P. 1
Enigma Otiliei

Enigma Otiliei

|Views: 23|Likes:

More info:

Published by: Caldararu Ionut Cristian on May 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2012

pdf

text

original

ICHIM ELENA CRISTINA - XII C

Enigma Otiliei , de George Calinescu
G. Calinescu (1899-1965) a fost Ganditorul deplin al spiritualitatii romanesti, iar geniul sau s-a manifestat in toate domeniile legate de arta cuvantului: istoria literaturii, critica literara, estetica, roman, poezie, teatru, publicistica. „Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent" (1941) este o lucrare monumentala, viziune exhaustiva asupra evolutiei literaturii noastre, de la primele ei manifestari si pana la data aparitiei cartii; „Viata lui Mihai Eminescu" (1932) este o biografie literara si portret al geniului, alcatuita in cadente de poem epic; „Opera lui Mihai Eminescu" (1934-1936) este un studiu sistematic asupra operei eminesciene (incluzand si postumele). De asemenea, G. Calinescu a mai scris monografii inchinate unor scriitori romani (I. Creanga, V. Alecsandri, N. Filimon), studii de literatura universala, studii de estetica. f4s3818fs72hrp Creatia literara a lui G. Calinescu include toate cele trei mari ramuri: poezia (volumele: „Poezii" - 1937 s\ „Lauda lucrurilor" - 1963), proza (romanele: „Cartea nuntii" 1933, „Enigma Otiliei"1938, „Bietul Ioanide" - 1953, „Scrinul negru" - 1960) si dramaturgia („Sun sau Calea netulburata" - 1943, „Ludovic al XlX-lea" - 1964). „Enigma Otiliei" este o mare panza rupta din viata, roman :adin incadrat in formula realismului clasic, cu accente romantice si chiar moderniste. Tema romanului o constituie soarta cuplului adamic, de inocenti (cum scria N. Balota), in interiorul unei lumi aflate in disolutie. Titlul initial al romanului a fost „Parintii Otiliei". Acesta ar fi sugerat felul in care personajele antrenate in actiune au grija de viitorul Otiliei. La sugestia editorului, titlul a devenit „Enigma Otiliei" formulare care reliefeaza misterul si ambiguitatea personajului central. Sortita sa oscileze „intre da s nu, intre solar si mister, intre real si utopic [...] inscriindu-se simultan in eternul feminin si in clipa" (C.Ciopraga), Otilia ramane, pana la sfarsit, o fiinta enigmatica. Structura: Romanul este alcatuit din douazeci de capitole, numerotate cu cifre romane si fara titluri. Actiunea incepe in iulie 1909 si se incheie dupa mai mult de zece ani (dintre care, ultimii sunt rezumati in doar doua pagini). Cuvintele: „Aici nu sta nimeni" care incheie romanul constituie o repetare a cuvintelor pe care mos Costache le rostise la inceputul actiunii; descrierea casei lui Giurgiuveanu (cu care incepe opera) este reluata in final, cu deosebirea ca, acum, aspectul ei paraginit sugereaza moartea lucrurilor. Actiunea se desfasoara cronologic si cuprinde doua planuri: Drumul formarii ca intelectual a tanarului Felix Sima. Stradania rudelor lui Costache Giurgiuveanu de a intra in posesia averii (mostenirii) acestuia. Ambele planuri au ca fundal viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea.

de familia Aglaei. reprezinta „scena" pe care va defila o galerie de figuri grotesti. Costache este lovit de apoplexie. antrenate intr-un „spectacol" caricatural. si sora sa Aglae Tulea. isi procura materiale ramase de la demolari. Pascalopol accepta prezenta intregului clan. „mastile" ies la iveala in fata tanarului Felix (personaj-martor la acest „balci al desertaciunilor"). inainte de a fi dus la ospiciu). Din pricina efortului. la ruda sa prin alianta. Timpul si spatiul actiunii sunt fixate inca din incipitul romanului: „intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909. cu cheltuieli cat mai mici). cunoscand intreaga familie si modul sau de viata. nici Aurica (una dintre cele doua fiice ale Aglaei) nu este altfel. fai milia lui Costache este reprezentativa pentru burghezia bucu-resteana a inceputului de secol: autorul descrie cadrul material al existentei (case. Alcatuita din doua ramuri. Singura care „se salveaza" este Olimpia (casatorita cu Stanica). indragostit de Otilia. Cel dintai traieste in casa din strada Antim. infatisarea oamenilor. dar si spatiul in care se vor naste iubirea. cand tanarul Felix Sima soseste in Bucuresti.. Pe masura ce se deruleaza momentele actiunii. venise la tutorele sau necunoscut. De familia lui Costache s-a atasat si Leonida Pascalopol.Titi . Toate aceste aspecte l-au determinat pe criticul Pompiliu Constantinescu sa considere ca romanul este „o fresca din viata burgheziei bucu-restene". Si. imbracat in uniforma de licean. a carei placiditate va fi folosita. mosier bogat si fin. prilej pentru familia Aglaei de a ocupa„militareste" casa. intentionand sa urmeze Facultatea de Medicina. evident. mai tarziu. deosebirea consta doar in „obiectul" maniei: casatoria. aspecte ale Bucurestiului de atunci. Costache Giurgiuveanu. Batranul insa nu moare acum (ba trece chiar printr-un scurt episod „conjugal") recapatandu-si sanatatea. in asteptarea decesului. la modul balzacian. prelungita in mezinul familiei . din curtea alaturata. jocul de interese (care au ca mobil banii). ." Autorul descrie. tanarul se integreaza vietii putin ciudate din acest spatiu. Totodata. casa lui mos Costache .spatiul in care Felix se va forma ca intelectual. la joc de carti. cu ornamentatii ieftine si de prost gust. relatiile familiale si sociale. Rentier bogat. pe jumatate viril) si al serilor petrecute. pe care le depoziteaza in curte.la fel de ciudat).este un fel de „anexa" ciudata. un tanar de vreo optsprezece ani. apoi le muta in casa (punand in primejdie vechea cladire). in acest scop. Primit in batrana casa din strada Antim. alaturi de fiica sa vitrega . pe treapta cea mai inalta a varstei se afla mos Costache. speranta si incertitudinile sale legate de frumoasa si misterioasa Otilia. cu putin inainte de orele zece.Universul operei Actiunea incepe intr-o seara de vara (iulie 1909). in casa lui Giurgiuveanu. Cealalta ramura a familiei este condusa ferm de Aglae (al carei sot . cum tatal era maniac (ii placea sa brodeze. decide sa-i lase fetei o casa (ridicata. interioare). de dragul acestui sentiment (pe jumatate patern. Absolvent al Liceului Internat din Iasi. in compensatie. Costache intentioneaza sa-i faca o situatie Otiliei.. desi Stanica Ratiu (ginerele Aglaei) incearca sa-1 sperie cu scopul de a afla unde-si tine banii.Simion Tulea . casa veche. infiind-o. Felix (care ramasese orfan dupa ce-i murise ti tatal). ca pretext de divort. dar teama de Aglae si propria avaritie il impiedica. In familia lui Giurgiuveanu. intra in strada Antim.Otilia Marculescu (pe care o iubeste sincer) si pandit cu rautate.

imprecisa. „Baba absoluta. serioasa. de mult. Otilia Marculescu este personajul eponim al romanului. Finalul romanului aduce imaginea aceleiasi case. cazand peste umeri" si ii intinde cu franchete „un brat gol si delicat". incarcat cu bucle. prin intermediul caruia autorul exemplifica universalul.) I se paru ca teasta lucioasa a lui mos Costache apare la usa si vechile lui vorbe ii rasunara limpede la ureche: «Aici nu sta nimeni!»" Aceasta imagine dezolanta naste un sentiment de melancolie: spatiul iubirii lunecase in moarte." (Aglae Tulea). culta. Femeia placida (Olimpia). innegrita. Felix este informat ca acesta se despartise de Otilia (din delicatete sufleteasca). Personajele alcatuiesc o tipologie bogata: Avarul (Costache Giurgiuveanu). isi pierduse inefabilul. il regasea acum sarac si devastat. dar care nu mai era Otilia de altadata. la Conservator). in tren). chipul suav al Otiliei? Se intretaiase. imaginea fetei este inconjurata. Maniacul in devenire (Titi Tulea). una. iar ea. fireste. Prima Otilie (cea vie) ii arata tanarului sosit in strada Antim „ un cap prelung si tanar de fata. Fata batrana (Aurica). Studenti amandoi (el la Medicina.. Maniacul (Simion Tulea). cu linii fine. umbrita doar de intrigile lui Stanica si de temerile lui Felix. Arivistul (Stanica Ratiu). cu o alta Otilie (care ii era ruda). in mintea autorului. exuberanta si reflexiva. Acestia sunt antrenati in principalul conflict al romanului: lupta pentru mostenirea averii lui Costache. care-i fura banii ascunsi sub saltea.. iar cel care fusese izgonit din Paradis.in aceasta lume a rautatii si a mizeriei sufletesti. de o aura misterioasa. Dupa razboi. Otilia (a carei infiere nu fusese legalizata) pleaca impreuna cu Pascalopol. pe „ulita copilariei". Din pacate. Dupa o noapte casta (petrecuta in camera lui Felix). i sa nascut in suflet chipul Otiliei din roman: „in multitudinea imaginilor suave ale femeii. Poarta era tinuta cu un lant si curtea toata napadita de scaieti (. Din cealalta grupa fac parte Felix si Pascalopol. infloreste iubirea dintre cei doi inocenti2 (Felix si Otilia). provocand moartea batranului. Costache este vizitat de Stanica Ratiu. Dumnezeu stie cum).. ultima Otilie (cea din fotografia pe care Pascalopol i-o arata lui Felix. revazandu-1 pe Pascalopol. Din ce limpezimi ale trecutului stins se va fi inchegat. in curand. dar ca ea ramasese o mare enigma. permanent. conflictul dintre ei fiind secundar si avand ca obiect iubirea Otiliei (conflict erotic). muzicanta (si Otilia copilariei canta la pian. Fiecare personaj este caracterizat prin mai multe mijloace si releva un portret in miscare aflat sub tirania timpului. tinerii traiesc o dragoste pura. in ea era un minimum de Otilie"^. vazuta de acelasi Felix. dupa mai multi ani: „ Casa lui mos Costache era leproasa. este imaginea neinsufletita a unei doamne frumoase..martor Felix Sima). iar timpul magic ramasese doar in cuvintele fetei de alta data: „Noi nu traim decat cinci-sase ani!" intre cele doua momente se incheaga chipul Otiliei: faptura apartinand vietii si visului adolescentin. Din epilog aflam ca Felix a devenit un renumit profesor universitar si ca s-a casatorit in chip stralucit. este pusa . nebunatica. mai tarziu. meditativa. domina: fata cu parul ca un fum. cuplul adamic va fi izgonit din Paradis: lovit din nou de dambla. Ori de cate ori admiratia mea a inregistrat o fiinta feminina. Vraja se risipise in curgerea vremii. Romanul incepe si se incheie cu cate o imagine a Otiliei (reconstituita de personajul .

la modul romantic. Otilia reprezinta. Felix traieste. asa cum canta la pian. Suflet cast si lipsit de ascunzisuri. o tragea spre el. profunda si responsabila: dupa noaptea pura a logodnei lor mistice.) sa zbor (. fata pe care a iubit-o la optsprezece ani. Eroina lirica de mare clasa.." Orfan (ca si Otilia). alteori intens. o clipa. Din aceasta trasatura deriva gustul ei pentru lux. in schimb. Vrei sa fugim? Hai sa fugim!").. cu fata „juvenila si prelunga. sau revarsandu-si prea plinul sufletesc in acordurile tumultuoase ale pianului. pentru fiecare tanar. intreaga desfasurare a actiunii este axata pe . capabila de sentimente profunde si alese.. Portretul pe care autorul i-1 face in deschiderea romanului este acela al unui tanar in uniforma neagra. Otilia reprezinta insasi feminitatea. iubirea devine suferinta „dureros de dulce". „cazut" in „Casa cu molii" din strada Antim. iubirea pentru Otilia. nebunateca si nestatornica asemeni trecatoarei tinereti: alergand prin gradina. se simte prezenta suava si invaluitoare a acestei fapturi gingase . Otilia va deveni o „Floare albastra" pierduta in departarea amintirii si o „dulce minune" a mitului tineretii. Felix Sima este cel de al doilea membru al cuplului adamic (alaturi de Otilia). Lasandu-si iubitul „cufundat in stele". ramanand o enigma. pentru Felix. Toti cei din jur (inclusiv mos Costache) sunt subjugati de aceasta feminitate debordanta si invaluitoare si cauta sa-i faca pe plac Otiliei. daca o discutie sau o plimbare cu Otilia sunt nascatoare de sperante. amaraciunea. adica in lumea Ideii si a stiintei.amestec de exuberanta si seriozitate. dar culoarea maslinie a obrazului si taietura elinica a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie. fara a indrazni sa i-o marturiseasca: „Se inchidea in odaie cu o fotografie a fetei si se lasa in voia visarii. Otilia dezvaluie. in scrisoarea catre Felix. sincera si sensibila la suferinta (scena atacului cerebral pe care-1 are Costache). Tot din feminitate se naste abilitatea cu care Otilia evolueaza intre iubirea platonica. cei doi tineri s-au intalnit. placerea calatoriilor. traind uneori lent. Conventia vietii privita ca un joc este doar aparenta: esen-tialmente. Total dezinteresata de banii si de averea lui Giurgiuveanu. O cuprindea de maini. in inalt.sub semnul tainei. „ un factor feminin care-i lipsise". in caremahnirea. Otilia este inteligenta. nasc dureroase nedumeriri. Felix fiind personaj-martor si actor. Ca si in lirica eminesciana a visului de iubire.. zburand pe traiectorii diferite. isi apropia buzele de urechea ei si-i soptea indefinit: «Te iubesc. capriciile marunte si chiar o anume doza de irational (la fel de fermecator) in atitudini si comportament („imi vine uneori sa alerg (. dezamagirea se impletesc cu iluzia fericirii. In fiecare pagina a romanului. aproape mistica a lui Felix si cea potolit-crepusculara a lui Pascalopol.). motivul plecarii ei: teama de a nu fi „o dragoste nepotrivita pentru marele lui viitor". Astfel. Crescuta din minunatul vis adolescentin. ca doua pasari albe care se despart apoi. te iubesc»". incertitudinea. daruindu-le celor din jur lucrurile si zambetul ei. uitand si iertand raul. Otilia are un suflet de artista. tanarul vede in aceasta un factor feminin care-i lipsise si care reunea functia materna cu aceea erotica. aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau pe sub sapca. intr-o seara de iulie a anului 1909. te iubesc. catarandu-se pe stogurile de fan de la mosia lui Pascalopol. vizita la mosia lui Pascalopol sau excursia pe care cei doi o fac la Paris.

facand parte din categoria oamenilor care. timpul paradisiac al iubirii se frange.Catavencu al ideii de paternitate" (cum il numea Ov. Stanica are si trairi subiective (in timpul carora se iluzioneaza ca ar fi capabil de fapte bune). dar ii va servi ca „trambulina" in viitoarea lui ascensiune politica. perfid. din pricina neglijentei sotilor) si-si exprima. colaborator la tratate de medicina cu profesori francezi". Ambitios.. dorinta de a avea in familie „un Eminescu". Aceasta detasare de lumea profesionistilor obisnuiti apare inca din facultate si se va vadi in cariera stralucita de mai tarziu: „Dupa incheierea pacii. batranului). Acest . Crohmalniceanu). in centru. Cuvintele prin care se autocaracterizeaza („Stanica e profund. Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu". si se va casatori cu Georgeta — „fata faina" care nu-i va darui „fii".careia ii strecoara aluzii necuviincioase. nici prin spaima de moarte (pe care i-o inoculeaza. autor\ de memorii si comunicari stiintifice. chiar daca. Dupa moartea lui Costache. tanarul traieste intr-o lume meschina si rapace care si-a pierdut iremediabil insusirile umane. la plecare. provocand moartea lui Giurgiuveanu. Este viclean fara retineri si-1 provoaca mereu pe Costache (spre a afla ascunzatoarea banilor). Stanica devine odios. nereusind nici prin intrebari. de Mateiu Caragiale). isi va deschide un cabinet de avocatura. are sentimentul neamului si-si viziteaza rudele cu placere. Costache Giurgiuveanu . Olimpiei (placida lui sotie) ii pretinde „fii".schimbatoarea psihologie a acestui adolescent aflat in epoca formarii sale. pandeste pe la ferestre si. Stanica isi traieste. rolul cu o anume sinceritate. Acum. inteligent si muncitor. el se intoarce in spatiul atemporal al stiintei. de Duiliu Zamfirescu). scoate brutal pachetul cu bani de sub salteaua lui Costache. alaturi de: Dinu Paturica („Ciocoii vechi si noi. Palavragiu vulgar ca si Pirgu. generos. Stanica Ratiu se inscrie in seria arivistilor. transformand apoi solicitarea nesatisfacuta in motiv de divort. dati afara pe usa. atunci cand este vorba despre familie: orfan in copilarie. de Hortensia PapadatBengescu). situat deasupra omului comun. este alta decat cea crepusculara a celor „trei hagialacuri". totusi. Coborat. in lumea efemera. este obraznic siguraliv. Filimon). Felix il reprezinta pe intelectualul autentic. Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach".. sincer si gata oricand sa-i ajute pe ceilalti. Pe de alta parte. ca Luceafarul. dar fondul sau ramane negativ.. Este grosolan si fata de Otilia . nu uita sa le ia si niscaiva suveniruri scumpe. Stanica Ratiu. degeaba incercati dumneavoastra sa-l luati peste picior!") sunt cat se poate de adevarate. Felix este Inocentul prin ochii caruia este infatisata lumea de masti care il inconjoara. Naiv. cu deosebirea ca lumea in care-si va realiza el ascensiunea. iar cuplul adamic decade in timpul profan: Felix se va casatori cu o alta femeie. iar visul de dragoste se va risipi in curgerea vremii. fu aproape numaidecat profesor universitar. specialist cunoscut. Stanica este alcatuit din pasta lui Pirgu („Craii de Curtea-Veche". intra pe fereastra. cu banii furati de la mos Costache. Tipologic. Comparat cu Tartuffe." de N. simuleaza o durere sfasietoare atunci cand ii moare copilul (de altfel. pe jumatate in serios. la momentul potrivit.

Titi si Aurica). Fiziceste. Lui Aglae ii lipseste pana si instinctul matern: scapa de fiica ei. sfasiata intre mania banului. ca si cand nici n-ar fi existat vreodata. isi umple curtea cu materiale ramase de la demolari etc. acre" si de „nasul incovoiat si acut") se revarsa asupra tuturor. Putin ciudat in comportament. Costache cauta o scapare. impreuna cu intreaga casa. Avida de imbogatire. iar clipitul „rar si moale" al pleoapelor.Portretul fizic al lui mos Costache este „pictat" pe fundalul casei intunecate din strada Antim si-i sugereaza psihologia nefericita. Astfel. mos Costache se afla la limita dintre grotesc. avand „capul atins de o calvitie aproape totala" si buzele ingalbenite din pricina fumatului. In fata personajului-martor Felix Sima. Aglae il „uita" acolo. a carui boala n-o impresioneaza. totusi. chiar Felix fiind contrariat de „cheltuielile" imaginare trecute in contul lui. el este. chipul lui Costache apare pe fondul sonor al scartaielilor unei scari de lemn prea vechi care. in timp ce pe Otilia o blameaza mereu. spre a-1 revinde. Curente literare Comentatorii au observat ca in „Enigma Otiliei" se interfereaza mai multe curente literare: . tragic si comic. rostind celebra propozitie care-i insumeaza esenta: „Aici nu sta nimeni!" Plasat de unii comentatori in galeria maniacilor (alaturi de Simion. Imaginea in care Costache (lovit de dambla) „tinea strans la subsuoara cutia de tinichea cu bani. varsandu-si dragostea asupra nevolnicului Titi. Aglae Tulea este „baba absoluta. auzind ca vizitatorul era tanarul Sima. iubirea pentru Otilia si teama de Aglae. un om blajin care o iubeste pe Otilia. o repudiaza. Al doilea atac de apoplexie ii va aduce moartea (cauzata de gestul criminal al lui Stanica). Costache Giurgiuveanu traia destul de restrans. babanii pu-pungasule!") ii rezuma existenta. la sosirea lui Felix. Ultimele cuvinte ale lui Costache („Banii. La monstruozitatea morala a personajului se adauga si atitudinea fata de Simion: dupa ce sotul ei este dus la ospiciu. amanarea infierii ei datorandu-se fricii de Aglae. Rautatea (prevestita de „buzele subtiri. desi detinea mai multe imobile in Capitala (chiar si un restaurant). el este „un omulet subtire si putin inconvoiat". iar in maini inelul cu chei" ii releva avaritia si teama de hoti. apoi o „iubeste" pe Aurica numai in vederea unui mariaj avantajos. Aglae ii reproseaza lui Costache ca face azil de orfani. ca al bufnitelor speriate de lumina ii sugereaza caracterul ascuns: nimeni nu stie cum isi administreaza Costache banii. fara cusur in rau" (cum o caracterizeaza Weissmann). 0 alta atitudine menita sa-i acopere adevaratele planuri. il terorizeaza pe Costache. cei doi dinti (comparati cu niste aschii de os) trimit la copilarie. sugereaza avaritia proprietarului. este balbaiala voita. „imprumuta" de la Pascalopol. Scena in care cadavrul fratelui sau „statea inert peste plapuma". dar neavand taria sa se desparta de ei. („uitand" sa restituie datoria). pentru a-i inapoia fetei ceea ce i se cuvenea. Cu toate ca luase averea sotiei sale (mama Otiliei) nu se poate desparti de bani. in timp ce Aglae rascolea casa (in cautarea banilor) ii releva dezumanizarea. Olimpia (prin casatoria acesteia cu Stanica). Costache face rost de bani intr-un mod original: confisca instrumentarul medical de la studentii pe care-i avea chiriasi. Cand isi da seama ca Aurica va ramane fata batrana. adunand bani (eventual si pentru Otilia).

. ca mijloc de caracterizare a personajelor (spre exemplu. • Personajele au un mare grad de complexitate. Specia literara: „Enigma Otiliei". Apropiat de prototipul balzacian este si Costache. organizata pe doua planuri. intrun spectacol caricatural. releva o pronuntata tendinta spre modern. umanizat insa de iubirea pentru Otilia. concentrarea vointei pentru atingerea scopului propus. zgarcenia. care aminteste de Grandet {„Eugenie Grandet"). dialogul absurd (in care fiecare vorbitor isi urmareste propriile obsesii). rautatea. face din Stanica un Rastignac bucurestean. metoda folosita fiind preponderent balzaciana. studiul unor manii sau al unor aspecte maladive (nebunia lui Simion). Comentatorii au incadrat romanul in formula realismului clasic. iar familia ocupa „militareste" casa. Romantismului ii sunt subordonate antitezele: intre cuplul de inocenti si lumea de masti care ii inconjoara. intre Otilia si femeile din clanul Tulea. veselia „rudelor" (care jefuisera proviziile din dulap) si nepasarea fata de bolnav. dau masura micimii sufletesti a acestei lumi. Aceasta inclestare scoate in relief pasiunile. De asemenea. „ Enigma Otiliei" este romanul cu cea mai mare densitate de modele caracterologice. Prima se materializeaza in lupta surda a clanului Tulea. cu elemente originale. prezinta urmatoarele trasaturi: • Este o lucrare epica in proza. Acum. depasindu-si modelul. cele doua subteme ale romanului (a mostenirii si a paternitatii ) constituie o aplicare a modelului balzacian. Calinescu. pornirile rudimentare. • Are o actiune bogata. vazuta de Felix din trasura care il ducea la mosia lui Pascalopol. Tot balzaciana este descrierea mediului ambiant. Scena antologica este descrisa in capitolul XIII. autorul gasind universalul in individual. de mare amploare. dupa cum afirma chiar autorul) poate fi descoperit in realizarea unor personaje care au o trasatura dominanta de caracter. obraznic si demagog. „Enigma Otiliei" este un roman. intre Felix si Titi. ca un carnaval al mastilor. Astfel. descrierea casei lui Costache din ampla expozitiune a romanului). zugravirea unor personaje grotesti. pentru mostenirea averii lui Costache Giurgiuveanu. • Conflictul este bine conturat. Pe de alta parte. dupa ce mos Costache este lovit de apoplexie. de G.Clasicismul (inteles ca „un mod de a crea durabil si esential". Tot romantica este descrierea grandioasa a Campiei Baraganului. careia i se supun toate actele lor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->