P. 1
Plan Afaceri Ferma 1000 Gaini Ouatoare

Plan Afaceri Ferma 1000 Gaini Ouatoare

|Views: 1,954|Likes:
Published by Larry85

More info:

Published by: Larry85 on May 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

PLAN DE AFACERI

- FERMA DE GAINI OUĂTOARE -

1

CREŞTEREA PĂSĂRILOR – GĂINI OUĂTOARE
DATE GENERALE

1. Tema, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii şi oportunitatii investitiei
Tema prezentului studiu o constituie o microfermă pentru creşterea găinilor ouătoare, în scopul realizării şi valorificării producţiei de ouă obţinute. 1.1. Necesitatea investiţiei: În România, conform legislaţiei în vigoare, se preconizează înfiinţarea de exploataţii agricole, menite să înlocuiască treptat gospodăriile ţărăneşti de subzistenţă, cu autoconsumul produselor agricole realizate. Analizând actualul sistem de producere a ouălor comerciale, de consum, trebuie să relevăm că producerea ouălor în gospodăriile ţărăneşti se menţine de sute de ani într-un proces de producţie anacronic: − Se cresc rase locale de păsări, cu potenţial genetic şi productiv foarte scăzut;

− Creşterea se realizează în adăposturi (coteţe) necorespunzătoare, sau chiar în aer liber, sistem total contraindicat la păsări, care au un metabolism foarte ridicat şi nu-şi exprimă nici potenţialul productiv cu care sunt înzestrate, datorită frigului excesiv din timpul iernii şi căldurilor toride din cursul verii; − În plus, hrănirea păsărilor este deficitară, constituită exclusiv din cereale, neasigurând necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de curbe economice de ouat. Din statisticile existente, o găină crescută în aceste condiţii extreme produce pe an circa 120 ouă, exclusiv în timpul verii, dar consumă pe zi 120 g grăunţe, sau pe an 43,8 kg, ceea ce revine la cca. 365 g furaje pe ou, faţă de 280300 ouă pe an în sistemul intensiv de creştere, cu un consum de 140-150 g pe ou. Aşadar, o găină crescută în sistem intensiv produce de 2,3-2,5 ori mai multe ouă pe an, cu un consum de furaje pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic. În lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de creştere a fost abandonat de foarte mult timp în ţările cu avicultură dezvoltată, el mai existând abia în ţările subdezvoltate. România, care are deja o avicultură de tip industrial foarte performantă, cu o tradiţie de aproape 50 de ani, trebuie să restrângă, în perioada următoare, acest tip de creştere, care, din păcate, realizează în prezent cca. 80 % din producţia autohtonă de ouă, iar cele cca. 5,5 miliarde de ouă pe care le produce anual, cu un consum neeconomic de cca. 200 grame de furaj în plus pe ou, realizează un consum suplimentar anual de cca.: 5,5 mld. oua x 200 g/ou = 1,1 mld. tone cereale sau producţia de pe cca. 200 mi ha teren arabil. Mai avem în vedere şi influenţa negativă a producţiei ţărăneşti de ouă. Cele5,5 miliarde de ouă se realizează doar în cca. 7 luni din an (aprilie – septembrie) iar împreună cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial în aceiaşi perioadă asigură populaţiei ţării cca. 1 miliard de ouă pe lună, adică aproape 40 ouă lunar pe locuitor. În celelalte cinci luni ale anului, există pe piaţa internă aproape numai ouăle produse de sectorul industrial (cca. 0,5 miliarde), asigurând doar 10 milioane ouă pe lună, sau doar 4,5 ouă pe locuitor. Această neasigurare a pieţii determină creşterea excesivă a preţului ouălor în timpul anotimpului rece, ca şi masive importuri de ouă, care destabilizează piaţa internă, ce nu mai poate fi controlată cu cantitatea foarte mică de ouă autohtone. 2

sunt amplasate cuibarele de ouat. precum şi anexele – necesare sau opţionale – ale activităţii de producţie (filtru sanitar. se are în vedere că de la 01. care sunt menţinute în producţie până la vârsta de 77-80 săptămâni. De-a lungul halei. Oportunitatea investiţiei este. materiale. preferabil fluorescente. eventual o instalaţie proprie de producere a necesarului de furaje combinate). se are în vedere producerea de ouă pentru consum în sistemul de creştere pe aşternut permanent. oportunitatea de a înfiinţa acum astfel de ferme familiare este evidentă. aşadar. în ideea că orice afacere trebuie să aibă în vedere posibilitatea de extindere.01. precum şi cereale din producţia proprie. cu mult mai ieftine decât cele de pe piaţă. În plus. accesibile păsărilor. Hala de 140 mp avută în vedere în studiu poate fi redusă la jumătate (70 mp). fără ferestre. hala închisă permite un program de lumină conform tehnologiei de creştere şi asigură o foarte bună biosecuritate. − Sistemul de iluminat este reprezentat dintr-o reţea electrică interioară. cu o nouă serie de 1000 puicuţe. lămpi electrice. pe care sunt dispuse. produce mai economic chiar decât fermele avicole industriale. în comparaţie cu creşterea în aer liber sau chiar în hale prevăzute cu ferestre − Sistemul de hrănire este prevăzut din hrănitoare tronconice. prin construirea de noi hale de aceleaşi dimensiuni. cu 500 puicuţe la populare. pentru că. cu creştere pe aşternut permanent. aplicând sistemul intensiv de creştere. după dezinfecţia halei. Şi. Descrierea funcţională şi tehnologică Prezentul studiu are în vedere construirea şi punerea în funcţiune a unei hale cu o suprafaţă de 140 mp. crescătoria. fiind populată cu 1000 puicuţe de 16 săptămâni. Această descriere succintă va fi dezvoltată la punctul 4-4 (structura constructivă) ale prezentului studiu. 3 . din care vor fi alimentate manual adăpătorile tronconice. În esenţă. reinvestind profitul realizat în perioada de debut a afacerii. fapt ce duce la o creştere şi mai mare a preţului ouălor în perioada imediată.2. putând. Terenul pe care este amplasată construcţia (de 70 sau 140 mp) trebuie. Hala va fi utilizată pentru creşterea la sol pe aşternut permanent. cu recoltare manuală a ouălor.De asemenea. inclusiv pe fondul recomandărilor şi reglementărilor UE – în care România aspiră să intre. Pe de-o parte. − Sistemul de adăpare este compus dintr-o sursă (proprie şi reţeaua comunală). o microfermă de găini ouătoare are avantajule de a folosi doar forţa de muncă a familiei.2012 s-au interzis importurile de ouă din Polonia ca urmare a interzicerii comercializării de ouă produse în boxe neîmbunătăţite. şi în tot timpul anului. 2. datorită limitării contaminării păsărilor cu germeni patogeni. longitudinal. produse. dar care elimină risipa. întrucât statul sprijină înfiinţarea exploataţiilor agricole (avicole). să aibă dimensiuni care să permită dezvoltarea ulterioară. Prezentul studiu are. din conducta de alimentare a halei. pentru economisirea curentului electric. deci. Pe de-altă parte. însă. care impune: − Construirea unei hale închise. în locul celui extensiv actual. prin investiţia la care ne referim va produce ouă în condiţiile economice ale actualelor ferme industriale. Alegerea acestui tip de hală are în vedere experienţa mondială şi românească în domeniu. − Pardoseala adăpostului este constituită în proporţie relativ egală din paturi de dormit şi aşternut permanent. după care se sacrifică şi se înlocuiesc. 1. sub tavan. prevăzută cu un sistem de ventilaţie care să asigure un microclimat corespunzător atât în timpul verii. în vedere o microfermă (fermă familiară) compusă dintr-un adăpost de 140 mp. destul de evidentă. în care furajele sunt distribuite manual. depozite de furaje. cât şi al iernii. însă.

dintre care una pe pat şi una pe aşternutul permanent.1. consumul maxim zilnic de 125 g/cap necesită o cantitate zilnică de: 1000 x 0. 3.1. Un acoperiş cu o bună izolaţie termică şi hidrică poate face inutilă existenţa podului construcţiei.5 m iar volumul acesteia de 300 mc (120 x 2. Fundaţii cu marginea inferioară sub punctul de îngheţ al zonei. datorită riscului de băltire a acestora se va alege un teren uşor ridicat ca nivel faţă de zona înconjurătoare. longitudinal.2. în două compartimente (sfert de hală). Pereţi din panouri-sandvici. din care lungime 20 m şi lăţime 6 m. În hala de 1000 capete. (Se dezvoltă de către constructor.DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI 3. 5.2.5). cu un indice corespunzător de izolaţie termică.125 = 125 kg furaj Cele 30 hrănitoare existente vor fi aşadar alimentate zilnic cu: 4 . se are în vedere: − amplasarea acesteia pe un teren sănătos.ca strat – la o distanţă limită faţă de fundaţie. pentru fiecare din acestea vor exista. aşadar. punctul 4 (Rezervele investiţiei)) 4.1. un rând de hrănitoare tronconice pe pat şi un rând pe aşternutul permanent. Instalaţia de hrănire: Pentru cele 1000 puicuţe (şi apoi găini ouătoare). se dispun 30 hrănitoare tronconice. care să confere rezistenţă construcţiei. 4. impune Caracteristicile principale ale investitiei – dacă investiţia o 3. cât şi o bună funcţionalitate a acesteia. întrun singur nivel. 6. aşa cum se vede din anexa nr. adică o hrănitoare-tip pentru 33 de păsări. Notă: Detaliile tehnice avute în vedere vor fi detaliate de către constructor. 1. Hrănitoarele tronconice vor fi dispuse pe două linii de hrănire. Pentru clădiri: Pentru a realiza atât o rezistenţă – în ani – a construcţiei. fixaţi pe stâlpi de beton armat. cu o construcţie amplasată cu unghiul dintre peretele longitudinal – spate şi peretele lateral – spate în direcţia vântului dominant rece. Suprafaţa utilă a halei (exclusiv camera de serviciu) este de 120 mp. Structura constructivă 4. din beton. sau a apelor pluviale. Reţele: Condiţiile de exploatare sunt următoarele: 4. 7. Întrucât rândul dublu de cuibare împarte hala. Înălţimea medie a halei este de 2. acestea fiind intercalate cu cele două rânduri cu adăpători tip tronconice. Clădire: 4. în vederea unei mai bune controlări a climatizării de iarnă. fără riscul de a suferi datorită apelor freatice aflate . Acoperiş care să confere o perfectă izolaţie termică (având în vedere că 70 % din căldura halei se pierde prin acoperiş) şi izolaţie hidrică. cu o structură a solului corespunzătoare. partea 1.2. de iarnă. cu o bună hidroizolaţie între sol şi pereţii construcţiei.

depozitată într-un bazin tampon. deoarece găina. adică: 125 x 1.2. excepţional. adică 125 x 3 = 375 ml/zi Având în vedere şi eventualele pierderi din reţea. de regulă. fiecare prevăzute cu câte 15 adăpători tronconice. altfel găinile îşi udă ghiarele şi murdăresc cuibarele. prevăzut cu o instalaţie de prea-plin şi cu robinet pentru alimentarea manuală. Instalaţia de adăpare Sursa de alimentare cu apă (gospodărie proprie de apă sau reţea comunală) trebuie în permanenţă controlată. 5 .5 = 187. Primul depozit de apă va fi constituit dintr-un hidrofor. sau în condiţiile hrănirii cu furaje având densitate nutritivă mare (sau procent ridicat de sare).125 / 30 = 4. de 1.5 ori cantitatea de hrană.5 ml/zi În timpul verii. În interiorul halei. O înălţime prea mare sau prea mică nu permite o adăpare normală a păsărilor. îngropată în pământ sub punctul de îngheţ. iar înălţimea trebuie fixată la înălţimea ciocului întins şi a gâtului în poziţie obligă. 4. se face o rezervă de apă pentru câteva ore. deci şi ouăle produse. astfel că. Cele două rânduri de adăpare sunt intercalate în hală cu cele două rânduri de hrănire.16 kg furaj combinat Alimentarea se face manual (fiecare hranitoare în parte). Înălţimea adăpătoarelor trebuie mărită pe măsură ce puicuţele devin găini şi-şi măresc statura. Câte un rând de adăpare trebuie amplasat în faţa rândului de cuibare. adică 500 l. şi seara sau oricand este nevoie pentru a se asigura necesarul de hrana al gainilor. prin examene de laborator.2. pentru toate păsările din hală. nu este necesară încălzirea halelor de ouătoare. pentru salubritatea acesteia. oarecari dificultăţi cu menţinerea temperaturii optime în adăpost existând doar în scurtele perioade din iarnă când temperatura exterioară scade sub -10°C şi.5 l pe găină. imediat după ouat. consumul poate să crească până la de trei ori consumul de furaje. Alimentarea halei cu apă se face printr-o conductă de aducţie de polipropilenă. cu o hală având o bună inerţie termică. de cca. un metru cub. accesul a 33 găini la fiecare adăpătoare. o găină să poată găsi la maximum doi metri de ea o instalaţie de hrănire sau de adăpare. pe această cale. dar mai ales a celor din apropierea cuibarelor. care va asigura apa necesară alimentării adăpătorilor. asigurând. sub -20°C. însumând pe hală 30 adăpătoare. precum şi unele nevoi de spălare igienizare. Instalaţia de climatizare: Practic. Se va avea în vedere alimentarea hranitorilor dimineaţa. Se va monta un sistem de ventilaţie prevăzut cu ventilatoare electrice şi orificii de admisie pe pereţii longitudinali ai halei. simte nevoia să se adape. Necesarul de apă al halei este. Instalaţia interioară de adăpare: Este compusă din cele 2 linii de adăpare. stocul de furaje combinate necesare pentru alimentarea zilnică fiind pastart în depozitele proprii. O grijă deosebită trebuie avută la buna funcţionare a tuturor adăpătoarelor. în orice poziţie s-ar afla în hală. se calculează un necesar de 0.

Paturile şi cuibarele Paturile vor fi confecţionate din lemn. Pentru cele 1000 găini. iar reţeaua electrică va elimina orice posibilitate de producere a scurt-circuitelor.500 kg. Cele două rânduri vor fi dispuse la o distanţă de aproximativ 1 m între ele. aşa cum a fost descris în prezentul studiu.500 mc de aer în timpul verii şi doar 3.5. pentru colectarea-ştampilarea-sortarea ouălor şi depozitarea acestora până la valorificare. Principalele utilaje de dotare a construcţiilor Adăpostul de păsări. 850 de ouă. Cuibarele. justificabilă astfel: − Reţetele pentru găini ouătoare sunt foarte simplu de fabricat. sunt necesare 30 min. Recoltarea ouălor putând fi efectuată după-amiaza.5 kg/cap şi au împreună 2. pe care poate fi acţionat un cărucior. pe lungimea mediană a halei. în formă de „A”.5 W/mp = 420 W 420 W : 60 W/bec = 7 becuri 20 m (lungimea halei) : 3 m (între becuri) = 7 becuri/rând Instalaţia de iluminat va fi acţionată manual. preferabil cu simularea amurgului şi zorilor (descreşterea şi respectiv creşterea progresivă a intensităţii luminoase). ca în cazul puilor pentru carne. conform anexei nr. nevoie şi de un spaţiu de păstrare a ouălor înainte de livrare. acestea netrebuind să fie granulate. şi pe două nivele. până la ora 14. sau 140 pe hală. este necesar un singur rând de lămpi electrice. Este. însă. 6 . Instalaţia de iluminat: La hala cu lăţime de 6 m. 4. Lămpile electrice vor fi amplasate sub tavan. confortabile pentru părăsi şi uşor de spălat şi dezinfectat. aşezate pe două rânduri. . lăsând un culoar prevăzut cu o pardoseală. 2. asigurând 3. care funcţionează în totalitate. În camera de serviciu poate fi amplasată şi o instalaţie simplă pentru sortarea.3. cu trei metri între o lampă şi alta pe rând. cauzatoare de incendii şi electrocutări. ştampilarea şi ambalarea ouălor. 4. preferabil fluorescente. care cântăresc în medie câte max. Numărul mic de ouă realizat face posibilă organizarea sortării şi depozitării ouălor chiarîn camera de serviciu.Ventilatoarele trebuie să aibă capacitatea de a asigura păsărilor minimum 5 mc aer pe kilocorp în timpul verii şi cu posibilitatea de a scădea acest necesar până la 0.4. iar iarna doar atâtea (3-4) care să asigure minimumul de aer necesar. în afară de cele arătate: energie electrică de la reţea şi o instalaţie. la cca. 2 m deasupra păsărilor. unde sunt dispuse cartoanele (cofrajele) pe care ouăle vor fi recoltate manual (pentru a recolta manual 850 ouă.5 W pe mp de adăpost. Într-o hală de 1000 găini se pot produce. sunt aşadar necesari 12. 7 pasări / cuibar. 1. nu are alte dotări de înaltă tehnicitate. producţia de ouă putând fi livrată direct pieţii. în ideea că peste 80 % din ouă se produc de dimineaţa. cu dimensiunea de 3 x 6 = 18 mp. conform următorului calcul: 120 mp x 3. mică. Vor fi amplasate la o înălţime suficient de mare pentru stratul de dejecţii care se formează într-un ciclu de producţie. în care să poată fi realizată o temperatură de maximum 16°C. cca.500 mc în timpul iernii.o oră de recoltare manuală). în vârf de ouat. spate în spate. 4.7 mc în timpul iernii. Diferenţa de la iarnă la vară va fi făcută prin grupuri de ventilatoare. Ceea ce ar fi recomandat pentru o astfel de micro-fermă ar fi o instalaţie simplă de producere a nutreţurilor combinate. în număr de cca. simplă. fiind rezistente pentru a suporta greutatea păsărilor şi a personalului.

5 tone x 60 % cereale 21.5 mp pentru asigurarea necesarului pe 6 luni. − 8 % premix proteino-vitamino-mineral. pentru a asigura necesarul pe un an sau de 18. mai sunt necesare: − clădire amplasată la intrarea în microfermă. structura reţetei va fi: − 60 % porumb şi grâu.7 % proteine brute şi 2700 kcal energie metabolizabilă şi poate susţine. Mod de ocupare a personalului 7 .5 tone furaje consumate = 21. producţia anuală de 285 ouă pe găină (procent mediu de ouat – 78 %). 5. conţinând premixul vitamino-mineral. cu un hibrid ouător bun.5 tone de ingrediente furajere ar necesita o magazie cu o suprafaţă de 37 mp. 228126 ouă = 36.5 ouă/găină 228126 ouă x 160 g/ou 36. un filtru sanitar prevăzut cu duş şi cu haine de protecţie şi un WC. fosfatul dicalcic. din care personal de execuţie: Fiind vorba de o fermă familială. prevăzută cu o cameră de lucru şi odihnă. De asemenea. care însumează 85 % din reţetă.9 tone : 5 tone/ha = 788 găini efectiv ouătoare = cca. cu capacitatea nu mai mare de 60 kg. Necesarul este următorul: Cu 1000 găini ouătoare la populare se realizează un efectiv anual în producţie de: 1000 x 78. MICRO FNC-ul va fi construit din: − moară de mici dimensiuni. cu o medie săptămânală de cca.− Într-o exploataţie agricolă pot fi asigurate cel puţin cerealele necesare furajării păsărilor. este necesară o instalaţie de producere a nutreţurilor combinate cu o capacitate anuală de cca. sau de 140 kg în medie pentru cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii. − Informativ.80 % utilizare 788 găini x 289. Realizarea din producţie proprie sau din achiziţii de pe plan local a celor cca. în afară de utilităţile arătate mai sus. toate cu o dimensiune de 18 mp (6 x 3 m).38 ha teren arabil Indiferent. şrot de soia. 36. − Un cântar pentru dozarea componentelor reţetei. 36. − 7 % carbonat de calciu. 700 şi de vârf pentru 800 kg. eventuali aminoacizi de sinteză sau enzime. pentru măcinat cereale (şi eventual şroturi de soia). 4. − 10 % şrot de floarea-soarelui (cu decorticare prealabilă). sarea. care să împiedice accesul persoanelor sau animalelor indezirabile în incinta fermei.1.5 tone. făina de peşte. Total personal. Date privind forţa de muncă şi managementul proiectuluiI 5. însă. − 15 % şrot de soia. majoritatea acţiunilor necesare bunului mers al activităţii vor fi efectuate de membrii familiei. − Terenul în care se va amplasa adăpostul va fi înconjurat cu un gard. de provenienţa celor trei ingrediente de origine vegetală (cereale.9 tone cereale = cca. Reţeta astfel întocmită conţine 16. şrot de floarea soarelui. conform necesarului rezultat din optimizarea reţetei pe calculator.

cantitatea medie zilnică produsă în cele 5 zile lucrătoare ale săptămânii fiind de 140 kg şi maximum 160 kg.2 % 2068 x 80 % = 1654 kg păsări vii în medie pe an − Tot după o perioadă de 65 săptămâni rezultă din exploatare un foarte valoros îngrăşământ natural.1. 3000 mp deţinut şi insîmânţat cu lucernă. La o greutate medie de 2. − Lucernă masă verde: Terenul de cca. ouă.5 kg pastă) în vederea valorificării sau pot fi consumate în cadrul familiei ori vor fi date rudelor. amestecarea şi depozitarea furajului combinat rezultat. din care se va obţine cca. 8 . 50 kg gunoi de pasăre. 589/2008 şi se livrează pe bază de contract unor unităţi comerciale.2. 11250 (circa 5 %) reprezintă ouă nevalorificabile în coajă. fie în cofraje închise.5 tone nutreţuri combinate într-un micro-FNC. din care două se autoconsumă iar alte trei se livrează ca producţie marfă: 6. sau de cca. alte materiale − 2 ore reparaţie – întreţinere echipamente hală 6. Produse care se autoconsumă − nutreţurile combinate: Se realizează 36. fie pe cofraje deschise de 30 ouă. − Restul de 215625 ouă se sortează. 1. care pot fi transformate în pastă (circa 30 ouă pe zi sau cca. Produse care se vînd − ouă pentru consum: Din cele 228125 ouă produse. este de 1. 226875. 57 săptămâni ca ouătoare şi 3 săptămâni vid sanitar) şi doar la acest interval rezultă o serie de găini reformate. pentru un an se obţin: − − 52⁄64 = 81.5 ori faţă de furajul consumat. restul fiind perisabilităţi sau consumate in cadrul familiei. prietenilor etc. atât pentru completarea necesarului vitaminic şi proteic. Cantitatea de gunoi de pasăre. ajung pe piaţă cca. marchează şi ambalează conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. conform condiţiilor impuse de beneficiar. rezultă 2068 kg păsări vii.2 kg/găină. un muncitor deserveşte timp de 3 ore acest micro-FNC. 47 tone pe un ciclu de producţie. Zilnic. 6. din cele 1000 introduse la creştere (pierderi 60 capete – 6 %). Se va administra. adică cca. Acest gunoi poate fertiliza anual 2 ha teren arabil. mici cantităţi de lucernă (5-10 g pe găină şi zi). cât şi pentru a da o preocupare păsărilor. 15 lăzi x 260 ouă) pe zi − 3 ore pentru fabricat nutreţuri combinate Tractorist – mecanic − 6 ore transport furaje. sub formă de mănunchiuri. − Din exploatare rezultă şi 940 găini reformă. dozarea. În medie. pentru măcinarea. pe ciclu de producţie. − Din cele 226875 ouă livrabile. zilnic.Îngrijitor hală păsări – 1 oră pentru supravegherea păsărilor şi a echipamentelor de hală − 1 oră pentru aprovizionarea cu furaje a halei − 1 ore pentru recoltarea ouălor − 2 ore pentru sortarea-marcarea-ambalarea ouălor (cca. Capacităţi de producţie realizate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice) Ferma realizează cinci feluri de producţie. administrând câte 20 tone pe ha. 5000 kg masă verde în timpul verii. Cu precizarea că ciclul de producţie este de 64 săptămâni (4 săptămâni ca puicuţă.

la care se calculează producţia de ouă: 81.Producţia de ouă pe găină la două serii este de cca. acestea încep ouatul la vârsta de 20 săptămâni şi se ţin în exploatare până la vârsta de 77 săptămâni. Producţie realizată: . Se pot adopta două tehnologii de creştere. de 16 săptămâni. 7. Descrierea activităţilor şi tehnologiilor aplicate în cadrul proiectului Proiectul prevede o activitate de creştere a găinilor ouătoare pe aşternut permanent + paturi. două luni. . 20. însă cu practicarea unei năpârliri forţate după 10 luni de producţie. Se cumpără. Cea de a doua tehnologie presupune popularea halei ca şi în tehnologia arătată mai sus. în 22 luni 460 ouă Avantaje: . 570 ouă/loc găină (285+285).Găinile sunt oprite din ouat cele două luni (mai – iulie).3 %). ceea ce conduce către următorul efectiv mediu anual. Secţiunea economica (producţie peste 50 mii euro) 7. ambele pe aşternut permanent. rezultă o producţie anuală totală de 228126 ouă. După ce stau în repaus. efectivul mediu pe perioadă este de 97 % faţă de cel iniţial (100 % la populare.1. 7. găinile realizează un nou ciclu de ouat de 10 luni. Dezavantaje: . 160.1. Modul de utilizare – valorificare al acestor ouă a fost arătat la punctul 6.25 % pe an. vid sanitar şi o nouă repopulare cu puicuţe de 16 săptămâni. valorificate inferior.4 (Capacităţi de producţie). cu reforma găinilor la vârsta de săptămâni.La ciclul 2 de ouat.8 % În cazul populării halei cu 1000 puicuţe de 16 săptămâni. adică: 4 săptămâni acomodare (vârsta 16-20 săptămâni) 57 săptămâni producţia de ouă (vârsta 20-77 săptămâni) 3 săptămâni perioada de depopulare.5 ouă pe găină (78.8 % = 788 capete La o producţie medie de 289. efectivul mediu anual va fi: 1000 x 78.1.000 lei . Un ciclu normal. are lungimea de 64 săptămâni. 94 % la reformă).25 % x 97 % = 78. 9 . păsările pot fi ţinute la ouat şi până la vârsta de 80-82 săptămâni. adică: 52 săptămâni ⁄64 săptămâni = 81.000 lei) sunt mult inferioare preţului unei puicuţe de16 săptămâni: cca.2.al doilea ciclu: 300 zile x 73 % ouat = 220 ouă Total pe găină. pe când în cazul năpârlirii este de 460 ouă (240 + 220). ouăle au mărimea normală încă de la declanşarea ouatului.primul ciclu: 300 zile x 80 % ouat = 240 ouă .7. după năpârlirea forţată. un număr de 1000 puicuţe în vârstă de 16 săptămâni. după care halele se repopulează cu o nouă serie de puicuţe. faţă de ouăle din ciclul 1.25 % Pe de altă parte. Perioada de 64 săptămâni a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei în proporţie de 81.Costurile de năpârlire (7 kg porumb = cca.1. la care 5 % din puicuţe o reprezintă ouăle mici. pe bază de contract. Dacă piaţa este favorabilă iar curba de ouat economică. când piaţa ouălor este nefavorabilă.

atunci când piaţa ouălor este nefavorabilă iar păsările sunt sănătoase şi pot suporta o năpârlire forţată. datorită pierderilor prin mortalitate şi reformelor. efectivul mediu este mai mic. Lista de achiziţii şi sursele de aprovizionare pentru activele ce fac obiectul studiului Pentru punerea în funcţiune a obiectivului. 7. cu becuri fluorescente de 60 waţi. pe partea mediană a halei. aşezate din 3 în 3 metri.În ciclul 2 de ouat. Acestea sunt prezentate în lista alăturată: Listă privind echipamentele necesare şi sursa de achiziţionare a acestora Nominalizarea echipamentului şi a părţilor Cantităţi Potenţiale componente ale acestuia aprovizionare ECHIPAMENTE DE HRĂNIRE 1. practicate în specialitate pereţii longitudinali ai halei şi ventilatoare electrice de evacuare a aerului viciat. este necesară achiziţia celor mai performante şi mai economice utilaje. reprezentând necesarul de o zi al halei 1 INSTALAŢIE DE VENTILAŢIE Instalaţie completă de climatizare a halei. INSTALAŢII DE SORTAT OUĂ Construite in regim propriu 1 surse de de magazin 10 .2. 1 m. Magazine de compusă din orificii de admisie liberă. cu turaţie variabilă.. racordat la un sistem automat de funcţionare INSTALAŢIE DE ILUMINAT Instalaţie completă. de după năpârlire. 1 PATURI ŞI CUIBARE Paturi din lemn tip „A”. . 1 capabile să elimine din hală 12500 mc aer în timpul verii şi 3500 mc în cursul iernii. Bazin-tampon de apă. capacitate 200 l. cu o linie dublă de cuibare pe toată lungimea mediană a halei cu spatiu intre ele de aprox. Linii interioare de alimentare.Se recuperează prin sacrificare numai o serie de găini reformate. Magazine compuse din 30 hrănitori tronconice şi 30 adăpători specialitate tip clopot. instalate sub tavan. însă nu exclude cea de a doua variantă. în lungime de 20 m. Prezentul studiu ia în calcul prima dintre variante. amplasat pe 60 mp. compusă dintr-o singură Execuţie constructor linii de iluminat electric. 2 ECHIPAMENTE DE ADĂPARE 1. faţă de două serii în cazul creşterii găinilor numai pentru un ciclu.

2 35. vârstă de 16 săptămâni Furaje combinate Două variante: dacă le cumpără de la un FNC organizat din zonă: reţeta 21-4 1.iluminat Total Paie pentru aşternut (tone) (15 %) (10 %) (7 %) (8 %) 5. pentru păstrat pasta de ouă 1 1 MOBA DIAMOND STAALKAT – prin SIPO-SERV Producători din ţară în domeniu Lista de achiziţii materii prime.2 tone Total 36.vaccin multivalent inactivat 1000 EDS. Alte medicamente şi Novartis. la 66 săptămâni – în apa 900 doze de băut sau aerosoli 27.200 0. NCD.5 36.5 tone dacă le produce într-un micro – FNC propriu Porumb sau altă (60 %) 22 tone cereală şroturi soia şroturi floarea soarelui Carbonat de calciu Nucleu furajer Total 15.3 tone reţeta 21-5 35. la 42 săptămâni – în apa 960 doze de băut sau aerosoli . Puicuţe tineret pentru ouătoare în 1000 cap. 1. 20.vaccin NCD. la 54 săptămâni – în apa 920 doze de băut sau aerosoli . materiale.3 1.ventilaţie .C. FNC organizat din zonă sau magazin de profil Achiziţie si producţie proprie Achiziţie fabrici ulei sau import Achiziţie fabrici ulei Societate din industria extractivă Magazine de profil ENEL 19. VETERIN IMPEX prescripţiilor medicale) x 11 . etc. sau un importator 2.idem. KRKA. conform S.subcutanat doze . Agrimon. Specificare Cantitate Furnizor ctr.4 tone 3.9 tone (100 36. Bacău.5 tone %) 1200 1000 2. servicii semnificative pentru un ciclu de producţie Nr.6 tone 2.idem. Biovet dezinfectante (la nevoie. IBV combinat (30 1000 săptămâni) . capacitate mică 1 INSTALAŢII DE FRIG Instalaţie pentru menţinerea temperaturii de maximum 16°C la depozitare Congelator.Instalaţie completă de sortare – colectare – marcare – preambalare ouă. Vaccinuri: .6 tone 2. Energie electrică (Kwh): . IBV (16 săptămâni) – în apa doze de băut .5 Achiziţie pe plan local si productie proprie Farmacii veterinare O societate avicolă producătoare de tineret: Toneli.idem.

fluorescente. din avicultură. fără TVA.70 lei în timpul iernii. preţul ouălor pe piaţa românească este de 0. restul se autoconsumă sau se oferă ocazional la rudele şi cunoştinţele din mediul urban al producătorilor agricoli. mai accesibilă. Lipsa ouălor de pe piaţa internă va conduce în mod normal la creşterea masivă a cererii faţă de ofertă. totuşi. al căror număr şi activitate vor scădea treptat în perioada următoare.1. Piaţa de desfacere În România sunt produse în prezent numai 1. creşterea excesivă a preţului la ouă şi interesul de export din ţările cu excedent de ouă către piaţa românească. iar populaţia urbană – în număr de 11. 50 ouă pe locuitor urban. deschise . Pe această perioadă. 12 . Cofraje pentru ouă de unică folosinţă . sunt încurajate microferme ca cea care face obiectul prezentului studiu.C. ambalate. dar care va creşte treptat – se va aproviziona numai de la producătorii industriali actuali. Cele cca. însă aceste creşteri de capacitate vor fi nesemnificative într-o perioadă în care avicultura industrială poate să ofere doar 20 % din producţia de ouă necesară populaţiei. De aceea. adică să ajungă la cca. 29.5 miliarde oua produse în micile gospodării ţărăneşti nu pot fi comercializate în conformitate cu Regulamentului (CE) nr.28. adică să fie sortate. iar exploataţiile agricole vor înlocui treptat producţia de ouă a micilor producători agricoli. faţă de 250 ouă cât sunt necesare pentru o hrănire raţională. care n-ar asigura decât cca. 589/2008. 600 milioane de ouă. păstrate la temperatura de maximum 16°C şi comercializate corespunzător. neîndeplinind nici una din condiţiile prevăzute de reglementările UE. 5. care să poată fi comercializate conform Regulamentului (CE) nr. ci – mai ales – este de interes naţional. Dar producătorii avicoli actuali riscă să-şi reducă producţia la jumătate în următorii ani. Apă potabilă (mc) – adăpat + alte scopuri 31. pentru că România este o ţară puternic cerealieră. în unele din complexele avicole actuale. marcate. admise de UE. sau se vor introduce baterii alternative. după ce o parte dintre aceste ouă sunt utilizate pentru clocire şi scoatere de pui de o zi. din import Becuri iluminat. ANTARES SRL Satu Mare alţii. Odată cu înfiinţarea exploataţiilor agricole. la care se vor adăuga producătorii cu exploataţii agricole (avicole).2 miliarde oua în condiţii industriale.de 10 ouă. Probabil că se vor înfiinţa câteva complexe avicole de ouătoare. mici producători agricoli vor continua să-şi producă ouăle pentru autoconsum.000 Depozit materiale construcţii Comerţul cu aparataj electric Sursă proprie sau reţeaua comunală PEHART – Alba S. în echivalente 60 W incandescente 30.9 milioane în prezent. Acest lucru este de neacceptat. ca urmare a interzicerii bateriilor actuale în care se cresc ouătoarele.35 lei în timpul verii şi de 0.000 1. Înfiinţarea de exploataţii avicole nu este numai în interesul noilor producători avicoli din România. 589/2008. Să admitem că.de 30 ouă. Var (kg) 40 10 180 mc 5000 4. închise 3. are condiţii pedo-climatice favorabile de creştere a păsărilor şi o experienţa bogată în creşterea păsărilor şi –mai ales – în producerea ouălor pentru consum care – practic – este activitatea cea mai uşoară. Acesta este şi unul din motivele pentru care autorităţile de decizie din România încurajează în mod particular înfiinţarea de exploataţii agricole specializate în producerea ouălor pentru consum.

sunt considerate drept alimente complete. Giurgiu. Cluj. ceea ce contribuie la o aprovizionare a populaţiei cu produse de o valoare recunoscută. ca în cazul altor exploatări zootehnice (exemplu. atât asupra dezvoltării zonei cât şi a mediului de afaceri. operaţiune care măreşte preţul produsului şi se soldează cu pierderi. normal ca preţul mediu al ouălor să rămână la cel actual (0.45 102. În prezent se produc industrial numai 1. în valoare de 91. în total 18 judeţe. care realizează însă o productivitate a muncii foarte ridicată: 228126 ouă. Vaslui şi Vâlcea.Datorită pieţii insuficient controlate. Constanţa. fie că sunt cumpărate de la alţi producători agricoli. După ceea ce s-a arătat. în mod miraculos. fără a include intermediari în relaţia producător – piaţă. Brăila. ca dovadă. numeroase judeţe ale ţării nu produc ouă sau le produc în cantităţi foarte mici. Caraş Severin. creşterea industrială a porcilor sau chiar creşterea păsărilor în baterii).488 mii euro). fiind în prezent .5 lei) sau să crească. Ţinta producţiei de ouă se adresează consumatorilor din Tg-Cărbuneşti sau Tg-Jiu. Ialomiţa. deoarece doar ouăle şi laptele. între anotimpuri şi judeţe.55 lei. Maramureş.35 lei şi 0. această fermă avicolă familială asigură locuri de muncă pentru două persoane. care va mări fertilitatea agricolă a zonei respective. 7. Restul de 24 judeţe. ferma poate livra pieţii ouă foarte proaspete. printre care şi Gorjul. ouă ţărăneşti şi ouă de import). 10. şrot de soia şi şrot de floarea soarelui. iar pentru realizarea economică a acestora. 228126 0. Ferma îşi propune să realizeze produse finite care pot fi livrate direct pieţii. Satu Mare. 8. nu produc ouă de tip industrial.50 lei făcând o medie ponderată.45 lei şi 0. care conţin toţi factorii nutritivi necesari organismului. Sibiu. punerea în funcţiune de exploataţii avicole care aplică principii intensiv – industriale de creştere. Practic. Doar în următoarele judeţe se produc cantităţi semnificative de ouă: Bacău. Există încă o problemă. proiectul nu poate avea decât un efect favorabil. fără TVA. Dâmboviţa. Prognoza veniturilor Cele patru produse care se livrează din microfermă aduc următoarele venituri: Produsul UM Cantitate Preţ mediu Total Lei Eurocenţi lei euro Ouă de găină buc.1.2 miliarde. Hunedoara.9 miliarde ouă (11. adică 45625 lei pe lucrător (cca. dintre toate produsele alimentare. producţia unei zile putând ajunge pe piaţă în ziua următoare. rezultă un preţ anual de 0. cu perspective ca acest număr de ouă să scadă în perioada următoare.4. fiind condamnate la subconsum sau la transportul acestora din alte judeţe.40 lei pe ou vândut de la poarta fermei. Proiecţii financiare şi indicatori financiari 8. fără însă a o polua. Este. dietetice. Impactul proiectului asupra dezvoltării zonei şi a mediului de afaceri În felul în care a fost conceput. orz. 85 % din materiile prime din care sunt alcătuite reţetele furajere sunt furaje produse pe plan local: porumb. Aceste date confirmă potenţialul pieţei române a ouălor de a suporta creşterea până la dublare a actualei producţii industriale interne.şi în perioada următoare oportună şi de mari perspective. cel mai valoros pe scara producţiei zootehnice.656 Pastă kg comestibilă de 13 .9 milioane x 250 ouă). oul fiind uşor perisabil şi cu pierderea prospeţimii. Bihor. viaţa şi dezvoltarea normală la sugari şi a embrionilor din ou este perfect menţinută. Iaşi. Consumatorii urbani pot consuma anual 2. inclusiv prin magazinele cu autoservire. Braşov. se constată următoarele diferenţe de preţ de la o lună la alta sau de la un judeţ la altul: . deci. Fie că sunt produse în cadrul aceleiaşi exploataţii agricole. numai cu aceste două alimente. legătură întărită şi prin gunoiul de pasăre. iarna între 0. Chiar dacă este o crescătorie relativ mică. este stabilită o legătură funcţională între producţia agricolă şi cea avicolă a zonei. Galaţi. legată de amplasarea viitoarelor exploataţii avicole: în prezent. pe piaţă existând trei categorii de ouă (ouă de complex.Vară: Între 0.250 lei.

2.5 1. însă preţul ouălor către staţia de sortare beneficiară nu va fi mai mare de 2. pentru că ouăle nesortate şi neştampilate nu vor fi permise pe piaţă. Vor dispărea costurile proprii cu sortarea (76.55 0. datorită volumului prea mic al activităţii. Prognoza cheltuielilor Preţ mediu Eurocenţi 16.ouă Găini reformă (cotă pe an.5 2200 x 5.681 Rata profitului % x x x 21. Dacă organizarea acestei activităţi de sortat ouă nu va fi posibilă.3 35.500 ambalare / transport Total general costuri x x x x 83.656 venituri Profit brut total x x x x 22. prognoza veniturilor şi a cheltuielilor are o oarecare doză de incertitudine.475 Cheltuieli sortare – x x x x 6. Referitor la construcţiile anexă.c.000 lei.55 1.500 500 700 x Amortisment x x x x Cheltuieli indirecte x x x x 2.000 (3 %) Total costuri x x x x 77.015 54.560 200 1. fiecare dintre acestea cu depozitele aferente.3 lei pe ou).975 Total general x x x x 106.4 0.000 Lei Puicuţe de 16 săptămâni (cota parte pe an. 800 5 4000 x Cantitate 800 Lei 20 x x 106.540 x 81.6 x x 2.2 0. – reţeta 21-4 – reţeta 21-5 Paie pentru aşternut Energie electrică Medicamente şi dezinfectante (0. Şi în acest caz veniturile din vânzarea ouălor se vor micşora cu cca. acestea se reduc la două: micro-FNC pentru producţia de nutreţuri combinate şi mico-staţia de sortat ouă.0020 lei/ou) Salarii tone tone tone tone KWh x 1 36.25) Furaje combinate total d.5 % CAS x 1.5 %.656 8. se va putea apela la o staţie de sortare de la o societate care desfăşoară această activitate. 1000 x 81. 16. 14 .26 % Notă: În condiţiile unor pieţe ale materiilor prime şi ale produselor foarte variate şi instabile.25) Gunoi de grajd Total venituri Cheltuiala kg kg x UM Cap. 5.

1.1.Anexa nr.1. PRACTICAREA NĂPÂRLIRII FORŢATE % OUAT 1 00 9 0 8 0 7 0 6 0 5 0 4 0 N ○ ○ ○ ○ F ○ ORŢAT Ă ○ ○ ○ ○ II ANUL LUNA V I II I V III V X I X X I II X I I I II I V I V V I II V III V X ○ ○ III I X I II X I I II I V I V I II V II V X I V DEPOPULARE ĂPÂRLI RE ○ . 3 5.

VÂRS TA (săpt. maxim 16°C 2 .) 6 1 0I 2 4 2 9 2 3 3 7 3 1 4 5 4 0 5 4 5 8 5 3 6 7 6 1 7 5 7 0 8 4 8 9 8 3 9 7 9 01 1 05 1 Anexa nr. 2 AMENAJAREA INTERIOARĂ A CAMEREI DE SERVICIU PENTRU RECOLTAT-SORTAT-PRELUCRAT OUĂ ↓ 6m 3 Z O N A I 3 m 5 b c ↓ ZONA II ZONA III LEGENDA 1 2 Acces hală Instalaţie sortat ouă 3 Depozite ouă.

1 AMENAJARE INTERNĂ A HALEI a hrănit oare adăpătoare ● ● ● b O O O O ● ● ● ● ══ ═ ════ ═════════ ═══ ══ Linie hrănire ═ ═ ═ ═ ═ ═ ═ aşternut ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● Linie adăpare ● ● ● ● ● pat stinghii CUIBARE adăpătoare ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ● ═════════ Linie adăpare ● ● ● ● pat stinghii hrăni toare O O O O ═══ ═══ ══ Linie hrănire ═ ═ ═════ aşternut 3 .4 5 C Prelucrare ouă necomestibile în coaje Depozit frigorific (congelare) Anexa nr.

← → 20 m ← 20 m → 4 .

000 3.700 3.200 57.000 1.500 1 3 4 x x x 36.500 Cheltuieli de fabricaţie Total cost Total cost / kg 5 .4 CALCULAŢIA preţului de cost al nutreţurilor combinate produse în micro FNC propriu Ingredientul Por um b Orz Şrot soia Şrot floarea soarelui Carbonat de Ca Nucleu furajer % Preţ / kg Necesar kg 1 22.2 2.000 51.300 2.500 3.900 x x 10.55 1 3.800 5.000 Lei Euro 60 10 7 10 6 7 100 22.700 2.700 6.700 2.Anexa nr.700 5.

Str. fax 0251. 0250-735. Timis.ro ►COMB GORJ . Caltun. jud Timis. Rusciori. Caraş Severin. cod 245100.tehnomet. 19.Bd.ro Houdam Horn .008. nr.751. Fax: 0255 – 513096.14 Timisoara jud. Fax:0264-368 132. ►Probiotic – Aleea I. cod 205100.261. tel/fax 0251-598. combgorj@k. Jud. dinu. Caransebeş .6. 0253-226330. Târgu Jiu. Mobil 0724211641. fax 0256-247.Bd.LISTA CU FURAJE. Cod 550298 Tel/fax: 0269-212 324.080.ro.com TEHNOLOGII SI UTILAJE PENTRU ZOOTEHNIE Agro Center Transilvania . Timişoara. Unirii nr.dntm. Mobil: 0788 303 266. www. Timis. didfarm@yahoo. 16 Decembrie 1989 nr. Sibiu-Rusciori. Timis. www. ►Verboon – Str. Segarcea.Sos.Str. Jud. Tel/fax 0251-210. Ciocârlan. 80. ►Vipromax – Str. 8. Tel/Fax: 0256-211659 ►BIOPLANT .ro. 22. cod 300093. 2.ro 6 . fax 0256-370.Str.bigdutchman. Nr.309. Craiova. Suciu nr. www. agrobanat2mail.D. 0255 -516 324.ro. Tel.Str. nr. mdas@unet. Cod 325400 Tel.com.422. Cod 210103 Tel. Fax: 0256-490 800 tehnomet@mail. Nr.pircioaga@brenntag. jud Dolj. Tel : 0256-432. cod 20540. Jud.ro ►AGROBIOTIC .083. ghotea@yahoo. ap.6. Km. Bailesti.agrobanat. Nr. jud Dolj.2. Retezat. Jud. 49. decebal.ro Big Dutchman International GmbH Sibiu .435 ►DIDFARM – Str. www. nr. Cod 061334 Mobil 0741816500. Tel : 0251-311.Str.Valce. Timis.311. stefangabe!@xnet. cod 300167 Tel: 0256-499.1.ro.40 Sannicolau Mare.sac. Cod 300571 Tel: 0256-222 088. Craiova. dstanica@rdslink. Gării nr. Bucureşti. www. Nr. NUTREŢURI COMBINATE ŞI ADITIVI FURAJERI ►AGRO BANAT . Tel/Fax: 0251-591244 ►BRENNTAG ROMÂNIA .bigdutchman.220.1 ap. cod 300168 Tel/fax: 0256 -296. Timişoara. Jud.ro ►DEVEST FARMATECH – Str. Cod 557271 Tel: 0269-213 679. nr. 0256-222 055. 17. mobil 0724. jud Dolj.21-31 sc. Timisoara. jud Timis.750. Sector 6.ro Big Dutchman International GmbH Timisoara. fax 0251-315. phelgavipromax@yahoo. info@mewi. Principală. Jud. Gelu nr 4 Timisoara. 1. Dolj. Nicolae Iorga bl.mewi. cod 200747 Tel : 0251-315. Cod 307221 Mobil: 0744 931 718. cod 200026. 5A Timisoara.ro Mewi import Export Agrar Industrietechnik . Cod 200458 Tel: 0251-315799. Timis. jud Timis. Craiova. Cod 300274 Tel/fax: 0256-295 826.306. Nr.Str.667.Sub Deal. jud. Divizia 9 Cavalerie.ro ►Premix – Str.330 ►Oltchim FNC – Calea Traian nr.105. Cod 300264. cod 305600 Tel: 0256 – 370. Fax: 0256-221 536. www. www.618. Sibiu. Jud.ro. 280 Ortisoara.801.com ►EURONUTIMIX . Timisoara.302. jud Dolj. Jud. Independentei nr. nr. Bega Tehnomet .1. Cooperatiei. Jud.19. Sibiu. fax 0250-735.Calea Stan Vidrichin. Sibiu.Str. preciziei nr.Str.dnttm. Timiş. 7.ro. Tel : 0251-596.176 Babeni. ►Secombi – Str. Cod 307305 Tel: 0256221 537. Chisoda.brenntag.

7 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->