Migratia internationala a fortei de munca trebuie este buna ori rea?

Ce este mai bine : o familie ntregita dar caracterizata de certuri continue din cauza lipsei banilor sau o familie temporar despartita, dar care crede ca visele mai pot deveni realitate? Ca orice dilema, se nasc mai multe ntrebari : Ce ma bucura mai tare satisfactia de a avea ceva mai multi bani n portofel si de a duce un trai mai bun sau satisfactia de a avea niste copii, respectiv parinti, n adevaratul sens al cuvntului, pentru care cuvntul parinte sau copil contine si notiunea de afectiune reciproca. Prefer sa ma bucur de privirile invidioase ale oamenilor cnd conduc o masinuta de fite sau sa ma bucur de un copil care stie cum este sa te poti baza pe sprijinul tatalui sau al mamei ntr-o situatie dificila, cnd toti "prietenii" ti ofera eschiva ? Fenomenul migratiei fortei de munca prezinta o serie de aspecte pozitive dar, implicit, si multe negative. Pusa n situatia de o hotar daca sa opteze pentru o slujba platita "bine" n strainatate, dar fara familie lnga ea, si o slujba platita "prost" acasa, n mintea persoanei apare o serie de dileme. Daca pleaca n strainatate pentru o perioada destul de mare, i poate oferi copilului si familiei un trai mai bun, cu ceva "rasfaturi", cu o scoala mai buna, cu o vacanta decenta, va putea pune bazele unei mici afaceri "de familie" care sa le asigure un viitor bun. Dar oare copilul care nu a beneficiat de afectiunea, sfaturile, sprijinul ambilor parinti mai poate deveni un om "adevarat", care sa nteleaga ce e bine si ce e rau, care sa poata ntemeia o familie 24524r179y , sa pretuiasca o carte buna sau viitorul sau se va limita la niste prafuri, sau mai rau. Daca alege slujba de acasa, si obliga copilul sa mearga la o scoala "infecta" din toate punctele de vedere, care si desfasoara activitatea n mod

formal. Cu mijloacele financiare de care dispune acasa nu poate oferi copilului accesul la un curs bun, la o carte buna, un calcular cu conexiune la internet. si acesta este doar nceputul. Sa presupunem ca, dupa multe sacrificii, parintele reuseste sa asigure copilului participarea la o scoala "cum trebuie". Dar, cum va face fata copilul nike-urilor, adidas-urilor colegilor, telefoanelor tot mai "bengoase" care stiu sa faca lucruri pe care micutul posesor le va descoperi abia peste mai multi anisori? Lucrurile continua. Copilul devine acum adolescent. A crescut cu parintii lnga el, dar acum a venit vremea sa iasa cu colegii la un suc, la o prajitura, scuze, la un Big Mac si cartofi prajiti. Hmmm..., ar vrea sa mearga, dar un obstacol l loveste frontal, buzunarul. Lucrurile se complica si mai rau. Vrea sa iasa cu o fata, numai ca intervin multe situatii jenante. Fata nu vrea sa fie "scoasa n oras" pe jos sau cu tramvaiul, vrea sa fie admirata dintr-o masinuta, daca decapotabila chiar nu se poate. si nu vrea sa mearga n parc, vrea sa bea un "cico" la mall, n cel mai fericit caz. Dar problemele nu se opresc. Se apropie ziua onomastica sau o alta sarbatoare, si tnarul trebuie sa "se prezinte" cu un cadou. O vorba dintre blocuri spune asa : " nu dai, nu ai !". Pai un buchetel de ghiocei, de 1 Martie, nu mai are demult niciun farmec, poate o sticluta de parfum de 30 ml sa mbunatateasca situatia. si atunci, ce e mai bine pentru copilul sau? Sa creasca alaturi de parinti dar sa aiba parte numai de situatii dificile, sau sa nu aiba parinti ctiva ani, dar sa poata zmbi "jmechereste" la stop? Oare niste bani pot cumpara bucuria sarbatoririi zilei onomastice mpreuna cu parintii, fratii si surorile ori luarea mesei cu ei ? Din nefericire, oamenii trebuie sa aleaga sa fie sclavi n alte tari n speranta dobndirii unui viitor mai bun. Fenomenul migrationist are implicatii socio-economico-demografice att n tara exportatoare, ct si n cea importatoare, cu tot la fel de multe dileme.

Importanta fenomenului migrationist a nregistrat o continua crestere n perioada postbelica. Aparent, acest fenomen nu ar necesita masuri speciale privind securitatea sociala la nivel national. Realitatea a demonstrat, nsa, ca reglementarile existente trebuie perfectionate n permanenta si adaptate la evolutia migratiei, astfel nct aplicarea lor sa aiba o mai mare eficienta. n Uniunea Europeana, migratia fortei de munca a stimulat politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii, dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala existente si crearea unui sistem comunitar care sa asigure protectia sociala a lucratorilor migranti. Libera circulatie a persoanelor - principiu fundamental al Uniunii Europene - nu ar fi posibila daca nu s-ar asigura drepturile de securitate sociala ale lucratorilor migranti si ale familiilor acestora. Perspectiva extinderii spre Est a Uniunii Europene a generat n vechile state membre o serie de temeri legate de migratia fortei de munca. Se poate demonstra, nsa, ca aceste temeri se sustin n foarte mica masura si, eventual, doar din perspectiva interesului national. La nivelul ansamblului Uniunii Europene, libera circulatie a persoanelor este un mijloc de a crea o piata a fortei de munca europeana, mult mai eficienta si mai flexibila, n folosul lucratorilor, angajatorilor si statelor membre. De fapt, efectele migratiei fortei de munca sunt foarte complexe, legate att de aspectul economic, ct si demografic. si pentru noile si viitoarele state membre, care vor fi principalele furnizoare de forta de munca migranta n Uniunea Europeana n urmatorii ani, fenomenul migratiei are multiple efecte: economico-financiare, sociale si ocupationale, culturale si politice. Din acest motiv, acceptarea lucratorilor sositi din noile state membre, ca mijloc

de sustinere a cresterii economice, dar si a sistemelor de securitate sociala si regimurilor de pensii, va reprezenta o preocupare deosebita pentru Uniunea Europeana. Libera circulatie a persoanelor, n special a lucratorilor, prezinta, deci, avantaje certe att pentru vechile state membre ale Uniunii Europene - n principal tari de destinatie pentru lucratorii migranti - ct si pentru noile si viitoarele State Membre. Este, probabil, cel mai important drept al individului n cadrul legislatiei comunitare si un element esential att pentru Piata Interna, ct si pentru cetatenia europeana. De aceea, este foarte important ca statele candidate si cetatenii acestora sa cunoasca toate consecintele ce decurg din aceasta libertate. Migratia a existat de la nceputurile omenirii. Fenomenul nu a ncetat n timp, nsa a nregistrat schimbari si a capatat noi forme. Procesele migratorii se desfasoara simultan si sunt n crestere n multe tari ale lumii. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evolutii ar putea fi aparitia societatilor multiculturale, tinznd spre noi concepte ale cetateniei sau statului national. Cele mai multe dintre tarile dezvoltate au devenit societati diversificate, multietnice, iar cele care nu au ajuns nca la acest nivel, s-au orientat decisiv n aceasta directie. Pentru cercetatorii din domeniul migratiei a devenit tot mai clar ca acest fenomen trebuie privit ca un element normal si structural al societatii omenesti de-a lungul istoriei. Pentru cetatenii statelor membre ale UE, libera circulatie a lucratorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute n cadrul comunitar. Competitia cu modelul politic socialist din Europa Centrala si de Est a stimulat dezvoltarea de

politici care au condus nu doar la realizarea unui nivel ridicat al ocuparii, dar si la ameliorarea si modernizarea sistemelor de securitate sociala si, astfel, la evolutia catre statele bunastarii generale din Europa de Vest. S-a dezvoltat industria grea, manufacturiera, sectorul constructiilor si activitatile publice, determinnd o crestere economica importanta n tarile europene. n ultimii ani s-a nregistrat o crestere a migratiei permanente si a migratiei fortei de munca temporare ca urmare, pe de o parte, a intensitatii fazei de expansiune de la sfrsitul anilor `90, iar pe de alta parte, dezvoltarii tehnologiei informatiei si comunicatiei, sanatatii si educatiei, sectoare care necesita forta de munca nalt calificata. Totodata, a crescut cererea de mna de lucru straina necalificata, n special n agricultura, constructii si lucrari publice, precum si serviciile casnice (cazul Italiei, Spaniei, Greciei si Portugaliei). Dupa 1989, migratia a crescut n special n Germania si Marea Britanie, politicile privind recrutarea fortei de munca din strainatate favoriznd solutia lucratorilor straini temporari. Totodata, studentii straini au contribuit la acoperirea necesarului de forta de munca n tarile gazda (Marea Britanie, Germania, Franta si Spania). n anii `90 a crescut si ponderea femeilor n rndul migrantilor. Aceasta tendinta se observa n special n Franta, Grecia, Suedia, Marea Britanie si Italia. Tendinta de "feminizare" se remarca n toate componentele fluxurilor migratorii, nu doar n cazul reunificarilor familiale. arile din Europa Centrala si de Est nu mai sunt doar tari de emigratie, ci si de imigratie si tranzit, devenind atractive pentru imigrantii din Orientul extrem. n timp ce populatia din Europa Centrala (Republica Ceha, Republica Slovaca, Ungaria si Polonia) migreaza spre tarile Europei de Vest, aceleasi tari

devin destinatie pentru migrantii din tarile Europei de Est, precum Belarus sau Ucraina. Totodata, migratia ilegala a capatat noi dimensiuni si a devenit mai periculoasa. Ca urmare a dezvoltarii retelelor de trafic international si cresterii rolului lor n circulatia internationala a fortei de munca, politicile statelor membre privind migratia si angajarea strainilor au sporit masurile represive mpotriva traficantilor, angajatorilor sau imigrantilor aflati ntr-o situatie de ilegalitate. Din a doua jumatate a anilor `90, s-au intensificat discutiile cu privire la efectele migratiei internationale a lucratorilor nalt calificati. n Europa, migratia specialistilor si studentilor din Europa Centrala si de Est catre Europa de Vest sa remarcat dupa caderea Zidului Berlinului si caderea regimurilor socialiste, din 1989. ari precum Marea Britanie, Germania si Franta au adoptat masuri pentru facilitarea intrarii persoanelor nalt calificate, n special specialisti IT, pentru a face fata competitiei globale pentru astfel de lucratori. Cererea de lucratori nalt calificati poate fi satisfacuta n foarte mare masura de tarile n curs de dezvoltare, beneficiile directe ale "migratiei creierelor" fiind nca foarte apreciate. Importul de specialisti nca are loc, chiar daca semnificatia sa este mai scazuta. Se poate previziona, nsa, o crestere a fluxului invers de specialisti, dinspre tarile bogate nspre cele mai putin dezvoltate, ca urmare a reducerii cererii de personal nalt calificat datorita cresterii eficientei economice n tarile dezvoltate. Totodata, capitalul si investitiile directe vor merge spre tarile sarace, atragnd specialisti din tarile bogate. Legatura dintre schimbarile demografice si politicile privind migratia, inclusiv migratia persoanelor nalt calificate, va reprezenta o problematica importanta n viitorul apropiat. Este de asteptat ca unele state membre sa prefere migratia specialistilor si sa elaboreze reglementari si proceduri care sa o faciliteze. Uniunea Europeana va trebui sa identifice, n acelasi timp, si solutiile pentru a

limita efectele negative produse de "exodul creierelor" asupra dezvoltarii statelor de origine. Statisticile OCDE privind migratia arata ca, n ultimii ani, numarul lucratorilor straini a crescut n majoritatea statelor europene dezvoltate. Lucratorii imigranti sunt, n medie, mai tineri dect restul fortei de munca si sunt distribuiti ntr-o gama larga de activitati n cadrul economiei: agricultura, constructii si inginerie civila, industrie usoara, turism, sectorul hotelier si catering, activitati casnice sau diverse servicii, inclusiv informatice. Strainii au o pondere mult mai mare n anumite sectoare dect n totalul fortei de munca. De regula, aceasta supra-reprezentare apare n sectorul secundar. n Germania si Italia, de exemplu, mai mult de un sfert din forta de munca straina este ocupata n sectorul minier si industrial. n Austria, Belgia, Franta si tarile din sudul Europei strainii sunt preponderenti n domeniul constructiilor. n general, strainii sunt mult mai vulnerabili fata de somaj dect nationalii. De asemenea, strainii sunt afectati diferit de somaj, n functie de nationalitatea lor. Aceste diferente se datoreaza tendintelor economice, dar si naturii activitatilor desfasurate de straini. Aceleasi influente au structura demografica a populatiei straine si momentul cnd migrantii au ajuns n tara gazda. Gradul de ocupare al migrantilor este determinat si de profilele acestora. somajul variaza n functie de vrsta, sex, nationalitate, categorie de migranti (refugiati, membru de familie sau lucrator), aptitudini, experienta profesionala si durata sederii. Cunoasterea limbii tarii gazda contribuie semnificativ la integrarea pe piata muncii si n societate. Uniunea Europeana considera n prezent ca este de dorit o abordare integrata si cuprinzatoare, pentru o mai buna gestionare a fenomenului migratiei. Statele membre trebuie sa stabileasca exact conditiile n care cetatenii altor state pot intra si locui pe teritoriile lor, drepturile si obligatiile acestor persoane si sa

asigure accesul la informatii al persoanelor vizate, precum si mecanismele de control functionale. Politicile externe si programele actuale ale Comunitatii Europene n sprijinul drepturilor omului, consolidarii democratiei, reducerii saraciei, crearii de locuri de munca si mbunatatirii situatiei economice generale din tarile implicate n circulatia fortei de munca, n fenomenul migratiei, sunt instrumente cu rol esential n vederea reducerii presiunii migratiei. Statele membre ale Uniunii Europene se confrunta cu situatii foarte diferite n ceea ce priveste migratia: istoric al migratiei diferit, nivel diferit al dependentei economice fata de imigratie si, nu n ultimul rnd, o preocupare diferita fata de tendintele manifestate de migratie n ultima perioada. Circulatia fortei de munca favorizeaza diseminarea cunostintelor tehnice si a metodelor moderne de lucru ntre statele afectate de fenomenul migratiei. De asemenea, n Uniunea Europeana, libera circulatie a persoanelor potenteaza dobndirea unui mod de gndire european. Pe de o parte, n tara de origine rata somajului scade si salariile cresc, migrarea fortei de munca reducnd dezechilibrele de pe piata muncii. n acelasi timp, apar noi factori de crestere economica: transferul veniturilor migrantilor si calificarile mbunatatite ale lucratorilor care se ntorc. Pe de alta parte, n tara de destinatie, rezerva de resurse umane creste, ceea ce duce la ncetinirea cresterii salariilor si la cresterea de capital. Efectele negative ale migratiei pentru statele de origine sunt determinate de pierderea fortei de munca nalt calificate, dar si de consecintele migratiei ilegale, respectiv nevoia de a-i integra n societate si pe piata muncii pe cei repatriati. Pentru lucratorii migranti, principalul avantaj l constituie posibilitatea de a-si gasi un loc de munca, n functie de aptitudini si calificare, de

cele mai multe ori obtinnd un salariu mai mare dect n tara de origine. Acceptarea unei oferte de angajare din strainatate face incerta evolutia profesionala pe termen mediu si lung. Mai mult, lucratorii imigranti sunt de multe ori dispusi la compromisuri n ceea ce priveste tipul de activitate pe care urmeaza sa o desfasoare n strainatate raportat la studiile, calificarile si aptitudinile dobndite n statul de origine. ntreruperea activitatii specializate are un impact negativ asupra continuitatii profesionale, precum si asupra abilitatilor necesare pentru practicarea profesiei respective la ntoarcerea n tara. Din aceasta perspectiva, emigrarea personalului calificat si nalt calificat constituie o pierdere si pentru statul de origine, acesta nemaiputnd beneficia de rezultatul investitiilor n formarea resurselor umane. Pentru tarile de origine, plecarea specialistilor poate avea ca efect reducerea dezvoltarii tehnologice, a cresterii economice, scaderea veniturilor si a ocuparii n anumite sectoare. Migratia internationala si problemele pe care le genereaza ocupa un loc din ce n ce mai important pe agendele de lucru ale organizatiilor internationale si ale guvernelor din ntreaga lume. Se contureaza din ce n ce mai clar

discrepanta ntre dreptul suveran al statelor care doresc sa-si protejeze piata muncii interna si drepturile fundamentale ale individului care, din diverse motive, este fortat sau alege sa migreze n cautarea unui loc de munca. Exista, nsa, si state care, desi oficial combat migratia ilegala, informal o tolereaza din diverse ratiuni - nevoia de mna de lucru necalificata sau ieftina, posibilitatea de a reduce rapid, n anumite perioade, numarul migrantilor prin repatrierea fortata, etc. Acest fapt nu face dect sa ncurajeze o serie de practice ilegale si, totodata, genereaza multiple consecinte negative pentru lucratorii migranti n ceea ce priveste drepturile lor de securitate sociala, conditii de munca, reprezentare.