cazuri, cu 27% mai putin comparativ cu perioada similara 2004, cnd nu s-a permis intrarea n tara n 70.490 cazuri. Scaderea semnificativa a numarului cetatenilor straini carora nu li s-a permis intrarea n tara, se datoreaza introducerii regimului de vize pentru cetateni proveniti din Turcia, Serbia, F. Rusa si Ucraina, fapt ce presupune verificarea ndeplinirii conditiilor cerute de lege pentru intrarea pe teritoriul Romniei nca din timpul procesului de obtinere a vizei, dar si a legislatiei pe linie de straini ca si a legislatiei UE Motivele nepermiterii ntrarii nereguli n d ocumentele de calatorie fara mijloace de ntretinere cu probleme vamale refuza plata unor taxe legale cu pasapoarte / vize false ori falsificate infractori descoperiti n zona de responsabilitate falsuri n nscrisuri oficiale alte motive legale TOTAL 2004 7.434 30.394 18.098 1.097 66 358 538 12.505 70.490 2005 5.119 4.272 24.931 806 77 182 196 15.833 51.416 Tendinte

Pe categorii de cetatenii, cel mai puternic reprezentate sunt: NPI R. Moldova Ucraina Bulgaria Serbia Turcia Federatia Rusa China Macedonia India Nigeria 2004 18.991 7.083 2.428 19.935 1.313 553 58 123 11 22 2005 32.847 6.908 2.638 954 717 310 96 71 80 33 Tendinta

20

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

2.2 Iesirea de pe teritoriul Romniei. Refuzul iesirii. Nu s-a permis iesirea din tara, din diverse motive legale, unui numar de 5.135 cetateni straini, cu 20% mai putin comparativ cu anul 2004 cnd nu s-a permis iesirea unui numar de 6.799 straini . (sursa:IGPF) Motivele nepermiterii iesirii nereguli n documentele de calatorie Pasapoarte / vize false ori falsificate au ncalcat regulamentul vamal alte falsuri n nscrisuri oficiale infractori descoperiti n zona de responsabilitate ascunsi n mijloace de transport alte motive legale TOTAL 2004 959 154 1.735 373 17 20 3.541 6.799 2005 649 133 1.532 200 43 63 2.515 5.135 Tendinte

sursa: Inspectoratul General al Politiei de Frontiera

Pe categorii de cetatenii, cel mai puternic reprezentate sunt: NPE Ungaria R. Moldova Bulgaria Turcia Ucraina Serbia Federatia Rusa Albania India Siria 2004 1.421 2.296 395 379 1.037 185 29 11 2 9 2005 1.694 1.672 360 227 209 127 32 19 15 12 Tendinte

sursa: Inspectoratul General al Politiei de Frontiera

2.3 Trecerea frauduloasa a frontierei de stat. Migratia ilegala mascata. n anul 2005, au fost depistati 1667 cetateni straini care au ncercat sa treaca fraudulos frontiera de stat, att peste frontiera verde ct si prin punctele de frontiera cu documenta false sau falsificate, 395 au ncercat sa intre ilegal n Romnia iar 1272 au ncercat sa iasa de pe teritoriul national. Comparativ cu anul 2004, cnd numarul strainilor depistati a fost de 1100 cetateni straini (505 au ncercat sa intre ilegal, iar 595 au ncercat sa iasa ilegal), se nregistreaza o crestere cu aproximativ 34%. Cresterea numarului de depistari a trecerilor frauduloase se explica prin cresterea nivelului de pregatire a personalului politiei de frontiera, dotarea si instruirea corespunzatoare a acestuia.

21

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Pe frontiere, situatia cetatenilor straini care au ncercat sa treaca fraudulos peste frontiera verde, se prezinta astfel:
Frontiera / An Ungaria Ucraina R. Moldova Bulgaria Serbia Porturi Aeroporturi TOTAL 2004 20 35 232 152 32 6 28 505 INTRARE 2005 21 15 259 17 26 7 50 395 IESIRE 2004 295 8 18 31 196 3 44 595 2005 803 3 38 45 330 3 50 1272 Tendinte Intrare Iesire

sursa: Inspectoratul General al Politiei de Frontiera

n anul 2005 structurile IGPF au depistat: - 38 filiere migratie ilegala, n care au fost implicate 243 persoane - 115 calauze / transportatori ( 82 romni si 33 straini), fata de 73 descoperite n aceeasi perioada a anului trecut, cu sprijinul carora, diverse persoane - cetate ni romni sau straini ncercau sa treaca ilegal frontiera de stat prin diferite metode. O constanta a fenomenului migrator pe teritoriul tarii ramne intrarea legala a strainilor si ramnerea ilegala dupa expirarea dreptului de sedere prevazut in viza. Sunt folosite, n continuare, de catre strainii proveniti din tari cu tendinta de migrare (indieni, irakieni, afgani, etc.) pentru a ajunge n Occident , rutele: Afganistan - Iran - Irak - Turcia - Bulgaria - Romnia Afganistan - Iran - Irak - Turcia - Bulgaria - Serbia Croatia, ramnnd active si rutele estice. 1. cetateni turci dupa intrarea legala n Romnia n baza pasapoartelor nationale, folosesc pasapoarte emise de autoritati din Grecia, Austria, Franta, Suedia, Spania, Slovenia si Bulgaria, ori permise de sedere italiene, pe care le falsifica ncercnd sa iasa ilegal din tara pe frontiera de vest. 2. cetateni moldoveni, dupa intrarea legala n Romnia, folosesc urmatoarele metode pentru a ajunge ilegal n tari din Vestul Europei: ncearca, prin intermediari cetateni romni sau moldoveni, iesirea ilegala din tara prin folosirea de pasapoarte romnesti, belgiene, lituaniene, poloneze, cehesti, slovace si bulgaresti falsificate prin nlocuirea fotografiei sau permise de sedere n Italia, Germania, Grecia sau Spania falsificate (obtinute n tara de origine); au fost nregistrate cazuri n care, cetateni moldoveni, se prezinta n punctele de trecere a frontierei aeroportuare, cu intentia de a calatori ntr-o tara in care nu au nevoie de viza (Maroc si Tunisia) cu tranzit Germania, fiind descoperite asupra lor carti de rezidenta grecesti false total. Ajunsi n Germania acestia intentionau sa nu mai efectueze tranzitul;

S-a accentuat modalitatea mascata de migratie ilegala, n sensul ca:

22

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

cetateni moldoveni, se prezinta n punctele de trecere a frontierei aeroportuare, cu intentia de a calatori ntr-o tara in care nu au nevoie de viza - Turcia, fiind descoperite asupra lor pasapoarte romnesti falsificate. Ajunsi n Turcia acestia intentionau sa foloseasca aceste pasapoarte cu intentia de a ajunge n tari din Spatiul Schengen. 3. cetateni romni, care au restrictionat dreptul de a calatori n strainatate ca urmare a returnarii sau comiterii de acte ilegale n tara, folosesc pasapoarte romnesti falsificate prin nlocuirea fotografiei, pasapoarte apartinnd altor persoane (substituire de persoana), pasapoarte irlandeze, unguresti si georgiene, ori permise de rezidenta n strainatate falsificate, cu scopul de a ajunge n state din Spatiul Schengen. 4. cetateni singaporezi au ncercat intrarea n Romnia prin folosirea de pasapoarte japoneze si singaporeze ce nu le apartineau; 5. cetateni camerunezi au ncercat intrarea n Romnia prin folosirea de pasapoarte franceze falsificate; 6. cetateni srbi au ncercat intrare a n Romnia prin folosirea de pasapoarte slovene falsificate 7. cetateni ucraineni au ncercat intrarea n Romnia prin folosirea de pasapoarte slovace falsificate

n perioada analizata s-au conturat urmatoarele fenomene: la frontiera verde, grupuri de cetateni moldoveni si romni au fost depistate n tentativa de iesire ilegala la frontiera cu Ungaria sau Serbia cu intentia de a ajunge n tari din vestul Europei; n punctele de trecere a frontierei, grupuri de cetateni moldoveni si romni au fost descoperite ascunse n TIR-uri sau trenuri cu intentia de a ajunge ilegal n tari din Spatiul Schengen; solicitantii de azil din Romnia sunt depistati, n continuare, n tentativa de trecere ilegala a frontierei, la granita cu Serbia si Ungaria, nsa a scazut simtitor numarul acestora, n special datorita scaderii numarului persoanelor care trec ilegal frontiera de stat si ulterior, solicita statutul de refugiat n tara noastra (in prezent, aceste persoane, intra legal n Romnia si ulterior, solicita azil). Solicitantii de azil care au fost depistati n tentativa de iesire ilegala din tara, n perioada analizata, provin din Somalia, Bangladesh, Nigeria, Liberia, Venezuele si India.

Principalele state de unde provin persoanele care au actionat ilegal la nivelul frontierelor romne (att pe intrare ct si pe iesire) sunt urmatoarele : India, Bangladesh, Irak, Pakistan, Turcia, Georgia, R. Moldova, Liberia, Maroc, Algeria, Cote d Ivoire, F, Rusa, China, Sudan, Congo, Nigeria, Cecenia, Venezuele, Serbia, etc. Solicitantii de azil din Romnia sunt depistati, n continuare, n tentativa de trecere ilegala a frontierei, la granita cu Serbia si Ungaria, nsa a scazut simtitor numarul acestora, n special datorita scaderii numarului persoanelor care trec ilegal frontiera de stat si ulterior, solicita statutul de refugiat n tara noastra (in prezent, aceste persoane, intra legal n Romnia si ulterior, solicita azil). Solicitantii de azil care au fost depistati n tentativa de iesire ilegala din tara, n perioada analizata, provin din Somalia, Bangladesh, Nigeria, Liberia si India.

23

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

n urma activitatilor specifice desfasurate, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate din IGPR a constatat ca, unii cetateni straini vin n Romnia n urma obtinerii unor burse de studii urmare a acordurilor culturale ncheiate ntre tara noastra si alte state, nu de putine ori folosind documente false sau falsificate. Din aceasta postura, de student, urmaresc obtinerea de vize la ambasadele si consulatele din Romnia plecnd apoi spre tarile occidentale. 3. AZILUL Strategia Nationala privind Migratia este o denumire globala ce cuprinde si domeniul azilului. Dreptul la azil este un drept fundamental. Problematica dreptului de azil, bine legata de cea a migratiei este si va ramne una independenta de eventualele consideratii asupra unei politici de imigrare mai deschise. 3.1. Cadrul legislativ n domeniul azilului Baza legala n adoptarea actelor normative de reglementare a acestui domeniu este reprezentata att de conventiile si tratatele internationale la care Romnia este parte, dar si de prevederile art.18, alin(2) din Constitutia Romniei, care mentioneaza ca :Dreptul de azil se acorda si se retrage n conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romnia este parte. Actul normativ intern care reglementeaza problematica azilului n Romnia este, pentru moment, Ordonanta Guvernului 102/31.08.2000 privind statutul si regimul refugiatilor n Romnia13, care a nlocuit Legea 15/199614 ce reglementa anterior acest domeniu. Prin adoptarea acestei ordonante s-au pus bazele unei proceduri speciale de stricta aplicare, depasindu-se astfel una dintre etapele procesului de armonizare legislativa cu aquis-ul comunitar n domeniul Justitiei si Afacerilor Interne. Revizuirea legislatiei romne n ceea ce priveste procedura de azil si formele internationale de protectie este n continua dinamica. n momentul de fata s-a elaborat un nou proiect de lege Legea privind azilul n Romnia act ce urmareste uniformizarea si alinierea legislatiei romne n domeniu, si cu ultimele prevederi din cadrul aquis-ului comunitar 2004, inclusiv prin referirea la mecanismele Dublin si Eurodac.

13

Publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 436 din 3 septembrie 2000. Aprobata cu modificari prin Legea nr.323/2001 si ulterior prin Legea 264/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.13/2002 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Guvern 102/2000. 14 La data intrarii in vigoare a OG 102/2000 s-a abrogat Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor n Romnia, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotarrea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor n Romnia, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 307 din 26 noiembrie 1996; Hotarrea Guvernului nr. 322/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 si 8 din Hotarrea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari, republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

24

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Proiectul a fost aprobat de catre conducerea Ministerului Administratiei si Internelor 15 si a fost supus dezbaterii publice n cadrul procesului de tra nsparenta decizionala, astfel ca toate institutiile mai mult sau mai putin implicate n problematica azilului sa-si exprime acordul sau sa faca propuneri.16 Urmeaza ca n cteva zile proiectul Legii privind azilul n Romnia sa fie discutat n plenul Camerei Deputatilor, apoi va fi promulgat de catre Presedintele Romniei. n timpul dezbaterilor de la comisiile parlamentare proiectului nu i s-au adus modificari substantiale, fiind amendate doar unele aspecte minore omise precum si cteva ce impuneau o exprimare juridica adecvata. n noua lege, ntre cele 152 de articole, sunt prinse prevederi omise de actualul cadru legal precum procedura transferului de responsabilitate dintre state n ce pri veste declansarea procedurii de azil si posibilitatea reunificarii familiale si pentru categoria celor care beneficiaza de protectie umanitara conditionata. Pornind de la necesitatea aplicarii Regulamentelor Uniunii Europene si a transpunerii n legislatia nationala a principalelor Directive elaborate pe plan european n domeniul azilului, legislatia nationala a fost modificata si completata n urmatoarele privinte: Reformularea definitiei refugiatului, a clauzelor de ncetare, retragere si anulare a statut ului de refugiat si introducerea principiului nereturnarii referitor la persoanele aflate n procedura de acordare a statutului de refugiat, n vederea armonizarii depline cu textul Conventiei de la Geneva din 1951 si al Protocolului de la New York din 1967 privind statutul refugiatilor la care Romnia a aderat fara rezerve prin Legea 46/1991; A fost nlaturata diferenta de regim juridic ntre persoanele care au primit statut juridic de refugiat si cele a care au dobndit protectie umanitara conditionata. Astfel, se reglementeaza accesul ambelor categorii de persoane la aceleasi drepturi. n vederea mbunatatirii asistentei acordate solicitantilor statutului de refugiat s-a stabilit cresterea sumelor aferente alocatiilor de hrana si cazare precum si introducerea unei alocatii noi reprezentnd bani de buzunar, n concordanta cu prevederile Directivei Consiliului European 2003/9/EC din 27 ianuarie 2003 privind standardele minime pentru primirea solicitantilor de azil. Pentru solutionarea unor situatii de natura procedurala aparute n practica si pornind de la necesitatea mbunatatirii calitatii procedurii, s-a eliminat competenta alternativa a instantelor care solutionau cereri de acordare a statutului de refugiat. Astfel, Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a devenit parte n procesele ce au ca obiect cererile de acordare a statutului de refugiat acordndu-i-se personalitate juridica. Ca urmare a aplicarii acestor mecanisme si n urma ntelegerii ntre Guvernul Romniei si naltul Comisariat ONU pentru Refugiati, la sfrsitul lunii iulie 2005, ONR a cazat pentru o perioada de 6 luni, 400 de refugiati din Uzbekistan n centrul sau de la Timisoara.

15

Proiectul noului act normativ, care a constituit rezultatul activitatii derulate n cadrul Conventiei de Twinning cu Germania si Grecia RO/02/IB/JH02 Continuarea dezvoltarii practicii legislative si a cadrului institutional n domeniul azilului si a refugiatilor ce s-a ncheiat la 05.08.2005, a fost aprobat de catre ministrul Administratiei si Internelor la data de 26.08.2005 16 Urmeaza ca n cadrul noii Conventii de Twinning, dupa publicarea noii legi a azilului, sa fie elaborate normele metodologice mpreuna cu experti si reprezentanti din partea Oficiului Federal pentru Refugiati (Germania), UNHCR, CNRR, ARCA.

25

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

3.2 Accesul nengradit la procedura de azil O preocupare majora a Oficiului National pentru Refugiati a reprezentat-o nenregistrarea nici unui caz de refuzare a accesului la procedura daca acesta era ntemeiat sau al vreunui caz de returnare a unei persoane n nevoie reala de protectie internationala. ONR, de altfel, se afla n contact direct cu structurile Politiei de Frontiera si ale Autoritatii pentru Straini, n vederea rezolvarii tuturor cererilor de azil. S-au depus eforturi pentru ca personalul din toate institutiilor ce vin n contact cu persoanele ce solicita azil sa cunoasca ce au de facut si sa reactioneze n mod judicios, prin distingerea fara tagada situatiilor cnd o persoana solicita protectia statutului sau nu. n baza Planului de pregatire anuala a personalului cu atributii in domeniul azilului din M.A.I., au fost organizate 22 de activitati de pregatire n 2004 si 7 activitati n 2005, la care au participat persoane din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si al Autoritatii pentru Straini. Sesiunile de pregatire au fost tinute de catre 4 experti ai ONR, nsotiti de catre reprezentanti ai naltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati reprezentanta din Romnia si principalele ONG-uri active n domeniu. 3.3 Evolutia statistica a fenomenului azilului Pentru a ne contura o imagine generala a fenomenului azilului n Romnia este interesant de urmarit care este evolutia cererilor de azil din 199117 si pna n prezent (septembrie 2005):

2500

Evolutia numarului cererilor de azil n perioada 1991-2005*


2431 2300 2232

2000 1667 1500 1424 1236 1000 928 647 500 315 0 1991 0 1992 426 327 41 1993 0 1994 634 348 209 16 1995 94 94 1996 1997 214 80 1998 1999 2000 584 522 349 171 205 2001 2002 188 2003 206 2004 621 1144 1366 1271

1151 952

1077

654

662 406 156 2005 485 417 69

Anul
Numar de cereri Aprobari Cereri respinse

17

Odata cu ratificarea de catre Romnia a Conventiei de la Geneva din 1951privind statutul refugiatilor si a Protocolului de la New York din 1967 privind statutul refugiatilor. Cifrele din grafic includ si solicitarile pentru formele subsidiare de protectie protectie umanitara temporara sau protectie umanitara conditionata.

26

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA


*sursa: Centrul de Documentare al Oficiului National pentru Refugiati

n graficul de mai sus se observa o crestere n amploare nsotita de unele variatii usor imprevizibile ale fenomenului azilului n prima decada, si o scadere a numarului cererilor de azil n ultimii 4 ani ai perioadei de referinta, scadere dete rminata de masurile de securizare a frontierelor de catre Ministerul Administratiei si Internelor. n functie de locul unde aceste cereri au fost depuse, n ultimii patru ani nregistram urmatoarele cifre si procentaje, conform tabelului si schemelor 18 de mai jos:
Situatia locului depunerii cererilor pentru statutul de refugiat perioada 2002-2005* Locul depunerii 2002 2003 2004 Ghiseul Oficiului National pentru Refugiati Centrul O.N.R. OTOPENI Punctele Politiei de Frontiera OTOPENI+BANEASA Centrul O.N.R. TIMISOARA Centrul O.N.R. GALATI O noua cerere depusa Penitenciare I.J.P.F. Copil nascut n Romnia Cerere conf.art.3.OG102/2000 (reunifcare familiala) i TOTAL
*Sursa: Oficiul National pentru Refugiati

2005 277 95 5 19 7 31 4 26 13 7 384

600 128 14 0 0 34 2 189 14 19 1000

488 152 6 0 0 63 4 161 9 2 885

290 108 1 21 9 40 5 54 6 10 544

Procentaj loc depunere cerere 2002*


Ghiseul Oficiului National pentru Refugiati

19%

1% 2%

Centrul O.N.R. OTOPENI Punctele Politiei de Frontiera OTOPENI+BANEASA Centrul O.N.R. TIMISOARA Centrul O.N.R. - GALATI O noua cerere depusa

1% 3% 13% 61%

Penitenciare I.J.P.F. Copil nascut n Romnia Cerere conf.art.3.OG102/2000 (reunificare familiala)

Procentaj loc depunere cerere 2003* 18% 1% 0%


Ghiseul Oficiului National pentru Refugiati Centrul O.N.R. OTOPENI Punctele Politiei de Frontiera OTOPENI+BANEASA Centrul O.N.R. TIMISOARA Centrul O.N.R. - GALATI O noua cerere depusa

7% 1% 17% 56%

Penitenciare I.J.P.F. Copil nascut n Romnia Cerere conf.art.3.OG102/2000 (reunificare familiala)

18

Cifrele din tabel se refera numai la solicitarile pentru acordarea statutului de refugiat, fara formele subsidiare de protectie. Nu au fost excluse nici cererile depuse a doua oara, dupa ncheierea unei proceduri.

27

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Procentaj loc depunere cerere 2004* 10% 7% 0% 20% 53% 1% 2%


Ghiseul Oficiului National pentru Refugiati Centrul O.N.R. OTOPENI Punctele Politiei de Frontiera OTOPENI+BANEASA Centrul O.N.R. TIMISOARA Centrul O.N.R. - GALATI O noua cerere depusa Penitenciare I.J.P.F. Copil nascut n Romnia Cerere conf.art.3.OG102/2000 (reunificare familiala)

Procentaj loc depunere cerere 2005* 5% 6% 1% 20% 58% 3% 1%


Ghiseul Oficiului National pentru Refugiati Centrul O.N.R. OTOPENI Punctele Politiei de Frontiera OTOPENI+BANEASA Centrul O.N.R. TIMISOARA Centrul O.N.R. - GALATI O noua cerere depusa Penitenciare I.J.P.F. Copil nascut n Romnia Cerere conf.art.3.OG102/2000 (reunificare familiala)

*Sursa: Oficiul National pentru Refugiati

Majoritatea cererilor sunt preluate direct de catre Oficiul National pentru Refugiati (n proportie de cca.60%), att prin sediul central ct si prin sucursalele sale, fiind urmat ndeaproape de Centrul O.N.R. Otopeni si Punctele Politiei de Frontiera. Pentru ca o mare parte dintre solicitantii de azil patrund n tara pe calea aerului, n perioada urmatoare Oficiul National pentru Refugiati are n vedere deschiderea de noi centre n cadrul aeroporturilor internationale din tara precum Timisoara, Iasi, Cluj, Constanta (inclusiv n portul naval Constanta). n prezent n Romnia ponderea cea mai mare o ocupa cetatenii proveniti din Irak si, n ultima perioada, cei din India si China.
Nr. 1 2 3 4 5 Situatia primelor 5 tari pentru anul 2004* Cereri depuse Cereri aprobate Cereri respinse Irak 109 Irak 52 China 86 China 92 Somalia 27 India 65 India 65 Iran 11 Irak 37 Somalia 43 Turcia 10 Turcia 30 Iran 35 Siria 6 Siria 16 Situatia primelor 5 tari pentru anul 2005* Cereri depuse Cereri aprobate Cereri respinse Irak 102 Irak 33 Bangladesh Bangladesh 50 Somalia 11 Irak China 47 Turcia 5 China Turcia 38 Congo 5 Pakistan India 36 Uzbekistan 4 Turcia

*sursa: Oficiul National pentru Refugiati

Nr. 1 2 3 4 5

51 40 39 35 25

*sursa: Oficiul National pentru Refugiati.

28

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Un grafic relevant ce prezinta variatia procentului persoanelor ce intra ilegal s ncearca i obtinerea unei forme de protectie n tara noastra arata astfel (ncepnd din 1995 si pna n 2006 februarie) :
Intrarile ilegale si legale la granita Romniei* Fig.1
*Sursa: Oficiul National pentru Refugiati

intrari ilegale 1995 - FEBRUARIE 2006


2500 2280 2000 1500 1000 500
97% 94, 6% 95%

1667 1424 1234 634 584


94, 5% 73, 6% 93% 90%
Fig.2

1366 1000 885


51%

544
43%

485 63
42% 35%

0 1

70%

10

11

12

13

O preocupare deosebita a Oficiului National pentru Refugiati o reprezinta activitatile concrete desfasurate pe linia combaterii migratiei ilegale. n acest sens evidentiem: - aplicarea principiului de tara terta sigura, - aplica rea procedurii accelerate n cazul cererilor evident nefondate, - reducerea timpului de procesare a unei cereri de azil (95% din cazuri sunt analizate ntr -un interval de cel mult 30 de zile una dintre cele mai scazute perioade n comparatie cu procedeele de procesare a cererilor din tarile UE). - comunicarea operativa la IGPF a persoanelor ce au parasit centrele de cazare, - comunicarea operativa la Autoritatea pentru Straini, n vederea luarii masurilor de scoatere din tara, a persoanelor a caror cereri au fost respinse definitiv si irevocabil. - ncheierea unui acord cu Organizatia Internationala pentru Migratie n vederea repatrierii voluntare a persoanelor care au trecut prin procedura de azil. - ncheierea de protocoale cu celelalte structuri din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, cu referire concreta la masuri de combatere a migratiei ilegale.

Urmare a acestor masuri n ultima perioada a scazut cu peste 70% numarul de solicitari de acordare a unei forme de protectie din partea statului roman. Astfel n anul

29

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

2005, unui numar de 69 de persoane le-a fost acordata o forma de protectie, dupa cum urmeaza :
Statut de refugiat aprobat

Sirya 2%

Sudan 7% Turkey 7%

Uzbekistan 10% Iraq 50%

Somalia 24%

Protectie umanitara conditionata aprobata

Tunisia 8% Turkey 8%

Congo 15% Iraq 54%

Sirya 15%

30

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Asa cum reiese din tabelul de mai jos, tabel ce reflecta situatia privind numarul de persoane intrate ilegal in Romania ce au depus o cerere de azil intre 1995 si februarie 2006, procentul acestei categorii, a ajuns de la 95% in anul 1995 pana la 35% in prezent.
1995-28.02.2006 1995 LEGAL-VEST ILEGAL-VEST LEGAL-SUD ILEGAL-SUD LEGAL-EST ILEGAL-EST COPIL ns.RO NU CUNOASTE ILEGAL NORD art. 3 din O.G.102 TOTAL CERERI 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1 14 22 261 8 322 3 3 0 0 634 95

2 4 24 331 5 138 2 78 0 0 584 94,6

4 41 34 669 4 651 4 17 0 0 1424 97

11 22 44 533 12 572 7 33 0 0 1234 94,5

138 275 283 461 8 415 12 75 0 0 1667 73,6

0 0 84 403 10 665 0 204 0 0 1366 93

16 1 202 1190 14 636 5 216 0 0 2280 90

0 24 284 373 8 255 0 37 0 19 1000 70

1 24 432 135 2 196 0 93 0 2 885 51

4 0 282 53 11 137 0 47 0 10 544 43

3 5 223 55 13 137 13 23 6 7 485 42

0 2 38 7 0 13 2 1 0 0 63 35

Procentual % =

Aceasta scadere a migrantilor ilegali ce depun o cerere de azil si a orientarii lor catre alte destinatii si rute, a fost posibila si prin prisma elaborarii unei legislatii specifice pentru domeniul azilului. Astfel, a fost adoptata OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor n Romnia, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001 si apoi modificata si completata n vederea actualizarii si compatibilizarii ei cu noile dezvoltari ale legislatiei comunitare. n permanenta, Oficiul National pentru Refugiati (ONR) a cautat prin analiza atenta a efectelor azilului n tara noastra si n majoritatea statelor membre, nu doar sa transpuna mecanic, n legislatia nationala, prevederile acquis-ului UE n domeniu, dar mai ales sa anticipeze si sa imagineze masuri de natura sa asigure o buna gestionare a acestei problematici n tara noastra. 3.3 Cooperarea la nivel institutional Pentru controlul fenomenului de azil Oficiul National pentru Refugiati, se afla n contact direct cu structurile Politiei de Frontiera si Autoritatii pentru Straini, n vederea unei solutionari judicioase a tuturor cererilor de azil. n acest sens, O.N.R. asigura serviciu de permanenta (24 ore din 24). Conlucrarea cu aceste institutii se face printr-o serie de protocoale de cooperare care sunt rennoite periodic. An de an circuitul unei cereri de azil a fost gndit si discutat permanent prin consultarea att a specialistilor din cadrul ONR, ct si ai celor de la alte structuri implicate n fenomenul azilului. Se doreste pe ct posibil o accelerare a termenelor din cadrul procedurii de azil, fara a afecta nsa principiile care protejeaza exercitarea dreptului de azil. n momentul de fata acest traseu al cooperarii cu celelalte institutii se nfatiseaza potrivit schemei de mai jos.
31

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Modalitatea de cooperare cu diverse institutii n cadrul procedurilor de acordare a unei forme de protectie*

Solicitant de azil

Autoritatea pentru Straini

Politia locala Politia de Frontiera


Procedura accelerata la frontiera

Emitere documente Temporare de identitate si transport gratuit la ONR

Oficiul National pentru Refugiati

Emitere documente Temporare de identitate si transport gratuit la ONR

Acordarea unei forme de protectie n procedura administrativa

Respingere
Acordarea unei forme de protectie

Acordarea accesului la teritoriu si acces la procedura nationala

Respingere

Circuit procedura instante Acordarea unei forme de protectie

Instanta Respingere Respingere Autoritatea pentru Straini expulzare

Statut de refugiat sau forma subsidiara

*Sursa: Oficiul National pentru Refugiati

Noile reglementarii privind statutul si regimul refugiatilor permit scurtarea procedurii, solutionarea rapida a cererilor evident nefondate si a abuzurilor, cu toate acestea este necesara trecerea la utilizarea sistemelor informatice, care permit compararea rapida a amprentelor digitale ale solicitantilor statutului de refugiat, eliminndu-se tendinta unora de a formula cereri de azil sub identitati diferite. Aceste sisteme vor trebui sa includa si amprentele strainilor depistati cu sedere ilegala sau care au trecut fraudulos frontiera. Pentru satisfacerea acestor nevoi autoritatile Romne au trecut la crearea sistemul informatic EURODAC si la implementarea Regulamentelor Dublin.

32

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Master Planul pentru implementarea sistemului Eurodac n Romnia a fost aprobat de catre conducerea Ministerului Administratiei si Internelor n prezent ntocmindu-se dosarele de licitatie pentru echipamentele necesare cu finantare din cadrul proiectului Phare 2004. Sistemele DubliNET si EURODAC vor reprezenta pentru Romnia primele mari sisteme informatice implementate dupa data aderarii, destinate evitarii cererilor multiple de azil. Romnia va fi astfel, tara responsabila pentru preluarea celor trei categorii de persoane solicitanti de azil, straini cu sedere ilegala si persoane care au trecut ilegal frontiera de stat ale caror amprente se vor regasi stocate n Unitatea Centrala de la Luxemburg.

4. INTEGRAREA SOCIALA A STRAINILOR Conform Ordonantei Guvernului nr.44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobndit o forma de protectie n Romnia, integrarea sociala reprezinta procesul de participare activa a strainilor care au dobndit o forma de protectie n Romnia la viata economica, sociala si culturala a societatii romnesti, iar pentru realizarea acestui lucru este necesara derularea unor programe de integrare si facilitarea accesului la o serie de drepturi economice si sociale: dreptul la un loc de munca, dreptul la educatie, dreptul la asistenta medicala si sociala si dreptul la o locuinta. n perioada 2004 2005, un numar de 70 de straini au fost inclusi n programul de integrare (42% dintre noii recunoscuti n perioada avuta n vedere participarea n programele de integrare ne fiind obligatorie). Acestora li se adauga alti 57 de straini cu o forma de protectie, recunoscuti n anii din urma, care nu au beneficiat de asistenta n vederea integrarii si care au dorit sa participe la programul de integrare. n total, ncepnd cu luna mai 2004 au beneficiat de prevederile OG nr. 44/2004, 126 de straini care au obtinut o forma de protectie n Romnia (n Anexa 2, sunt prezentate date statistice referitoare la refugiatii participanti n programul de integrare). Anterior, n baza HG nr. 1191/2001 privind aprobarea Programului special pentru integrarea socioprofesionala a strainilor care au dobndit statutul de refugiat n Romnia, 63 de refugiati recunoscuti au primit asistenta n vederea integrarii n societatea romneasca din partea Ofi ciului National pentru Refugiati. Strainii nscrisi n programele de integrare au participat la sesiuni de acomodare culturala si consiliere sociala si psihologica, dupa un plan individual de integrare ntocmit pentru fiecare persoana adulta, sesiuni organizate si derulate de personalul Oficiul National pentru Refugiati. n paralel cu activitatile mentionate mai sus care au avut loc n centrul de cazare al solicitantilor de azil si refugiatilor din Bucuresti, sectorul 2, centru n care strainii au locuit pe durata programului de integrare, participantii au beneficiat si de un curs gratuit de nvatare a limbii romne, curs organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin intermediul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si Scoala nr.145 din sectorul 2, n colaborare cu Oficiul National pentru Refugiati. Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat programele de nvatare a limbii romne pentru copii si adulti si manualele necesare desfasurarii n bune conditii a cursului. n vederea mbunatatirii calitatii cursului, consideram necesara si realizarea unui modul de pregatire pentru profesorii care predau limba romna refugiatilor, pregatire care sa includa aspecte referitoare la diferentele culturale si o grupare mai atenta a cursantilor pe grupe de vrsta, gen sau tari de origine.

33

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Au existat cteva aspecte care au influentat modul de desfasurare al activitatilor din cadrul programului de integrare: n primul rnd, asteptarile beneficiarilor privind conditiile socioeconomice din Romnia si dorinta multora de a pleca spre o tara din Uniunea Europeana dintre cei 126 de participanti 27 de persoane au finalizat programul (17 adulti si 10 copii 21,5%), 33 participa nca la program (26%) si restul au parasit programul din diferite motive (52,5%), n cea mai mare parte a cazurilor parasind si Romnia (de exemplu, n procent de 90% refugiatii din Somalia au parasit Romnia la cteva luni dupa obtinerea formei de protectie). n al doilea rnd, factori cum sunt educatia din tara de origine (42% dintre adultii participanti la program nu au nici un fel de educatie iar alti 47% dintre adulti au pna n 8 clase), profesia (60% nu au nici o profesie) corelata cu experienta de munca (70% nu au nici un fel de experienta de munca) sunt factori care influenteaza, de multe ori decisiv, sansele de integrare ale acestor persoane.

5. NDEPARTAREA STRAINILOR DE PE TERITORIUL ROMNIEI Autoritatea pentru Straini poate dispune masura ndeparta rii de pe teritoriul Romniei (prin emiterea de dispozitii de parasire a teritoriului si prin returnare fortata) mpotriva strainilor intrati ilegal, a caror sedere n Romnia a devenit ilegala ori al caror drept de sedere a fost anulat sau revocat, si, dupa caz, poate dispune masura interzicerii intrarii n Romnia pentru o perioada determinata. Totodata, Autoritatea pentru Straini pune n executare m asura de siguranta a expulzarii dispusa de instanta de judecata si ndeparteaza de pe teritoriul national strainii declarati ca indezirabili de catre procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lnga Curtea de Apel Bucuresti.

5.1 Dispozitia de parasire a teritoriului Romniei Dispozitia de parasire a teritoriului Romniei constituie decizia Autoritatii pentru Straini sau a formatiunilor sale teritoriale, care obliga un strain sa paraseasca teritoriul Romniei intr-un termen stabilit. Dispozitia de parasire a teritoriului reprezinta principalul instrument pentru ndepartarea strainilor de pe teritoriul Romniei si se bazeaza pe respectarea benevola de catre cel n cauza a deciziei autoritatilor romne.

34

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

Situatia dispozitiilor de parasire a teritoriului acordate n anul 2005 de Autoritatea pentru Straini Dispozitii Cetatenia Iesiti % Diferenta acordate TURCIA 1198 1116 93,2% 82 MOLDOVA 996 943 94,7% 53 CHINA 265 188 70,9% 77 ISRAEL 177 174 98,3% 3 SIRIA 144 120 83,3% 24 UCRAINA 128 122 95,3% 6 GERMANIA 123 66 53,7% 57 ITALIA 120 64 53,3% 56 SUA 119 116 97,5% 3 GRECIA 109 77 70,6% 32 BULGARIA 91 90 98,9% 1 ALTE TARI 1536 1299 84,6% 237 TOTAL 5006 437 5 87,4% 631

6000 5000 4000 3000 2000 1000 0

5063 4312

5006 4375

Dispozitii acordate Iesiti

2004

2005

Sursa: Autoritatea pentru Straini

Diferenta dintre numarul dispozitiilor de parasire acordate si numarul strainilor iesiti se justifica prin faptul ca acestia nu au iesit din tara n termenul acordat prin dipozitie. Pentru aceasta categorie, Autoritatea pentru Straini ia masurile necesare depistarii si efectueaza demersuri n vederea returnarii. n cazul n care strainul nu a parasit teritoriul Romniei n termenul prevazut n dispozitie din motive obiective, se poate emite o noua dispozi tie la solicitarea scrisa a acestuia. 5.2 Returnarea fortata strainilor Returnarea reprezinta o masura administrativa dispusa de catre Autoritatea pentru straini n vederea ndepartarii unui strain de pe teritoriul Romniei.

35

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

n acest caz, ndepartarea se face fortat, prin escortarea strainului pna la frontiera, sau n tara de origine ori, daca nu este posibil, n orice alta tara care i permite intrarea pe teritoriul sau.
Straini returnati n anul 2005 Cetatenie MOLDOVA TURCIA CHINA PAKISTAN UCRAINA SIRIA SERBIA SI MUNTENEGRU LIBAN IRAN INDIA ALTE TARI TOTAL
Sursa: Autoritatea pentru Straini

203 154 74 24 17 17 15 12 10 8 84 618

% 32,8% 24,9% 12,0% 3,9% 2,8% 2,8% 2,4% 1,9% 1,6% 1,3% 13,6% 100,0%

Returnati 2003 - 2005 658 700 600 500 400 300 200 100 0 2003 2004 2005 545

618

Sursa: Autoritatea pentru Straini

Ca regula generala, returnarea se face n termen de 24 de ore de la depistarea strainului pentru care legea prevede luarea acestei masuri. n cazul n care returnarea nu poate avea loc n acest termen din motive obiective (lipsa unui document de calatorie, lipsa timpului fizic necesar pentru procurarea biletelor, etc.), la propunerea Autoritatii pentru Straini, procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti poate dispune luarea strainului n custodie publica, fiind introdus ntr-unul din centrele de cazare destinate acestui scop, din cadrul Autoritatii pentru Straini.

36

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA Straini luati n custodie publica n anul 2005 Cetatenie Total % CHINA 86 22.34% TURCIA 70 18.18% SIRIA 26 6.75% PAKISTAN 25 6.49% IRAN 18 4.68% MOLDOVA 17 4.42% INDIA 15 3.90% LIBAN 10 2.60% PALESTINA 10 2.60% GEORGIA 9 2.34% ALTE TARI 99 25.71% TOTAL 385 100.00%

Motivele luarii n custodie publica

INDEZIRABILI

19

EXPULZATI

36

SEDERE ILEGALA 0 50 100 150 200 250 300

330

350

Sursa: Autoritatea pentru Straini

n cazurile prevazute de lege, mpotriva strainilor ndepartati de pe teritoriul Romniei, Autoritatea pentru Straini poate dispune si masura interdictiei de a mai intra pe teritoriul Romniei, indiferent daca ndepartarea s-a facut prin dispozitie de parasire sau escortarea strainului. Astfel, n anul 2005, s-a luat masura interzicerii de a mai intra n Romnia mpotriva unui numar de 1164 de cetateni straini, cei mai multi provenind din Moldova , Turcia si China.
CONSEMNE NPI

2005

1164

2004

934

200

400

600

800

1000

1200

Sursa: Autoritatea pentru Straini

37

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

5.3 Repatrierea voluntara Repatrierea voluntara este o forma moderna de ndepartare a strainilor cu sedere ilegala de pe teritoriul unui stat, fiind caracterizata n primul rnd de caracteristica de voluntariat a ndepartarii, dar si de faptul ca implicarea autoritatilor, vazute ca forta coercitiva a statului, se manifesta numai prin asigurarea fondurilor necesare. Pentru implementarea unor programe de repatriere voluntara asistata n baza Memorandumului de ntelegere dintre Guvernul Romniei si Organizatia Internationala pentru Migratie, reprezentantii Autoritatii pentru Straini si Biroul OIM Bucuresti au elaborat o procedura comuna. Pentru acoperirea costurilor necesare derularii acestor programe de repatriere, prin Hotarre a Guvernului, la data de 17.11.2005 au fost aprobate bugetele pentru anii 2005 si 2006, act normativ care stabileste destinatia fondurilor si modul de cheltuire a acestora. 6. CONCLUZII n urma analizarii datelor statistice continute de prezentul raport, trage cteva concluzii, cum ar fi: Daca n anii anteriori Romnia constituia cu preponderenta un punct de tranzit pentru cetatenii straini din tarile cu potential migrator, n ultima perioada de timp se constata ca tara noastra devine pe zi ce trece si o destinatie pentru aceasta categorie. n prezent, principalele tari furnizoare de migranti care ramn pe teritoriul Romniei pentru diferite scopuri sunt Moldova, Turcia si China , cetatenii acestori tari reprezentnd aproximativ 40% din totalul strainilor cu un drept de sedere. Prevederile legale si procedurile existente n domeniul admisiei strainilor este exigent si ofera autoritatilo r romne instrumentele necesare realizarii unui management adecvat conditiilor de admisie nca din momentul solicitarii vizei de intrare la misiunile diplomatice ale Romniei. Procedura a fost simplificata si eficientizata prin implementarea Sistemului Informatic Visa on-line. Cadrul legal si institutional existent pentru controlul migratiei strainilor, att la frontiere cat si pe teritoriul tarii, este aliniat standardelor europene n materie, astfel nct fenomenul sederii ilegale se mentine la un stadiu acceptabil si controlabil, o crestere semnificativa nregistrndu-se nsa pe linia strainilor depistati n ncercarea de a trece fraudulos frontiera de stat, fapt datorat n special securizarii frontierei de stat. Prin actiunile desfasurate si rezultatele obtinute de institutiile competente se observa o crestere a cooperarii interinstitutionale pentru combaterea fenomenului migratiei ilegale si a muncii la negru. ntruct migratia reprezinta un fenomen dinamic, care r eactioneaza n timp la diversi factori, se simte n permanenta necesitatea adaptarii cadrului legal la noile cerinte, n interesul statului romn. Un exemplu n acest sens l reprezinta necesitatea adaptarii legislatiei la interesul statului n ceea ce priveste strainii detasati de companiile multinationale si marii investitori. Desi evolutia numarului cererilor de azil este una descrescatoare, totusi fenomenul migrationist al solicitantilor de azil poate fi imprevizibil, astfel ca este necesara pregatirea
38

MIGRATIA SI AZILUL N ROMNIA

institutiilor responsabile pentru a face fata n cazul unui aflux masiv de refugiati, n special dupa data aderarii Romniei la Uniunea Europeana. din perspectiva azilului statisticile indica faptul ca Romnia este nca tara de tranzit cu o usoara tendinta de transformare n tara de destinatie mai ales n perspectiva aderarii la UE. Avnd n vedere experienta noilor state membre ale UE care dupa aderare au nregistrat cresteri ale numarului solicitantilor de azil (mai ales prin aplicarea Regulamentelor Dublin de stabilire a statului membru responsabil pentru analizarea cererilor de azil), Oficiul National pentru Refugiati continua dezvoltarea capacitatilor de primire si procesare a cererilor de azil. Ponderea cea mai mare a solicitantilor de azil o au cetatenii proveniti din Irak si, n ultima perioada, cei din India si China . Reactia sociala a cetatenilor Romniei fata de persoanele care se bucura de o forma de protectie n tara noastra este una neutra, toleranta acest fapt fiind datorat si campaniilor de constientizare precum si a actiunilor de asistenta din partea organizatiilor nonguvernamentale. Diferentele culturale si de limba impun desfasurarea unor programe de integrare sociala a refugiatilor programe care, potrivit cadrului legal, sa asigure cunoasterea limbii romne si apoi accesul real la asistenta sociala, asistenta medicala, la educatie, la un loc de munca. Toate institutiile cu atributii n domeniul migratiei si azilului trebuie sa ia masurile necesare, potrivit competentelor, astfel nct n momentul aderarii Romniei la Uniunea Europeana autoritatile sa fie pregatite pentru ntmpinarea cu succes a noilor provocari rezultate n principal de calitatea de stat membru la frontiera externa a UE. Necesitatea dezvoltarii institutiilor Autoritatii pentru straini si alocarea resurselor financiare necesare ndeplinirii tuturor sarcinilor prevazute n cadrul normativ existent, ce corespunde acquis-ului UE.

39