Politici de marketing 1. O strategie de marketing este parte a: a. obiectivului de marketing b.

politicii de marketing

c. tacticii de marketing d. miopiei de marketing

b 2. Garantarea functionarii normale a produsului se poate demonstra prin: a. marcarea produsului c. service tehnic b. etichetarea produsului d. service comercial C 3. In randul prestatiilor ce alcatuiesc service-ul comercial se inscriu, de regula: a. ambalarea tip cadou a marfurilor c. etichetarea produselor cumparate b. garantarea functionarii normale a d. marcarea si ambalarea produselor produsului si testarea acestuia A 4. In ceea ce priveste instructiunile de utilizare a produsului este adevarat ca acestea sunt: a. componente corporale ale produsului c. comunicatii privitoare la produs b. componente acorporale ale produsului d. componente afective ale produsului B 5. Profunzimea gamei de produse este data de: a. numarul de linii de produse ce o compun c. numarul produselor tuturor liniilor b. numarul de produse distincte pe care le d. numarul gamelor sortimentale care o contine o linie de produse compun B 6. Ansamblul de articole si servicii prezentate si vandute intr-un punct de vanzare,

fiind un rezultat al unui proces de alegere din volumul total de bunuri si servicii care constituie oferta globala dintr-o anumita arie de piata constituie:
a. asortimentul de marfuri b. profunzimea gamei de produse c. colectia de produse d. modelul de produs

A 7. In ce etapa a ciclului de viata a produsului nu exista profit: a. introducere c. maturitate b. crestere d. declin A 8. Care este obiectivul major al etapei de crestere a unui produs pentru o firma care doreste sa se dezvolte pe piata: a. cresterea profitului c. dezvoltarea promovarii b. formarea pietei d. cresterea pretului B 9. De obicei in etapa de crestere vazuta ca etapa a ciclului de viata a produsului: a. se creeaza o distributie selectiva c. obiectivele de marketing pun accent pe maximizarea profitului b. se reduce nivelul publicitatii pentru a d. se ofera garantii, servicii si alternative ale mentine numai clientii loiali produsului

D 10. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o tendinta a etapei de maturitate, ca etapa a ciclului de viata a produsului: a. se creeaza o distributie selectiva c. obiectivele de marketing pun accent pe maximizarea profitului, cu o distributie intensiva b. se reduce nivelul publicitatii pentru a d. se ofera garantii, servicii si alternative ale mentine numai clientii loiali produsului C 11. Trecerea de la discheta la stick din ce categorie de inovatie face parte? a. inovatie prin acumulare c. inovatie sintetica b. inovatie discontinua d. inovatie analitica B 12. Sunt metode de identificarea si colectare a ideilor de produse noi: a. sinectica c. regula disjunctiva b. analiza marginala d. metoda obiectivelor si sarcinilor A 13. Vanzarile experimentale au loc: a. in etapa testelor de piata a dezvoltarii c. in timpul dezvoltarii componentelor produselor noi acorporale ale produsului b. in etapa platformei de marketing in d. in dezvoltarea marcii produsului proiectarea ambalajului A 14. Un producator de inghetata, in procesul de creatie a noilor produse se gandeste sa asocieze inghetatei o noua periuta de dinti. Ideea care a aparut este o inghetata pe bat, batul fiind constituit din periuta de dinti. In ce metoda de creativitate in dezvoltarea produselor noi poate fi incadrata aceasta idee: a. listarea atributelor c. analiza morfologica b. tehnica relatiilor impuse d. analiza sintactica B 15. Care dintre urmatoarele strategii de piata este mai costisitoare, reclama o analiza mai atenta si mai profunda a pietei si incumba riscuri mai mari: a. strategia diferentierii produsului c. strategia pretului maxim b. strategia segmentarii pietei d. strategia diversificarii sortimentale B 16. Nivelele de produs sunt: a. nucleul produsului, produsul asteptat, produsul imbunatatit b. produsul real, produsul completat, produsul imbunatatit

c. produsul de baza, produsul imbunatatit, produsul cautat d. produsul asteptat, produsul cautat, produsul selectat

A 17. Atat pentru producator, cat si pentru distribuitor si consumator marca indeplineste o serie de functii, deosebit de importante pentru fiecare dintre acestia. Nu face parte din functiile marcii: a. functia de diferentiere c. functia de protectie a consumatorului b. functia de promovare d. functia de antena

D 18. Pentru ca o marca sa-si poata indeplini functiile pentru care a fost creata este necesar ca aceasta sa fie inzestrata cu multiple calitati, care ii confera si forta promotionala si anume: a. eterogenitate c. asemanare b. asociativitate d. imperceptibilitate B 19.

Care din urmatoarele enumerari nu reprezinta restrictii in problema realizarii ambalajului fizic? a. natura chimica si structurala a c. deosebirile pe care le prezinta utilizarea produsului concret care trebuie trimis diverselor materiale folosite pentru pe piata, conditiile climatice ale ambalare principalelor zone de desfacere, mijlocul de transport si cheltuielile de manipulare din locul de realizare a produslui pana in aceste zone b. implicatiile privind marimea spatiilor d. criteriile comerciale de clasificare a necesare si chetuielile de expunere si produselor si rata de crestere a pietei stocare in unitatile de desfacere produselor ce trebuie ambalate
D 20. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este corecta?Ambalajul si marcarea ... a. trebuie corectate periodic c. trebuie examinate periodic din punct de vedere al atractivitatii b. trebuie examinate periodic din punct de d. se realizeaza intuitiv vedere al eficientei D 21. Care din urmatoarele nu este etapa de baza in proiectarea ambalajului? a. orientarea si evaluarea c. directiile de proiectare b. platforma de marketing d. stabilirea cotei de piata D 22. In etapa examinarii de catre consiliu, in cazul proiectarii ambalajului: a. schitele alese se prezinta in fata c. intodeauna se gaseste un singur proiect

consiliului, care le analizeaza pe baza criteriilor stabilite in platforma de marketing b. nu se reduce numarul de variante de proiecte de ambalaj
A 23. a. b. C 24. a. b.

care sa fie evident superior, si alegerea si recomandarile finale pot fi facute imediat d. se stabileste platforma de marketing

Firma McDonalds a deschis McDrive pentru cei care doresc sa ia mancare la pachet fara a mai cobori din masina si a pierde timpul la cozi incercand sa elimine din:
intangibilitatea serviciilor inseparabilitatea serviciilor c. perisabilitatea serviciilor d. variabilitatea serviciilor

Fac parte din categoria activitatilor tangibile cu actiune directa asupra oamenilor: activitati de frizerie c. servicii de consultanta servicii de invatamant d. servicii bancare

A 25. Fac parte din categoria activitatilor intangibile: a. activitati de frizerie c. servicii de consultanta b. servicii de curatenie d. transportul de persoane C 26. Care dintre enunturile urmatoare referitoare la particularitatile serviciilor si a marketingului serviciilor fata de bunurile fizice este adevarat? a. in timp ce serviciile sunt in general c. daca pentru promovarea serviciilor se

prestate inaintea vanzarii, bunurile subliniaza marca serviciului, pentru materiale sunt de cele mai multe ori promovarea bunurilor materiale se vandute inainte de a fi produse insista pe marca intreprinderii b. marketingul are o influenta mai d. in timp ce in cazul serviciilor, vanzarea restransa asupra deciziei de cumparare este nepersonala, in cazul bunurilor in cazul serviciilor decat in cazul materiale se tinde tot mai mult pe bunurilor materiale personalizarea lor, pe particularizarea pe client
B 27.

Calitatea unui serviciu se poate defini ca fiind:

a. imbunatatirea adusa serviciului c. masura in care serviciul prestat

corespunde asteptarilor consumatorului b. raspunsul prompt la reclamatiile clientilor d. pachetul de servicii complementare prestatiei de baza oferite pentru un produs sau pentru ansamblul bunurilor destinate unei valorizari depline a acestuia in consum sau in utilizare
C 28. a. b. A 29. a. b. c. E 30. a.

Cea mai des invocata trasatura a serviciilor in definirea acestora este: c. variabilitatea intangibilitatea d. perisabilitatea inseparabilitatea Este caracteristica a serviciilor: pot fi revandute invariabile stocabile
d. durabilitatea in timp e. nici un raspuns corect

Atunci cand se decide eliminarea unui produs din fabricatie se tine seama de: c. posibilitati de modificare a strategiei de contributia actuala a produsului la rentabilitate marketing b. contributia potentiala la cifra de afaceri d. toate variantele sunt corecte si la rentabilitate
D 31.

O fabrica ce produce ciocolata tablete si doreste sa deschida si un restaurant foloseste o strategie a diversificarii gamei de produse:
a. verticala b. orizontala C c. laterala d. tridimensionala

O fabrica ce produce ciocolata tablete si doreste sa produca si inghetata cu ciocolata foloseste o strategie a diversificarii gamei de produse:
32. a. verticala c. laterala b. orizontala d. tridimensionala A 33. O fabrica ce produce ciocolata tablete si doreste sa produca si praline de ciocolata

foloseste o strategie a diversificarii gamei de produse:

a. verticala c. laterala b. orizontala d. tridimensionala B 34. In ceea ce priveste politica diversificarii gamei de produse prin exemplul- o fabrica

ce produce penicilina va trece la fabricarea si a altor antibiotice - , se intelege o modalitate de diversificare: a. verticala c. laterala b. orizontala d. multipla
B 35. Realizarea unor produse la comanda speciala a consumatorilor reprezinta o strategie specifica: a. marketingului nediferentiat c. marketingului concentrat b. marketingului diferentiat d. marketingului personalizat D 36. In functie de etapa din ciclul de viata, videocasetofoanele si aparatele foto digitale se plaseaza: a. in etapa declinului c. in etape diferite b. in etapa maturitatii d. in etapa de dezvoltare C 37. Segmentarea pietei prin imprimarea acelor caracteristici ale produselor si serviciilor care sa corespunda cu variabilele referitoare la personalitatea consumatorilor, identificate de intreprindere este realizata dupa criteriul: a. psihografic c. avantajelor urmarite b. comportamental d. demografic A 38. Eforturile unei agentii de turism ca serviciile sale sa nu fie achizitionate numai cu ocazia concediului, vara, se constituie intr-o preocupare de segmentare a pietei in functie de urmatorul criteriu: a. geografic c. al avantajelor urmarite b. comportamental d. demografic B 39. Abordarea personalului intreprinderii intr-o optica de marketing este o componeta a marketingului cunoscuta sub denumirea de: a. marketing relational c. marketing intern b. marketing interpersonal d. marketing global C 40. Riscul de suprasegmentare si de generare de oferte care se concureaza intre ele poate apare atunci cand intreprinderea opteaza pentru o strategie de alegere a pietei tinta de tipul: a. marketingului nediferentiat c. marketingului concentrat b. marketingului diferentiat d. marketingului personalizat

B 41. Largimea gamei de produse este o dimensiune a acesteia care semnifica: a. numarul total de produse existente in toate c. numarul de verigi intermediare in circuitul liniile de fabricatie produsului de la producator la consumator b. numarul de linii de produse din d. numarul de produse distincte pe care le componenta gamei de produse contine o linie de produse B 42. Oferirea de programe turistice cu reducere pentru elevi si studenti si cu pret intreg pentru restul publicului este o strategie: a. nediferentiata c. concentrata b. diferentiata d. adaptiva B 43. Rabaturile pentru activitati promotionale reprezinta: a. reduceri acordate distribuitorilor pentru c. reduceri acordate distribuitorilor ca cantitatile cumparate urmare a contributiei acestora la cheltuielile de promovare b. reduceri acordate cumparatorilor pentru d. reduceri aplicate asupra unor loturi de plata facturilor in avans marfuri ce urmeaza a fi soldate C 44. Conceptul de mix de marketing a fost dat de: a. Neil H. Borden c. Peter Drucker b. Philip Kotler d. Michael Porter A 45. Strategia de piata care consta in aceea ca o organizatie isi orienteaza activitatea spre procesele de innoire si modernizare a ofertei sale pentru a se plasa in fruntea concurentilor din bransa in care activeaza este o strategie: a. nediferentiata c. diferentiata b. activa d. concentrata B 46. Daca o firma foloseste prea multe campanii publicitare separate in acelasi timp, prin intermediul fiecarei campanii axul comunicational este schimbat si se transmit alte idei, punanduse accent pe alte caracteristici ale aceluiasi produs, inseamna ca eroarea majora de pozitionare pe piata pe care o face firma se numeste: a. suprapozitionare c. pozitionare confuza b. subpozitionare d. megapozitionarea C 47. Tintirea pietei are loc: a. inainte de pozitionarea pe piata c. dupa realizarea mixului de marketing b. inainte de segmentarea pietei d. dupa ce firma are un grup de clienti fideli A 48.Reprezinta o conditie ca segmentarea pietei de catre firma sa fie eficienta: a. numarul cat mai mare de segmente c. in cadrul segmentelor populatia sa fie

descoperite b. pertinenta segmentarii

cat mai eterogena d. este eficienta oricum numai ca firmele nu cunosc importanta ei

B 49. Strategia de marketing si tactica de marketing formeaza: a. marketingul strategic c. mixul de marketing b. politica de marketing d. pozitionarea

B 50.

Printre componentele clasice ale mixului de marketing in cazul unei firme producatoare de caramida se numara: a. politica de personal c. politica de distributie b. politica de investitii d. politica de cercetare-dezvoltare
C 51. Rata de recuperare a investitiilor (ROI) se determina: a. pe baza analizei marginale c. ca raport intre capitalul social al

intreprinderii si capitalul investit

b. ca raport intre profitul net al d. ca raport intre bunurile produse cu un

intreprinderii si capitalul investit

utilaj si capitalul investit in acel utilaj

B 52. Face parte din categoria obiectivelor politicii de pret: a. crearea nivelului de baza al produsului c. identificarea canalelor de promovare b. dimensionarea canalelor de marketing d. descurajarea concurentei pentru a

renunta la fabricarea sau comercializarea de produse similare cu cele ale firmei

D 53. Strategia de lansare a unui produs fara imbunatatiri si cu aceleasi caracteristici pentru toate segmentele de piata, mentinand astfel pretul la un nivel scazut reprezinta: a. strategia pretului ridicat c. strategia diferentiata b. strategia penetrarii d. strategia concentrata B 54. Venitul marginal reprezinta: a. venitul net obtinut ca raport intre profit c. pretul unitar la un nivel dat al

si costul total
b. incasarea obtinuta din vanzarea unei

numarului de unitati vandute

d. se determina pe baza costurilor

unitati aditionale a unui produs

B 55.

pornindu-se de la analiza pragului de rentabilitate

Faptul ca locurile la teatru sunt vandute la preturi diferite in functie de zona din sala, desi costurile instalarii scaunelor sunt aceleasi, reprezinta o forma de stabilire a pretului care tine seama de: a. analiza progului de rentabilitate d. venitul marginal b. analiza marginala e. segmentele de concurenti c. segmentele cererii
c 56. a. b. d 57. a. b. a

Nu este metoda de stabilire a pretului: c. stabilirea pretului bazata pe competitie stabilirea pretului bazata pe cost d. stabilirea pretului bazata pe venit stabilirea pretului bazata pe valoare Cererea slab elastica sau rigida se constata: c. la produsele necautate la articolele de prima necesitate d. la articolele de folosinta indelungata la bunurile de lux

58. Nu este obiectiv al politicii de pret: a. apararea in fata ofensivei concurentei c. patrunderea cu produsele firmei intr-o

anumita retea de distributie

b. patrunderea extensiva pe piata D 59. d. cresterea nivelului calitativ al

produselor In cazul in care principalul obiectiv al politicii de pret al unei intreprinderi il reprezinta obtinerea unui profit rapid, utilizand metode rapide de determinare a pretului, aceasta va stabili pretul produselor sale, in special in functie de: a. costuri c. inflatie b. concurenta d. cerere
A

60. Pe piata mondiala pretul optim, se situeaza teoretic: a. la intersectia curbelor cererii si c. la intersectia curbelor cererii si

venitului marginal
b. la intersectia curbelor cererii si ofertei b 61.

venitului
d. la intersectia curbelor venitului si

ofertei Preturile care se intalnesc in general la unele produse in baza acordurilor intervenite intre tarile exportatoare si importatoare de materii prime (exemplu: graul, zaharul, cacaua, cafeaua si cositorul) se numesc: a. preturi de cartel c. preturi de acord b. preturi de intelegere d. preturi de lista
C 62. Nu este forma a pretului psihologic: a. pretul traditional c. pretul de prestigiu b. pretul geografic d. pretul input B

Pol mk prob
1. In care din variantele de mai jos se regaseste cea mai corecta modalitate de calcul a ritmului innoirii sortimentale pentru o intreprindere producatoare de imbracaminte pentru barbati, cunoscandu-se evolutia subgrupei de produse paltoane in anul 2011: 2011

Paltoane

40

30

10

unde: - produse existente - produse noi - produse scoase din productie a. c. b. d. R 15=30/40+30-10*100 d 2. In care din variantele de mai jos este calculat corect ritmul largirii sortimentale pentru o intreprindere producatoare de imbracaminte pentru barbati, cunoscandu-se evolutia subgrupei de produse paltoane in anul 2011: 2011

Paltoane

40

30

10

unde: - produse existente - produse noi - produse scoase din productie a. c. b. R 15 = 30 - 10 /40 *100 =50% d. b 3. O firma producatoare de confectii comercializeaza pe piata doua produse A si B si

doreste sa cunoasca gradul de saturatie al pietei per total. Indicatorii cantitativi pentru masurarea dimensiunilor pietei sunt dati in tabelul urmator: Produse Potentialul Volumul Volumul pietei (P) ofertei (O) vanzarilor (V) A 6500 6000 6000 B 3000 3000 3000
a. . Acest rezultat arata ca piata c. . Acest rezultat arata ca piata

confectiilor firmei analizate este nesaturata si cererea nu este complet satisfacuta b. . Acest rezultat arata ca piata confectiilor firmei analizate este saturata si cererea este satisfacuta
a 4.

confectiilor firmei analizate este saturata si cererea este complet satisfacuta d. . Acest rezultat arata ca piata confectiilor firmei analizate este nesaturata si oferta nu este complet satisfacuta

O firma producatoare de confectii comercializeaza pe piata doua produse A si B si doreste sa cunoasca gradul de saturatie al pietei per total. Indicatorii cantitativi pentru masurarea dimensiunilor pietei sunt dati in tabelul urmator:

Produse A B

Potentialul pietei (P) 7000 3000

Volumul ofertei (O) 6000 3000

Volumul vanzarilor (V) 8500 500

a. . Acest rezultat arata ca piata

c. . Acest rezultat arata ca piata

confectiilor firmei analizate este nesaturata si cererea nu este complet satisfacuta b. . Acest rezultat arata ca piata confectiilor firmei analizate este saturata si cererea este satisfacuta
A

confectiilor firmei analizate este saturata si cererea este complet satisfacuta d. . Acest rezultat arata ca piata confectiilor firmei analizate este nesaturata si oferta nu este complet satisfacuta

O firma care activeaza in industria textila are trei linii de productie: paltoane pentru femei (A), paltoane pentru barbati (B) si jachete pentru copii (C). Stiind ca linia de fabricatie A cuprinde 6 articole, linia B - 4 articole, iar linia C - 2 articole, se cere sa se determine care sunt dimensiunile gamei de produse a firmei respective (in ordinea: lungime, latime, adancime).
5. a. 12, 3, 6, 4, 2 b. 3, 12, 3 A 6. c. 6, 4, 2, 3, 12 d. 12, 2, 4, 6, 3

O intreprindere producatoare de apa plata initiaza o actiune de distributie a unui nou sortiment de apa: apa minerala usor gazoasa. Intreprinderea avanseaza 2 ipoteze cu privire la volumul vanzarilor estimate a se obtine: - optimista corespunzatoare unei cantitati de 1.500.000 l/an - pesimista corespunzatoare unei cantitati de 850.000 l/an Cunoscand ca intreprinderea doreste obtinerea unei rate a profitului de 25% si ca rata medie a profitului detailistilor pentru aceste produse este de 35%, plecand de la urmatoarea structura a costului de productie (cost variabil unitar 10.000lei/l, cheltuieli fixe 3 miliarde lei) ne propunem sa determinam costul de productie unitar () in cazul variantei optimiste.
a. b. A c. d.

7.

O intreprindere producatoare de apa plata initiaza o actiune de distributie a unui nou sortiment de apa: apa minerala usor gazoasa. Intreprinderea avanseaza 2 ipoteze cu privire la volumul vanzarilor estimate a se obtine: - optimista corespunzatoare unei cantitati de 1.500.000 l/an - pesimista corespunzatoare unei cantitati de 800.000 l/an Cunoscand ca intreprinderea doreste obtinerea unei rate a profitului de 25% si ca rata medie a profitului detailistilor pentru aceste produse este de 35%, plecand de la urmatoarea structura a costului de productie (cost variabil unitar 10.000lei/l, cheltuieli fixe 3 miliarde lei) ne propunem sa determinam costul de productie unitar () in cazul variantei pesimiste.
a. b. A 8. c. d.

O intreprindere producatoare de apa plata initiaza o actiune de distributie a unui nou sortiment de apa: apa minerala usor gazoasa. Intreprinderea avanseaza 2 ipoteze cu privire la volumul vanzarilor estimate a se obtine: - optimista corespunzatoare unei cantitati de 1.500.000 l/an - pesimista corespunzatoare unei cantitati de 850.000 l/an Cunoscand ca intreprinderea doreste obtinerea unei rate a profitului de 20% si ca rata medie a profitului detailistilor pentru aceste produse este de 35%, plecand de la urmatoarea structura a costului de productie (cost variabil unitar 15.000lei/l, cheltuieli fixe 3 miliarde lei) si costul de productie unitar (pentru varianta optimista = 17.000 lei si pentru varianta pesimista = 18.529 lei) sa se determine pretul de vanzare unitar la producator pentru varianta optimista:
a. 20.400 lei b. 300.000 lei A 9. c. 18.000 lei d. 3.400 lei

O intreprindere producatoare de apa plata initiaza o actiune de distributie a unui nou sortiment de apa: apa minerala usor gazoasa. Intreprinderea avanseaza 2 ipoteze cu privire la volumul vanzarilor estimate a se obtine: - optimista corespunzatoare unei cantitati de 1.500.000 l/an - pesimista corespunzatoare unei cantitati de 850.000 l/an Cunoscand ca intreprinderea doreste obtinerea unei rate a profitului de 20% si ca rata medie a profitului detailistilor pentru aceste produse este de 35%, plecand de la urmatoarea structura a costului de productie (cost variabil unitar 15.000lei/l, cheltuieli fixe 3 miliarde lei) si costul de productie unitar (pentru varianta optimista = 17.000 lei si pentru varianta pesimista = 18.529 lei) sa se determine pretul de vanzare unitar la producator pentru varianta pesimista:
a. 22.235 lei b. 170.000 lei A c. 18.000 lei d. 3.706 lei

Stiindu-se ca pentru o firma producatoare de lactate cheltuielile fixe sunt de 100.000 RON si cheltuielile variabile de 5.000 RON, pretul unitar a unui litru de lapte fiind de 5 RON, sa se determine cantitatea de lapte ce trebuie comercializata pentru a obtine un profit lunar de 1.000.000 RON.
10. a. 221.000 L b. 305.000 L A 11. c. 200.000 L d. 155.000 L

Pentru un hotel cu 150 de camere, un grad de ocupare de 80% si un tarif mediu (Tm) de 100 $, stiind ca tariful pe camera dubla e mai mare cu 10% decat tariful pe single, iar gradul de ocupare a camerelor duble este de 40%, sa se determine numarul total al camerelor vandute precum si numarul camerelor duble vandute si numarul camerelor single vandute: a. camere totale vandute = 120; c. camere totale vandute = 120; camere duble vandute = 48; camere duble vandute = 12; camere single vandute = 72. camere single vandute = 72. b. camere totale vandute = 100; d. camere totale vandute = 150; camere duble vandute = 60; camere duble vandute = 60; camere single vandute = 40. camere single vandute = 90.
A 12.

Un hotel are 100 de camere, dintre care 50 s-au vandut deja. Dintre acestea 30 sunt deja ocupate, 19 sunt rezervate si mai exista un client pe cont propriu fara rezervare. 20 dintre camere sunt ocupate de cate 2 clienti. n total, in hotel sunt 60 de clienti de la care s-au incasat 20.000.000 lei. Sa se determine tariful mediu zilnic si tariful mediu pe client: a. tariful mediu zilnic = 400.000 lei; c. tariful mediu zilnic = 500.000 lei; tariful mediu pe client = 333.333 lei tariful mediu pe client = 392.157 lei b. tariful mediu zilnic = 200.000 lei; d. tariful mediu zilnic = 400.000 lei; tariful mediu pe client = 333.333 lei tariful mediu pe client = 392.157 lei
A 13.

Pornind de la datele din tabelul de mai jos, calculati coeficientul de concentrare Gini al exporturilor Romaniei in principalele 4 tari cu care tara noastara are activitati de comert exterior in anul 2011. Cifrele sunt exprimate in milioane lei. Calculele se vor realiza cu 3 zecimale dupa virgula. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. Tara Franta Germania Italia M. Britanie Volumul exportului 13.730,0 38.062,0 17.741,8 11.301,2

a. 0,298 b. 0,498 A 14.

c. 0,890 d. 1,234

La un pret unitar de 20 lei, un cost fix total de 10.000 lei si un cost variabil mediu de 5 lei, care este volumul productiei la care profitul total al firmei este egal cu zero?
a. 500 bucati b. 667 bucati B c. datele sunt insuficiente pentru a determina volumul productiei d. 9985 bucati

15.

O firma a dorit sa determine pretul final care trebuie sa-l aiba noul biberon pentru bebelusi. De aceea a apelat la metoda pretului psihologic care a presupus chestionarea a unui esantion de 200 de mame. Testul privind pretul noului produs se realizeaza prin utilizarea a doua intrebari, si anume: Care este pretul maxim pe care sunteti dispusa sa-l platiti pentru achizitionarea acestui produs, respectiv Care este pretul minim sub care nu ati cumpara produsul, avand indoieli in legatura cu calitatea acestuia? Rezultatele anchetei privind pretul noului produs sunt: Pretul Pret minim(u.m.) Pret maxim(u.m.) Numar persoane 50 60 70 80 90 44 100 38 12 6 % 22 50 19 6 3 Numar persoane 0 4 16 40 60
80 0 200 c. 100 lei d. 80 lei

% 0 2 8 20 30
40 0 100%

100 0 0 110 0 0 Total 200 100% Care este pretul psihologic al noului biberon? a. 70 lei b. 60 lei A

Intreprinderea MOBI IMPEX din Romania exporta in Germania cherestea si doreste sa determine, cu ajutorul metodei balantelor, in ce masura productia pe care o realizeaza in anul curent si cea prognozata pentru anul viitor, acopera nevoile de consum de pe piata tinta. In acest sens, s-au cules si estimat urmatoarele date:
16.

Nr crt 1. 2. 3. 4.

Resurse Indicator Stoc initial (Si) Productie (P) Import (I) An curent 1400 15000 500 An viitor 3100 16000 200

Destinatia resurselor Indicator Consum intern (Ci) Export (E) Total consum

An curent 12000 1500 13500

An viitor 14000 2000 16000

Sa se calculeze stocul final (Sf) atat pentru anul curent cat si pentru anul viitor: a. Sf an curent = 3400 Sf an viitor = 3300 b. Sf an curent = 2900 Sf an viitor = 3100 A c. Sf an curent = 4400 Sf an viitor = 5100 d. Sf an curent = 3600 Sf an viitor = 3100

Daca o firma produce 50 unitati la costuri totale de 1000 lei si 51 unitati la costuri totale de 1003 lei atunci Costul marginal este egal cu:
17. a. 1 b. 3 B c. 20 lei d. 0,5 lei