FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

REFERAT LA DISCIPLINA: SISTEME CONTABILE COMPARATE

TITLUL REFERATULUI

Normalizarea contabilitatii n tari ale estului Europei: Romnia, Ungaria

SIBIU 2010

Normalizarea contabilitatii in tari din estul Europei: Romania, Ungaria

1. Concept structura continut Sistemele de contabilitate naionale operante n economiile de pia dezvoltate sunt caracterizate printr-o serie de coordonate eseniale, care se manifest cel puin, ca tendin, cum ar fi: 1. Primatul aplicrii n practic a conceptelor contabile, n special, n ce privete obiectivele si principiile contabile fundamentale n raport cu normele i reglementrile contabile care se refer cu prioritate la regulile i metodele de baz i la procedurile contabile detaliate 2. Primatul dualismului contabil n raport cu monismul contabil1 a crui esen const n faptul c n condiiile economiei de pia cel puin o parte din informaiile contabile, n special, cele legate de: 1) situaia patrimonial; 2) rezultatele economico - financiare i 3) relaiile agentului economic cu terii trebuie fcute publice prin intermediul documentelor de sintez contabil (bilanul; contul de profit i pierdere i anexa la bilan) ntocmite dup norme i reguli unitare emanate cel mai adesea de la organismele naionale cu atribuii n domeniul normrii contabilitii. 3. Primatul conturilor contabile anuale respectiv, a documentelor de sintez contabil, asupra sistemului conturilor curente 4. Reconsiderarea fundamental a importanei acordate diferitelor caracteristici ale informaiei contabile. Aceast coordonat st la baza raiunii adoptrii celui de al treilea cont contabil anual i anume anexa la bilan. 5. Reconsiderarea fundamental a prioritilor acordate diferitelor funcii ale contabilitii, n teoriile contabile moniste sunt enumerate i descrise o palet larg de funcii ale contabilitii2 dintre care dou au fost ridicate la rang de virtute i anume: a. funcia de nregistrare exhaustiv a activitii unei ntreprinderi n scopul urmririi realizrii planului b. funcia de verificare, control i for probant n justiie. n sistemele contabile dualiste, funciile contabilitii sunt structurate i ierarhizate, de regul astfel: Funciile contabilitii financiare: 1. funcia de nregistrare exhaustiv a tranzaciilor unei ntreprinderi n scopul determinrii periodice a situaiei patrimoniale, a rezultatelor si situaiei economico-financiare; 2. funcia de informare economico-financiar a terilor; 3. funcia de instrument de verificare i de prob generat de raiuni juridice i fiscale; 4. funcia de furnizare a informaiilor necesare realizrii sintezelor macroeconomice; 5. funcia de satisfacere a cerinelor informaionale ale analizei economi-co-financiare. Funciile contabilitii de gestiune : 1. funcia de determinare a costurilor pe produse i sectoare de activitate; 2. funcia de determinare a rentabilitilor pe produse, lucrri i servicii; 3. funcia de producere i furnizare a informaiilor necesare elaborrii bugetelor de venituri
1 2

Termenii de monism si dualism contabil au fost folosii pentru prima data de profesorul francey Jaques Richard. De exemplu, Demetrescu C.G. i colab., in lucrarea Contabilitatea-stiina fundamental i aplicativ, Ed. Scrisul Romnesc, Craiova, 1973, pag. 26-28, prezint ca funcii primare ale contabilitaii: 1) urmrirea strii i funcionrii unitailor gestionare ca sistem; 2) informarea i prelucrarea datelor despre starea i funcionarea sistemului; 3) informarea organelor de decizie pentru conducerea sistemului, iar ca funcii derivate: 1) funcia de control; 2)funcia de analiz; 3)funcia de prevedere i 4) funcia de conducere.

i cheltuieli, actualizrii indicatorilor de gestiune care formeaz tabloul de bord al managerilor firmelor i msurrii performanelor sectoarelor de activitate, produselor, lucrrilor i serviciilor. Actualmente cercetarea contabila fundamental i aplicativ , abordeaz aceste tendine in contextul normrii, normalizrii armonizrii i convergenei contabile internaionale. Cadrul general de abordare normativ n contabilitate Pe plan mondial coexist mai multe culturi i sisteme contabile, dou dintre ele fiind deosebit de marcate i influente, i anume: Cultura contabil i sistemul de contabilitate vest-european, denumit i continental, ale crui promotori sunt Frana i Germania, Cultura contabil i sistemul de contabilitate anglo-saxon ale cror promotori sunt Anglia i SUA. Deosebirile fundamentale opuse dintre cele dou culturi contabile se manifest pe urmtoarele planuri eseniale: a) Pe plan instituional contabilitatea continental este puternic codificat, normat i deci regizat de un plan contabil general, care cuprinde un mare numr de norme imperative i recomandative, n timp ce contabilitatea anglo-saxon se bazeaz pe tradiii i cutume, nefiind ncorsetat ntr-un plan contabil general, ci ntr-un cadru conceptual contabil; b) Pe plan tehnico-aplicativ contabilitatea continental opereaz cu clasificarea economic a cheltuielilor, ceea ce genereaz n mod obiectiv inerea a dou feluri de contabiliti separate: 1) financiar i 2) de gestiune, n timp ce contabilitatea anglo-saxon opereaz cu clasificarea cheltuielilor dup destinaie (secii, produse, etc.), ceea ce nu impune o separare foarte riguroas a contabilitii de gestiune de contabilitatea financiar; c) Pe plan politico-strategic, anglo-saxonii dau prioritate informaiilor necesare lurii deciziilor de ctre investitori; concepia lor poart clar amprenta liberalismului economic, acordndu-se mai puin importan implicaiilor asupra contabilitii naionale, n timp ce concepia francez a normalizrii contabile se vrea mai mpciuitoare ntre diferii utilizatori ai informaiei contabile care trebuie s se ofere ntr-un cadru mult mai formalizat. Sub influena celor dou blocuri de putere contabil, sistemele contabile naionale prezint nc mari divergene, ceea ce a generat, mai ales n perioada postbelic, iniierea unui proces de apropiere a sistemelor contabile a diferitelor grupuri de ri. Aceast apropiere este cerut, n principal, dar nu numai, de marii investitori internaionali care vor s poat compara garantat i dup criterii echivalente, oportunitile plasrii capitalului, ceea ce nu se poate realiza dac firmele nu sunt supuse acelorai reguli de publicare a informaiilor economico-financiare. n consecin, abordrile normative n contabilitate au proliferat, ntr-un perimetru delimitat conceptual de binomul normare convergent contabil care ar putea fi reprezentat, schematic, n figura nr. l..2.

Normarea i normalizarea contabil n principiu, Norma de contabilitate este o regul precis de evaluare, nregistrare, clasificare i prezentare a informaiei contabile, elaborat n vederea rezolvrii unei probleme repetitive, rezultat dintr-o alegere colectiv raional, n cadrul unui organism de reglementare contabil (naional sau internaional). Astzi, conceptul de normare contabil este depit, din punct de vedere doctrinar, dar, nc, autoritile publice naionale eman un mare numr de norme contabile. n Romnia, normarea contabil este realizat prin texte reglementate: legi, ordine i metodologii ale Ministerului Finanelor Publice, n alte ri, responsabilitatea acestei aciuni a fost transferat altor organisme cvasiguvernamentale sau private. Normalizarea contabil este procesul prin care se standardizeaz prezentarea documentelor de sintez, metodele contabile i terminologia.3 Procesul de normalizare este un proces inductiv, deoarece se pleac de la observarea practicilor contabile, putnd avea un caracter minimal (stabilind doar cadrul general) sau poate fi foarte analitic (cu detalii precise de planuri de conturi) aa cum este cazul Romniei, care opteaz pentru o soluie original, adoptnd att cadrul general IASB ct i pstrnd planul de conturi (cu mbuntirile de rigoare aferente cerinelor impuse de Standardele Internaionale de Contabilitate). Normalizrii contabile i se pot ataa trei scopuri fundamentale:4 obinerea de ctre puterea public a unei informri omogene, referitoare la ntreprinderi; valorificarea informaiilor contabile de ctre utilizatorii din afara ntreprinderii, n special n ceea ce privete comparaiile n timp i n spaiu; contribuia la o alocare mai bun a resurselor financiare, la nivelul unei ri. La nivel naional, normalizarea contabil poate fi: de natur public, respectiv intervenia puterii publice n codificarea contabil este puternic (este cazul Romniei, Germaniei, Franei etc.); de natur privat, n care profesia contabil joac un rol foarte important (Marea Britanic, SUA etc.); de natur mixt, n care codificarea contabil presupune o cooparticipare a organismelor private i a puterii publice. Se recomand un sistem de normalizare combinat ntre influena public i cea privat, deoarece un sistem combinat va permite utilizarea eficient a capacitilor tuturor celor interesai de informaia contabil.5 Indiferent de natura sa, public, privat sau mixt, normalizarea contabil va fi mereu, n mod necesar, o munc politic, n care punctul de vedere al celui mai puternic va avea mai multe anse de ctig.6 Normalizatorii contabili trebuie s-i menin mereu o poziie de neutralitate n scopul conservrii credibilitii n faa utilizatorilor de informaii financiare (contabile). n Romnia, organismul de normalizare contabil este unul tutelat de puterea public, respectiv Ministerul Finanelor Publice, printr-o direcie special.

3 4 5

Feleaga N., Sisteme contabile comparate, vol. 1, Editia a II-a, Editura Economic, Bucuresi, 1999. Ibidem Naciri A., Une analzse comparative des szstemes de normaliyation francais et americain, Revue Francais de Compatibilite nr 171/1986, Paris Feleaga M., Ionacu I., Tratat de contabilitate financiar, vol. I, Editura Economic Bucureti, 1998

Normalizarea contabilitii este necesar n condiiile oricrei economii dezvoltate, ea reprezentnd o posibilitate pentru obinerea de date omogene n coninut din partea tuturor ntreprinderilor.7 La nivel internaional, normalizarea contabil presupune att elaborarea de norme sau reguli, aplicabile parial sau n totalitate, unor grupuri de ri, de ntreprinderi sau de specialiti contabili, ct i existena unor organisme, capabile s emit aceste norme, s impun obligativitatea utilizrii lor i sancionarea nerespectrii lor. Normarea i normalizarea contabil poate fi realizat din punct de vedere tehnico-aplicativ, prin dou instrumente diferite i anume: a) Elaborarea de planuri contabile generale; b) Elaborarea de cadre conceptuale. Un plan contabil general este construcia coerent elaborat de regul, cu aportul substanial al organismelor profesiei contabile liberale, urmnd ca dup validarea sa n practic s fie impus agenilor economici prin reglementri normative, la recomandarea i cu avizul organismelor consultative n materie de normalizare contabil. Ideea elaborrii unor planuri contabile detaliate, aplicabile mai multor ageni economici s-a accentuat spre finele secolului al XlX-lea, sub influena a trei factori principali:8 dezvoltarea pieelor financiare care a determinat nevoia unei mai bune contabilizri a performanelor firmelor, mai ales n situaii de criz; accelerarea concentrrii ntreprinderilor n mari grupuri industriale care a impus o serie de norme contabile comune pentru ntreprinderile componente ale grupului; explozia gndirii i cercetrii tiinifice n materie de normalizare contabil, ncepnd cu documentele de sintez contabil i continund cu procedurile contabile de detaliu. La elaborarea unui plan contabil general pot sta dou principii de natur diferit care influeneaz sensibil structura, forma de prezentare i chiar coninutul unor componente ale acestuia, cum ar fi de exemplu lista de conturi i normele de utilizare ale acestora. Astfel, pot fi ntlnite: Planuri generale de conturi bazate pe principiul prioritii situaiilor financiare cu scop general i a funciei de furnizare a informaiilor contabile, destinat utilizatorilor acesteia din afara ntreprinderii. Acest principiu conduce la elaborarea de planuri de conturi de esen dualist, formal sau tranant de individualizare a celor dou circuite contabile: 1) contabilitate financiar i 2) contabilitate de gestiune. Planuri generale de conturi bazate pe principiul circuitului valorilor n ciclul aprovizionare-producie-desfacere care vizeaz cu prioritate organizarea i normalizarea costurilor n general, contabilitatea de gestiune.9 Principiul circuitului conduce la elaborarea unor planuri contabile de tip monist sau cel mult de dualism formal, deci fr o separare riguroas a celor dou circuite de contabilitate: 1) financiar i 2) de gestiune. Un cadru conceptual contabil este de asemenea o construcie coerent, elaborat de organisme ale profesiei contabile liberale, reglementnd: obiectivul situaiilor financiare;
7 8

Cosma D., contabilitatea in lumea interdependenelor contabile, Editura Augusta, Timisoara, 1998 Richard J., Cteva elemente de istorie a evoluiei planurilor contabile cadru in Europa de la 1900 pn n 1945, n Expertiza contabil, nr.6-7, 1994, pag. 33. Tabar N., Evoluia contabilitaii romneti si unele elemente de istorie a planurilor contabile- cadru in Europa de la 1900 pn la 1945,n: Expertiya contabil, nr. 6-7, 1994, pag. 47.

caracteristicile calitative ale informaiilor coninute n situaiile financiare; definirea, recunoaterea i evaluarea elementelor coninute n situaiile financiare, modul de ntocmire i prezentare a informaiilor n situaiile financiare.10 n acest sens, IASB a elaborat Cadrul general pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare (ultima versiune - aprilie 2001) care vizeaz rezolvarea a patru probleme principale: Obiectivele situaiilor financiare (coninut, performan i evoluie); Caracteristicile calitative ale situaiilor financiare (claritate, pertinen, fiabilitate, capacitate de comparaie); Elementele componente ale situaiilor financiare (active, pasive, venituri, cheltuieli); Metode de evaluare a elementelor componente ale situaiilor financiare. Aceste probleme reprezint domeniul principal al disputei armonizrii i convergenei contabile care se concretizeaz n concepte, reguli i convenii contabile care nu reprezint ntotdeauna nici la nivel naional, nici la nivel internaional o savant elaborare tiinific, ci mai degrab Elaborarea regulilor contabile este un proces strategic complex n care fiecare parte i apr interesele11 Se precizeaz c n perspectiv procesul armonizrii i convergenei contabile internaionale precum i cel al normalizrii naionale a contabilitii se va desfura deci ntr-un raport de fore ntre organizaiile politice internaionale, marile firme multinaionale i statele naiunilor puternic industrializate. Noul concept legat de armonizare sau convergenta preocupa deopotriva organismele profesionale, normalizatorii si utilizatorii informatiilor financiar-contabile. Oricare ar fi modul de abordare a convergentei in contabilitate trebuie tinut seama de natura, continutul si valorile specifice fiecarui referential contabil in parte. O prima dimensiune a convergentei in contabilitate o reprezinta convergenta dintre Standardele americane de contabilitate (USGAAP) si Standardele internationale de contabilitate (IAS/IFRS). Cu toate diferentele majore existente intre cele doua referentiale contabile (din care mentionam optica, diferita, si anume in timp ce Standardele americane se bazeaza pe un ansamblu de norme si reguli foarte detaliate si contin informatii destinate intreprinderilor care cauta clienti pe pietele americane, Standardele internationale de contabilitate se bazeaza pe principii fundamentale si contin informatii destinate intreprinderilor care cauta capital pe pietele internationale), prin acordul de la Norwalk, IASB si FASB au convenit identificarea tuturor punctelor de dezacord in vederea asigurarii intr-un termen rezonabil a convergentei necesare. In acest context, trebuie mentionat rolul EFRAG care aduce o contributie majora din partea sectorului privat, infiintat pentru a da glas punctului de vedere european in ce priveste evolutia IFRS. La nivel european, aspectele legate de convergenta in contabilitate au in vedere identificarea punctelor de dezacord intre directivele europene, cu deosebire Directiva a IV-a si a VII-a si Standardele Internationale de Contabilitate (IAS/IFRS); deja aceste doua directive au fost amendate prin introducerea in anul 2002 a valorii juste si in anul 2003 a optiunilor in ce priveste evaluarea. In ultimii ani in tarile UE s-au facut pasi mari pentru a imbunatati sistemul de raportare financiara, iar FEE conlucreaza strans cu toti partenerii in dezbaterea acestor aspecte; intr-adevar, pietele de capital au nevoie de o raportare financiara de inalta calitate, iar Europa este prima regiune majora din lume care a cerut aplicarea IFRS pana in anul 2005.

10

11

Horomnea E., Lexicon contabil+financiar armoniyat cu Directivele Europene i Standardele Internaionale de Contabilitate, Editura SEDCOM LIBRIS, Iai, 2003, pag. 40. Boussard, D. Comunicare la al doilea seminar de cercetare a Asociaiei Franceze de Contabilitate, Grenoble, ianuarie 1991.

La nivel national, Parlamentul European a decis: Standardele internationale de contabilitate (IAS/IFRS) vor fi obligatorii incepand cu anul 2005 pentru companiile cotate la bursa; aceasi soarta o au si companiile care consolideaza in ceea ce priveste conturile consolidate. Exista o opozitie destul de mare pentru extinderea aplicarii standardelor internationale de contabilitate la alte intreprinderi decat cele mentionate si motivele sunt multiple: in majoritatea tarilor cea mai mare parte a intreprinderilor o formeaza grupa intreprinderilor mici si mijlocii pentru care aplicarea Standardelor este dificila si costisitoare; utilizatorii principali ai informatiilor furnizate de intreprinderile mici sunt de regula statul (bugetul) si bancile: bugetul foloseste contabilitatea intreprinderii pentru stabilirea rezultatului fiscal si schimbari majore in acest domeniu ar insemna ca statul sa-si piarda o sursa importanta de venituri; bancile nu cauta neaparat performante la aceste intreprinderi, ci pastrarea patrimoniului care garanteaza relatiile lor cu intreprinderile; implicatiile juridice enorme: sa nu uitam sistemele juridice si de drept diferite a caror modificare presupune timp indelungat si riscuri de dereglare, cel putin temporar, a mediului economi 2. Aspecte tratate in standarde Modificarea legii contabilitatii versus Reglementari Europene in domeniu Deoarece si prin noua Lege nr. 259/19.07.2007 publicata in Monitorul Oficial nr. 506 din 27.07.2007, pentru modificarea si completarea legii contabilitatii se continua prezentarea ambigua, confuza si neclara a numeroase probleme, consideram necesar sa prezentam cateva aspecte esentiale pe care trebuie sa le avem in vedere atunci cand avem neclaritati legate de legislatia nationala in domeniu. Intotdeauna cand in legislatia national a diverse aspecte sunt tratate confuz, pentru a ne clarifica aceste probleme putem apela la reglementarile CE, care au prioritate (doar reglementarile cu caracter obligatoriu) fata de dispozitiile contrare din legislatia nationala. Acest lucru este stabilit clar in TITLUI VI Integrarea euroatlantica din Constitutia Romaniei la art. 148 (2): Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu , au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne , cu respectarea prevederilor actului de aderare. Prezentarea actelor institutiilor comunitare Actele institutiilor comunitare constituie ansamblul actelor cu caracter normativ emise de catre institutiile comunitare, indeosebi de catre Consiliul UE si Comisia Europeana, in cursul exercitarii competentelor ce le sunt atribuite prin Tratat. In Tratatul CEE sunt prevazute cinci tipuri de instrumente: 1.Regulamentele Sunt cele mai importante acte juridice adopt ate de catre institutiile UE, deoarece ele se aplica integral si obligatoriu in toate statele membre, iar aplicabilitatea lor este directa (nu este necesar sa fie incorporate prin alte acte normative in legislatia nationala pentru a avea caracter obligatoriu). 2.Directivele Reprezinta a doua forma a legislatiei comunitare cu efecte obligatorii. Acestea se adreseaza statelor membre, uneori tuturor, alteori doar unora dintre ele, fixand obiectivele ce trebuiesc atinse, dar lasand autoritatilor nationale co mpetenta de a identifica mijloacele de transpunere in practica. Ele permit astfel statelor membre sa aplice dreptul comunitar tinand cont de conditiile concrete din fiecare tara. 3.Deciziile

Sunt de fapt masuri administrative direct aplicabile ce se adreseaza unui stat membru ori unei persoane fizice sau juridice. Decizia reprezinta instrumentul legal prin care institutiile comunitare pot ordona ca un caz individual sa fie solutionat intr -un anumit fel. 4.Opiniile Reprezinta masuri legale prin care i nstitutiile UE isi prezinta punctele de vedere in fata statelor membre sau a persoanelor fizice si juridice, fara ca acestea sa fie obligate sa se conformeze solutiei propuse de administratia comunitara. Opiniile sunt oferite atunci cand institutiilor comu nitare li se cere sa-si exprime pozitia fata de o situatie curenta sau intr-un caz particular aparut pe teritoriul unui stat membru. Opiniile reprezinta doar pozitia institutiei de la care emite. 5.Recomandarile Sunt masuri legale ce permit institutiilor UE sa-si prezinte punctele de vedere in fata statelor membre sau a persoanelor fizice si juridice, fara ca acestea sa fie obligate sa se conformeze solutiei propuse de administratia comunitara. Recomandarile sunt date din proprie initiativa si reprezinta doar pozitia institutiei de la care emite. Pe langa aceste cinci instrumente, in practica s -au dezvoltat si alte acte nementionate in Tratat cum sunt : avizele, acordurile, rezolutiile, programele. Studiind legislatia nationala in domeniul financiar -contabil elaborata recent, armonizata cu cea europeana (Romania fiind o obligativitate in acest sens in vederea aderarii), constatam multe neclaritati si neconcordante. Toate acestea dau bataie de cap nu numai firmelor mici, care sunt la inceput de drum, ci chiar si marilor firme internationale de audit, care au intrat pe piata noastra. Reglementarile naionale cu privire la aplicarea contabilitii n conformitate cu reglementrile europene, n vigoare la acesta data sunt. 1. OMF 907/27.06.05 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplic reglementri contabile conforme cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar, respectiv reglementari contabile conforme cu directivele europene modificat i completat prin 3. OMF 1.121/04.07.06 privind aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare Financiar, care pervede la art.3 Toate entitile care au obligaia s aplice sau au optat pentru aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare Financiar trebuie s asigure continuitatea aplicrii acestora Din acest articol ne putem da seama ca oricare firma, dac dorete, poate aplica Standardele de raportare financiara i c sunt i firme care trebuie sa le aplice n mod obligatoriu. 2. ORDIN 3055/29.10. 2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene Reformarea contabilitii dup anul 1990 , informaii comparative Romania-Ungaria ROMANIA 1. Legea contabilitii nr,82/1991 cu modificarile si completrile ulterioare 2. Ordinul nr. 3055 pentru aprobarea Regelementrilor contabile conforme cu directivele europene 2.1 Ord.MFP nr. 3055/2009 2.2.Reglementri contabile conforme cu directivele europene cuprinse in anexa nr.1 la OMF 3055/2009 care fac parte integrant din acest ordin, care contin: 2.2.1 Reglementri contabile cu Directiva a IV-a a Comunitii Economice Europene 2.2.2 Reglementro contabile cu Directiva a VII-a a Comunitii Economice Europene UNGARIA Lega contabilitii din 2000 vigoare de la 1 ianuarie 2001 in

Reglementarea contabilitii in Romania i Ungaria ROMANIA 1. Ministerul Finanelor cu consultarea organismelor profesionale de profil (modificare din 2004) Din mai 2005 Consiliul Contabilitii i Raportrilor Financiare Pana n anul 2005 ROMANIA 1. Legea contabilitii nr,82/1991 cu modificarile si completrile ulterioare Financiare Anul 2005 a fost ultimul an de aplicare a urmtoarelor reglementri : - OMFP 94/2001 pentru abordarea Regelementrilor contabile aromizate cu Directiva a IV-a a CEE i cu Standardele Internaionale de contabilitate - OMFP 306/2002 pentru abordarea regelementrilor contabile simplificate aromizate cu directivele europene - OMFP 772/2000 de abordare a Normelor privind consolidarea conturilor - Bacnile aplica IAS/IFRS pentru necesitile de informare proprii, iar entitile de interes public pot opta pentru IAS/IFRS numai dac au capacitate de implementare Auditare in Romania i Ungaria ROMANIA UNGARIA Pana in anul 2005 entitile ce aplic OMFP94/2001 Entiti cu cifr de afaceri peste ale bancilor i instituii de asigurrii,reasigurrii 50.000.000 HUF (aprox. 204.000 - din anul 2006 intreprinderile mari , entitile de euro) cel mai mic prag din UE interes public, societile cotate , filiale societi mama care aplica IAS/IFRS Organismele ce au competente in domeniul auditului din Romania i Ungaria ROMANIA Camera Auditorilor Financiari ( din 1999) Corpul Expertilor i Contabililor Autorizati (reanfintat din 1994) UNGARIA Camera Auditorilor Financiari ( din 1997) UNGARIA Ministerul Finanelor (Lega C) Consiliul pentru standarde Contabilitate (dun 2003)

de

UNGARIA -Societile comerciale Legea C -Grupurile de societi conform Legii C IFRS sau alte standarde de ex, US GAAP cu obligaia reconcilierii sumelro dup Legea C

3. Concluzii Intreaga Lege 82/1991 a contabilitii, precum Legea nr. 259/19 .07.2007 pentru modificarea i completarea legii contabilitii este presarat, putem spune ca aproape n fiecare fraza, de sintagmele n condiiile stabilite de reglementrile legale sau potrivit reglementrilor

contabile aplicabile, condiiile prevazute de reglementarile contabile aplicabile fiind denumiri generice, care s acopere toate aspectele posibile ce ar putea apare. La multe articole folosirea de asemenea sintagme este improprie, deoarece multe din reglementri care existau inainte au fost abrogate i nu au fost nlocuite cu altele, nemaiavnd nicio baza legal pentru anumite operaiuni. Tot timpul trebuie s fii n gard i s urmreti ce mai este n vigoare, ce s -a mai abrogat, dac s-a nlocuit cu ceva sau nu. Putem spune ca este aproape imposibil s cunoti continutul tuturor prevederilor legale n domeniu i de aceea ar fi necesar elaborarea Codului contabilitii n Romnia, similar Codului Fiscal, care s reuneasc toate reglementrile n domeniul fiscal aplicabile n decursul unui an fiscal sau a unei perioade.

Biblografie Mihai Ristea, Lavinia Olimid, Daniela Artemisa Calu, Sistema contabile comparate, editura CECCAR 2006 Demetrescu C.G. i colab., in lucrarea Contabilitatea-stiina fundamental i aplicativ, Ed. Scrisul Romnesc, Craiova, 1973, pag. 26-28, Feleaga N., Sisteme contabile comparate, vol. 1, Editia a II-a, Editura Economic, Bucuresi, 1999. Naciri A., Une analzse comparative des szstemes de normaliyation francais et americain, Revue Francais de Compatibilite nr 171/1986, Paris

Feleaga M., Ionacu , Cosma D., contabilitatea in lumea interdependenelor contabile, Editura Augusta, Timisoara, 1998
Richard J., Cteva elemente de istorie a evoluiei planurilor contabile cadru in Europa de la 1900 pn n 1945, n Expertiza contabil, nr.6-7, 1994, pag. 33. Tabar N., Evoluia contabilitaii romneti si unele elemente de istorie a planurilor contabile- cadru in Europa de la 1900 pn Horomnea E., Lexicon contabil+financiar armoniyat cu Directivele Europene i Standardele Internaionale de Contabilitate, Editura SEDCOM LIBRIS, Iai, 2003, pag. 40. Boussard, D. Comunicare la al doilea seminar de cercetare a Asociaiei Franceze de Contabilitate, Grenoble, ianuarie 1991; Legea Contabilitii 82/1991; Ordinul Ministerului Finanelor Publice nr.3055/2009 Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplic reglementri contabile conforme cu Standardele Internaionale de Raportare Financiar, Ordinul Ministrului Finanelor Publice nr. 1121/2006 privind aplicarea Standardelor Internaionale de Raportare Financiar

10