SOIURI TRANSGENICE DE SOIA

Generalitati. Soiurile de soia noi, distinctive si avand denumiri pentru identificare,sunt rezultatul ameliorarii si selectiei atente,desfasurate de-a lungul mai multor ani, constituind parti ale programului de ameliorare. Programul de ameliorare cupride numeroase etape, ncepand cu analiza,definirea problemelor speciei si a lipsurilor germoplasmei curente, apoi cu stabilirea obiectivelor programului, definirea obiectivelor specifice de ameliorare si selectia germoplasmei ce poseda caracterele care asigura ndeplinirea obiectivelor programului. Scopul ameliorarii este de a crea soiuri noi de soia, superioare, unice prin realizarea ntr-un singur soi, a unei combinatii de caractere mbunatatite, din germoplsma parentala. Aceste caractere ameliorate se refera la maximizarea cantitatii de seminte produse pe suprafata folosita, la calitati agronomice mai bune ale semintei, pentru a suplini hrana atat pentru om cat si pentru animale, la rezistenta la boli si insecte , la toleranta la seceta si caldura. Importanta speciei. Soia (Glycine max (L.) Merill.), este o cultura de camp importanta si valoroasa, folosita ca sursa de hrana atat pentru om cat si pentru animale . Reprezinta sursa dominanta n lume, pentru uleiul vegetal si proteina sub forma de pulbere. Uleiul este folosit pentru gatit,la prepararea margarinei, a dresingurilor pentru salate si este compus din acizi grasi saturati, nesaturati si polisaturati. Acesta are o compozitie tipica, cu un continut de 11% acid palmitic, 4% acid stearic, 25% acid oleic,50% acid linoleic si 9% acid linolenic.Schimbarea compozitiei n acizi grasi este foarte importanta pentru mbunatatirea stabilitatii oxidative si pentru nutritie. Pentru consumul uman, pulberea de soia este transformata n faina de soia , procesata apoi pentru concentrarea proteinei si folosita sub forma de carne solida, sau de specialitati pentru hrana animalelor. Producerea de ingrediente proteice din soia, edibile, ofera o nlocuire mai sanatoasa si mai ieftina a proteinei animale din carne ca si a produselor tipice obtinute n laptarii. Soia este larg folosita ca sursa de proteine pentru hrana pasarilor, porcilor si bovinelor. Faina de soia este o combinatie de carbohidrati si de aproximativ 50% proteina. Industrial, uleiul de soia este folosit prin procesare ulterioara, ca ingredient pentru vopsele, plastice , fibre, detergenti, cosmetice si lubrifianti. Uleiul de soia poate fi descompus, inter-esterificat, sulfurat, epoxilat, polimerizat, etoxilat sau clivat. Un domeniu n dezvoltare rapida este reprezentat de proiectarea si producerea derivatilor din uleiul de soia,cu functionalitate mbunatatita si cu un amestec de proprietati chimice. Amestecul tipic de trigliceride este uzual descompus si separat n acizi grasi puri, care sunt apoi combinati cu alcooli derivati din petrol sau cu acizi, azot, sulfonati, clor sau cu alcooli grasi derivati din grasimi si uleiuri. Etape, metode de ameliorare. Urmare a multiplelor ntrebuintari, amelioratorii de soia trebuie sa selecteze si sa nmulteasca plantele de soia cu caractere ce conduc la obtinerea unor soiuri superioare. Etapele de ameliorare incluse n programul de ameliorare sunt :pedigriul, backcrossul, mutageneza si selectia recurenta iar n conjunctie cu acestea , tehnici moleculare ca polimorfismul fragmentelor de restrictie si markerii genetici (markeri SSR), intensifica selectia si fac posibila utilizarea haploizilor

dubli. Pentru producerea unei plante de soia care sa contina n materialul sau genetic una sau mai multe transgene si pentru obtinerea unei plante transgenice, exista numeroase metode de transformare. Predominante sunt metodele n care are loc constructia unui vector de expresie si elementele genetice variate pot fi introduse n genomul plantei folosind transformarea. Apoi, un caracter genetic care a fost introdus n genomul plantei, folosind tehnicile de transformare, poate fi transferat n alt soi folosind tehnicile traditionale de ameliorare. Spre exemplu, calea backcrossului poate fi folosita pentru a transfera o transgena dintr-o planta de soia transformata, ntr-o elita a unui soi de soia, iar descendenta rezultata va cuprinde transgena. Plantele pot fi manipulate genetic pentru a exprima fenotipuri variate, de interes agronomic. Astfel, prin tehnologia anti-sens, prin diferiti promotori, secvente tinta, secvente de amplificare si alte secvente ADN care pot fi inserate n genomul de soia, se realizeaza modularea expresiei proteinelor straine, ce pot fi produse n cantitati comerciale. De asemenea, prin transformarea plantelor de soia, poate fi modulata expresia genelor pentru a intensifica rezistenta la boli, la insecte, toleranta si rezistenta la erbicide si pentru favorizarea unor caractere agronomice cum este calitatea semintei. Transformarea poate fi folosita de asemenea, pentru a insera secvente de ADN care controleaza sau ajuta la controlul androsterilitatii. Ameliorarea prin mutageneza este o alta metoda de introducere a noilor caractere ntr-un soi de soia. Markerii moleculari pot fi folositi n metodele de ameliorare pentru cartarea Locilor pentruCaractere Cantitative (QTL) si pentru selectia caracterelor calitative Soiul trebuie sa fie uniform, substantial homozigot , ceea ce i confera stabilitate pentru toate caracterele existente n descrierea acestuia sisa fie reproductibil pentru a fi folositor ca soi comercial. Pentru aceasta, este necesara autopolenizarea atenta si sub observatie continua a soiului, pentru un numar suficient de generatii. Soiul creat trebuie sa cuprinda pentru locii sai , alele cu un grad de homozigotie de aproximativ 95% sau mai mult. Dupa o ameliorare suficienta,generatiile filiale,succesive sunt folosite pentru cresterea cantitatii de samanta a soiului creat. Soiurile in faza avansata de ameliorare sunt testate temeinic si comparate cu martori corespunzatori, n mediul care reprezinta zona comerciala vizata. Determinarea stabilitatii homozigotice si a identitatii acestor soiuri, se face prin observatia caracterelor fenotipice, una din cele mai vechi metode. La observatiile fenotipice, se adauga examinarea genotipului bazat pe tehnici ca, Electroforeza Izoenzimelor si RFLP, folosite pentru determinarea compozitiei genetice, tehnologia SSR fiind cel mai eficient si practic marker, tehnologia privind Polimorfismul unei Singure Nucleotide, folosita pentru identificarea unei compozitii genetice unice si a soiurilor descendente care retin aceasta compozitie genetica unica. Pe baza utilizarii markerilor molecuilari, au fost rapid construite hartile privind linkage-ul la soia , implementate apoi pe scara larga n studiile genetice. Pentru soiul nou creat, solicitantul trebuie sa depuna la o autoritate de depozit recunoscuta international un esantion de cel putin 2500 de seminte. Cele prezentate mai sus, reprezinta rezultatul studiului efectuat cu referire la cele 61 de soiuri transgenice de soia, identificate n literatura de brevete.