Curs:

[1] T. Cretu, Fizica Generala, Vol. I, Vol II, Ed. Tehnica, 1984 [2] T. Cretu, Fizica Generala, Ed. Tehnica, 1997 [3] R. Titeica, I. Popescu, Fizica Generala, Vol I, II si III, Ed. Tehnica, 1971 [4] F.W. Sears, M.W. Zemansky, H.D. Young, Fizica, Ed. Didactica si Pedagogica, 1983 [5] C. Kittel, W.D. Knight, M.A. Ruderman, Cursul de Fizica de la Berkeley, Vol I Mecanica, Ed. Didactica si Pedagogica, 1981 [6] E. Luca, Fizic General, Ed. Didactica si Pedagogica, 1981 [7] R. Feynman, Fizica, Vol. I, II si III, Ed. Tehnica, 1970
2

Laborator:
[1] T.D. Strugariu, Fizica genarala. Lucrari practice de laborator, Ed. Ars Docendi, 2003

Seminar:
[1] T.D. Strugariu, Probleme i Rspunsuri Comentate, Ed. Muatinii, Suceava, 2002 [2] I.M.Popescu, Probleme rezolvate de fizic,(vol.I), Ed.13Dec., 1984

Lord Kelvin (1824-1907): Eu spuneam adesea ca stii ceva in legatura cu subiectul, cand il poti exprima in numere, cand nu il poti exprima in numere, cunoasterea ta este slaba si nesatisfacatoare, poate fi doar inceputul unui proces de cercetare.

Definitie: (din grec. physis = natura) - Fizica este stiinta naturii

care studiaza structura si proprietatile materiei, cum si fenomenele legate de transformarile acesteia, in particular de acele transformari in care substantele isi modifica compozitia chimica.

Sistemele cu care se ocupa fizica sunt alcatuite din corpuri si din campuri, interactiile dintre elementele unui sistem manifestandu-se prin forte si momente. Exemplu: un corp aflat in campul gravitational este supus actiunii unei forte in urma faptului ca acel corp are o masa nenula. Deasemenea, un corp care are sarcina electrica, introdus intr-un camp electric este supus actiunii unei forte conditionate de sarcina corpului si care nu se manifesta daca acel corp isi pierde sarcina.

Fizica observa modul in care se desfasoara fenomenele, descopera legile dupa care se petrec si explica producerea lor. Pentru a descrie cantitativ starile sistemelor studiate si transformarile suferite de acele sisteme, fizica masoara valorile marimelor ce caracterizeaza proprietatile care determina acele stari si transformari. 5

Fizica macroscopica studiaza starile si transformarile sistemelor la dimensiuni la care nu e neaparat nevoie sa se tina cont de structura moleculara sau atomica a corpurilor. Fizica microscopica descrie starile si tranformarile sistemelor la dimensiuni destul de mici astfel incat structura lor moleculara, respectiv atomica, sa nu poata fi neglijata. Teoriile care descriu evolutia sistemelor fizice la scara macroscopica sunt numite, adesea, teorii clasice. Ele sunt uneori folosite in studiul anumitor sisteme in care apare structura moleculara, ca de exemplu, in teoria cinetica moleculara a gazelor. Experienta arata insa, ca in studiul la scara microscopica, ori de cate ori e nevoie de o aproximatie mai buna, teoriile clasice nu sunt suficiente. In acest caz, sunt folosite asa numitele teorii cuantice.
6

Legile fizicii pot fi exprimate fie printr-un enunt, fie, adesea, printr-o formula in care intervin marimile ale caror valori se schimba in cursul desfasurarii unui fenomen, fie printr-o reprezentare grafica. Pe langa legile exprimand modul in care, intr-o transformare efectuata in anumite conditii, se schimba valoarea unei marimi ce caracterizeaza sistemul care se transforma, in functie de variabilele unor parametri, se cunosc si legi de conservare, care exprima ingrandiri ale posibilitatilor de transformare. Conform unei legi de conservare, nu sunt posibile decat transformarile in cursul carora valoarea unei anumite marimi se conserva. Se cunosc atat legi de conservare generale (legea conservarii energiei, legea conservarii sarcinii electrice), aplicabile in toate conditiile cat si legi de conservare cu aplicabilitate restransa (legea de conservare a stranietatii, legea de conservare a paritatii, intalnite in fizica nucleara). 7

Cand impingem sau tragem un corp spunem ca exercitam o forta asupra lui. Pana in prezent se considera ca exista patru tipuri fundamentale de forte. Forta gravitationala. Forta elctromagnetica. Forta slaba. Forta tare. Forta Gravitationala este cea mai slaba dintre toate, iar ea este cea care mentine Pamantul ca un intreg, leaga Soarele si planetele sale in sistemul solar si stelele in galaxii. Fortele gravitationale pot actiona in spatiu de la distanta fara contact direct. Purtatorul acestei forte este gravitonul care pana in prezent nu a putut fi pus in evidenta experimental.
8

Forta Electromagnetica asigura existenta atomilor, moleculelor si a sistemelor cristaline ca edificii stabile. Intensitatea acesteia este mai mica decat intensitatea fortei slabe. Domeniul de existenta (sau actiune) este infinit, la fel ca si in cazul fortei gravitationale. Forta exercitata intre doua particule de acelasi tip este de respingere. Purtatorii acestei forte sunt fotonii. Forta slaba este o forta de contact care apare la distante de ordinul 10-17 m, adica inferioare dimensiunilor nucleare care sunt de ordinul a 10-15 m. Intensitatea acesteia este de 109 ori mai mica decat intensitatea fortei tari, insa este mult mai puternica decat forta gravitationala. Aceasta forta nu poate forma stari stabile in sensul in care forta gravitationala poate forma un sistem solar. Purtatorii acestei forte sunt bozonii Z si W pentru a caror descoperire in anul 1983 s-a acordat premiul Nobel.

Forta Tare (sau nucleara) leaga nucleonii impreuna pentru a forma nucleele tuturor elementelor din sistemul lui Mendeleev. Ea se manifesta intre quarci, iar interactiunile dintre acestia sunt intermediate de catre gluoni.

10

In procesul de cunoastere, trecerea de la observarea calitativa a unui fenomen la caracterizarea lui cantitativa, impune determinarea valorii marimilor fizice ce caracterizeaza sistemul studiat, deci efectuarea unor masuratori. Astfel, o definitie a unei marimi masurabile trebuie sa ofere un sir de regului pentru calcularea ei in functie de alte marimi care pot fi masurate. Exemplu: regula de calcul a impulsului (definit ca produsul dintre masa si viteza), este continuta in definitie. Tot ce este necesar este sa se stie cum se masoara masa si viteza. A masura o marime inseamna a o compara cu o marime de aceesi natura, considerata ca unitate.
11

Definitia vitezei este data in functie de distanta (lungimea) si timp, dar nu exista alte marimi in functie de care sa fie exprimate distanta si timpul. Lungimea si timpul sunt doua marimi fundamentale (primitive) ale mecanicii. Pe langa marimile fundamentale mai putem intalni si marimi derivate. Marimile fundamentale nu pot fi definite cu ajutorul altor marimi, introducerea lor se face fie prin experiment, fie prin postularea existentei unor proprietati fizice ce pot fi evidentiate ulterior in urma unor experimente. Marimele fundamentale sunt in numar de trei: lungimea, timpul si masa (in literatura mai puteti gasi si forta ca fiind a patra marime fundamentala, insa aceasta se confunda cu masa).
12

Marimele derivate se definesc in functie de cele primitive printr-o formula sau relatie de definitie Exemplu:

r r dr v= dt

- viteza - cantitatea de electricitate

Q = It

La Congresul International de Masuri si Greutati din 1960 s-a adoptat prin conventie un numar de sapte marimi fundamentale. La aceste marimi sau adaugat ulterior doua marimi suplimentare.

13

Marimi fundamentale:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 Denumirea marimii Lungimea Timpul Masa Intensitatea curentului electric Temperatura Cantitatea de substanta Intensitatea luminoasa Denumirea unitatii de masura Metru Secunda Kilogram Amper Kelvin Mol Candela Simbolul unitatii m s Kg A K mol Cd

Marimi suplimentare:
Nr. crt. 1 2 Denumirea marimii Unghiul plan Unghiul solid Denumirea unitatii de masura Radian Steradian Simbolul unitatii rad sr
14

Obiectivul cursului de Fizica pentru ingineri consta in aprofundarea problemelor de fizica utile viitorului inginer, precum si formarea deprinderilor de a opera cu acestea.

In functie de metodele de studiu ale fenomenelor, fizica se imparte in: Fizica experimentala. Fizica teoretica (Fizica analitica). Principalele domenii clasice pe care le studiaza Fizica sunt: Mecanica, Termodinamica si Fizica Statistica, Oscilatii si Unde, Electricitate si Magnetism, Optica, Fizica atomica si Nucleara.

15

The end

16