Sunteți pe pagina 1din 160

C`ut`m drumul spre ]coal`!

O analiz` a cauzelor abandonului ]colar n patru jude\e din Romnia

Coordonator studiu: Adrian-Nicolae Dan


Ligiana Mihaela Petre, Daniela Ana Popa, Teodora Eugenia Popa, Cristina Daniela Popescu, Adrian-Nicolae Dan

Bucure]ti, 2011

Lucrare realizat` [n 500 exemplare

Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Rom@niei R`t`ci\i [n miraj: c`ut`m drumul spre ]coal`! ASTEPTAM CIP-ul ISBN.

Cuprins
Prefa\` ...........................................................................................................................7 {n loc de introducere....................................................................................................10 Cap. 1 Contextul general al cercet`rii .....................................................................13 1.1 Indicatori ai educa\iei [n Rom@nia. Scurt` analiz` ............................................13 1.2 S`r`cia [n Rom@nia............................................................................................16 1.2.1 S`r`cia copiilor..........................................................................................17 Cap. 2 Obiectivele, grupurile \int` ]i metodologia cercet`rii................................19 2.1 Obiectivul general ]i obiectivele specifice ale proiectului................................19 2.2 Grupul \int` al proiectului .................................................................................19 2.3 Cercetarea privind cauzele abandonului ]colar [n patru jude\e. Aspecte metodologice........................................................................................20 2.3.1 Selec\ia ]colilor ..........................................................................................20 2.3.2 Grupurile \int` ale cercet`rii .....................................................................22 2.3.3 Instrumentele cercet`rii..............................................................................22 Cap. 3 Contextul specific al cercet`rii privind cauzele abandonului ]colar ........26 3.1 Descrierea ]i analiza localit`\ilor ......................................................................26 3.1.1 Bucure]ti.....................................................................................................26 3.1.2 Cluj .............................................................................................................26 3.1.3 D@mbovi\a ..................................................................................................31 3.1.4 Gala\i..........................................................................................................38 3.2 Descrierea ]colilor.............................................................................................42 3.2.1 Impresia general` l`sat` de dot`rile ]colii................................................42 3.2.2 Situa\ia cadrelor didactice .........................................................................50 3.2.3 Principalele probleme ale procesului ]colar..............................................56 3.2.4 Implicarea comunit`\ii locale [n via\a ]colii..............................................61 3.2.5 Posibilit`\ile de continuare a studiilor pentru elevii de clasa a VIII-a......66 Cap. 4 Factori ]i cauze ale abandonului ]colar.......................................................68 4.1 {nv`\`m@ntul primar ]i trecerea la clasa a V-a...................................................68 4.2 {nv`\`m@ntul secundar (V-VIII) ]i trecerea la clasa a IX-a ...............................72 4.2.1 Cauze ale abandonului ]colar: percep\ia cadrelor didactice ....................72 4.2.2 Cauze ale abandonului ]colar: percep\ii la nivelul elevului ]i familiei.....77 Cap. 5 Profilul elevilor care abandoneaz` ]coala ...................................................82 5.1 Caracteristici ale familiei de provenien\`..........................................................82 5.2 Apartenen\a la grupuri etnice sau religioase......................................................86 5.3 Performan\a ]colar` [n raport cu ceilal\i colegi de clas` ...................................89 C\ut\m drumul spre [coal\!

5.4 Atitudinea fa\` de educa\ie, [ncrederea [n ]coal` a elevilor care abandoneaz`.....................................................................................................90 5.5 Profilul clasei din care a abandonat elevul........................................................95 Cap. 6 Motivele invocate pentru abandon ..............................................................99 6.1 Motive ale abandonului ]colar: percep\ia cadrelor didactice ............................99 6.2 Motive ale abandonului ]colar la nivelul elevului...........................................103 6.3 Motive ale abandonului ]colar la nivelul p`rin\ilor.........................................104 Cap. 7 Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor ]i p`rin\ilor .............105 7.1 Cam c@t` ]coal` ar fi bine s` fac? ................................................................105 7.2 Cum va fi via\a mea [n absen\a prematur` a ]colii? ....................................107 7.3 Cam c@t` ]coal` ar fi bun` pentru copilul meu? ..........................................109 Cap. 8 Studii de caz .................................................................................................110 8.1. Studiu de caz: }coala Nr. 73 Barbu Delavrancea, Bucure]ti..........................111 8.1.1 Elevii, [ncotro? Continuarea studiilor dup` clasa a VIII-a......................111 8.1.2 Cine ]i c@\i dintr-o genera\ie ajung la facultate ......................................113 8.1.3 Fiii ]colii sau absolven\i cu care ]coala se m@ndre]te [n mod deosebit..................................................................................................113 8.1.4 Dot`rile ]colii...........................................................................................113 8.1.5 Cadrele didactice......................................................................................115 8.1.6 Principalele probleme ale ]colii...............................................................116 8.1.7 Implicarea comunit`\ii locale, a autorit`\ilor ]i p`rin\ilor [n via\a ]colii .....................................................................................................118 8.1.8 Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor .................................118 8.1.9 {ncrederea [n educa\ie ]i [n ]coal` a celor intervieva\i............................119 8.1.10 Performan\a ]colar`...............................................................................120 8.1.11 Problema abandonului ]i a trecerii la nivelul secundar (V) ]i liceal (IX) .......................................................................................................120 8.1.12 Profilul general al elevilor care abandoneaz` ]coala ...........................121 8.1.13 Motivele invocate pentru abandon .........................................................122 8.1.14 Profilul clasei cu elevi [n (situa\ie cu risc de) abandon ]colar..............123 8.1.15 Nivelul de integrare a elevului [n colectiv..............................................123 8.1.16 Concluzii.................................................................................................123 8.2. Studiu de caz: }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca ........................................125 8.2.1 Descrierea localit`\ii................................................................................125 8.2.2 Descrierea ]colii.......................................................................................126 8.2.3 Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor.................................127 8.2.4 Problema abandonului ]i a trecerii la nivelul secundar (V) ]i liceal (IX) .......................................................................................................128 8.2.5 Profilul general al elevilor care abandoneaz` ]coala .............................129 8.2.6 Motivele invocate pentru abandon ...........................................................131 8.2.7 Profilul clasei din care a abandonat elevul..............................................132

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

8.3 Studiu de caz: }coala cu clasele I-VIII F@nt@nele, D@mbovi\a .......................132 8.3.1. Descrierea localit`\ii F@nt@nele..............................................................133 8.3.2. Descrierea ]colii......................................................................................134 8.3.3. Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor................................137 8.3.4. Problema abandonului ]i trecerii la nivelul secundar (V) ]i liceal (IX) .......................................................................................................138 8.3.5. Profilul elevilor care abandoneaz` ]coala..............................................138 8.3.6. Motivele invocate pentru abandon ..........................................................139 8.3.7. Profilul clasei din care au abandonat elevii ...........................................139 8.4. Studiu de caz: }coala Nr. 16, Gala\i...............................................................140 8.4.1. Descrierea localit`\ii...............................................................................140 8.4.2. Descrierea ]colii ]i a problematicii abandonului ...................................141 8.4.3. Motivele pentru care elevii abandoneaz` ]coala ....................................143 8.4.4 Concluzii...................................................................................................144 Cap. 9 Concluzii.......................................................................................................145 Cap. 10 Recomand`ri..............................................................................................153 Anexe .........................................................................................................................155 Bibliografie................................................................................................................159

C\ut\m drumul spre [coal\!

Mul\umiri
ercetarea [n urma c`reia a rezultat prezentul studiu a fost realizat` de c`tre exper\i ai institu\iilor partenere [n cadrul proiectului Parteneriat multiregional pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a ]colii: Ligiana Mihaela Petre Direc\ia General` de Asisten\` Social` ]i Protec\ia Copilului Sector 3, Bucure]ti, Daniela Ana Popa Funda\ia Inim` de Copil din Gala\i, Teodora Eugenia Popa Inspectoratul }colar Jude\ean D@mbovi\a, Cristina Daniela Popescu Inspectoratul }colar Jude\ean Cluj. Responsabilitatea acestora a fost [mp`rt`]it` de c`tre Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor, care a [ncredin\at sarcina coordon`rii cercet`rii ]i a raportului domnului conf. univ. dr. Adrian-Nicolae Dan. Fiec`rui protagonist [n parte, Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor dore]te s` [i mul\umeasc` [n primul r@nd pentru c` a acceptat aceast` provocare, dar ]i pentru profesionalismul, pasiunea, d`ruirea ]i responsabilitatea pe care ]i-a asumat-o aduc@ndu-]i contribu\ia la realizarea acestui studiu. Mul\umirile noastre se adreseaz`, de asemenea, ]i reprezentan\ilor institu\iilor f`r` a c`ror colaborare nu s-ar fi putut culege datele cercet`rii. Este vorba de directorii celor 20 de ]coli [n care s-a realizat cercetarea: Vasile Botea, Petru Iulian Fle]ner, Magdalena F@ciu, Ani]oara Moraru, Cornelia Paraschiva Zamfirescu, Jeanina Loredana Petre, Ion Gheorghe, Dora }tefan, Alexandra Dicu\`, Stan Ro]ca, Dorina Stan, Livia Liliana Cioban, Iosif Gabriel V@tc`, Octavian T`ma], Adrian Vasile Lar, Ana Viorica }tefu, Gheorghe Miron, Monica Dasc`lu, Mariana Mogo], Charlotte Barbu, dar ]i de institu\iile ]i autorit`\ile locale din cele patru zone vizate de cercetare care ne-au facilitat accesul ]i ne-au furnizat o serie de date importante despre comunit`\ile incluse [n studiu, ISMB Sector 3, Direc\iile Generale de Asisten\` Social` ]i Protec\ia Copilului, Direc\iile Jude\ene de Statistic` etc. Dorim s` amintim ]i sprijinul profesioni]tilor din cadrul Funda\iei Dezvoltarea Popoarelor ]i Funda\iei Inim` de Copil din Gala\i, care au contribuit direct sau indirect la realizarea cercet`rii: Simona Carobene, Raluca Petcu\, Suzana Gabriela B`descu, Virginia Iacobescu, Andreea Arhire, M`d`lina Lescai. Cu siguran\`, nu [n ultimul r@nd protagoni]tii ]i sper`m destinatarii [n viitor ai unor interven\ii mai articulate ]i eficiente c`rora \inem s` le mul\umim pentru participare sunt copiii, tinerii, p`rin\ii ]i cadrele didactice intervievate.

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Prefa\`
rezentul studiu face parte dintr-un proiect mai amplu, cu o durat` de 3 ani, Parteneriat multiregional pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a ]colii, implementat de Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor, [mpreun` cu partenerii ei: Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor Filiala D@mbovi\a, Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor Filiala Cluj, Direc\ia General` de Asisten\` Social` ]i Protec\ia Copilului Sector 3, Inspectoratul }colar Jude\ean D@mbovi\a, Inspectoratul }colar Jude\ean Cluj, Funda\ia Inim` de Copil din Gala\i, Compagnia delle Opere Sociali din Italia ]i Sotas din Lituania. Proiectul este cofinan\at din Fondul Social European, Programul Opera\ional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. La 15 ani de la [nfiin\are, Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor (FDP) r`m@ne fidel` misiunii sale de a oferi oportunit`\i socio-educative ]i de integrare profesional` persoanelor aflate [n situa\ie de risc social. {n viziunea FDP, fiecare persoan` []i poate valorifica talentele cu care a fost [nzestrat`. FDP intervine [n mod integrat la nivelul comunit`\ilor cu trei mari obiective: prevenirea abandonului ]colar, promovarea ocup`rii durabile, dezvoltarea ini\iativelor de economie social`. Proiectul socio-educativ [n cadrul c`ruia a fost elaborat prezentul studiu are ca obiectiv prevenirea p`r`sirii timpurii a ]colii de c`tre elevii care prezint` risc de abandon, din patru regiuni din Rom@nia: Bucure]ti-Ilfov, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Est, respectiv din sectorul 3 din Bucure]ti, precum ]i jude\ele D@mbovi\a, Cluj ]i Gala\i. Printre ac\iunile specifice pe care proiectul ]i le propune [n favoarea a 1200 de elevi din cele 20 de ]coli amintim: activit`\i de cre]tere a gradului de con]tientizare a importan\ei ]colii prin consiliere individual` ]i de grup, adresate at@t elevilor, c@t ]i p`rin\ilor, caravane promovate de elevii cu rezultate ]colare bune la [nv`\`tur` [n favoarea elevilor cu risc, vizite cu scop educativ, acordarea de burse sociale, monitorizarea ]i [nso\irea continu` a elevilor ]i familiilor prin vizite la domiciliul acestora. Un punct forte al proiectului [l constituie dezvoltarea ]i [nt`rirea parteneriatului la nivel local ]i multiregional prin [nt@lniri periodice ale re\elelor jude\ene ]i multiregionale, cu scopul de a dezvolta planuri de interven\ie adaptate realit`\ii locale. Un aspect inovator [l constituie dezvoltarea unui model de program ,,}coal` dup` ]coal`, realizat cu sprijinul exper\ilor transna\ionali din Italia ]i Lituania. Modelul unitar creat urmeaz` s` fie implementat [n a doua parte a proiectului prin crearea a opt centre ]coal` dup` ]coal` [n cele patru regiuni. Membrii re\elei multiregionale, formate din autorit`\i locale cu roluri diferite [n domeniul educa\iei, precum ]i reprezentan\i ai ]colilor, au ocazia [n acest sens s` aprofundeze experien\a ]i realitatea din cele dou` \`ri, Italia ]i Lituania, prin schimburi de bune practici ]i mai ales s` fie [nso\i\i de exper\i transna\ionali propu]i de CDO Opere Sociali prin intermediul seminariilor ce vor avea loc [n vederea cre`rii ]i adapt`rii modelului de ]coal` dup` ]coal`. Experien\ele vizitate vor fi sintetizate [ntr-un ghid de bune practici [n domeniu. Pentru atingerea acestor obiective, esen\ial` este munca ]i colaborarea continu` cu cadrele didactice din cele 20 de ]coli unde se implementeaz` proiectul, acestea fiind sus\inute prin momente de formare [n cadrul atelierelor interactive, unde un punct central [l constituie importan\a raportului adult-educator ]i elev. Din dorin\a de a aprofunda experien\a [ndelungat` pe care FDP ]i partenerii s`i o au [n domeniul educa\iei, FDP ]i-a propus prin cercetarea de fa\` s` abordeze cu instrumentele specifice unei cercet`ri calitative cauzele mereu actuale ale abandonului, prin intermediul unor studii realizate de partenerii proiectului la nivel local: DGASPC sector 3, Inspectoratul }colar Jude\ean D@mbovi\a, Inspectoratul }colar Jude\ean Cluj, sarcina coordon`rii revenindu-i funda\iei. C\ut\m drumul spre [coal\!

Scopul a fost [nc` de la [nceput acela de a aprofunda fenomenul abandonului ]i al riscului de abandon, din dorin\a de a putea adapta [n permanen\` interven\ia funda\iei ]i a partenerilor s`i la realitatea at@t de vie a familiilor, a contextului ]colar [n continu` schimbare, pentru a cre]te eficien\a ]i eficacitatea interven\iilor. {n acest context, studiul nu ]i-a propus s` epuizeze cauzele fenomenului, ci mai degrab` s` lase spa\iu protagoni]tilor de a le individualiza ]i exprima, iar cititorului de a le desprinde, constituindu-se [n facilitatorul exprim`rii unor experien\e de c`tre actorii procesului studiat: elevii - copii ]i tineri, p`rin\ii acestora ]i cadrele didactice. Ne dorim ca cercetarea noastr` s` nasc` [nainte de toate [ntreb`ri fiec`rui cititor cointeresat de acest domeniu, s` determine o redescoperire a rolului ]colii, a fiec`rui adult educator, a importan\ei din ce [n ce mai acute a raportului ]colii cu familia, a sprijinului care trebuie mereu reinventat ]i readaptat pentru motivarea ]i [nso\irea elevilor. Pornind de la aceast` provocare, studiul []i propune s` re[nt`reasc` importan\a implic`rii ]i a responsabilit`\ii personale a fiec`ruia dintre actorii procesului educativ: educat, educator, l`rgind accep\iunea acestuia din urm` nu doar la mediul ]colar, ci ]i la responsabilitatea adultului educator din familie ]i din societate. Adultul educator trebuie s` [nve\e s` surprind` acel secret sau punct de leg`tur` de care copilul sau t@n`rul are nevoie pentru a descoperi lumea, [n ciuda unor contexte sociale dificile, [n ciuda constr@ngerilor de natur` economic` ]i social`. Cheia de lectur` este redescoperirea unui punct pozitiv de plecare sau de repornire printr-o interven\ie c@t mai apropiat` de universul elevului: a pleca de la caracteristicile fiec`rui elev, de la tot ce [l define]te, [nving@nd iner\ia imaginii sociale colective ]i omogene pe care lumea adult` o proiecteaz` asupra elevilor. Iner\ie, pentru c` interven\ia personalizat`, av@nd [n permanen\` [n centrul ei elevul, este mai ales [n contextul dificil de azi, de multe ori istovitoare, ne provoac` zilnic la [ntreb`ri, dar este o posibilitate real` de a \ine adultul educator [ntr-o tensiune cotidian` mereu vie care [l poate ajuta s` redescopere sensul, gustul ]i bog`\ia la care este chemat prin rolul pe care [l are. Cu to\ii [mp`rt`]im ideea c` experien\a ]colar` este una dintre cele mai semnificative [n via\a unui copil ]i t@n`r ]i c` mersul la ]coal` nu doar te formeaz` pentru viitor, dar pentru un copil aceast` experien\` este parte din normalitatea vie\ii. Implicit, pentru ca aceast` experien\` s` devin` semnificativ`, este nevoie de un climat de [ncredere, de rela\ii semnificative cu adultul [n cadrul c`rora elevul s` experimenteze semnifica\ia educa\iei [n cadrul semnifica\iei [ntregii sale vie\i. Neputin\a, e]ecul, abandonul, fie ele dob@ndite [n ]i prin ]coal` sau [n afara mediului ei, vizeaz` [n mod direct educatorul, [n\eleg@nd aici to\i adul\ii implica\i [n proces, dar ]i sistemul educativ, a]a cum este el organizat, cu mecanismele ]i constr@ngerile sale. Elevilor de azi li se [nt@mpl` s` acumuleze o serie de e]ecuri, f`r` ca cineva s` []i dea seama sau s` []i asume responsabilitatea, acestea sunt purtate ]i [nt`rite cu v@rsta, etap` cu etap`, p@n` la punctul [n care copilul ajunge s` fie convins c` nu poate s` reu]easc`, c` nu merit` ]i [n consecin\`, apar frustrarea, plictiseala, lipsa de semnifica\ie a ]colii ]i a vie\ii [n general, agresivitatea, refugiul [n afara a ceea ce ]coala propune, singur`tatea. Se petrece astfel o dram` [n mintea elevului nesus\inut de propria familie ]i nici de adultul educator din ]coal`: copilul ]i t@n`rul pierd fascina\ia ]i bucuria de a cunoa]te, [nv`\area devine trist` ]i f`r` semnifica\ie. {n spatele acestor dificult`\i st` [ns` neputin\a ]i dificultatea de a educa a adul\ilor, neasumarea unei responsabilit`\i personale, o motiva\ie obosit` ]i competen\e limitate ale p`rin\ilor ]i uneori ale cadrelor didactice care conduc la dificultatea copilului ]i t@n`rului de a redescoperi sensul educa\iei.

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

M`rturiile elevilor intervieva\i, pe care v` invit`m s` le parcurge\i [n acest studiu, confirm` o nevoie uman` ]i adev`rat` a acestora de a redescoperi [n ]coal` nu doar informa\ii ]i cuno]tin\e, ci r`spuns la setea de semnifica\ie, iar [n rela\ia cu educatorul care [i [nso\e]te o exigen\` a unui raport semnificativ pentru [ntreaga lor via\`, raport care s`-i ajute s` creasc` ]i s` descopere lumea, s`-i ajute s` fac` fa\` confrunt`rilor ei, s`-i ajute s` se descopere pe sine. Cine va descoperi printre experien\ele din acest studiu aceste m`rturii, va avea ocazia ca dincolo de dificult`\ile de sistem, dincolo de neajunsuri ]i limite, dincolo de neputin\e ]i de factori externi sau externaliza\i, s` redescopere rolul lui at@t de bogat de modelator al construc\iei persoanei. {nainte de toate [ns` [nseamn` ca fiecare actor implicat [n procesul educativ s` redevin` protagonist al vie\ii lui, [nseamn` s` devin` el [nsu]i liber, liber s` construiasc`, s` ia [n considerare fiecare nou` tentativ` ca o posibilitate, s` redescopere dorin\a de a reporni, [n cadrul responsabilit`\ii pe care o are. Altfel educa\ia va r`m@ne doar instruire ]i [nv`\are, va reveni [ntotdeauna unui altuia rolul de a fi mai [n m`sur` s` schimbe lucrurile ]i s` le fac` s` mearg`, vom asista [n permanen\` la o neputin\` ]i o externalizare c`tre un altul din afara noastr` a tot ceea ce nu func\ioneaz`, vom asista la e]ecul elevului care nu va face dec@t s` centralizeze tot ce nu merge [n familie, [n ]coal`, [n sistem. E o invita\ie de a face un pas [napoi fiecare dintre cei care ne asum`m un rol [n educa\ie ]i de a ne repune [n discu\ie ]i [n joc, redefinindu-ne rolul, devenind protagoni]ti [n acest proces, partener al familiei, reconstruind alian\e educative cu aceasta ]i cu societatea, redefinind valorile autentice care [l ajut` pe copil s` dea o semnifica\ie vie\ii. Practic s` redevenim adul\ieducatori [n fa\a copiilor-elevi. Calitatea educa\iei, nu doar a instruirii, ]i [ntr-un sens mult mai larg a vie\ii copiilor [n ]coal`, este patrimoniul tuturor ]i ne prive]te [n egal` m`sur` pe fiecare dintre noi, [n func\ie de mandatul social pe care ni l-am asumat. De aceea, fundamental` este [ncrederea [n legitimitatea de a [mp`rt`]i acest rol, de a ne exprima, de a ne implica [n a]a fel [nc@t ]coala s` (re)devin` [nainte de toate un loc al raporturilor semnificative ]i autentice ale copilului cu adul\ii, [n care copilul prime]te aten\ia pentru persoana sa, pentru tot ceea ce [l constituie ca om.

L`cr`mioara REDIu, Manager proiect Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor

C\ut\m drumul spre [coal\!

{n loc de introducere
n ultimii ani nu foarte pu\ine dintre domeniile socialului (s`n`tate, pia\a muncii, asisten\` social` etc.) au f`cut s` curg` r@uri de cerneal`, kilometri [ntregi de benzi audio/video, zeci de mii de chestionare ]i mii de studii de caz, rapoarte academice, preziden\iale, interna\ionale etc. Educa\ia nu a sc`pat nici ea aten\iei publicurilor, specializate (academici, deciden\i) sau obi]nuite (elevi, p`rin\i) dar [n final, cu to\ii beneficiari ai unui sistem [ntr-o perpetu` restructurare, transformare ]i [ncerc`ri de schimbare ]i [mbun`t`\ire secven\ial`. {n aceste condi\ii de ce ar (mai) fi nevoie de un nou studiu? Pentru c` studiul de fa\` este un studiu aplicat, f`c@nd parte dintr-un proces de diagnoz` ]i interven\ie, fiind practic o secven\` a procesului de schimbare ]i ameliorare a unor situa\ii problematice, [n care absenteismul, abandonul ]i performan\a ]colar` redus` sunt at@t cauzele, c@t ]i efectele unor procese complexe, str@ns legate [ntre ele: s`r`cie, ]omaj, investi\ii reduse, conjuncturale [n infrastructura ]colar` (mai ales [n mediul rural, urbanul mic sau ]colile r`u famate de la periferia marilor ora]e), neputin\a p`rin\ilor, profesorilor ]i a comunit`\ii, atitudinea contradictorie a societ`\ii cu privire la educa\ie etc. Una dintre op\iunile acestui studiu, asumat` de c`tre autori, a fost aceea de a nu teoretiza studiul, ad`ug@ndu-i o serie de teorii ale educa\iei, ale [nv`\`rii etc., ci mai degrab` de a p`stra o structur` de raport, descriptiv-analitic`, bazat pe culegerea de date primare, calitative, dar ]i pe date secundare cantitative, ]i interpretarea acestora, [n [ncercarea de a identifica o serie de cauze specifice ale abandonului ]colar [n cele 4 jude\e ]i 20 de ]coli analizate. Desigur c` [n vederea elabor`rii acestui raport ne-au fost de folos o serie de studii/rapoarte elaborate de c`tre diferi\i autori, [n special [n ultimii zece ani, rapoarte ce se reg`sesc [n bibliografia consultat` inclus` la finalul acestui studiu. De asemenea, o alt` op\iune derivat` [n special dup` analiza datelor culese a fost aceea de a nu dezvolta la nivel teoretic tema s`r`ciei ]i a excluziunii sociale, din acelea]i considerente expuse anterior. Ultima op\iune care trebuie amintit` este aceea de a l`sa studiul s` curg`, [n partea de diagnoz` [ndeosebi, precum o poveste spus` de c`tre protagoni]tii principali ai acesteia elevii, p`rin\ii lor ]i profesorii, iar autorii lui s` intervin` precum un narator, pun@nd cap la cap acest uria] puzzle, a c`rui frumuse\e ]i complexitate v` invit`m s` o descoperi\i [n continuare. Raportul este structurat [n 10 capitole [n cadrul c`rora accentul este pus pe diagnoza ]i analiza datelor culese [n cadrul procesului de cercetare din cele 4 jude\e (Bucure]ti, Cluj, D@mbovi\a ]i Gala\i) ]i 20 de ]coli. Capitolul 1 face o foarte scurt` trecere [n revist` a contextului general al cercet`rii, prezent@nd o serie de indicatori macro cu privire la resursele umane din sistemul educa\ional, efectivele de elevi ]i finan\area acestui sector [n ultimii 10 ani, precum ]i date despre nivelul s`r`ciei popula\iei [n ansamblu ]i [n particular cea a copiilor. Capitolul 2 prezint` obiectivele, grupurile \int` ]i metodologia cercet`rii. Accentul este pus pe prezentarea ]i explicarea metodologiei cercet`rii ]i a instrumentelor utilizate pentru colectarea datelor. Capitolul 3 ne introduce [n cadrul fizic al cercet`rii, mai precis este vorba de o descriere destul de ampl` a

10

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

localit`\ilor (cu excep\ia ora]ului Bucure]ti) ]i o descriere a ]colilor din punct de vedere al infrastructurii fizice. De asemenea, [n acest capitol se face ]i o analiz` privind situa\ia cadrelor didactice, principalele probleme ale ]colii ]i implicarea comunit`\ii locale [n via\a ]colii. Capitolul 4 analizeaz` cauzele abandonului ]colar diferen\iat pe cicluri de [nv`\`m@nt (primar ]i secundar) ]i [n func\ie de categoriile de actori sociali direct implica\i (elevi ]i p`rin\i, pe de o parte ]i cadre didactice pe de alt` parte). {n Capitolul 5 se [ncearc` realizarea unui profil al elevilor care abandoneaz` ]coala, iar [n Capitolul 6 identificarea motivelor invocate (de c`tre elev/familie) pentru abandon. Capitolul 7 surprinde aspira\iile ]i a]tept`rile elevilor ]i p`rin\ilor de la educa\ie, iar Capitolul 8 se focalizeaz` pe realizarea unor studii de caz, am`nun\ite, [n 4 ]coli (}coala Nr. 73, Bucure]ti, }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca, }coala cu clasele I-VIII F@nt@nele, jud. D@mbovi\a ]i }coala Nr. 16, Gala\i) c@te una [n fiecare din cele patru jude\e. {n fine, Capitolele 9 ]i 10 con\in concluziile ]i recomand`rile studiului. Capitolele 1-7, 9 ]i 10 au fost elaborate de Adrian-Nicolae Dan pe baza datelor culese de c`tre ceilal\i patru autori (Ligiana Mihaela Petre, Cristina Daniela Popescu, Teodora Eugenia Popa, Daniela Ana Popa) care au elaborat studiile de caz incluse [n Capitolul 8. A]adar v` invit`m la lectur`, la reflec\ie ]i ac\iune, v` invit`m s` vede\i realitatea dezvr`jit` a lumii ]colii, cu plusurile ]i minusurile ei (ca ]i studiul de fa\`, de altfel). Dup` ani de r`t`cire, fr`m@nt`ri ]i c`ut`ri, s` reg`sim drumul c`tre ]coal` ]i educa\ie de [nalt` calitate, deoarece acolo se afl` toate tainele pe care avem nevoie s` le dezleg`m. Schimbarea [n bine a Rom@niei pe termen lung st` (]i) [n puterea ]colii. Iar aceast` schimbare [ncepe cu fiecare dintre noi. Acum.

C\ut\m drumul spre [coal\!

11

Capitolul 1
Contextul general al cercet`rii

Educa\ia este cea mai bun` provizie pe care o po\i face pentru b`tr@ne\e Aristotel

up` 1990, dar cu prec`dere [n ultimii 10 ani, s-a discutat masiv despre necesitatea unei reforme coerente [n domeniul educa\iei. Au fost propuse, promovate ]i experimentate diferite politici ]i programe educa\ionale, dar acestea s-au articulat destul de slab [ntr-o strategie educa\ional` coerent` pe termen lung. Astfel, sistemul educa\ional rom@nesc, p@n` [n anul 2010, s-a dovedit fragmentar, c`ut@nd mai degrab` vinova\i dec@t solu\ii. {n acest capitol nu se face o analiz` a sistemului educa\ional rom@nesc, ci se [ncearc` doar plasarea cercet`rii [ntr-un cadru mai general, determinat de dou` coordonate fundamentale, despre care s-a discutat mult [n ultimii ani: accesul la ]coal`, participarea ]i performan\a (diferen\iat`/polarizat`) elevilor ]i s`r`cia popula\iei. Undeva [ntre aceste dou` coordonate se afl` cadrele didactice, care [n opinia noastr` au pierdut din statutul social de\inut [n trecut, ca urmare a numero]i factori printre care ]i s`r`cirea lor, dar ]i sc`derea importan\ei acordat` ]colii de c`tre popula\ie [n general.

1.1 Indicatori ai educa\iei [n Rom@nia. Scurt` analiz`


De]i [n ultimii ani Rom@nia pare mai degrab` o \ar` a contrastelor din punct de vedere al educa\iei performan\e deosebite ale elevilor la un pol ]i e]ec ]i abandon ]colar masiv la cel`lalt pol [n acest capitol nu ne-am propus dec@t s` creion`m o imagine de ansamblu asupra unor aspecte particulare ale sistemului educa\ional, prin analiza unor indicatori macro. {n acest sens ne-am concentrat pe prezentarea evolu\iei efectivelor corpului profesoral ]i a cohortelor de elevi dup` anul 1990/2000. Efectivele corpului profesoral la nivel na\ional ([nv`\`m@nt primar, gimnazial, liceal ]i profesional) au sc`zut constant [n intervalul 2001-2009, mai accentuat [n ciclul gimnazial (cu 20%) ]i cu 6-9% [n celelalte cicluri.

C\ut\m drumul spre [coal\!

13

Num`rul de cadre didactice pe niveluri de [nv`\`m@nt ]i medii de reziden\` [n perioada 2001-2009; cre]tere/sc`dere fa\` de anul 2001-2002

Obs.: Pentru [nv`\`m@ntul liceal, profesional ]i postliceal, pentru mediul de reziden\` s-a luat [n considerare tipul de localitate [n care este situat` unitatea de [nv`\`m@nt. Sursa: Date INS (2001-2009)

Dac` [n ceea ce prive]te efectivele corpului profesoral din [nv`\`m@ntul primar de mas`, [n intervalul 2001-2009 diferen\ele urban/rural nu sunt semnificative, [nregistr@ndu-se o sc`dere de aproximativ 9%, diferen\ele apar la nivelurile gimnazial, liceal ]i profesional. Astfel, efectivele corpului profesoral scad [n intervalul analizat cu 26% [n urban ]i respectiv 14% [n rural la nivel gimnazial, propor\ional cu sc`derea efectivelor de elevi (cu aproximativ 38% respectiv 21,4%). Num`rul profesorilor a sc`zut ca urmare a mai multor factori de la comasarea ]colilor ]i a sc`derii cohortelor genera\ionale de copii dup` 1990, p@n` la sc`derea atractivit`\ii [nv`\`m@ntului pentru profesori ca urmare a salariz`rii inadecvate etc. Dup` 1998 ]i efectivele de elevi scad progresiv ca urmare a sc`derii natalit`\ii, sc`dere ce s-a accentuat [n ultimii ani. Astfel, dac` [n 1990 rata natalit`\ii [n urban era de 12,9 [n 2008 ajunge la 10,3; de asemenea o sc`dere ]i mai accentuat` se petrece [n mediul rural: de la 14,3 [n 1990 la 10,4 [n 20081. At@t raportul asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt din 2008
1

Anuarul statistic al Rom@niei, 2010.

14

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

c@t ]i cel din 2009 (elaborate de c`tre Ministerul Educa\iei, Cercet`rii ]i Inov`rii) arat` o sc`dere [ngrijor`toare a efectivelor de elevi:
{n perioada 2001-2008, popula\ia ]colar` s-a redus la nivel general cu 216,1 mii persoane. Reducerea cea mai drastic` s-a [nregistrat la nivelul [nv`\`m@ntului gimnazial 398,2 mii elevi. Anul ]colar 2008/2009 se [nscrie [n aceea]i tendin\` descendent`, reducerea fiind de 68 mii elevi ]i studen\i, comparativ cu anul 2007/2008. [] Astfel, [n [nv`\`m@ntul primar, reducerea popula\iei ]colare a fost, [n perioada de referin\`, de 169,1 mii persoane (6,0 mii [n 2008/2009, comparativ cu 2007/2008), pe ansamblul efectivelor de elevi, respectiv cu 82,4 mii [n mediul urban ]i cu 86,8 mii [n rural. Acela]i trend, dar ]i mai accentuat, se constat` ]i [n cazul gimnaziului, num`rul de elevi reduc@ndu-se cu 398,2 mii, pe ansamblu, respectiv cu 281,2 mii [n mediul urban ]i cu 117,0 mii [n rural. Dup` o cre]tere u]oar` [nregistrat` [n 2007/2008, [n anul ]colar 2008/2009 tendin\a de sc`dere se reia, popula\ia din gimnaziu reduc@ndu-se cu 31,4 mii, comparativ cu anul ]colar anterior. Reducerea, pe ansamblu, a efectivelor ]colare corespunz`toare [nv`\`m@ntului primar ]i gimnazial, care va mai continua ]i [n urm`torii ani, conform prognozelor demografice, a antrenat ]i va mai antrena consecin\e la nivelul resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum ]i [n ceea ce prive]te structura re\elei ]colare, [n special [n mediul rural2. (Ministerul Educa\iei, Cercet`rii ]i Inov`rii, 2009, Raport asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt, p. 29)

Sc`derea cantitativ` nu este singura [ngrijorare, ci mai degrab` sc`derea calitativ` manifestat` [n special prin performan\ele ]colare ale elevilor. {n acest sens, acela]i raport men\ioneaz` c`:
O alt` tendin\` negativ`, cu caracter general, care a fost men\ionat` ]i [n raportul precedent, vizeaz` men\inerea ([n unele cazuri chiar accentuarea) discrepan\elor dintre mediul urban ]i rural, [n defavoarea zonelor rurale, at@t [n ceea ce prive]te participarea la educa\ie (la toate nivelurile de [nv`\`m@nt, cu excep\ia [nv`\`m@ntului profesional), c@t ]i rezultatele elevilor la evalu`rile na\ionale ]i interna\ionale. (Ministerul Educa\iei, Cercet`rii ]i Inov`rii, 2009, Raport asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt, p. 8)

{n intervalul 1990 2008 popula\ia cu v@rsta de 5-19 ani a sc`zut de la 5.543.512 la 3.623.161 copii o sc`dere de aproape 2 milioane (34,6%). Sc`deri accentuate s-au produs [n special [n mediul rural, a]a cum rezult` din tabelele prezentate [n anexele A1 ]i A2. Pe fondul acestei sc`deri demografice se produce ]i o sc`dere a num`rului de profesori (vezi anexa A3), de asemenea mai accentuat [n mediul rural. Cu toate acestea, num`rul de elevi/cadru didactic scade [n intervalul 2000-2009, dup` cum urmeaz`: Num`rul de copii/elevi pe cadru didactic [n intervalul 2000-2009

Sursa: calcule proprii pe baza datelor din anexele A1, A2 ]i A3

Aceasta ar putea s` [nsemne c` [nv`\`torii/profesorii pot acorda elevilor mai mult` aten\ie, [ntruc@t num`rul mediu de elevi ce revine unui profesor a sc`zut semnificativ.
2

http://www.scribd.com/doc/45320051/Starea-Invatamantului-in-Romania-2009

C\ut\m drumul spre [coal\!

15

De asemenea, un alt indicator important este ponderea cheltuielilor pentru educa\ie din totalul cheltuielilor publice. Raportul MECI 2009 men\ionat anterior arat` c`:
Rom@nia a alocat [nv`\`m@ntului [n 2007 peste 17% din totalul cheltuielilor publice, fiind unul dintre serviciile publice cel mai [nalt finan\ate.

}i comparativ cu alte \`ri din UE Rom@nia st` bine la acest capitol: Cheltuielile publice pentru educa\ie ca % total cheltuieli publice, date comparative (2006)

Sursa: Raport asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt, MECI 2009, p. 14

{n acest context, sumar schi\at, [n care putem vedea o serie de aspecte pozitive, ne [ntreb`m ce nu merge totu]i [n [nv`\`m@ntul rom@nesc? O [ntrebare dificil`, c`reia, probabil, [i vom g`si o serie de r`spunsuri par\iale [n urm`toarele r@nduri.

1.2 S`r`cia [n Rom@nia


Dup` 1990 s`r`cia [n Rom@nia a cunoscut fluctua\ii semnificative, subliniate [n numeroase rapoarte ]i studii de specialitate. {n cele ce urmeaz` vom sublinia doar c@teva date statistice cu privire la fenomenul s`r`ciei [n ultimii ani, date necesare pentru a [n\elege mai bine contextul analizelor rezultate [n capitolele urm`toare pe baza datelor culese [n teren. Astfel, vom [ncerca s` subliniem diferen\ele [ntre urban ]i rural, ]i de asemenea s`r`cia copiilor ]i a altor grupuri vulnerabile (romi). Dup` cum se arat` [ntr-un raport din 20073:
De]i s-au [nregistrat progrese semnificative [n ceea ce prive]te reducerea s`r`ciei absolute, beneficiile cre]terii economice revigorate nu au reu]it s` ajung` la toate segmentele popula\iei. Discrepan\a dintre nivelul de trai rural ]i cel urban, la fel ca ]i inegalit`\ile regionale, r`m@n vizibile. Chiar dac` s`r`cia rural` a fost [n mod evident diminuat` [ncep@nd cu 2000, aceasta era [nc` destul de mare [n 2006, cu un nivel de 22,3%. (p. 4)

Rate ale s`r`ciei absolute pentru zone urbane ]i rurale, 2000-2006

Sursa: Rom@nia: Raport de evaluare a s`r`ciei. Programul de asisten\` analitic` ]i consiliere. Raport faza [nt@i, Anul fiscal 2007, p. 4
3

Banca Mondial`, Ministerul Muncii, Familiei ]i Egalit`\ii de }anse, Institutul Na\ional de Statistic`, Rom@nia: Raport de evaluare a s`r`ciei. Programul de asisten\` analitic` ]i consiliere. Raport faza [nt@i, Anul fiscal 2007 http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/PovertyAssessmentReportRom.pdf

16

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

{n func\ie de etnie analizele CASPIS la nivelul anului 2003 ar`tau c` 76.8% dintre romi tr`iau [n s`r`cie, [n timp ce doar 24.4% dintre etnicii rom@ni erau [n s`r`cie. Acela]i raport din 2007 arat` c`:
Sunt mari discrepan\e [ntre nivelul de bun`stare al romilor ]i cel al celorlalte grupuri. {n 2006, [n r@ndul popula\iei rome existau de patru ori mai multe persoane care se puteau afla printre cei s`raci fa\` de restul popula\iei. Popula\ia rom` este afectat` de rate de ]omaj peste medie, condi\ii improprii de locuit, un nivel sc`zut al s`n`t`\ii ]i o rat` relativ mare a analfabetismului. (p. 5)

1.2.1 S`r`cia copiilor


{n Rom@nia ponderea copiilor afla\i [n risc de s`r`cie era [n 2008 de 32,9%, [n timp ce pentru popula\ia [n ansamblu ponderea era de 23,4%. Raportul B`ncii Mondiale din 2007 arat` c`:
Copiii ([ntre 0-14 ani) ]i tinerii ([ntre 15-24 ani) sunt expu]i celui mai ridicat risc de s`r`cie. {n compara\ie cu 2003, rata de s`r`cie [n r@ndul acestora s-a mic]orat cu peste 30%, dar riscul de s`r`cie relativ` continu` s` creasc`. Aproximativ 75% dintre copiii s`raci apar\in zonelor rurale, unde riscul de s`r`cie al unui copil este de trei ori mai mare [n compara\ie cu cel al unui copil care locuie]te [ntr-o zon` urban`. Mai mult de o treime dintre copiii s`raci locuiesc [n gospod`riile de\inute de fermieri, cu un grad de s`r`cie de ]apte ori mai ridicat dec@t cel al copilului unui angajat. (p. 6)

Dac` analiz`m comparativ datele statistice asupra s`r`ciei copiilor din Rom@nia [n contextul celorlalte \`ri ale UE, se constat` c` [n Rom@nia ponderea copiilor afla\i [n risc de s`r`cie este cu mult peste ponderile [nregistrate [n alte \`ri UE. Ponderea copiilor afla\i [n risc de s`r`cie la nivel na\ional [n UE-27 [n raport cu popula\ia total` (2008)

Sursa: Anthony B. Atkinson, Eric Marlier, 2010, Income and living conditions in Europe, tabelul 5.2, p. 108 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-31-10-555/EN/KS-31-10-555-EN.PDF

C\ut\m drumul spre [coal\!

17

{ncheiem aceast` prezentare sintetic` a s`r`ciei [n Rom@nia subliniind c` aceasta se constituie ca o cauz` a abandonului ]colar/performan\ei ]colare reduse, care ulterior devine o cauz` a s`r`ciei: cu alte cuvinte avem o rela\ie circular` de tip cauz`-efect-cauz`, subliniat` ]i de c`tre raportul B`ncii Mondiale din 2007:
{n ultimii ani educa\ia este unul dintre factorii cel mai str@ns corela\i cu nivelul de bun`stare. Riscul de s`r`cie scade [n mod substan\ial odat` cu cre]terea nivelului de educa\ie, fiind aproape de zero pentru adul\ii cu educa\ie superioar`. (p. 6)

18

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Capitolul 2
Obiectivele, grupurile \int` ]i metodologia cercet`rii

}coala cea bun` este aceea [n care ]i ]colarul [nva\` pe profesor Nicolae Iorga

n acest capitol vom prezenta pe scurt care sunt obiectivele generale ale proiectului [n cadrul c`ruia s-a desf`]urat cercetarea privind cauzele abandonului ]colar, precum ]i grupurile \int`, metodologia ]i instrumentele specifice elaborate [n vederea culegerii datelor din teren din cele patru jude\e (20 de ]coli) incluse [n cercetarea privind cauzele abandonului ]colar.

2.1 Obiectivul general ]i obiectivele specifice ale proiectului


Obiectivul general al proiectului Parteneriat multiregional pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a ]colii [l reprezint` prevenirea p`r`sirii timpurii a ]colii de c`tre elevii cu risc, din patru regiuni din Rom@nia: regiunea Sud-Muntenia (jud. D@mbovi\a), regiunea Nord-Vest (jud. Cluj), regiunea Sud-Est (jud. Gala\i) ]i regiunea Bucure]ti-Ilfov (sectorul 3). Atingerea acestui obiectiv a vizat, printre altele, necesitatea realiz`rii unui studiu care s` culeag` date empirice despre cauzele abandonului ]colar. {n acest sens obiectivul specific al cercet`rii a fost acela de a identifica acele cauze particulare ale abandonului ]colar la nivelul jude\elor/comunit`\ilor studiate, pentru a putea contribui la prevenirea ]i corectarea p`r`sirii timpurii a ]colii.

2.2 Grupul \int` al proiectului


Grupul \int` a fost format din elevi cu risc de abandon ]colar sau [n abandon din grupuri vulnerabile (mediul rural, romi), iar activit`\ile ce vor fi dezvoltate sunt destinate cu prec`dere popula\iei rome (minim 40 % din grupul \int` sunt romi) ]i persoanelor din mediul rural (60% C\ut\m drumul spre [coal\!

19

din grupul \int`), pentru a le asigura acestora oportunit`\i sporite de accesare ulterioar` a form`rii profesionale, care le ofer` ]anse ]i competitivitate crescute pentru participarea viitoare pe pia\a muncii. De asemenea, alte grupuri \int` au fost constituite din cadre didactice (unii av@nd diferite pozi\ii/func\ii [n cadrul ]colii: dirigin\i, directori, coordonatori etc.), elevi care nu sunt [n situa\ie de abandon, p`rin\i ai elevilor.

2.3 Cercetarea privind cauzele abandonului ]colar [n patru jude\e. Aspecte metodologice
Elaborarea metodologiei ]i a instrumentelor cercet`rii a parcurs mai multe faze. {ntr-o prim` faz` s-au stabilit criteriile de selec\ie ]i s-a f`cut selec\ia ]colilor ce urmau s` intre [n procesul de culegere a datelor. Dup` acest proces, au fost realizate instrumentele cercet`rii calitative ([n special ghidurile de interviu). {n aceast` faz` am trecut [n revist` ]i alte studii realizate recent [n Rom@nia, pentru a vedea similarit`\i ]i diferen\e [ntre fenomenele locale/ regionale cu privire la abandonul ]colar, dar ]i pentru a utiliza metodologii ]i instrumente compatibile care s` permit` eventual compararea [n timp sau [ntre diferite regiuni/localit`\i. {n acest sens metodologia adoptat` a pornit de la cea utilizat` de c`tre B. Voicu&al. [n studiul lor din 20094. O [ntrebare important` la care trebuia formulat un r`spuns precis a fost aceea dac` av@nd [n vedere [ntregul context este mai indicat` o cercetare cantitativ` pe baz` de chestionar sau o cercetare calitativ`, av@nd la baz` interviuri individuale ]i de grup. Dup` o consultare ]i reflectare temeinic`, s-a ajuns la concluzia c` o cercetare de tip cantitativ nu este fezabil` din cauza resurselor mari solicitate, nedisponibile (operatori de teren, timp, multiplicarea chestionarelor etc.). Chiar dac` [n final s-a decis realizarea unei cercet`ri de tip calitativ, am decis culegerea unor date statistice (cantitative) de la nivelul unor institu\ii (INS, Prim`rie, DGASPC, Inspectorat ]colar etc.), cu privire la dezvoltarea localit`\ii, situa\ia ]colilor etc. (a se vedea fi]a localit`\ii, de ex.). Perioada de desf`]urare a cercet`rii a fost Octombrie 2010 Februarie 2011, culegerea datelor f`c@ndu-se [n intervalul noiembriedecembrie.

2.3.1 Selec\ia ]colilor


Realizarea activit`\ii de selec\ie a ]colilor a avut la baz` urm`toarele etape: a) Stabilirea criteriilor de selec\ie. b) Elaborarea instrumentelor de lucru (chestionar). c) Alegerea ]colilor care vor fi incluse [n procesul de selec\ie. d) Desf`]urarea procesului de selec\ie. e) Analiza ]i interpretarea datelor. f) Selectarea ]colilor participante [n cadrul proiectului. a) Stabilirea criteriilor de selec\ie Procesul de selec\ie a celor 20 de ]coli (c@te cinci [n fiecare regiune de implementare: Bucure]ti Sector 3, D@mbovi\a, Cluj, Gala\i) a avut la baz` o serie de criterii legate de riscul de abandon ]colar: l Nivelul de ]colarizare l Situa\ia socio-economic` a familiilor elevilor cu risc de abandon ]colar l Mediul de provenien\` al elevilor
4

Voicu Bogdan (coord.), 2009, Renun\area timpurie la educa\ie: posibile c`i de prevenire, (UNICEF) Rom@nia ]i Centrul EDUCA|IA 2000+ (CEDU).

20

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Etnia elevilor l Rata de abandon ]colar l Absenteismul l Rezultatele la [nv`\`tur` l Spa\iul disponibil: pentru func\ionarea unui centru de consiliere, pentru implementarea programului }coal` dup` ]coal`. l Disponibilitatea de colaborare ]i implicarea p`rin\ilor, elevilor, cadrelor didactice ]i a personalului de conducere.
l

b) Elaborarea instrumentelor de lucru (chestionar) Pe baza criteriilor de selec\ie, a fost elaborat Chestionarul adresat directorului unit`\ii de [nv`\`m@nt, cu scopul de a m`sura gradul [n care unitatea de [nv`\`m@nt a [ndeplinit criteriile de selec\ie, necesare pentru includerea sa [n proiectul ,,Parteneriat multiregional pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a ]colii. c) Alegerea ]colilor incluse [n procesul de selec\ie La nivelul celor patru regiuni selectate, responsabilii cu selec\ia ]colilor au fost partenerii din proiect ]i din Inspectoratele }colare Jude\ene ]i Direc\ia General` de Asisten\` Social` ]i Protec\ia Copilului Sector 3, Bucure]ti. Astfel, Chestionarul adresat directorului unit`\ii de [nv`\`m@nt a fost aplicat [n 8 ]coli din Bucure]ti (sectorul 3), [n 12 ]coli din jude\ul D@mbovi\a, [n 10 ]coli din Cluj ]i 13 ]coli din Gala\i. d) Desf`]urarea procesului de selec\ie {n toate regiunile de implementare au avut loc [nt@lniri la care au participat directorii unit`\ilor de [nv`\`m@nt, reprezentan\i ai autorit`\ilor locale, ai Inspectoratelor }colare Jude\ene. {n cadrul [nt@lnirilor cu directorii unit`\ilor de [nv`\`m@nt, a fost discutat` modalitatea de selec\ie a celor 20 de ]coli ]i s-a dat spre completare Chestionarul adresat directorului unit`\ii de [nv`\`m@nt. e) Analiza ]i interpretarea datelor Pentru fiecare regiune [n parte, s-a realizat o analiz` cantitativ` ]i calitativ` a datelor ob\inute, pentru a se stabili care sunt primele cinci ]coli, din fiecare regiune, care [ndeplinesc [n cea mai mare m`sur` criteriile de selec\ie vizate [n cadrul Chestionarului adresat directorului unit`\ii de [nv`\`m@nt. f) Selectarea ]colilor participante [n cadrul proiectului. La nivelul fiec`rei regiuni, cele 5 ]coli selectate, care au [ndeplinit cel mai bine criteriile, sunt urm`toarele: Bucure]ti: l }coala Nr. 73 Barbu }tef`nescu Delavrancea l }coala Nr. 55 l }coala Nr. 22 Mexic l }coala Nr. 67 l }coala Nr. 86 D@mbovi\a: l }coala cu clasele I-VIII, Cojasca l }coala cu clasele I-IV, Iazu l }coala cu clasele I-VIII, F@nt@nele l }coala cu clasele I-VIII, Cioc`nari l }coala cu clasele I-VIII, Bilciure]ti C\ut\m drumul spre [coal\!

21

Cluj: }coala Emil Isac l Liceul de Arte Plastice Romulus Ladea (care s-a unit cu }coala Simion B`rnu\iu clasele I-VIII) l }coala Special` Centru de Resurse ]i Documentare privind Educa\ia Incluziv`/Integrat` l }coala cu clasele I-VIII Traian D@rjan l }coala cu clasele I-VIII George Bari\iu Jucu Gala\i: l }coala Nr. 2 Gh. Petra]cu, Tecuci l }coala Gimnazial` Frumu]i\a l }coala Nr. 22 Dimitrie Cantemir, Gala\i l }coala Nr. 16 Nicolae B`lcescu, Gala\i l }coala Gimnazial` Nr. 2, Pechea
l

Raportul urban/rural [n ceea ce prive]te selec\ia ]colilor a fost de 12 la 8, [n D@mbovi\a fiind selectate numai ]coli din rural, iar la Gala\i ]i Cluj dou` ]i respectiv o ]coal`.

2.3.2 Grupurile \int` ale cercet`rii


Cercetarea a vizat mai multe grupuri \int`, beneficiari direc\i sau indirec\i, dar cu to\ii considera\i actori sociali cheie [n procesul educa\ional. Astfel au fost vizate mai multe categorii: t de elevi, l [n func\ie de clasa [n care se aflau (clasele IV-VIII ]i trecerea la clasa a IX-a) l [n func\ie de performan\a la [nv`\`tur`/situa\ie de abandon/risc de abandon l elevi care au abandonat la trecerea la clasa a V-a l elevi care au abandonat la trecerea la clasa a IX-a l elevi care au continuat ]coala la trecerea la clasa a V-a ]i respectiv a IX-a t de p`rin\i, l ai copiilor cu probleme de participare/performan\` ]colar` redus` l ai copiilor f`r` probleme t de profesori, l [nv`\`tori l dirigin\i/profesori l directori ai ]colilor incluse [n cercetare. {ntr-o prim` faz` s-a dorit ]i realizarea unor interviuri cu al\i actori comunitari (individuali sau corpora\ii, formali sau informali), [ns` resursele reduse avute la dispozi\ie ([n special resursa de timp) nu ne-au permis acest lucru, iar pe de alt` parte am considerat c` vom culege informa\ie suficient` ]i relevant` de la ceilal\i actori astfel [nc@t s` rezulte o diagnoz` comprehensiv` la nivel de ]coal` ]i de localitate.

2.3.3 Instrumentele cercet`rii


Au fost elaborate mai multe instrumente specifice, care s` ghideze procesul de culegere unitar` a datelor [n toate localit`\ile ]i ]colile incluse [n proiect. Aceste instrumente au fost:

22

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Descrierea cercet`rii realizat` [n fiecare localitate. l Fi]a localit`\ii l Fi]a ]colii l Fi]a clasei l Fi]a clasei a IV-a l Fi]a clasei (clasa a V-a, a VI-a, a VII-a) l Ghid de interviu [n profunzime cu elevi [n abandon l Ghid interviu de grup cu elevi care au fost clasa a VIII-a ]i au abandonat l Ghid interviu de grup cu elevi care au fost clasa a VIII-a ]i au continuat l Ghid interviu cu diriginte clasa a VIII-a l Ghid de interviu pentru p`rin\ii copiilor f`r` probleme de ]colaritate l Ghid pentru diriginte clasele V-VII ]i pentru [nv`\`tori l Interviu individual cu p`rin\i ai elevilor [n abandon dup` clasa a IV-a l Descrierea ]colii scurt interviu cu directorul l Num`rul de interviuri ce trebuie realizate [n fiecare ]coal`/localitate l Descrierea cercet`rii realizat` [n fiecare localitate. Pentru fiecare ]coal` care a fost selectat` au fost nominalizate activit`\ile principale generate de necesitatea de a colecta date obiective care privesc ]coala, localitatea ]i clasa de elevi aleas` ca referin\`. Au fost indica\i principalii actori ]i surse de informare (]coala, clasa, elevi, absolven\i, p`rin\i, cadre didactice) ]i modalit`\ile de realizare diferen\iat` a interviurilor individuale si de grup etc.
l

Fi]a localit`\ii Fi]a localit`\ii a reprezentat [n fapt descrierea ]i analiza localit`\ilor. Printre informa\iile solicitate s-au num`rat: n Din ce tr`iesc oamenii, care sunt principalele ocupa\ii, principalii angajatori. Angajatorii sunt localnici sau din afara satului exist` navet`? n Exist` oameni pleca\i la munc` [n str`in`tate? Care sunt principalele destina\ii? Copiii lor merg cu ei sau nu? Cu cine stau? n Cum arat` localitatea ([n special pentru rural) din punct de vedere al existen\ei utilit`\ilor publice ]i infrastructurii: str`zile sunt asfaltate, exist` ap` curent`, canalizare, gaze (sau exist` proiecte de introducere, oamenii vor/nu vor s` se conecteze). n Care sunt posibilit`\ile oferite de transportul public pentru a ajunge [n cel mai apropiat ora]? n Perspective de dezvoltare.
l

Fi]a ]colii Fi]a ]colii a cuprins o descriere general` a ]colii, pe dou` dimensiuni majore: a) Date cantitative despre ]coal`: total elevi [nscri]i, num`r clase, provenien\a elevilor (alt cartier/din afara localit`\ii etc.), transportul elevilor, num`r elevi de alte etnii dec@t cea rom@n`, participare ]i premii la concursuri ]colare [n 2008/2009 etc. b) Date generale despre ]coal`, subiective ]i obiective (intervievator/directorul ]colii): n Impresia general` l`sat` de dot`rile ]colii.
l

C\ut\m drumul spre [coal\!

23

n }coala are probleme [n a atrage cadre didactice? Dar [n a asigura continuitatea? C@te cadre

didactice sunt localnice? C@\i sunt naveti]ti? n Care sunt principalele probleme ale ]colii [n opinia cadrelor didactice, directorului, a elevilor, p`rin\ilor. n Comunitatea local` se implic` [n via\a ]colii? Cum? Care e rela\ia cu autorit`\ile locale? Dar cu p`rin\ii? n Ce se [nt@mpl` cu absolven\ii clasei a VIII-a, unde []i continu` studiile? n Cam c@\i dintr-o genera\ie ajung la facultate? (lu@nd [n considerare ultimii 5-6 ani). Dar din genera\iile mai vechi? Fi]a clasei Fi]a clasei a fost elaborat` specific pentru clasa a IV-a ]i pentru celelalte clase (V-VIII), urm@nd a fi completat` de c`tre [nv`\`tor, respectiv diriginte. {n aceast` fi]` s-a urm`rit, specific, gradul de promovabilitate, corigen\` ]i repeten\ie, num`rul celor care au abandonat ]coala, nivelul de educa\ie al p`rin\ilor, migra\ia circulatorie, aprecierea asupra clasei, profilul [nv`\`torului/dirigintelui etc.
l

Ghidurile de interviu [n profunzime cu elevi [n abandon sau care au continuat S-au urm`rit teme specifice precum atitudinea fa\` de educa\ie (a elevului, dar ]i a p`rin\ilor); factorii care au condus la abandon; performan\a ]colar` ]i abandonul; atitudini fa\` de condi\iile din ]coal` (cum ar descrie ]coala ]i clasa [n care a [nv`\at etc.); aspira\ii, a]tept`ri, planuri de viitor (cum []i imagineaz` viitorul, dac` are un model [n via\` etc.).
l

Ghidurile de interviu cu dirigin\i ]i [nv`\`tori Un asemenea interviu este important nu doar din perspectiva furniz`rii de date despre elevii clasei la care a fost/este diriginte, ci ]i din perspectiva profilului s`u, astfel c` am colectat date factuale despre v@rst`, grad didactic, dac` face naveta, vechime/vechimea [n ]coala respectiv` etc. {ntreb`rile despre elevi ]i ]coal` s-au referit, printre altele, la: principalele probleme ale copiilor de v@rst` ]colar` si ale ]colii din localitate; atitudinea elevilor din ziua de azi despre educa\ie; profilul elevilor care, [n principal, nu vin la ]coal` ]i care sunt motivele pentru care nu frecventeaz` ]coala, precum ]i ale celor care frecventeaz` ]coala; percep\ia privind aspira\iile elevilor ]i ce ]i-ar fi dorit s` fac` cei mai mul\i dintre ei etc.
l

Ghiduri de interviu cu p`rin\i ai elevilor [n abandon/f`r` probleme de ]colaritate {n aceste interviuri au fost surprinse o serie de date despre v@rst`, educa\ie, ocupa\ia, situa\ia familial` ]i dac` mai au ]i al\i copii [n [ntre\inere, evaluare subiectiv` a nivelului de trai, situa\ia locuirii, principala surs` de venit etc. De asemenea, am cules (diferen\iat pe abandon/non-abandon) date despre principalele probleme cu care se confrunt` familia intervievatului; [ncrederea [n ]coal` ]i [n importan\a educa\iei; motivele pentru care copilul lor nu mai merge la ]coal`; care a fost performan\a copilului pe c@nd mergea la ]coal`; ce face copilul acum ]i ce va face [n viitor etc. {n cadrul cercet`rii ]i al procesului de culegere a datelor au fost realizate:
l

24

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

15 rapoarte narative asupra ]colilor studiate (realizate de c`tre exper\ii care au cules datele/coordonat culegerea datelor [n teren); n 62 interviuri cu elevi (din care 9 interviuri de grup); n 23 interviuri cu p`rin\i; n 70 interviuri cu cadre didactice; n 46 fi]e ale claselor; n 20 fi]e ale ]colilor; n 12 fi]e ale localit`\ilor.
n

De asemenea au fost realizate 4 studii de caz, focalizate fiecare pe c@te o ]coal` din fiecare jude\ inclus [n cercetare, studii care se reg`sesc la finalul analizei. Scopul acestor studii a fost acela de a exemplifica c@t mai bine posibil situa\ia unor ]coli, exact de c`tre cei care au colectat datele [n teren, care cunosc cel mai bine situa\ia acelor ]coli, ]i [n m`sura posibilului s` fie trase o serie de concluzii general valabile pentru ]colile incluse [n studiu.

C\ut\m drumul spre [coal\!

25

Capitolul 3
Contextul specific al cercet`rii privind cauzele abandonului ]colar
Oamenii [nva\` [nv`\@nd pe al\ii Seneca n acest capitol s-a realizat o analiz` asupra condi\iilor care pot influen\a participarea / abandonul ]colar al elevilor. Astfel, au fost prezentate ]i analizate: l caracteristicile generale ale localit`\ilor incluse [n cercetare, l impresia general` l`sat` de dot`rile ]colii, l situa\ia cadrelor didactice, l principalele probleme ale ]colii, l implicarea comunit`\ii locale [n via\a ]colii, l posibilit`\ile de continuare a studiilor pentru elevii de clasa a VIII-a.

3.1 Descrierea ]i analiza localit`\ilor


{n aceast` sec\iune am urm`rit o prezentare general` ]i o analiz` asupra unor caracteristici determinante pentru modul specific de via\` al localnicilor din localit`\ile analizate.

3.1.1 Bucure]ti
Ora]ul Bucure]ti fiind un caz aparte am ales s` nu facem o prezentare, nici chiar sumar`, a acestuia, cititorul care ar dori s` afle asemenea date av@nd la dispozi\ie nenum`rate surse, una dintre ele fiind Wikipedia5.

3.1.2 Cluj
{n jude\ul Cluj cercetarea s-a realizat [n dou` localit`\i: municipiul Cluj-Napoca ]i comuna Jucu. La Jucu nu am reu]it s` culegem datele statistice necesare unei prezent`ri de ansamblu, drept pentru care ne-am limitat la prezentarea unor date sintetice pentru Cluj-Napoca (tabelul 3.1.2.)

Bucure]ti http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti

26

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Tabelul 3.1.2. Situa\ia socio-demografic` (anul de referin\` 2009) [n ora]ul Cluj-Napoca

* La nivelul [ntregului jude\ Cluj ** La nivelul comunit`\ii din zona Pata-R@t, unde s-a realizat ]i studiul de caz (vezi cap. 8.2)

Activit`\ile economice [n Cluj-Napoca sunt extrem de diversificate, exist@nd 28.843 firme care au capital privat, aproximativ 56 care au capital de stat ]i aproximativ 31 de regii autonome (aproximativ 115 ar putea fi cu capital mixt). Domeniile de activitate principale sunt: telefonie mobil`, producere de mobil`, parcuri industriale, industrie alimentar`, IT, b`nci, servicii financiare, por\elan, medicamente, comer\ cu am`nuntul etc.

C\ut\m drumul spre [coal\!

27

Ca structur` ocupa\ional`, din totalul for\ei active de munc` doar cca 10% sunt ]omeri, restul fiind salaria\i (privat/stat) ]i [ntreprinz`tori pe cont propriu. De asemenea, se estimeaz` c` cel pu\in 100.000 de persoane sunt plecate la munc` [n str`in`tate, iar cca 4000 de persoane beneficiaz` de VMG (cca 13 persoane/1000 locuitori). Infrastructura este una modern`, la acest capitol ora]ul Cluj-Napoca st@nd destul de bine:

Municipiul Cluj-Napoca este considerat la ora actual` una dintre cele mai importante mari aglomer`ri urbane din Rom@nia, al`turi de Bucure]ti, Timi]oara, Ia]i, Bra]ov etc. Av@nd o popula\ie de aproximativ 400.000 de locuitori, este cu siguran\` cel mai mare ora] din Transilvania. {n Evul Mediu, se ]tie prea bine c` a fost una dintre cet`\ile importante ]i renumite ale Ungariei sub denumirea Kolosvar, urm@nd ca administra\ia rom@neasc` s` se instaureze [n anul 1918, dup` Marea Unire de la 1 Decembrie. Veche cetate ]i renumit centru politic, economic, medical, cultural ]i universitar, municipiul Cluj-Napoca s-a dezvoltat, din punct de vedere industrial, dup` 1950, c@nd s-a construit platforma industrial` a ora]ului. Dintre unit`\ile industriale cele mai cunoscute [n epoc` ar merita amintite urm`toarele: Combinatul de Utilaj Greu (C.U.G.), Fabrica de confec\ii ,,Flac`ra, Fabrica de [nc`l\`minte ,,Clujana, Fabrica de obiecte sanitare ,,Sanex, Fabrica de por\elan ,,Iris, Fabricile ,,Arm`tura, Unirea, 16 februarie, Combinatul de medicamente ]i produse farmaceutice ,,Terapia. Revolu\ia din decembrie 1989 a produs o schimbare aproape radical` [n ceea ce prive]te evolu\ia [n prezent a ora]ului.

28

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Din punct de vedere cultural, ora]ul ]i-a redob@ndit statutul de veche cetate universitar` (concurat [n mod serios de acela de important centru industrial) ]i cultural`, deoarece continuitatea institu\iilor de [nv`\`m@nt ]i a celor de cultur` nu a fost afectat` de anii care i-au urmat anului 1989. Deschiderea spre Occident a ridicat nivelul de performan\` al universit`\ilor din municipiul Cluj-Napoca, precum ]i al multor institu\ii de prestigiu din [nv`\`m@ntul preuniversitar, a condus la progresul ]tiin\elor medicale sau din alte domenii fundamentale, la schimburi de arti]ti etc. Din punct de vedere economic, domeniile de interes ale clujenilor s-au schimbat, preferin\ele orient@ndu-se cu deosebire [nspre pia\a de capital ]i investi\ii [n domeniul bancar, [n domeniul imobiliarelor, al finan\elor, al bursei de valori etc. Foarte multe (majoritatea) dintre vechile fabrici func\ionale [nainte de 1989 au falimentat, fapt care a sf@r]it prin a antrena consecin\e destul de grave, la nivel social. Din punct de vedere social, popula\ia cel mai serios afectat` de aceste transform`ri a fost aceea din cartierele m`rgina]e6, care provenea aproape [n exclusivitate din zona rural`, mai precis din p`tura s`rac` a satelor, deposedat` de p`m@ntul pe care l-a avut prin fenomenul colectiviz`rii ]i [ncadrat` [n mod obligatoriu [n industria jude\ului ]i a ora]ului. La ora actual`, cartierele limitrofe ale ora]ului, cu deosebire Iris, Some]eni sau D@mbu Rotund, pot fi considerate zone paupere, cu un nivel relativ sc`zut din punct de vedere cultural de aici se recruteaz` o mare parte dintre asista\ii social ai ora]ului. S`r`cia ]i nivelul educa\ional sc`zut al multor familii din aceste cartiere se reflect` ]i [n dezinteresul ]i indiferen\a cvasiabsolut` a p`rin\ilor fa\` de educa\ia copiilor, [ngreun@nd mult procesul educativ ]colar. {n ceea ce prive]te principalele ocupa\ii ale locuitorilor municipiului Cluj-Napoca, acestea sunt foarte diferite ]i numeroase, [n func\ie de zonele reziden\iale pe care le populeaz`. Din punctul de vedere al utilit`\ilor publice ]i al infrastructurii, municipiul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai moderne din \ar` 90% drumuri ]i str`zi asfaltate, canalizare, ap` curent`, gaz metan etc. Este dat` [n folosin\` ]i o mare parte din centura de ocolire a ora]ului ]i, [n general, vechile cartiere sunt oaze de lini]te, de confort ]i de civiliza\ie cu adev`rat modele de urbanitate. Despre transportul public se poate afirma c` el este rezolvat [n propor\ie de 100%. To\i locuitorii cartierelor ora]ului ajung u]or [n centru, folosind mijloacele transportului [n comun tramvai, troleibuz, autobuz. Distan\ele [n sine nu sunt foarte mari ]i nu ridic` probleme deosebite. Excep\ie fac numai noile cartiere reziden\iale din zonele F`get, Baciu, Apahida, Flore]ti, mai [ndep`rtate de ora], dar cu un standard de via\` ]i de civiliza\ie extrem de ridicat, ale c`ror locuitori se deplaseaz` [nspre ora] mai ales cu automobile personale, dar ]i cu autobuzele. Perspectivele de dezvoltare ale municipiului Cluj-Napoca sunt optime ]i presupun existen\a unor oportunit`\i specifice marilor ora]e ale Rom@niei. Grupurile etnice majoritare ale ora]ului sunt urm`toarele: 80% rom@ni, 15% maghiari, 5% alte na\ionalit`\i (dintre care 1,5% popula\ie rom`). Dintre aspectele care merit` aten\ie, [ntruc@t vizeaz` [n mod direct }coala General` Traian D@rjan din cartierul Some]eni, trebuie observat` mai atent situa\ia popula\iei de etnie rom` din zona Pata-R@t a municipiului Cluj-Napoca.
6

Cartiere construite pe vechile p`m@nturi aflate [n posesia unei popula\ii de etnie maghiar`, vestit` pentru talentul de legumicultori, popula\ie care alimenta cu legume ]i cu zarzavaturi, [ntreg municipiul, p@n` dup` [ncheierea colectiviz`rii.

C\ut\m drumul spre [coal\!

29

Cartierul Pata-R@t este situat [n extravilan, [nspre nord, [n imediata proximitate a rampei de colectare a gunoiului menajer al ora]ului. Zona este populat` aproape [n exclusivitate de reprezentan\i ai etniei rome a c`ror situa\ie (economic`, social`) merit` o aten\ie particular`. Este o lume complex`, pestri\`, grav afectat` de s`r`cie ]i de promiscuitate, o lume alc`tuit` din persoane migrante, mul\i dintre ei f`r` acte de identitate, aflate unele dintre ele [n tranzit prin jude\ul Cluj. De regul`, maturii sunt lipsi\i de ocupa\ii care s` le asigure un trai decent, iar foarte mul\i dintre asista\ii social ai ora]ului se recruteaz` din r@ndurile acestei minorit`\i. {n aceste condi\ii, nivelul educa\iei copiilor este unul redus, mai redus [n compara\ie cu al altor copii din alte zone ale ora]ului. Promiscuitate, s`r`cie sever`, lipsa unei educa\ii s`n`toase, prezen\a elementului infrac\ional, iat` pe scurt marile probleme ale comunit`\ii de etnie rom` din zona Pata-R@t. {n condi\iile date, integrarea acestor copii [n ]coal` reprezint` o problem` real` ]i [ngreuneaz` mult situa\ia acestei institu\ii. }coala Traian D@rjan a fost [nfiin\at` [n anul 1912, dup` ce, ini\ial, [n cartierul Some]eni mai func\ionase o institu\ie de [nv`\`m@nt, [nfiin\at` [n acest cartier [n 1761, probabil [n urma activit`\ii reprezentan\ilor }colii Ardelene. {n anul 1890 a func\ionat o }coal` confesional` ortodox` cu patru clase, av@ndu-l [nv`\`tor pe preotul Ioachim Trifu. {ncep@nd din anul 1912, ]coala a func\ionat f`r` [ntrerupere [n amplasamentul actual. Construc\ia noului local, [nceput` [n anul 1939, a fost sistat` [n 1940, din cauza condi\iilor istorice concrete. Reluarea cursurilor a [nceput [n 1944. {n anul 1945, ]coala avea o popula\ie de elevi alc`tuit` din 368 de membri, dintre care 68 erau maghiari. {n prezent, ]coala are un colectiv de elevi format din 426 membri, dintre care 122 provin de la [nv`\`m@ntul cu frecven\` redus` ]i 304 sunt [nscri]i [n cadrul [nv`\`m@ntului la zi. Cristina Popescu Ora]ul Cluj-Napoca, descrierea localit`\ii Comuna Jucu este situat` [n partea de est a jude\ului Cluj, la interferen\a a dou` mari unit`\i de relief: Podi]ul Some]an [n vest ]i C[mpia Transilvaniei [n est, fiind traversat de la sud la nord de r@ul Some]ul Mic. Comuna este format` din 5 sate: Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Jucu Herghelie, G`d`lin ]i Vi]ea.* Suprafa\a comunei este de 85 km2, iar popula\ia de peste 4.000 de locuitori. Odat` cu deschiderea parcului industrial Tetarom III [n localitate, este de a]teptat o cre]tere rapid` a popula\iei comunei ]i o eventual` avansare a ei la statutul de ora] [n urm`torii ani. Domeniul Juc a apar\inut familiei nobiliare Suki, odinioar` una din cele mai bogate ]i mai influente familii din Transilvania. Primele atest`ri documentare dateaz` din secolul XIV. Jucu de Jos apare men\ionat [n documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. {n partea st@ng` a r@ului Some] se afla Jucu Nobil, domeniu re]edin\` a familiei Suky. Aici a fost atestat` [n 1332 cea mai veche ]coal` s`teasc` din Transilvania. De cealalt` parte a r@ului (Jucu de Jos ]i Jucu de Sus, unificate [n 1966 [n Jucu de Sus) se [ntindea [n continuare domeniul Suky.** {n localit`\ile comunei se practic` cultura cerealelor ]i legumicultura, comuna fiind cunoscut` ]i pentru cre]terea cailor de ras`. Printre companiile importante care desf`]oar` activit`\i economice [n comun` se afl` ]i o companie finlandez` (din martie 2007). Compania american` Accenture ]i-a anun\at, de asemenea, inten\ia de a investi peste 500 mil. de euro, l@ng` viitorul complex Nokia Village.

30

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Un alt efect al venirii Nokia la Jucu este orientarea unor dezvoltatori imobiliari pentru proiecte aici, precum ]i inten\ia altor companii de a-]i dezvolta investi\ii [n zon`. De asemenea, IKEA are o unitate de produc\ie [n comun`, [n zona g`rii C.F.R. {n Jucu de Jos s-a n`scut istoricul ]i publicistul rom@n transilv`nean George Bari\iu (1812-1893), conduc`tor al Revolu\iei de la 1848, cel care a dat ]i numele ]colii. La fel, originari din Jucu sunt poe\ii clujeni Marta Petreu ]i Mircea Petean.** * Sursa: http://www.e-primarii.ro/primaria-jucu ** Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jucu,_Cluj

3.1.3 D@mbovi\a
{n jude\ul D@mbovi\a, [n cele 5 sate incluse [n cercetare F@nt@nele, Cojasca, Iazu (apar\in@nd de comuna Cojasca), Cioc`nari (com. Nicule]ti) ]i Bilciure]ti (com. Bilciure]ti) situa\ia socio-demografic` (2009) este prezentat` [n tabelul 3.1.3. Tabelul 3.1.3. Situa\ia socio-demografic` (anul de referin\` 2009) [n satele incluse [n cercetare jud. D@mbovi\a

C\ut\m drumul spre [coal\!

31

Activit`\ile economice ale celor cinci sate din D@mbovi\a sunt [n cvasitotalitatea lor [n agricultur`, cre]terea animalelor ]i comer\ul cu am`nuntul, iar [n satul Bilciure]ti fiind nominalizat` ]i activitatea de construc\ii.

Satul centru de comun` este, a]a cum se [nt@mpl` [n general [n Rom@nia, mai dezvoltat dec@t celelalte sate. Unit`\ile economice non-agricole sunt [n domeniul comer\ului cu am`nuntul, practic neexist@nd unit`\i productive, acestea oferind locuri de munc` unui num`r redus de localnici. O parte important` a localnicilor []i c@]tig` traiul din muncile sezoniere [n agricultur` (economia informal`) ]i doar o mic` parte sunt salaria\i sau ob\in venituri din transferuri (economia formal`). Am f`cut aceast` descriere a localit`\ilor pentru a fundamenta presupunerea c` la originea problemelor legate de abandonul ]colar ]i rezultatele slabe la [nv`\`tur` ale elevilor stau ]i

32

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

problemele economice/s`r`cia p`rin\ilor ]i s`r`cia comunitar`, precum ]i incapacitatea p`rin\ilor de a-i ajuta pe copiii lor la ob\inerea unor mai bune performan\e ]colare. Semnificativ` [n acest sens este ]i situa\ia ajutorului social [n satele studiate: [n localit`\ile [n care predomin` grupul etnic al romilor sau popula\ie [mb`tr@nit`, num`rul beneficiarilor de VMG este cu mult mai mare:

Structura ocupa\ional` a popula\iei este concordant` cu explica\iile furnizate anterior:

Se observ` o serie de diferen\e notabile [ntre satele F@nt@nele ]i Iazu ]i satele Cojasca, Nicule]ti ]i Bilciure]ti ([n care popula\ia de romi este foarte sc`zut`), mai ales [n ceea ce prive]te ponderea salaria\ilor ]i a pensionarilor, dar ]i ponderea persoanelor ocupate [n agricultur`.

C\ut\m drumul spre [coal\!

33

Infrastructura celor 5 sate este prezentat` [n tabelul urm`tor:

{n cele ce urmeaz` vor fi prezentate localit`\ile incluse [n cercetare, din jude\ul D@mbovi\a7: Bilciure]ti, Cioc`nari, Cojasca, F@nt@nele ]i Iazu. Numele de Bilciure]ti este legat de un participant la b`t`lia de la Finta ]i care dup` victorie se pare c` a fost r`spl`tit de domnitorul Matei Basarab cu acest sat. Despre acest Bilciure]teanu, care apoi a dat numele satului ]i comunei, se spune c` era ]eful c`ru\a]ilor din sat care l-au ajutat pe domnitor [n aprovizionarea armatei cu alimente ]i muni\ii. De fapt, locuitorii satelor care alc`tuiesc ast`zi comuna Bilciure]ti au fost amesteca\i indirect [n aceast` b`t`lie, numit` b`t`lia de la Finta din 17 mai 1653. Dup` anul 1653, cei care se duceau la vale s` munceasc` pe p`m@ntul Bilciure]teanului nu mai spuneau c` se duc la vale, ci la Bilciure]teanu. Principalele obiceiuri locale care se desf`]oar` ]i ast`zi sunt s`rb`torile de iarn`: colindul (23 decembrie), serbarea Cr`ciunului, steaua ]i pomenirea mor\ilor prin [mp`r\irea bucatelor ]i slujba de la biseric`. {n ultima zi a anului, feciorii satului se organizeaz` [n grupuri de ur`tori ]i merg din cas` [n cas` cu plugu]orul, capra ]i ursul. {n diminea\a zilei de 1 ianuarie copiii merg cu sorcova, s`rb`torile iernii [n Bilciure]ti [ncheindu-se cu Iordanul.
7

Descrierile sunt realizate de c`tre Teodora Popa, care a coordonat culegerea datelor la nivelul jude\ului D@mbovi\a.

34

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Popula\ia comunei lucreaz` [ntr-o propor\ie cov@r]itoare [n agricultur`, practicat` [n special [n gospod`riile proprii, Bilciure]tiul fiind o a]ezare cu func\ie predominant agricol`. Persoanele care lucreaz` [n afara localit`\ii []i desf`]oar` activitatea [n industrie ([n ora]ele din apropiere T@rgovi]te, Bucure]ti), construc\ii, comer\. O mic` parte din locuitori lucreaz` [n sectorul ter\iar. Comuna Bilciure]ti de\ine o bogat` re\ea de drumuri, compus` din drumuri asfaltate, drumuri betonate, drumuri pietruite ]i drumuri de p`m@nt. Drumul asfaltat DJ 711 (44 km) traverseaz` localit`\ile T@rgovi]te-B`leni-DobraBilciure]ti-Cojasca-Bujoreanca unde intersecteaz` DN 1A care face leg`tura cu Bucure]tiul spre sud ]i cu Ploie]tiul spre nord-est. DJ 711A tranziteaz` localit`\ile Bilciure]ti-S`bie]ti-Colacu-Ghergani-Pitaru-PotlogiCorbii Mari, este drum betonat, pietruit sau asfaltat ([n func\ie de tronsoane) ]i are aproximativ 40 km. Acest sector de drum asigur` o leg`tur` important` cu autostrada A1. {n ce prive]te re\eaua de alimentare cu energie electric` se poate spune c` cele 2 sate din cadrul comunei Bilciure]ti sunt electrificate [n totalitate. Din anul 2005 comuna dispune ]i de re\ea de alimentare cu ap` (aproximativ 15 km) realizat` din fonduri SAPARD. Cele dou` sate ale comunei nu au alimentare cu gaze naturale ]i nici acces la cale ferat`. Teodora Popa - Satul Bilciure]ti, descrierea localit`\ii Satul Cioc`nari este atestat documentar din anul 1595, c@nd se afla pe vechiul drum al oilor pe care se f`cea transhuman\a, obicei p`strat p@n` ast`zi. Tot de atunci s-a p`strat str`vechiul me]te]ug al prelucr`rii manuale a lemnului de esen\` moale pentru confec\ionarea obiectelor de uz casnic. Zgomotul produs de uneltele lor rudimentare a dat ]i numele satului. Me]te]ugul se practic` ]i ast`zi numai de cei v@rstnici, dar produsele lor au pierdut [n fa\a concuren\ei cu produsele prelucrate industrial. Cei tineri lucreaz` [n zona industrial` a jude\ului Ilfov sau [n Bucure]ti. Sunt ]i locuitori ai satului care sunt pleca\i la munc` [n Spania sau Italia. P`rin\ii care pleac` pentru perioade mai lungi de timp []i iau copiii cu ei, iar cei care pleac` la munci sezoniere [i las` acas` [n grija rudelor. Din punct de vedere al existen\ei utilit`\ilor publice ]i infrastructurii, strada principal` este asfaltat`, dar nu exist` ap` curent`, canalizare ]i gaze. Localitatea este situat` la jum`tatea distan\ei dintre municipiul T@rgovi]te ]i Bucure]ti. Pentru locuitorii satului Cioc`nari este mai simplu s` ajung` la Bucure]ti, dec@t la T@rgovi]te, deoarece spre capital` exist` zilnic mijloace de transport [n comun (microbuze) din localitatea Peri], situat` la 3 km. Leg`tura cu municipiul T@rgovi]te este [ngreunat` de faptul ca nu exist` dec@t un singur autobuz care pleac` diminea\a la ora 6.00 ]i se [ntoarce dup`-amiaza la ora 17.00. {n ceea ce prive]te mijloacele de comunicare, exist` telefonie mobil` ]i re\ea de internet la care este conectat` ]i ]coala. Satul prezint` un nivel slab de dezvoltare economic` ]i social`, principala ocupa\ie a locuitorilor trecu\i de 40 de ani fiind executarea produselor din lemn [n atelierele proprii, iar dintre cei tineri aproximativ 30% au un loc de munc` stabil. Teodora Popa Satul Cioc`nari, descrierea localit`\ii C\ut\m drumul spre [coal\!

35

Comuna Cojasca cuprinde satele F@nt@nele, Cojasca ]i Iazu. Dintre cei 7300 locuitori ai comunei, 1831 locuiesc [n satul Cojasca, majoritatea fiind rom@ni, spre deosebire de locuitorii celorlalte dou` sate formate numai din popula\ie de etnie rom`. Ocupa\iile oamenilor din satul Cojasca sunt cultivarea p`m@ntului ]i cre]terea animalelor. Foarte pu\ini lucreaz` la magazinele mixte din localitate, patronii acestora reprezent@nd unicii angajatori din zon`. Localnicii care au decis s` plece [n Italia, Cipru sau Spania pentru a lucra ]i-au l`sat copiii cu cel`lalt p`rinte r`mas [n sat, fie cu o rud` apropiat`, dar nu ]i-au luat copiii cu ei. Din punct de vedere al existen\ei utilit`\ilor publice ]i infrastructurii, str`zile sunt par\ial asfaltate, exist` ap` curent` ]i posibilitatea canaliz`rii printr-un proiect al Prim`riei. Marea majoritate a locuitorilor sunt interesa\i s` se conecteze la utilit`\ile publice, mai pu\in familiile numeroase ]i s`race. Leg`tura cu ora]ele cele mai apropiate, respectiv T@rgovi]te, Buftea ]i Bucure]ti, este asigurat` prin serviciile de transport public. Perspectivele de dezvoltare ale satului constau [n: - extinderea asfalt`rii; - introducerea re\elei de canalizare; - construirea unei cl`diri pentru programul after-school proiectat de Prim`ria Cojasca; - modernizarea c`minului cultural. Teodora Popa - Satul Cojasca, descrierea localit`\ii Locuitorii satului F@nt@nele, comuna Cojasca, jude\ul D@mbovi\a, sunt urma]ii unei cete de \igani ursari coloniza\i prin 1825 de boierul Mihalache Cornescu, proprietar de mo]ie [n Corne]ti ]i [n Cojasca. Boierul Cornescu le-a [ng`duit s` se a]eze pe mo]ia lui pentru a-i folosi ca fierari ]i ca t`ietori de lemne. Unele elemente de grai moldav, prezente ]i azi [n vorbirea lor rom@neasc`, indic` venirea lor dinspre Moldova. |iganii au fost [mpropriet`ri\i [n 1864, prin Legea rural` din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, numai cu loc de case ]i gradin`. Mai t@rziu, dup` primul r`zboi mondial, au primit p`m@nt arabil pu\inii participan\i la r`zboi. {n trecut ocupa\iile locuitorilor acestui sat au fost fier`ritul, l`ut`ria ]i nego\ul m`runt, iar foarte pu\ini locuitori munceau pe p`m@ntul unor boieri. {nainte de Revolu\ia din decembrie 1989, c@\iva l`utari erau angaja\i [n orchestre populare de concert din Bucure]ti, Buftea ]i T@rgovi]te. Orchestra D@mbovi\a din T@rgovi]te, dup` ce a fost organizat` de Ionel Budi]teanu ]i mai apoi de Dumitru Benedic, a fost dirijat` de violonistul Stoica Constantin (}apteluni) din F@nt@nele, iar [n turneele [ntreprinse [n 19721973 ]i 1974, prin mai multe ora]e europene, [ntre care Paris, Madrid, Roma ]i Viena, a avut un succes deosebit. Nici ast`zi l`utarii din F@nt@nele nu sunt noti]ti, ei c@nt@nd dup` ureche, dar cu toate acestea sunt privi\i ca adev`ra\i arti]ti ]i sunt respecta\i de comunitate. Num`rul b`rba\ilor care mai practic` aceast` meserie este [n sc`dere, principala lor preocupare fiind nego\ul (v@nz`ri automobile, tranzac\ii imobiliare etc.). {n afara celor care au contracte pe perioade determinate ca l`utari, ceilal\i localnici nu au locuri de munc` stabile, fiind [n general liber-profesioni]ti. Majoritatea femeilor sunt

36

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

casnice, ocup@ndu-se de treburile casei ]i de cre]terea copiilor, care de cele mai multe ori sunt [n num`r foarte mare (5-12 copii). Locuitorii acestei comunit`\i sunt respectuo]i ]i nu genereaz` ac\iuni de violen\` domestic`. {n interiorul satului nu exist` IMM-uri care s` solicite for\` de munc` local`, ci doar c@teva asocia\ii familiale. {n consecin\`, nu exist` angajatori majori [n zon`, for\a de munc` migr@nd spre ora]ele mai apropiate (Buftea ]i Bucure]ti), num`rul persoanelor angajate fiind [ns` foarte mic. Satul nu beneficiaz` de mijloace de transport [n comun, popula\ia fiind nevoit` s` se deplaseze 3 km p@n` la sta\iile ce se g`sesc pe DJ 72. {ntre anii 2000-2008, [n general b`rba\ii emigrau de la o lun` la trei luni [n Grecia, Turcia ]i Portugalia unde practicau [n general l`ut`ria pentru a-]i [ntre\ine familiile numeroase r`mase acas`. Dup` anul 2008 fenomenul a luat amploare, b`rba\ii lu@nd cu ei ]i familiile, inclusiv copii, ]i r`m@n@nd [n \ara de reziden\` o perioad` mai lung` de timp (1-2 ani). Principalele \`ri de emigrare sunt Fran\a ]i Germania. Din discu\iile purtate cu rudele r`mase [n comunitate, se deduce c` [nscriu copiii la ]coli [n statele respective, dar numai pentru a [nv`\a limba vorbit` acolo. Nu exist` niciun caz [n care p`rintele sau o institu\ie oficial` din aceste \`ri s` solicite o situa\ie ]colar` a copiilor [n vederea [nscrierii la ]coal` [n \ara respectiv`. Sunt rare cazurile [n care copiii r`m@n acas` [n grija bunicilor sau a altor rude. Principalele str`zi ale satului au fost asfaltate iar majoritatea locuin\elor au fost construite dup` 1990 ]i au parter ]i mansard`. Prin diverse proiecte Phare s-au introdus utilit`\i publice cum ar fi sistemul de ap` curent` ]i electrificare complet` a satului. Exist` o firm` specializat` care colecteaz` de]eurile menajere, re\eaua de canalizare este [n lucru, mare parte din locuin\e sunt conectate la re\eaua electric` ]i de ap`, dar datorit` imposibilit`\ii de plat` a facturilor debran]`rile sunt frecvente. Cu toate acestea, nu exist` perspective viabile de dezvoltare, deoarece locuitorii se afl` [ntr-un perpetuu proces de migrare ]i din cauza lipsei investitorilor [n zon`. Teodora Popa - Satul F@nt@nele, descrierea localit`\ii

Satul Iazu face parte din comuna Cojasca ]i este situat [n partea de vest a comunei. {n perioada 1825-1850, boierul Mi]u Cornescu, av@nd nevoie de oameni de munc` pe mo]ia sa, a adus c@teva familii de \igani, care erau folosi\i ca t`ietori de lemne [n p`dure. Cu timpul, num`rul lor a crescut ]i au [nceput s` confec\ioneze diverse obiecte casnice din lemn de tei: linguri, polonice, albii, fuse, suveici. C@nd exploatarea p`durilor a intrat [n administra\ia satului, locuitorii satului Iazu au [nceput s` confec\ioneze c`r`mid` de sob` ]i pentru zid`rie. Din anul 1962, o parte din ei au lucrat la C.A.P., fie [n cultura mare, fie [n zootehnie. Mul\i dintre ei au [mbr`\i]at activit`\i din industrie, unde au muncit ca sudori, mecanici sau muncitori necalifica\i. Majoritatea familiilor sunt numeroase, au venituri foarte mici, care provin din ajutorul de ]omaj, aloca\iile copiilor ]i activit`\i cu caracter sezonier. Greut`\ile cotidiene, lipsa de

C\ut\m drumul spre [coal\!

37

educa\ie a p`rin\ilor, c`s`toriile premature conduc la dezorganizarea familiilor, cu efecte grave pentru copii. {n prezent, majoritatea femeilor din sat sunt casnice iar b`rba\ii au munci sezoniere. {n perioada mai-noiembrie, o parte din familiile din sat pleac` [n jude\ele Prahova sau Ilfov pentru a lucra [n agricultur`. Acest aspect influen\eaz` negativ activitatea ]colar` a copiilor acestor familii, deoarece [n aceast` perioad` nu mai frecventeaz` ]coala. Leg`tura cu ora]ele cele mai apropiate, respectiv T@rgovi]te, Buftea ]i Bucure]ti, este asigurat` prin serviciile de transport public, centrul satului fiind la numai 2 km de centrul comunei Cojasca. Teodora Popa - Satul Iazu, descrierea localit`\ii

3.1.4 Gala\i
{n jude\ul Gala\i, [n cele patru localit`\i incluse [n cercetare ora]ele Gala\i ]i Tecuci ]i comunele Pechea ]i Frumu]i\a situa\ia socio-demografic` (2009) este prezentat` [n tabelul 3.1.4. Tabelul 3.1.4. Situa\ia socio-demografic` (anul de referin\` 2009) [n localit`\ile incluse [n cercetare jud. Gala\i

38

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

* la nivelul jude\ului Gala\i, conform datelor ANPDC (iunie, 2010) http://www.copii.ro/files2/situatii_defalcate_pe_judete_iunie_2010.xls }i din punct de vedere al infrastructurii localit`\ile selectate [n jude\ul Gala\i stau destul de bine (mai pu\in [n ceea ce prive]te conectarea la re\eaua de gaze a localit`\ilor rurale Pechea ]i Frumu]i\a).

C\ut\m drumul spre [coal\!

39

Principalele activit`\i economice ]i structura ocupa\ional` a popula\iei sunt prezentate [n tabelul urm`tor:

Num`rul beneficiarilor de ajutor social / VMG raportat la 1000 locuitori [nregistreaz` varia\ii semnificative: de la 3,2 la Pechea la 42,5 la Frumu]i\a ceea ce dovede]te c` aceast` localitate este una cu o popula\ie dependent`/[n stare de s`r`cie mai mult dec@t celelalte.

{n r@ndurile urm`toare sunt prezentate descrierile generale ale localit`\ilor incluse [n cercetare [n jude\ul Gala\i. Frumu]i\a este o localitate dezvoltat` [n perioada modern`, dup` 1950. Localitatea este situat` [n lunca Prutului ]i avea [n 2010 aproximativ 5.300 de locuitori. Activitatea economic` este dat` de 49 de agen\i economici care au ca obiect de activitate comer\ul ]i de dou` societ`\i agricole. Angajatorii sunt [n general localnici. Destul de mul\i localnici fac naveta de la Gala\i, aflat la 25 de km. Exist` o firm` de transport cu licen\` pe aceast` zon`, iar mijloacele de transport (microbuze) circul` frecvent. Exist` 11 km de

40

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

drumuri asfaltate ]i 29 de km de drumuri pietruite, precum ]i 6 km de drum na\ional. Satul este racordat la ap` curent` ]i canalizare, dar nu exist` re\ea de distribu\ie a gazelor. Ca perspective de dezvoltare, Prim`ria vrea s` acceseze fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Din datele de la Prim`rie rezult` ca la nivelul anului 2010 erau 569 de localnici pleca\i (la munc`) [n str`in`tate, mai ales spre Italia ]i Spania. Copiii r`m@n [n general acas`, cu bunicii, cu rudele apropiate sau chiar cu fra\ii mai mari. }coala Frumu]i\a este cea mai veche din comun`. Cl`direa ]colii a fost renovat` de cur@nd. Are un num`r de 232 de elevi. Gr`dini\a Frumu]i\a are 62 de elevi [nscri]i. De asemenea, exist` ]i un mediator ]colar (exist` 412 romi [n localitate) care se implic` activ [n via\a ]colii. Elevii de la clasa a VIII-a au posibilitatea de a-]i continua studiile la liceele din Gala\i. Destul de mul\i dintre ei au intrat la licee foarte bune; de exemplu [ntr-o genera\ie au intrat patru elevi la Liceul Pedagogic. Din p`cate foarte pu\ini dintr-o genera\ie ajung la facultate cam 3-4, deoarece p`rin\ii nu [i pot sus\ine financiar. Din genera\iile mai vechi intrau cam doi elevi la facultate. Daniela Popa - Satul Frumu]i\a, descrierea localit`\ii

Pechea este o localitate ce a cunoscut dezvoltarea [n special dup` 1950, fiind situat` [n partea de sud a jude\ului Gala\i, la 34 km. nord-vest de municipiul Gala\i. Nucleul localit`\ii l-a constituit mo]ia unui boier care a populat zona cu robi, care munceau terenurile de\inute de acesta. De aici a rezultat o mare parte a popula\iei de etnie rom`, pe care o [nt@lnim ]i azi, chiar dac` nu se recunoa]te. Localitatea avea [n 2010 aproximativ 11.300 de locuitori. Din punct de vedere morfologic, a]ezarea are structura aglomerat`, cu case a]ezate una l@ng` alta, av@nd ie]ire fie la ]osea, fie [n uli\ele perpendiculare pe ]osea. Uli\ele sunt [nguste, f`r` aliniere. Pechea este o a]ezare tipic` fostelor sate de cl`ca]i c`rora boierii le-au atribuit loturi de cas`, pe care abia puteau s`-]i ridice casa ]i anexele gospod`re]ti. Din aceast` cauz` loturile de folosin\` din spatele casei erau mici.* Preponderent` este activitatea agricol`, at@t [n gospod`rii autonome, c@t ]i organizat` sub form` de asocia\ii agricole. Exist` [n comun` societ`\i economice care au ca obiect de activitate comer\ul ]i produc\ia: restaurant, pizzerie, covrig`rie, b`nci, brut`rie. Angajatorii sunt [n general localnici. Exist` oameni care fac naveta de la Gala\i, aflat la 36 de km. Exist` o firm` de transport cu licen\` pe aceast` rut`, iar mijloacele de transport (microbuze), sunt dese. {n ceea ce prive]te migra\ia for\ei de munc`, sunt cam 1000 de localnici pleca\i [n str`in`tate, mai ales spre Italia ]i Spania. Copiii r`m@n [n general acas`, cu bunicii, cu rudele apropiate sau chiar cu fra\ii mai mari. {n sat str`zile sunt asfaltate, chiar de cur@nd a fost ref`cut drumul ce face leg`tura cu ora]ul Tecuci. Sunt 15 km de drumuri asfaltate ]i 85 de km de drumuri pietruite. De asemenea exist` ap` curent` ]i canalizare, dar nu exist` gaze. Prim`ria vrea s` acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii. }coala Nr. 2 Pechea este cea mai veche din comun`. A fost renovat` de cur@nd. Are actualmente un num`r de 176 de elevi ]i num`rul acestora este [n sc`dere, tendin\` care poate fi observat` [n ultimii ani. Dintre absolven\ii cu care ]coala se m@ndre]te [n mod deosebit se remarc` boxerul Lucian Bute.
* Sursa: Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Pechea,_Gala%C8%9Bi

Daniela Popa - Satul Pechea, descrierea localit`\ii C\ut\m drumul spre [coal\!

41

Ora]ul Tecuci este o localitate cu o istorie veche, originile localit`\ii fiind plasate [n epoca medieval`. Are o popula\ie de aproximativ 43.200 de locuitori, fiind al doilea ora] ca m`rime din jude\ul Gala\i. Ora]ul Tecuci are multe cl`diri de patrimoniu ]i s-a dezvoltat la grani\a jude\ului Gala\i cu Vrancea ]i Vaslui. {n Tecuci sunt 520 de agen\i economici care au ca arie de activitate: comer\, produc\ie mic`, servicii ]i doar 20 de agen\i au activit`\i agricole. Angajatorii sunt [n general localnici sau mari companii comerciale, dar se face naveta ]i de la Gala\i, aflat la 80 de km de Tecuci, cu trenul sau cu microbuzul. Din registrele prim`riei reiese c` un num`r de 2674 de locuitori sunt pleca\i [n str`in`tate Italia, Spania, Irlanda. Pu\ini copii [i [nso\esc pe p`rin\ii lor [n str`in`tate. Este frecvent` situa\ia [n care copiii pleac` cu p`rin\ii, dar apoi se [ntorc s` studieze [n Rom@nia. Municipiul Tecuci este str`b`tut de 11 km de drum na\ional, are 62 de km de drum asfaltat ]i 48 de km de drum pietruit. Exist` re\ea de ap` curent` ]i de gaz, majoritatea gospod`riilor fiind conectate. Ca perspective de dezvoltare, Prim`ria acceseaz` fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii. }coala Nr. 2 Tecuci este amplasat` [ntr-o zon` cu un anumit specific. Majoritatea popula\iei de aici este de etnie rom`. Este o ]coal` mic`, ce se confrunt` cu probleme specifice. A fost inclus` [ntr-o serie de proiecte: PHARE, A doua ]ans` etc. Absolven\ii clasei a VIII-a []i continu` studiile (cam 50% dintre elevi) la liceele din ora], cei mai mul\i la Grupul }colar Ovid Caledoniu din Tecuci, ]i foarte pu\ini la Colegiul Calistrat Hoga] sau Liceul Spiru Haret. Daniela Popa Ora]ul Tecuci, descrierea localit`\ii

3.2 Descrierea ]colilor


{n acest subcapitol sunt analizate o serie de caracteristici fizice ale ]colilor (diferite dot`ri de baz` ]i nu numai), precum ]i aspecte privind situa\ia cadrelor didactice (titulari, localnici, navet` etc.). De asemenea, sunt analizate ]i principalele probleme cu care se confrunt` ]coala ([n viziunea diferi\ilor actori), implicarea comunit`\ii locale [n via\a ]colii ]i posibilit`\ile de continuare a studiilor pentru elevii de clasa a VIII-a.

3.2.1 Impresia general` l`sat` de dot`rile ]colii


Unul dintre factorii care ar putea influen\a semnificativ atragerea elevilor c`tre participarea ]colar` este reprezentat de felul [n care arat` o ]coal`. Mai precis ne referim la reabilitarea ]colii (cl`dirii), a prezen\ei/absen\ei unor facilit`\i de baz` cum ar fi grupul sanitar [n interiorul ]colii, sistemul de [nc`lzire ]i gradul de confort termic asigurat [n timpul iernii, prezen\a s`lilor de sport, existen\a unor materiale didactice moderne ]i [n cantitate suficient`, biblioteca, supraaglomerarea ]colii, cancelaria, facilit`\i TIC (calculatoare, internet, aparate de copiat/multiplicat etc.) Opinia comun` potrivit c`reia este de a]teptat ca ]colile din mediul rural s` fie mai slab dotate dec@t cele din mediul urban a fost confirmat` ]i [n studiul nostru. Mai mult dec@t at@t, se pare c` [n localit`\ile [n care elevii romi sunt dominan\i ca num`r ]i dot`rile ]colii sunt mai slabe.

42

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Astfel, impresia general` l`sat` de dot`rile ]colii oscileaz` pe un dublu continuum: - de la ]coli destul de slab dotate ]i p@n` la ]coli foarte bine echipate; - de la prezen\a [n cadrul aceleia]i ]coli a unor echipamente de [nalt` calitate (calculatoare, whiteboard, smartboard) p@n` la absen\a grupurilor sanitare [n interiorul ]colii. {n special [n mediu rural, ]coala ofer` o serie de contraste destul de greu de acceptat pentru o societate modern` a secolului XXI. S`lile de clas` cu dot`rile aferente reprezint` pentru elevi (probabil) principalul element de infrastructur` ]colar` necesar asigur`rii unui nivel bazal de educa\ie. Holurile sunt ]i ele utilizate, [n unele situa\ii, pentru diverse activit`\i ]colare. Cele cinci s`li de clas` sunt luminoase [...]. Holul are o suprafa\` apreciabil` ]i este utilizat pentru diverse activit`\i cu caracter festiv, [n cazul vremii nefavorabile, dar nu beneficiaz` de lumin` natural` ]i astfel se pierde din avantajul oferit de l`rgimea acestuia. [...] La acest moment, se [nva\` [n dou` schimburi, diminea\a ciclul primar ]i dup`-amiaza elevii de gimnaziu. (}coala Bilciure]ti, DB) {n anul 2003, ca urmare a unui proiect finan\at de Banca Mondial`, ]coala a fost reabilitat` [n [ntregime, construindu-se [nc` trei s`li de clas` ]i trei grupuri sanitare interioare. Astfel, cl`direa actual` a ]colii se [ntinde pe o suprafa\` de 730 m2 ]i are 9 s`li de clas`. (}coala F@nt@nele, DB) {n 2008 ]coala a [mplinit 100 de ani de activitate. La [nceput a fost o cl`dire construit` de comunitate s` fie ]coal` de la bun [nceput. Pe parcursul celor 100 de ani nu a avut alt` destina\ie. Este bine dotat`, are s`lile mari, luminoase, mobilier nou ]i datorit` oportunit`\ilor din ultimii 5-6 ani este chiar foarte bine dotat`. (Liceul de Arte, CJ) Sunt destul de multe situa\ii [n care cl`dirile nu au fost reabilitate, [n special din punct de vedere al rezisten\ei structurii ]i al reabilit`rii termice. Cel mai frecvent, la [nceputul anului ]colar, cl`dirile sunt zugr`vite ]i reparate unele dot`ri ]i spa\ii de strict` necesitate. Cu toate acestea, a]a cum s-a semnalat la Jucu, probabil c` exist` multe ]coli unde se simt racilele unui mod de munc` a]a, [n timp, oarecum dominat de suficien\`. Referitor la aspectul ]colii, cl`direa nu a fost reabilitat`, [dar] are 8 s`li de clas` luminoase dotate cu mobilier nou (prin Programul PHARE)[...] (}coala Cojasca, DB) [Urmeaz` s` fie construite] alte 2 cl`diri, una cu 6 s`li de clas` pentru ]coal` ]i cealalt` pentru gr`dini\`. }coala este dotat` cu o central` termic` proprie. La acest moment, datorit` spa\iului insuficient se [nva\` [n trei schimburi. (}coala F@nt@nele, DB) {n prezent localul ]colii dispune de 5 s`li de clas`, cancelarie pentru cadrele didactice, magazie pentru materialul didactic, cabinet medical, grupuri sanitare. Cabinetul medical nu este func\ional, deoarece nu are dotarea ]i [ncadrarea necesare. [...] []coala] nu dispune de telefon fix ]i acces la Internet. (}coala Iazu, DB) Impresia general` l`sat` de dot`rile ]colii nu pot s` spun c` am o impresie prea bun`, ]i mi se pare totul perimat, dep`]it, lipsit de modernitate ]i de C\ut\m drumul spre [coal\!

43

func\ionalitate. Cred c` trebuie revizuit totul radical ]i abordat a]a, [n detaliu. [] Exist` material didactic, poate prea pu\in utilizat de c`tre cadrele didactice, dar, repet, se simt racilele unui mod de munc` a]a, [n timp, oarecum dominat de suficien\`. (}coala Jucu, CJ) }colile din mediul urban stau mai bine la acest capitol, exist@nd o diferen\iere/ discrepan\` vizibil` [n compara\ie cu ]colile din mediul rural. Practic putem vorbi de o diferen\iere istoric`: nici [nainte de 1989 ]i nici dup` ]colile rurale nu primesc aceea]i aten\ie precum ]colile urbane. {n ceea ce prive]te situa\ia din localit`\ile rurale Frumu]i\a ]i Pechea (jude\ul Gala\i): }coala este [ngrijit`, bine ambientat`. A fost renovat` [n 2005. Clasele sunt luminoase, curate, mobilier [n stare de func\ionalitate. Table cu cret`, laboratoare dotate cu material didactic. (}coala Frumu]i\a ]i }coala Pechea, GL) Dar ]i [ntre ]colile situate [n mediul urban exist` diferen\ieri puternice, [n func\ie de zonare ]i de compozi\ia dominant` a popula\iei ]colare. De exemplu la Tecuci, unde 249 din cei 298 de elevi ai ]colii sunt de etnie rom` provenind din cartierul sugestiv denumit Mahala ]coala, de]i renovat`, nu este atractiv`, [n special pentru cadrele didactice. }coala este renovat`, av@nd reabilitate clasele, birourile ]i grupurile sanitare. }coala este conectat` la internet, are materiale didactice. Biblioteca este micu\`, c@teva zeci de volume. [...] Atragerea ]i men\inerea cadrelor didactice este o problem` major`. {n cur@nd, nu vor mai fi titulari la gimnaziu. {n fiecare an vin al\i profesori. (}coala Nr. 2, Tecuci, GL) Cancelaria locul de respiro ]i de organizare pentru profesori, este un loc central [n ]coal`, at@t pentru profesori c@t ]i pentru elevi ]i p`rin\ii lor. Nu de pu\ine ori un asemenea spa\iu poate influen\a decizia unui (t@n`r) profesor de a r`m@ne pe termen lung [ntr-o ]coal` sau de a pleca c@t mai cur@nd. La Cojasca, de exemplu, unde [nva\` aproximativ 450 elevi (to\i de etnie rom`) ]i predau 32 profesori la un num`r de 16 clase, cancelaria este foarte mic`, fiind destul de improprie pentru activit`\ile curente ale profesorilor. {n schimb [n satele Bilciure]ti ]i Cioc`nari8, cancelariile sunt mai bine dotate, situa\ie similar` reg`sit` ]i [n Bucure]ti: Cancelaria este dotat` cu calculator conectat la internet; de asemenea, ]coala mai beneficiaz` de un aparat xerox. (}coala Bilciure]ti, DB) Cancelaria a fost mobilat` anul trecut, secretariatul, biroul directorului. (}coala Nr. 67, Bucure]ti) Cadrele didactice au acces [n cancelarie ]i [n biroul profesorului coordonator la urm`toarele mijloace de [nv`\`m@nt: dou` calculatoare, o imprimant`, un videoproiector, un retroproiector ]i un xerox. (}coala Cioc`nari, DB) Cancelaria e mobilat` de cur@nd, arat` foarte bine, este modern`, scaune comode. (}coala Nr. 86, Bucure]ti) La Jucu (CJ) unde ]coala este plasat` [n localul unui vechi conac boieresc, cancelaria sufer` la acest capitol, ca ]i restul spa\iilor ]colare: Starea cancelariei este medie. O cancelarie cu mobilier vechi, care, sigur, trebuie revizuit, de asemenea. (}coala Jucu, CJ)
8

Sate ce apar\in de comunele Bilciure]ti, respectiv Nicule]ti. Aici popula\ia de romi este mult mai redus` dec@t la Cojasca (unde sunt [nregistra\i 5652 romi): 29, respectiv 21 romi.

44

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

}coala va fi mutat` c@ndva [ns` ... Din p`cate, noul local al ]colii trebuia finalizat p@n` [n 2009. Din motive de finan\are precar`, din motive de modificare a proiectului, deocamdat` [nc` stagneaz` lucr`rile. S` sper`m c` ritmul se va accelera ]i ne vom [ndrepta spre finalizarea ei. (}coala Jucu, CJ) Bibliotecile ]colilor sunt puncte importante de reper [n formarea elevilor. Cum era de a]teptat, bibliotecile ]colilor din mediul urban sunt mai bine dotate cu c`r\i dec@t cele din mediul rural. De exemplu, la }coala Nr. 16, Gala\i, pentru anul curent sunt aproximativ 11.000 volume la 334 elevi (aproximativ 33 c`r\i/elev), la }coala Nr. 22, Gala\i sunt aproximativ 28,3 c`r\i/elev, la Frumu]i\a (GL) raportul este de 22 c`r\i/elev, la Bilciure]ti (DB) raportul este de 17 c`r\i/elev, la Cioc`nari (DB) aproximativ 10,5 c`r\i/elev, iar la F@nt@nele doar 6,2 c`r\i/elev. Exist` ]i excep\ii pozitive, [n sensul c` bibliotecile din ]colile rurale sunt foarte bine dotate, chiar mai dotate dec@t cele din ora]ele mari. Este cazul bibliotecii de la }coala Nr. 2, Pechea, unde exist` aproximativ 16.000 de volume pentru o popula\ie ]colar` de 174 de elevi (92 c`r\i/elev). Num`rul volumelor existente [n bibliotec` este [n jur de 16.000, multe achizi\ionate [n ultimii ani prin programe ale Inspectoratului }colar. (}coala Pechea, GL) Num`rul de volume din bibliotec` este unul mediu pentru o ]coal` rural`. {n schimb, printre copii sunt cititori destul de mul\i ]i biblioteca este fi]at`, are un orar bine stabilit ]i func\ioneaz`. (}coala Jucu, CJ) ,,[la }coala Nr. 16] Biblioteca are 11.000 de volume. (}coala Nr. 16, Gala\i) Prin unire avem foarte multe c`r\i, deci aici [n S. B`rnu\iu erau peste 10.000 de volume, iar dincolo peste 20.000, deci biblioteca comun` este foarte bine dotat`. [...] Avem c`r\i, manuale, foarte multe softuri educa\ionale cu care se lucreaz` ]i la primar ]i la gimnaziu. (Liceul de Arte, CJ) La nivelul ]colilor studiate exist` at@t biblioteci bine dotate (Bucure]ti, Pechea), c@t ]i biblioteci cu pu\ine volume (Iazu) sau f`r` bibliotecar (F@nt@nele), unele dintre ele [nchiz@ndu-se [ntre timp (Bilciure]ti). Biblioteca unit`\ii a func\ionat p@n` la data de 01.09.2010, cu un nr. de 3.600 volume, marea majoritate fiind achizi\ionate [n perioada 2005/2009. (}coala Bilciure]ti, DB) Avem mai pu\ine materiale didactice, pentru c` [n ultimii 10 ani nu s-au primit prea multe la bibliotec` aproape deloc ([n prezent biblioteca con\ine 14.000 de volume, dar sunt vechi, unele de 40, 50 de ani, rupte...). (}coala Nr. 67, Bucure]ti) Biblioteca dispune de un num`r de peste 2000 de volume. (}coala Cioc`nari, DB) Num`rul volumelor existente [n bibliotec` este [n jur de 5000, multe achizi\ionate [n ultimii ani prin programe ale Inspectoratului }colar. (}coala Frumu]i\a, GL) C\ut\m drumul spre [coal\!

45

Biblioteca ]colar` are un num`r de 4311 volume iar func\ia de bibliotecar este [ndeplinit` prin extindere de sarcini de c`tre secretarul ]colii. (}coala F@nt@nele, DB) Avem bibliotec`, dar e de pe vremea lui Creang`, acolo nu s-au f`cut investi\ii. C`r\i avem foarte multe, dar mobilier, rafturi mai noi, nu. Ar fi bine sa fie modernizat` un pic ]i biblioteca. (Director, }coala Nr. 86, Bucure]ti) Cele circa 360 de volume de carte ]colar` din mini-biblioteca ]colii au fost achizi\ionate [n ultimii 5 ani. (}coala Iazu, DB) ,,[La }coala Nr. 22] Volumele [n bibliotec` sunt peste 15.000. (}coala Nr. 22, Gala\i) Am avut o bibliotec`, de la 8000 de volume, acum avem 13.000, am f`cut al`turi ]i o sal` de lectur`. Volumele sunt ]i vechi, dar ]i carte nou`, achizi\ionate prin diverse programe sau dona\ii. (}coala Nr. 55, Bucure]ti) {ntr-o perioad` [n care mass-media ]i internetul ocup` un loc prioritar [n preferin\ele elevilor de petrecere a timpului liber, biblioteca ]i lectura nu mai reprezint` un loc de refugiu, petrecere a timpului liber ]i acumulare de cuno]tin\e. Nu avem informa\ii despre num`rul de titluri [mprumutate de c`tre elevi, astfel c` avem doar o imagine cantitativ` a fenomenului, nu ]i una calitativ`. Echipamentele ]i dot`rile ]colare (mobilier, material didactic, calculatoare etc.) faciliteaz` realizarea proceselor ]colare, lipsa sau inadecvarea acestora afect@nd negativ aceste procese precum ]i atractivitatea ]colii pentru elevi, dar ]i pentru p`rin\ii acestora ]i nu [n ultimul r@nd pentru profesori. At@t ]colile din mediul urban c@t ]i cele din mediul rural sunt dotate cu mobilier nou, chiar modular, cele mai multe dintre ele av@nd echipamente moderne (table magnetice, whiteboard etc.). [S`lile au] mobilier nou (din 2008), table corespunz`toare; laboratorul de informatic` are calculatoarele conectate la internet. (}coala Bilciure]ti, DB) S-a schimbat mobilierul [n propor\ie de 70-80%, s-a zugr`vit, s-a reparat de multe ori acoperi]ul, care este foarte vechi, din 1938; toate tablele [nlocuite, laborator de informatic`. (}coala Nr. 67, Bucure]ti) [La nivelul ]colii exist`] un cabinet de informatic` (15 calculatoare ]i dou` imprimante). [...] }coala beneficiaz` ]i de material didactic diversificat, primit odat` cu calculatoarele din fonduri PHARE [n urma proiectului Accesul la educa\ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi. Tot din cele dou` proiecte finan\ate din fonduri PHARE ]i de Banca Mondial`, ]coala a beneficiat de mobilier nou [n toate s`lile de clas`. (Raport, }coala F@nt@nele, DB) {n ultimii 4-5 ani am tot adus mobilier pentru fiecare clas`. Calitatea nu e foarte, foarte bun`. Table bune, aduse din Ungaria acum 2 ani, dar cu cret`. Nu ne putem [nc` permite cu marker. [...] Materialele didactice sunt destul de vechi. (Raport }coala Nr. 55, Bucure]ti)

46

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

S-au cump`rat calculatoare, materiale didactice. [...] [elevii] []i doresc mai multe calculatoare pentru AEL. Exist` conexiune pentru internet. (Raport, }coala Frumu]i\a, GL) }coala dispune de [nc`lzire central` ]i instala\ii de ap` curent`. Toate s`lile de clas` ]i de grup` sunt dotate corespunz`tor cu mobilier, care permite aranjarea lui [n func\ie de strategiile de lucru alese. (Raport, }coala Iazu, DB) O situa\ie interesant` o reg`sim la }coala Nr. 73, Bucure]ti, unde din cauza schimb`rii localului, unele lucruri nu func\ioneaz` la parametri optimi. Mult mai bun` este [ns` situa\ia la }coala Nr. 86, unde directorul a afirmat c` {n general dotarea este bun`. Mai avem un pic p@n` la foarte bun`!... Nu au sal` de festivit`\i ]i laboratoare. Au un centru de informare, f`cut printr-un proiect pe care l-au ob\inut [n 2007. D-na director afirm` c` anul trecut au primit laboratorul de chimie, care este nou-nou\, dar ca ]i material de lucru nu prea au truse de lucru. La chimie nu avem nici o substan\`, pentru c` atunci c@nd ne-am mutat [ntr-un alt local pentru ca ]coala s` fie reconsolidat`, s-au pierdut, s-au deteriorat, mai sunt c@teva eprubete, sticl`rie, dar nu avem cu ce s` facem experimente. (Raport, }coala Nr. 73, Bucure]ti) ... {n ultima vreme, Prim`ria ne-a [nlocuit cam tot mobilierul din ]coal`, nu mai avem nic`ieri b`nci de pe vremea lui Creang`, clasele sunt luminoase, ]coala e aerisit`, e curat`. Fiind [ntr-un singur schimb se p`streaz` totul mai bine. [...] Avem material didactic, h`r\i, plan]e. Chiar avem ]coli concurente care apeleaz` la noi s` le mai [mprumut`m o hart` de-a noastr`, c` e mai bun`. [...] Am reu]it s` facem cu ajutorul prim`riei ]i laboratorul de fizic`, unde avem videoproiector ]i retroproiector, unde putem viziona filme, DVD-uri ]i tot felul de materiale ajut`toare la ore ...]i .. [n general e bine dotat` ]coala ... ar mai fi ... laboratorul de chimie, dar am promisiuni c` anul acesta [l rezolv`m ]i pe acela, iar c@nd se mut` ]coala de muzic` de la noi, vom face ]i un program ]coal` dup` ]coal` pentru copiii, cu posibilit`\i materiale mai slabe, care s` nu pl`teasc` sau s` pl`teasc` doar o sum` modic`. (Director, }coala Nr. 86, Bucure]ti) Majoritatea ]colilor au ]i laborator de informatic`, dar sunt ]i excep\ii ]coli unde nu exist` (Cioc`nari), ]coli ce au un asemenea laborator, dar care nu este conectat la internet (Cojasca) sau care nu au profesor (Bucure]ti, }colile Nr. 55 ]i 67). Totu]i ]colile din mediul urban sunt mai bine dotate dec@t cele din rural: Baza material` a ]colii este relativ bun`, s`lile de clas` fiind luminoase, trei dintre ele fiind dotate cu table magnetice, toate av@nd mobilier ]i material didactic [n bun` stare. [...] }coala nu beneficiaz` de laborator de informatic`. (}coala Cioc`nari, DB) [Doar] trei dintre acestea [dintre cele 8 s`li] au whiteboard, un laborator de informatic`, neconectat la Internet, materialul didactic este achizi\ionat prin PIR. (}coala Cojasca) Elevii [nva\` [n 11 s`li de clas`, au la dispozi\ie laborator de fizic`-chimie, bibliotec` modern`, cabinet de informatic` ]i din anul ]colar 2009, un modern laborator de informatic` cu 21 de calculatoare. Clasele sunt dotate cu mobilier C\ut\m drumul spre [coal\!

47

modern, ergonomic, materiale audiovizuale, televizor, radiocasetofoane, retroproiectoare, laptopuri. (}coala Nr. 16, Gala\i) Cadrele didactice sunt preg`tite, au urmat cursuri de informatic`, avem laborator de informatic`, acces la internet, pl`tit de prim`rie, dar nu avem informatician (sunt posturile blocate). (}coala Nr. 55, Bucure]ti) Da, avem laborator de informatic` conectat la Internet. Din punctul de vedere al informatiz`rii, s` spunem c` st`m relativ bine. Sunt unele disfunc\ii pe re\eaua Internet, dar, s` zicem, rezolvabile. (}coala Jucu, CJ) }coala este foarte [ngrijit`, reabilitat` ]i aplic` conceptul de ]coal` prietenoas`. Exist` mobilier nou, laboratoarele sunt dotate, sunt c@teva table magnetice, curtea ]colii este [ngrijit`. (}coala Nr. 22, Gala\i) Avem laborator de informatic` dotat, cu Internet, dar f`r` cadru didactic nu ni s-a dat voie s` supliment`m posturile cu un profesor de informatic`. Am avea pe cine s` punem, nu trebuie s` ne dea Inspectoratul care motiveaz` c` nu are cadre didactice. (}coala Nr. 67, Bucure]ti) Sala de sport, mai ales pentru ]colile din mediul rural, este o problem` aproape generalizat`, elevii desf`]ur@ndu-]i activit`\ile de educa\ie fizic`/sport [n spa\ii improvizate. De exemplu, [n toate cele cinci ]coli din jude\ul D@mbovi\a nu exist` s`li de sport, dar nici [n c@teva ]coli bucure]tene. Nu exist` sal` de sport, ci numai un teren de sport. La acest moment este [n construc\ie o baz` sportiv` de care va beneficia [ntreaga comunitate. (}coala F@nt@nele, DB) Nu exist` sal` de sport, iar terenul nu este conform standardelor. (}coala Pechea, GL) Sal` de sport ni s-a tot promis, nu s-a realizat, din ]apte femei de serviciu, mai avem trei la 900 de copii. Curtea ]colii ( 9.638 m2) s-a [mp`r\it ]i s-a f`cut o gr`dini\`. Avem 16 clase V-VIII ]i nu avem unde s` facem mi]care. (}coala Nr. 55, Bucure]ti) Se simte lipsa unei baze sportive adecvate, a unui spa\iu optim pentru curtea ]colii. (}coala Iazu, DB) Nu avem sal` de sport, de]i am cerut de multe ori s` se construiasc`, pentru c` avem spa\iu enorm; avem teren de sport sintetic, f`cut acum 3, 4 ani. Curtea ]colii e bun`, nu foarte bun`. (}coala Nr. 67, Bucure]ti) }coala nu beneficiaz` de sal` de sport (}coala Cioc`nari, DB) Avem un teren sintetic, dar nu ]i sal` de sport. (}coala Nr. 73, Bucure]ti) O sal` de sport adecvat` poate reprezenta at@t un element [n plus de atractivitate pentru elevi ]i stimularea particip`rii ]colare, c@t ]i un element fundamental pentru o dezvoltare armonioas` a elevilor. Totu]i, [n unele ]coli, at@t din mediul urban c@t ]i din mediul rural, s-au amenajat/improvizat unele spa\ii pentru desf`]urarea orelor de sport: Orele de educa\ie fizic` [n sezonul rece se desf`]oar` [ntr-o sal` de gimnastic` improvizat`, necorespunz`toare. (}coala Bilciure]ti, DB)

48

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

{n momentul de fa\`, nu avem o sal` de sport cu destina\ie special`, cu destina\ie specific`, datorit` faptului c` noi ne derul`m activitatea [n acest local care, [n fond, nu are func\iune de ]coal`, ci este un fost conac, adaptat conjunctural la activitatea noastr`. Terenuri de sport sunt. Curtea ]colii este, de asemenea, destul de mare. Dar, sigur, utilizarea lor presupune dependen\` de sezon, de vremea de afar` ]i nu e una cvasipermanent`. (}coala Jucu, CJ) Atelierul mecanic a fost reamenajat ca sal` de gimnastic`, iar curtea ]colii are 1360 mp. (}coala Cojasca, DB) O sal` de clas` este transformat` [n sal` de sport. Nu exist` teren de sport. (Raport, }coala Frumu]i\a, GL) {n ceea ce prive]te s`lile de sport st`m destul de prost [n ambele cl`diri. {n cl`direa din B`rnu\iu avem o sal` doar de 80 de metri p`tra\i la subsol. S` zic, cam improprie pentru desf`]urarea activit`\ilor de sport. Nu este foarte [nalt`. Iar la cl`direa din Doroban\ilor 56, sala de sport este [ntr-o sal` mai jalnic` [ntruc@t se afl` [n partea de cl`dire retrocedat`. }i nu a fost renovat` de mul\i ani. Chiar am avut probleme [n a ob\ine autoriza\ia de func\ionare. (Raport, Liceul de Arte, CJ) O sal` de clas` e amenajat` ca sal` de sport. Terenurile de sport: handbal, baschet, fotbal, sunt conforme cu normele [n vigoare. (Raport, }coala Nr. 16, Gala\i; idem }coala Nr. 22, Gala\i) Nu avem sal` de sport. Avem o sal` de clas` amenajat`. Am reu]it s` facem dou` s`li de clas`, amenajate, pentru c` cele mai multe ore se suprapun la cei doi profesori de sport pe care [i avem. E o rezolvare pe termen scurt. Eu sper c` se va rezolva, spa\iu exist`. O sal` nu neap`rat de competi\ie, dar [n care s` facem fie educa\ie fizic`, fie activit`\i extra]colare, spectacole. (Director, }coala Nr. 86, Bucure]ti) Grupurile sanitare. Cel pu\in din acest punct de vedere, marea majoritate a ]colilor din cercetarea realizat` au grupuri sanitare [n interiorul ]colii, un aspect fundamental pentru orice ]coal` a secolului XXI. }i la acest capitol, [ntre ]colile studiate, exist` diferen\e notabile, cele mai multe pe axa urban-rural: Grupurile sanitare sunt moderne, [n interiorul ]colii [...]. (}coala Bilciure]ti, DB) Toaletele sunt [n interiorul ]colii. (}coala Nr. 86, Bucure]ti) Avem condi\ii destul de bune. Grupuri sanitare de 2 ]i 3 stele, f`c@nd compara\ie cu ce au ei acas`. Mul\i copii nici nu ]tiu s` trag` apa. La [nceput le spun s` [i [nve\e, s` nu []i fac` nevoile pe gresie. (}coala Nr. 55, Bucure]ti) Exist` grup sanitar [n interiorul ]colii [...]. (}coala Cojasca, DB) Grupul sanitar este amenajat, are ap` curent`, canalizare. S` spunem c` se reg`se]te [ntre parametri rezonabili. (}coala Jucu, CJ) Exist` grupuri sanitare igienizate anual. (}coala Nr. 67, Bucure]ti) Exist` trei grupuri sanitare, o cancelarie, un secretariat ]i un cabinet al directorului. (}coala F@nt@nele, DB) C\ut\m drumul spre [coal\!

49

Nu avem foarte multe detalii despre c@t de moderne sau rudimentare sunt acestea, dar trebuie subliniat c` unele ]coli (cum ar fi cea de la Cioc`nari) nu au grup sanitar [n interiorul ]colii. }coala nu beneficiaz` de grup sanitar [n interiorul ]colii. (}coala Cioc`nari, DB) Exist` grup sanitar ]i [n ]coal` dar este insuficient [...] ]i mai este ]i [n curtea ]colii. (}coala Frumu]i\a, GL) Dintre toate ]colile analizate, la toate capitolele descrise anterior, cel mai bine se prezint` }coala Nr. 22 Mexic din Bucure]ti ]i }coala Emil Isac din Cluj-Napoca. Este o dovad` c` un asemenea lucru nu este chiar at@t de imposibil... }coala este dotat` la un standard ridicat de utilare ]i mobilare; mobilier total nou, mijloace didactice noi, audio, informatice, plan]e auxiliare noi ]i de ultim` genera\ie; table noi, unele SMART (pe care le folosesc unii profesori, nu majoritatea); exist` laborator de informatic`, conexiune Internet (gratuit prin contract colaborare cu RDS), sal` de sport (program de colaborare cu asocia\ia Gladiatorul), grupuri sanitare, vestiare cu du], toalete etc.; cancelaria este spa\ioas`, mobilat`; biblioteca cu 18.000 de volume ( [n curs de inventariere), ref`cut` prin programul BEI, pe l@ng` manuale, c`r\i, programe, alte materiale, exist` un col\ de studiu, informatizat`, conexiune la internet, program de [nregistrare a cititorilor; majoritatea volumelor, c`r\ilor sunt de aproximativ 20 de ani; din partea ambasadei Mexicului au aprovizion`ri cu volume de carte [n ultimii 3 ani, dar destul de pu\ine. (}coala Nr. 22, Bucure]ti) }coala surprinde, [n mod pl`cut, av@nd [n vedere pozi\ia pu\in mai retras`, dar [n momentul [n care intri [n ]coal`, eu nu spun ca o p`rere subiectiv`, ]coala arat` foarte bine. Este o construc\ie f`cut` de p`rin\i, de oamenii cartierului ]i care s-au g@ndit ca ]coala aceasta s` arate frumos. Spa\ii foarte mari, holuri luminoase, s`li de clas` [nalte, spa\ioase. Iar dot`rile la ora actual`, ne m@ndrim, cred c` printre ]colile generale st`m foarte bine. Avem 2 cabinete de informatic`, 2 table interactive, avem 4 videoproiectoare ]i softuri educa\ionale. (}coala Emil Isac, CJ)

3.2.2 Situa\ia cadrelor didactice


{n general ]colile care se afl` [n mediul rural sau la periferia marilor ora]e sunt mai pu\in atractive at@t pentru profesori c@t ]i pentru p`rin\i ]i elevi. {n acest sens, [n cadrul cercet`rii am [ncercat s` observ`m dac`: Exist` la nivelul ]colii probleme [n a atrage cadre didactice? Dar [n a asigura continuitatea (fluctua\ia de personal)? C@te cadre didactice sunt localnice? Cei care fac naveta consider` acest lucru ca fiind dificil? {n mediul rural, situa\ia cadrelor didactice titulare este a]a cum era de a]teptat mai slab` dec@t [n mediul urban, exist@nd ]i o mai mare fluctua\ie de personal. Aceea]i situa\ie se [nregistreaz` ]i [n privin\a profesorilor localnici versus cei care fac naveta dintr-o alt` localitate (urban`). De exemplu, [n cele 5 ]coli rurale studiate [n jude\ul D@mbovi\a mai pu\in de jum`tate dintre profesori sunt titulari ]i pu\in peste o cincime sunt localnici.

50

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Una dintre problemele cu care se confrunt` profesorii este naveta, lipsa mijloacelor de transport ]i timpul lung necesar ajungerii la ]coal`. {n ]coli precum cea de la Cioc`nari ]i F@nt@nele, naveta profesorilor reprezint` o problem` serioas`: {n ]coala Cioc`nari [...] naveta [cadrelor didactice] este dificil` deoarece satul nu este racordat la re\eaua de transport [n comun, datorit` distan\ei considerabile p@n` la T@rgovi]te (aproximativ o or`). Referitor la naveta cadrelor care vin de la Bucure]ti, acestea sunt nevoite s` foloseasc` ma]ini de ocazie p@n` la cea mai apropiat` sta\ie de microbuz (Lucianca) situat` la 11 km de ]coal`, pe DN 1B Bucure]ti Ploie]ti - varianta Buftea. (}coala Cioc`nari, DB) {n unitatea ]colar` []i desf`]oar` activitatea 36 de cadre didactice [...], majoritatea fiind navetiste din localit`\ile [nvecinate, precum ]i din Buftea ]i T@rgovi]te. Naveta se realizeaz` dificil datorit` distan\ei fa\` de cele mai importante localit`\i ]i pentru c` satul nu se g`se]te pe o rut` jude\ean`. (}coala F@nt@nele, DB) {n unele ]coli, cum ar fi la Cojasca ]i Bilciure]ti, de]i o mare parte a cadrelor didactice nu sunt din localitate, aceasta nu este o problem` nici din punctul de vedere al navetei ]i nici al continuit`\ii. {n F@nt@nele, de]i momentan nu sunt probleme, se preconizeaz` apari\ia acestora [n viitorul apropiat, mai ales legate de continuitate: Corpul profesoral este format din 32 de cadre didactice calificate, numai 9 fiind din localitate, iar pentru celelalte naveta nu constituie o problem` nici pe C\ut\m drumul spre [coal\!

51

timp de iarn`. Jum`tate din cadrele didactice sunt titulare, de]i se p`streaz` continuitatea [n unitate, cealalt` jum`tate fiind format` din suplinitori care se schimb` la cel mult doi ani. (}coala Cojasca, DB) {n unitatea ]colar` []i desf`]oar` activitatea 18 cadre didactice (10 titulari), 8 fiind localnice ]i 10 navetiste din localit`\ile [nvecinate sau T@rgovi]te, nefiind probleme nici cu asigurarea continuit`\ii ]i nici cu transportul cadrelor didactice. (}coala Bilciure]ti, DB) Aproximativ 60% din corpul profesoral au continuitate [...] dar pe viitor se preconizeaz` transferul ]i deta]area unui num`r mare de cadre didactice de la }coala F@nt@nele din cauza imposibilit`\ii decont`rii transportului. (}coala F@nt@nele, DB) De asemenea, la ]colile din D@mbovi\a corpul profesoral este dominant unul t@n`r, aproximativ trei sferturi fiind sub v@rsta de 40 de ani. O mare problem` [ns` este legat` de fluctua\ia personalului: [n ultimii 4 ani nu mai pu\in de 93 de cadre didactice din cele 5 ]coli d@mbovi\ene au plecat c`tre alte ]coli, unele dintre acestea confrunt@ndu-se cu un adev`rat exod (F@nt@nele, de exemplu). Totu]i, o asemenea mi]care a cadrelor didactice este oarecum de a]teptat, a]a cum rezult` ]i din informa\iile culese din teren. Analiza datelor la nivelul jude\ului Cluj, unde doar una dintre cele 5 ]coli analizate era situat` [n mediul rural (iar }coala Special` Nr. 2 are un profil aparte), arat` c` ponderea cadrelor didactice titulare este de dou` treimi, [n timp ce ponderea profesorilor care fac naveta este mai mic` de 1/5.

De asemenea, analiza pe grupe de v@rst` a celor cinci ]coli din Cluj ne arat` un corp profesoral pu\in mai v@rstnic dec@t la D@mbovi\a, astfel c` trei din cinci profesori au v@rsta de p@n` la 40 de ani, ]i unul din patru profesori are peste 51 de ani. De asemenea, ]i fluctua\ia personalului este mai redus` dec@t la D@mbovi\a (doar 16 profesori pleca\i [n ultimii patru ani la

52

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

alte ]coli [n compara\ie cu 93), iar continuitatea corpului didactic este de asemenea mai mare la Cluj (profesori cu mai mult de 15 ani vechime [n ]coal` 57 la CJ ]i 32 la DB). Cea mai plauzibil` explica\ie este dat` de apartenen\a ]colilor studiate la Cluj la mediul urban, comparativ cu cele din D@mbovi\a, situate (toate 5) [n mediul rural, unde atractivitatea postului tinde s` fie mai redus`. La }coala Jucu nu sunt probleme legate de atractivitate ]i stabilitate, chiar dac` marea majoritate a profesorilor fac naveta de la Cluj: Nu avem probleme [n a atrage cadre didactice, corpul didactic este unul calificat, cu titulari, [n spe\`, ]i apropierea de Cluj este relativ mic`, nu exist` dificult`\i de mobilizare a unui colectiv didactic calificat. Mai sunt suplinitori, dar, [n general, se asigur` continuitatea activit`\ii lor, ]i nu [nregistr`m deficien\e din punctul de vedere al existen\ei acestor suplinitori [n cadrul ]colii, nu sufer` procesul instructiv-educativ. [...] Num`rul de cadre didactice care locuiesc aici este unul foarte mic, nesemnificativ, dac` stau ]i a]a, la o prim` analiz`, cred c` e vorba de trei cadre didactice. [...] Naveta nu este una dificil`, nici ca durat`, nici ca distan\`; aproximativ 40 de minute, poate ]i mai pu\in, de la Cluj p@n` aici. (Director, }coala Jucu, CJ) La }coala Emil Isac au fost [n trecut o serie de probleme legate de fluctua\ia cadrelor didactice, dar [ncep@nd cu 2010 situa\ia s-a rezolvat prin comasarea a dou` ]coli deoarece s-au redus foarte mult normele didactice 9 ]i aproape toate cadrele didactice sunt acum titulare. Probleme au fost, acum nu mai sunt. Am avut cam 30% [n fiecare an cadre didactice suplinitoare. Nu s-au putut face catedrele [n totalitate, aici au fost ]i situa\ii de... m` rog... care au necesitat cadru didactic suplinitor, dar a fost o fluctua\ie care ne-a dezavantajat. Nu spun c` nu au fost bune cadrele didactice, dar p`rin\ii solicit` titulari ]i mai ales la [nv`\`toare am avut probleme. [...] Anul acesta o dat` cu comasarea celor dou` ]coli s-au redus foarte mult normele ]i aproape toate cadrele didactice sunt titulari. [...] Din cartier nu avem dec@t trei cadre didactice. {n afar` de o coleg`, care face naveta de la Apahida, noi nu ne consider`m naveti]ti. (Director, }coala Emil Isac, CJ) Un aspect interesant, legat de descentralizare, decizie ]i managementul personalului a fost semnalat de c`tre directorul Liceului de Arte din Cluj-Napoca ]i anume imposibilitatea ca ]coala s` aleag` cadrele didactice [n func\ie de nevoile locale ale ]colii. Ar deschide o asemenea posibilitate drumul c`tre un mai bun management al ]colii ]i personalului didactic sau ar fi o Cutie a Pandorei? O alt` problem` semnalat` la aceast` ]coal` a fost legat` de continuitatea suplinitorilor: Problema angaj`rii nu este una din responsabilit`\ile directorului (]i asta este poate o problem` general` a sistemului), faptul c` profesorii ne sunt repartiza\i [n urma unor concursuri na\ionale ]i nu ne putem alege cadrele didactice [n func\ie de nevoile locale ale ]colii, dar nu avem o fluctua\ie mare [n ceea ce prive]te procesul suplinitor. Toate cadrele din ]coal` sunt calificate, nici nu se pune problema, avem un procent mare de cadre didactice perfec\ionate, cu gradul didactic I, chiar ]i cu doctorat. [...] Avem probleme [n a asigura continuitatea suplinirilor. Chiar dac` noi le-am acordat continuitate, datorit` sistemului de reparti\ie acest lucru nu a fost sus\inut ]i ne-am trezit cu cadre didactice noi. Este foarte important dac` ai un cadru didactic foarte bun ]i foarte implicat [n programele ]colii s` [l po\i men\ine. Altfel, nu are continuitate munca
9

Iat` ]i un aspect pozitiv al comas`rii a dou` ]coli.

C\ut\m drumul spre [coal\!

53

]colii. [...] Nu prea avem naveti]ti. Sunt profesori care nu sunt din Cluj, dar momentan stau [n Cluj. (Director Liceul de Arte, CJ) {n jude\ul Gala\i, analiza s-a focalizat pe dou` ]coli din ora]ul Gala\i, dou` ]coli din mediul rural (Frumu]i\a ]i Pechea) ]i o ]coal` din Tecuci (urban mediu ca m`rime, cu aproximativ 43.200 locuitori). Prezen\a [n analiz` a ]colilor din mediul rural determin`, dup` p`rerea noastr`, sc`derea procentajului cadrelor didactice titulare (58,6%) [n compara\ie cu Clujul (66,7% unde doar o ]coal` este situat` [n mediul rural) ]i cre]tere [n compara\ie cu D@mbovi\a (46,1% unde toate cele cinci ]coli sunt [n rural). Acela]i patern [l [nt@lnim ]i [n ceea ce prive]te ponderea naveti]tilor, mai crescut` ca la DB, dar mai sc`zut` dec@t la CJ [nc` un element care sus\ine ipoteza formulat` anterior ]i anume c` ]colile rurale sunt mai pu\in atractive pentru cadrele didactice at@t [n ceea ce prive]te titularii c@t ]i [n ceea ce prive]te domiciliul acestora. Diferen\ele la acest capitol sunt notabile [ntre cele dou` ]coli din Gala\i ]i celelalte dou` din rural, cu o particularitate pentru }coala Nr. 2, din Tecuci (vezi tabelul), exprimate ]i de c`tre inspectorii care au realizat interviurile ]i rapoartele de ]coal`: }coala [Nr. 16] nu are probleme [n a-]i atrage cadre didactice. Din 28 de cadre, 19 sunt titularele ]colii. Toate cadrele didactice sunt localnice. (}coala Nr. 16, Gala\i) Nu, ]coala [22] nu are probleme [n a-]i atrage cadre didactice. Din 30 de cadre, 28 sunt titularele ]colii. Toate sunt localnice. (}coala Nr. 16, Gala\i)

{n rural la ]colile din localit`\ile Frumu]i\a ]i Pechea exist` probleme [n atragerea cadrelor didactice, mai ales din cauza navetei pe care acestea sunt nevoite s` o fac`, [ndeosebi de la Gala\i: Este o problem` [n a atrage cadrele didactice, decontarea navetei fiind cauza. Frumu]i\a este o localitate agreat` de cadrele didactice, dar acestea nu vor s` se stabileasc` aici. Frumu]i\a este o pist` de lansare, fiind foarte aproape de Gala\i. (}coala Frumu]i\a, GL)

54

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Pechea este o localitate agreat` de cadrele didactice dar acestea nu vor s` se stabileasc` aici. 7 cadre sunt navetiste ]i toate []i doresc s` vin` la Gala\i sau mai aproape. (}coala Pechea, GL) A]a cum am subliniat anterior, chiar ]i [n mediul urban, ]colile plasate la periferie, [n care [nva\` elevi proveni\i din familii s`race sau de etnie rom` fac not` discordant` cu ]colile bune, apropiindu-se mult de ]colile rurale din punct de vedere al atractivit`\ii, at@t pentru cadrele didactice c@t ]i pentru p`rin\i ]i elevi. Atragerea ]i men\inerea cadrelor didactice este o problem` major`. {n cur@nd, nu vor mai fi titulari la gimnaziu. {n fiecare an vin al\i profesori. (}coala Nr. 2, Tecuci, GL) {n Bucure]ti atragerea cadrelor didactice nu este o a]a mare problem`, dar totu]i traversarea ora]ului de la un cap`t la altul reprezint` un inconvenient pentru unii profesori, drept pentru care exist` o anumit` fluctua\ie, profesorii tinz@nd s` opteze pentru un serviciu mai aproape de propriul domiciliu. De asemenea, restructurarea ]colilor ]i sc`derea num`rului de elevi afecteaz` num`rul total al titularilor. Faima ]colii distribuit` pe un continuum pozitiv-negativ dat` de dot`ri, pozi\ionare, cadre didactice etc., influen\eaz` masiv atractivitatea ei, at@t pentru cadre didactice c@t ]i pentru elevi (a se vedea }coala Nr. 86 Mexic). De atras [cadre didactice] nu avem probleme. E decizia fiec`ruia. Fiind o ]coal` mare, a 4-a din sector din cele 75 ca num`r de copii, nu am avut situa\ia de a sta f`r` cadre didactice. 7 vin din Militari, 3 din Valea Cascadelor, majoritatea sunt din alte cartiere. E dificil... [nv`\`torii trebuie s` plece la 6 de acas`. Foarte greu [l convingi pe p`rinte de ce dup` 3 ani de zile nu mai este acela]i [nv`\`tor. (Director, }coala Nr. 55, Bucure]ti) P@n` anul acesta (2010) nu au fost probleme, dar \in@nd cont c` de la anul suntem restructura\i (din 9 clase la gimnaziu, r`m@nem cu 5), foarte multe catedre se descompun [n ore, care vor fi asigurate prin suplinire. Vom r`m@ne foarte pu\in titulari. P@n` acum nu am avut probleme ... (Director, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Conform legisla\iei, nu au posibilitatea s` []i selecteze profesorii pe care [i doresc ]i care sunt buni. O problem` major` semnalat` de toate ]colile este legat` de continuitate, deoarece la fiecare 3 ani sunt reexaminate ]i repartizate la alte ]coli. 70 % dintre cadrele didactice sunt din sectorul 3, dar ]i din alte sectoare. (}coala Nr. 73, Bucure]ti) De atras, nu avem probleme. Se bat pe ]coala noastr`. {n ultima vreme, la suplinire, s-au certat, s-au b`tut pe ]coala noastr`. Le place foarte mult, cei care au mai fost aici, mai vor s` vin`... Majoritatea e suplinitoare, iar ace]tia au un statut destul de ciudat, [n sensul c` beneficiaz` de continuitate 2 ani, dup` care [...] La continuitate suntem [ntreba\i. Mai departe, nu. Ce m` sup`r` pu\in e c` acolo unde eu scad un calificativ la un cadru didactic, nu am un cuv@nt de spus, dac` s` mai vin` sau nu [n ]coal`; chiar am avut aceast` situa\ie. Aici ar fi o problem`. De c`utat, suntem c`uta\i, mi se cere p`rerea [n anumite situa\ii, [n altele nu. [...] Naveta nu o face nimeni, dec@t din cartiere m`rgina]e (Pantelimon). (Director, }coala Nr. 86, Bucure]ti) C\ut\m drumul spre [coal\!

55

3.2.3 Principalele probleme ale procesului ]colar


Impresiile ]i argumentele privind m`sura [n care ]coala satisface nevoile ]i a]tept`rile diferi\ilor actori sociali au reprezentat principala surs` de informare cu privire la principalele probleme ale ]colii. Am [ncercat s` ob\inem aceste informa\ii at@t din perspectiva cadrelor didactice (]i directorului), c@t ]i a elevilor ]i p`rin\ilor. O alt` perspectiv`, mai greu de surprins, este aceea a comunit`\ii [n ansamblul ei. Am identificat mai multe categorii de probleme: l centrate pe elev ]i familie (material-atitudinale) a.1) s`r`cie, situa\ie material` precar`, condi\ii de locuire improprii; a.2) absenteism, dezinteres, violen\`, comportament semi-delincvent al elevilor; a.3) atitudinea indiferent`/negativ` a p`rin\ilor fa\` de educa\ie, lipsa de supraveghere, plecarea p`rin\ilor la munc` [n str`in`tate; a.4) apartenen\a la un grup minoritar (romi); (putem vorbi at@t de etichetare social` ]i marginalizare, c@t ]i de un mod specific de via\` al acestei popula\ii, mai pu\in centrat pe ]coal`); a.5) munca la negru a copiilor copilul transformat din consumator de resurse [n produc`tor de resurse. l centrate pe institu\ie ]i pe personalul didactic b.1) instabilitate institu\ional` (schimbarea frecvent` a conducerii ]colii); b.2) fluctua\ia cadrelor didactice (titularizarea pe post, probleme de atractivitate a ]colii, navetism etc.); b.3) lips` motiva\ional`, dezinteres ]i etichetare (apartenen\a la grupul minoritar al romilor); b.4) responsabilit`\i sporite ale personalului didactic ce activeaz` [n ]colile cu elevi dominant romi. l centrate pe dificult`\ile de organizare ]i materiale ale ]colii c.1) lipsa repara\iilor, a laboratoarelor, s`lilor de sport, a materialului didactic necesar etc; c.2) spa\iu insuficient; c.3) clase paralele (I-IV) sau program [n 2-3 schimburi. l mixte d.1) lipsa de comunicare ]i cooperare familie/elev pe de o parte ]i ]coal`/comunitate pe de alt` parte; d.2) lipsa mediatorului ]colar pentru comunit`\ile de romi; d.3) lipsa perspectivei de a realiza ceva f`c@nd ]coal` mult`; d.4) atractivitatea ]colii din cauza pozi\ion`rii spa\iale periferice. l structurale e.1) accesul dificil al copiilor la ]coal`; e.2) s`r`cia comunitar`; e.3) desfiin\area sau comasarea unor ]coli; lipsa descentraliz`rii. Desigur c` percep\iile asupra problemelor sunt [n mare parte diferite, fiind centrate mai degrab` pe g`sirea vinova\ilor ]i a scuzelor dec@t pe identificarea solu\iilor ]i a colabor`rii tuturor actorilor implica\i. De exemplu, la Bilciure]ti, directorul a nominalizat cauze din categoriile a.2, b.1, b.2 ]i c.1:

56

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Cele mai importante probleme cu care se confrunt` ]coala ar fi absenteismul, [a.2] asigurarea ambientului necesar [n ]coal` (centrala termic` nu func\ioneaz` la parametrii normali, datorit` tensiunii slabe) [c.1] ]i nedecontarea cheltuielilor de transport pentru cadrele didactice [b.2]. [...] O alt` problem` ar putea fi schimb`rile foarte dese ale directorului acestei ]coli (4 directori [n doi ani de zile) [b.1]. Nu este un aspect care s` fi fost identificat de ]coal`, dar din discu\iile purtate cu cei intervieva\i a rezultat aceast` fluctua\ie [n managementul unit`\ii, care a indus instabilitate ]i o stare de continu` rea]ezare a lucrurilor. (Director, Bilciure]ti, D@mbovi\a) La ]coala din Cioc`nari D@mbovi\a, directorul a subliniat c` principalele probleme ale ]colii sunt legate de fluctua\ia cadrelor didactice (b.2) ]i multiple cauze din categoria A (centrate pe elev ]i familie): Principalele probleme sunt fluctua\ia cadrelor didactice (care elimin` din start continuitatea datorit` navetei foarte grele) [b.2]; dezinteresul unor elevi fa\` de ]coal` [a.2]; atitudinea real` a p`rin\ilor fa\` de educa\ie, fa\` de ]coal` ca institu\ie cu multiple func\ii [a.3]; anturajul nepotrivit al unor elevi care [i conduce pe ace]tia la e]ec ]colar [a.1]. (Director, Cioc`nari, D@mbovi\a) Din raportul de ]coal` realizat la Cojasca D@mbovi\a, o comun` cu o important` popula\ie de romi, a rezultat un complex de cauze care afecteaz` ]coala, de]i multe dintre acestea s-au atenuat de-a lungul timpului ca urmare a programelor social-educative dezvoltate [n ultimii ani [n localitate ([n special de FDP). Astfel, cauzele identificate sunt din categoriile a.1, a.3, a.4, a.5 ]i e.3: At@t din interviurile luate cadrelor didactice, c@t ]i din discu\iile purtate cu elevi ]i p`rin\i, a reie]it c` principala problem` social` este situa\ia material` precar` [a.1] ]i problemele specifice comunit`\ilor de romi [a.4]: mariajul timpuriu, munca la negru [n r@ndul copiilor (]i [n afara localit`\ii) [a.5]. [...] Actuala ]coal` cu clasele I-VIII Cojasca avea un num`r mare de clase de SAM, unde []i continuau studiile elevii din mediile defavorizate, [n special cei de la Iazu. {n lipsa acestor clase, elevii de etnie rom` din comun` nu mai continu` studiile dup` clasa a VIII-a [e.3]. [...] At@t elevii din satul Cojasca, precum ]i cei din satul Iazu provin din familii defavorizate ]i marea lor majoritate tr`iesc [n condi\ii improprii (exemplu: 11 persoane [n 2 camere) [a.1]. [...] Problema major` cu care se confrunt` ]coala este lipsa educa\iei din familie, ]coala nereu]ind [n totalitate s` o suplineasc`. Lipsa de comunicare din familie este o alt` problem` care afecteaz` dezvoltarea elevilor ]i activitatea ]colar`, vocabularul fiind s`rac [a.3]. (Raportul de ]coal`, Cojasca, D@mbovi\a) La F@nt@nele D@mbovi\a, unde din 694 elevi 650 sunt romi, problemele sunt legate [ndeosebi de plecarea p`rin\ilor la munc` [n str`in`tate (a.3), dar ]i de absen\a mediatorului ]colar (d.2) sau desf`]urarea procesului didactic [n 3 schimburi (c.3): Principala problem` cu care ]coala se confrunt` este exodul familiilor [n str`in`tate, de unde ]i num`rul mare de elevi afla\i [n situa\ie de abandon din ultimii doi ani. [a.3] La acest moment nu exist` o situa\ie clar` a elevilor pleca\i [n str`in`tate cu familia, de]i dirigin\ii ]i [nv`\`torii se deplaseaz` periodic [n comunitate. Re[nfiin\area postului de mediator ]colar, chiar ]i cu jum`tate de norm`, ar ajuta foarte mult ]coala [n identificarea acestor elevi [d.2]. O alt` C\ut\m drumul spre [coal\!

57

problem` major` ar fi desf`]urarea procesului didactic [n 3 schimburi [c.3]. Acest lucru ar putea fi remediat prin finalizarea construc\iilor [ncepute. (Director, F@nt@nele, D@mbovi\a) La ]coala Iazu D@mbovi\a, unde avem doar clasele I-IV ]i unde rela\ia elev-[nv`\`tor ar trebui s` fie foarte apropiat`, raportul de ]coal` a nominalizat cele mai multe dificult`\i, ceea ce nu [nseamn` neap`rat c` ]coala Iazu se confrunt` cu cele mai multe probleme, comparativ cu celelalte ]coli, ci c` exist` o con]tientizare ]i poate o presiune (mai) acut` a acestora. Astfel, principalele probleme sunt: [...] nedecontarea abonamentelor de transport pentru naveti]ti ]i uzura fizic` generat` de navet` ([n anul ]colar 2010 2011, ]coala are 2 cadre didactice localnice, iar 12 cadre fac naveta, din care 4 pe ruta T@rgovi]te Cojasca, 6 pe ruta Dobra Cojasca ]i 2 pe ruta Butimanu Cojasca) [b.2]; imposibilitatea asigur`rii continuit`\ii la toate clasele ([nv`\`tori care anual se schimb`, aspect ce afecteaz` colectivul de elevi) [b.2, b.3, a.2]; responsabilit`\ile sporite [ntr-o ]coal` cu popula\ie 100% de romi [b.4]; procurarea combustibilului necesar [nc`lzirii spa\iilor ]colare, igienizarea ]colii, dotarea cu material igienico sanitar [c.1, c.2]; starea deplorabil` a c`ilor de acces c`tre ]coal` (din relat`rile unui [nv`\`tor al ]colii, [n fiecare diminea\` acei locuitori ai satului care provin dintr-o zon` foarte s`rac`, mai [ndep`rtat` de ]coal`, care nu beneficiaz` de cale de acces pietruit` p@n` la ]coal`, []i aduc copiii pe umeri, imagine pe care [nv`\`torul o asemuia cu cele v`zute la Discovery, la documentarele din lumea a III-a [e.1, e.2]; neimplicarea familiei [n sus\inerea eforturilor ]colare [a.3]; spa\iul insuficient, aspect ce face ca activitatea s` se desf`]oare [n 2 schimburi, at@t la ]coal`, c@t ]i la gr`dini\` [c.3]. (Raportul de ]coal`, Iazu, D@mbovi\a) {n cele 5 ]coli din jude\ul Gala\i problemele identificate sunt cvasicomune, cu o mic` diferen\iere urban/rural. At@t la ]coala Nr. 16, c@t ]i la ]coala Nr. 22 din ora]ul Gala\i, problemele identificate s-au centrat [ndeosebi pe elev ]i familie, dar ]i pe lipsa de implicare a unor cadre didactice (b.3): [Problemele sunt generate de] Lipsa de interes a p`rin\ilor, familiile dezorganizate sau monoparentale [a.3]. Lipsa de implicare a unor cadre didactice [b.3] ]i anturajul nefavorabil [n care intr` unii copii [a.2]. (Raport, }coala Nr.16 ]i }coala Nr. 22, Gala\i) La Tecuci, problemele nominalizate le reg`sim [n totalitate [n categoria A a celor centrate pe elev ]i familie: Starea financiar`, lipsa de educa\ie a p`rin\ilor, num`rul mare de membri [ntr-o familie sunt principalele probleme cu care se confrunt` ]coala. (Raport, }coala Nr. 2, Tecuci, Gala\i) Cele dou` ]coli din mediul rural din Gala\i Frumu]i\a ]i Pechea se confrunt` mai degrab` cu probleme legate de atitudinea nep`s`toare a elevilor ]i a p`rin\ilor, a s`r`ciei, dar ]i a dificult`\ilor de organizare ]i materiale ale ]colii: Problema cea mai important` este absenteismul ridicat, mai ales la gimnaziu [a.2]. Acesta s-ar explica prin dezinteresul p`rin\ilor fa\` de ]coal` [a.3]. Nu []i

58

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

sprijin` copiii s` vin` la ]coal`. Lipsa de disciplin`, lipsa de interes, lipsa de perspectiv` [a.2, a.3]. Grupul sanitar din curtea ]colii este un punct slab, precum ]i curtea ]colii care abia a fost [mprejmuit` [c.1, c.2]. (}coala Frumu]i\a, }colile din Gala\i) [...] Lipsa s`lii de sport, lipsa perspectivei pentru elevi [d.3]. (}coala Pechea, }colile din Gala\i) La Bucure]ti, problemele sunt complexe, at@t de natur` structural` (descentralizare, titularizare pe post ]i insecuritatea acestuia, imaginea proast` a ]colii), centrate pe dificult`\ile de organizare ]i materiale ale ]colii (baza material` deficitar`), c@t ]i din categoria celor centrate pe elev ]i familie (s`r`cia, migra\ia, atitudinea p`rin\ilor, disciplina elevilor, valorizarea ]colii): Problema num`rul 1: nu avem descentralizare. Pe unele cadre didactice nu am putut s` le mai p`strez, pentru c` dup` 3 ani trebuie s` dea un examen; s-a [nt@mplat ca nota s` fie mai mic` ]i astfel am pierdut oameni de valoare, iar absolven\i care au luat note destul de mari, [n timpul anului ]colar au plecat. Apoi, titularizarea pe post, o problem`. [...] Din perspectiva p`rin\ilor, principala problem` e grija zilei de m@ine. (Director }coala Nr. 55, Bucure]ti) Problema ]colii este faptul c` de 2 ani, mi]carea elevilor s-a accentuat, [n sensul c` vin ]i pleac` mul\i, nu foarte mul\i, dar destabilizeaz` colectivele. Astfel, colectivele nu au continuitatea lor [n timp, din cauza faptului c` elevii sunt din familii cu probleme. P`rin\ii r`m@n f`r` serviciu, pleac` din localitate, se mut` la alt domiciliu. Copiii [i urmeaz` sau r`m@n la bunici ]i se creeaz` o stare de insecuritate, care afecteaz` procesul de [nv`\`m@nt ]i chiar via\a colectivului din care fac parte, apar probleme de disciplin`, de comportament, de adaptare... (Director, }coala Nr. 22, Bucure]ti) ...Am avea nevoie de un buget ceva mai mare, pe care s`-l aloc`m [n anumite direc\ii, pe care noi le ]tim foarte bine. Avem probleme [n a ne face reclam`, am avea nevoie de un site al ]colii ]i cost`, un panou de afi]aj unde s` punem toate rezultatele noastre, concursuri, pe care s` [l vad` p`rin\ii, bunicii. Tot sper cu p`rin\ii s` rezolv pentru c` altfel... mai avem nevoie de ni]te televizoare pe care s` vizion`m ni]te emisiuni, documentare... sunt foarte multe acum, avem de unde, dar toate astea cost` bani. Mai vrem ni]te panouri prin ]coal`, am vrea s` facem ]coala frumoas`, s` fie peste tot, de toate. [...] {n leg`tur` cu p`rin\ii, noi tot timpul spunem c` ar trebui s` se [nfiin\eze permisul de p`rinte. E o lupt` inegal` cu p`rin\ii, pentru c` ei doar au preten\ii de la noi, dar nu fac nimic... nu to\i... dar sunt unii care acas` nu fac nimic pentru copii ]i au preten\ia ca numai ]coala s` rezolve problemele... la un moment dat suntem ]i noi supraaglomera\i, dep`]i\i... de exemplu, atunci c@nd intervenim [ntr-o situa\ie, p`rintele nu e de acord cu modul nostru de interven\ie. [...] Comunicarea este cu cei care vin pe la ]coal`. Sunt p`rin\i care nu calc` pe la ]coal`, nu [i intereseaz` ce fac copiii lor, au l`sat toat` educa\ia [n grija ]colii. Aici avem o problem` pe care nu ]tiu dac` amenda aceea pe care o prevede noua lege a educa\iei ar putea s` o rezolve... {n orice caz, discutam cu colegii ]i spuneam dac` nu cumva ne vor a]tepta la col\ c` am propus amenda pentru nu ]tiu ce familie ]i ne trezim... cine ]tie... agresa\i sau... pentru c` amenzile se dau la propunerea ]colii. Aici iar`]i e o problem` ]i sunt curioas` cum se va rezolva. (Director, }coala Nr. 86, Bucure]ti) C\ut\m drumul spre [coal\!

59

}colile din jude\ul Cluj se confrunt` cu probleme centrate pe dificult`\ile de organizare ]i materiale ale ]colii (la Jucu), mixte (d.4 la Emil Isac), de atitudine violent` a elevilor ]i centrate pe dificult`\ile materiale ale ]colii (Liceul de Arte). Principalele probleme ale ]colii \in de localul inadecvat [n care se desf`]oar` activitatea noastr`, [nc`perile sunt reci, [ntunecoase, lipsite de func\iuni didactice specifice ]i, repet, asta ne induce imediat ideea c` trebuie s` depunem toate eforturile pentru a finaliza noua ]coal`. (Director, }coala Jucu, Cluj) Principala problem` este migra\ia elevilor spre centru. Aceasta este cea mai mare problem` a ]colii. Cu toat` baza material` pe care o avem, cu rezultatele pe care le avem, cu toate activit`\ile, cu tot ceea ce prezent`m ]i prezent`m sistematic p`rin\ilor, nu putem s`-i oprim s` nu plece spre centru. Pozi\ia acestei ]coli este [n dezavantajul nostru ]i de fapt p`rin\ii nu [n\eleg c` ]coala aceasta ar putea s` fie ideal` pentru ei, dar pentru noi ca ]coal` este un mare dezavantaj. Asta ar fi marea problem`, o con]tientiz`m ]i nu mai ]tim ce s` facem. Tot felul de activit`\i [n care implic`m p`rin\ii, Ziua Por\ilor Deschise, activit`\i extracurriculare, serb`ri, activit`\i comune cu gr`dini\a, deja sunt vreo 3 f`cute. {ncontinuu [i chem`m. Sunt mul\umi\i, apreciaz`. La final exist` un Dar.... [Probleme semnalate de elevi, de p`rin\i?] Noi am f`cut tot felul de chestionare aplicate ]i p`rin\ilor. }i chiar la ultima ]edin\` cu comitetele reprezentative ale p`rin\ilor pe ]coal`, ]i nou` ni se pare c` rela\ia ]i cu familia ]i cu elevii s-a [mbun`t`\it. Nu ni s-au semnalat probleme serioase. Mai sunt mici probleme de disciplin`, pu\in` violen\` verbal`, dar nimic deosebit. (Director, }coala Emil Isac, Cluj) O problem` pe care am identificat-o noi ]i cred c` este comun` multor ]coli este cre]terea violen\ei, ca s` zic a]a, ]i a comportamentelor inadecvate. Din aceast` cauz`, [mpreun` cu [nc` 10 parteneri, am realizat un proiect Comenius care a vizat exact aceast` problem` ]i am [ncercat s` dezvolt`m materiale voca\ionale astfel [nc@t s` [mbun`t`\im acest lucru ]i s` sc`dem num`rul comportamentelor inadecvate. [Care este perspectiva elevilor [n raport cu problemele ]colii?] Ce s` zic, problema de comportament, de rela\ionare [ntre elevi a fost o problem` ridicat` ]i de ei ]i am [ncercat s` g`sim solu\ii. Alte probleme dac` au fost am [ncercat s` le solu\ion`m. Poate au fost anumite probleme de infrastructur`. La un moment erau nemul\umi\i de b`i, dar le-am renovat. Suntem foarte aten\i la nevoile sau la mesajele care vin at@t din partea elevilor, c@t ]i din partea p`rin\ilor ]i [ncerc`m s` ob\inem un feedback ]i s` solu\ion`m. (Director, Liceul de Arte, Cluj)

Am [ncercat s` identific`m ]i care este percep\ia elevilor ]i a p`rin\ilor cu privire la principalele probleme ale ]colii, [ns` lucrul acesta a fost destul de dificil. Elevii s-au raportat mai degrab` la rela\ia cu colegii ]i uneori la cea cu profesorii, iar p`rin\ii nu au avut practic nimic de ad`ugat privitor la acest aspect ]i deci nimic de repro]at ]colii, ba dimpotriv`. De exemplu, la }colile Nr. 22 ]i Nr. 67 din Bucure]ti to\i elevii intervieva\i au spus c` ]coala este foarte bun` la capitolul dot`ri, iar micile nemul\umiri sunt mai degrab` legate de comportamentul colegilor (care distrug bunurile din ]coal`, sau cei mai mari [i persecut` pe cei mici), rela\ia cu vreun profesor sau restric\iile legate de p`r`sirea incintei ]colii.

60

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

La }coala Nr. 55 elevii sunt [n general mul\umi\i de dot`rile ]colii, cea mai semnificativ` nemul\umire fiind legat` de necesitatea [mbun`t`\irii s`lii de sport. Un elev a punctat totu]i un aspect care s-ar putea dovedi esen\ial, ]i anume s` existe: Ni]te meditatori, s` fac` ore suplimentare, [nainte sau dup` ore. (Elev, }coala Nr. 55, Bucure]ti). La fel ca ]i [n celelalte 3 ]coli din Bucure]ti, la }coala Nr. 73 elevii intervieva\i s-au declarat suficient de mul\umi\i de dot`rile ]colii. Ca lipsuri au nominalizat necesitatea unui magazin [n incinta ]colii, precum ]i laboratoare de biologie, istorie ]i de geografie. La }coala Jucu din Cluj, elevii sunt de asemenea mul\umi\i de aspectele materiale ale ]colii, cu excep\ia s`lii de sport ]i a faptului c` uneori curtea este murdar` pentru c` fac mizerii copiii ]i nu prea se face curat. De asemenea, unul dintre elevi a men\ionat ca fiind negativ ]i climatul din timpul orelor: P`i ... to\i copiii la ore strig` ]i [i deranjeaz` pe profesori. Nu pot [nv`\a. (Elev, }coala Jucu, Cluj). }coala Traian D@rjan este ]i ea descris` [n termeni pozitivi la capitolul dotare (ni]te h`r\i ar trebui totu]i schimbate, c`-s cam rupte a spus un elev), [ns` se pare c` o problem` ar fi cu securitatea [n ]coal`: Nu-mi place pentru c` [atunci] c@nd este pauz` tot timpul pe al\ii cunoscu\i [i las` c@nd [s de servici, [i las` [n`untru, pe al\ii care nu-i cunoa]te [i scoate afar`. Nu-mi place chestia asta deloc. (Elev, }coala Traian D@rjan, Cluj). Practic, acelea]i categorii de probleme le [nt@lnim ]i [n celelalte ]coli incluse [n studiu, micile diferen\e fiind date fie de particularit`\ile fiec`rei ]coli, fie de percep\iile (subiective, minoritare) ale elevilor. P`rin\ii ]i-au exprimat mai greu ]i mai s`r`c`cios opiniile fa\` de ]coal`. Cei mai mul\i dintre ei ]i-au exprimat satisfac\ia [n leg`tur` cu ]coala de la dot`ri p@n` la rela\ia cu profesorii. Doar [n c@teva interviuri am ob\inut r`spunsuri mai diferen\iate. De exemplu, la Cioc`nari (D@mbovi\a), doi dintre p`rin\ii intervieva\i s-au declarat mul\umi\i, [n timp ce un altul a f`cut o remarc` interesant`: Nu am nici o nemul\umire fa\` de ]coal`. El nu a fost receptiv. {mi pl`cea unele reguli: respecta programul, era cuminte. (P`rintele unui elev, }coala Cioc`nari, D@mbovi\a) S` se ocupe de `]tia mai pro]ti, nu de cei mai de]tep\i. [...] Nu prea am venit la ]coal`... mai mult mama mea... ea s-a interesat. (P`rintele unui elev, }coala Cioc`nari, D@mbovi\a) La Bilciure]ti, Cojasca ]i F@nt@nele to\i p`rin\ii s-au declarat [nc@nta\i de rela\ia cu ]coala, la fel ]i la Iazu. Aceea]i situa\ie am [nt@lnit-o ]i la ]colile din Cluj ]i Gala\i.

3.2.4 Implicarea comunit`\ii locale [n via\a ]colii


{n acest subcapitol am [ncercat s` surprindem [n ce m`sur` comunitatea local` se implic` [n via\a ]colii ]i ce fel de implicare exist` (tipuri, nivel). De asemenea, din prisma actorilor locali C\ut\m drumul spre [coal\!

61

implica\i [n procesul educativ am fost interesa\i s` stabilim ]i care este rela\ia ]colii at@t cu autorit`\ile locale, c@t ]i cu p`rin\ii. Astfel, [n aproape toate ]colile studiate, din rapoartele de ]coal` realizate de c`tre inspectorii ]colari ce au mers pe teren, rapoarte care s-au bazat [ndeosebi pe interviurile cu directorul ]i cadrele didactice, a rezultat c` exist` o cooperare str@ns` ]i suportiv` cu Prim`ria/ comunitatea local`, chiar dac` uneori mai sunt unele neajunsuri (cum s-a semnalat la }coala Nr. 55 din Bucure]ti, de exemplu). Este interesant de observat c` de]i sunt formulate numeroase probleme ]i nemul\umiri cu privire la performan\a actului educativ ]colar, cauzele acestora sunt identificate mai degrab` ca fiind (aproape) [ntotdeauna extrinseci sistemului ]i mai degrab` centrate pe lipsa de orizont ]i de interes a familiilor ]i a elevilor cu privire la importan\a particip`rii ]colare. De exemplu, at@t la Bilciure]ti, c@t ]i la F@nt@nele (D@mbovi\a), din interviurile realizate s-a desprins aceea]i concluzie: Prim`ria cunoa]te problemele ]colii ]i, [n m`sura [n care bugetul local permite, asigur` strictul necesar desf`]ur`rii procesului instructiv-educativ. (}coala Bilciure]ti ]i }coala F@nt@nele, D@mbovi\a), iar la Cioc`nari ]i Cojasca autoritatea local` este al`turi de ]coal`, mai ales (exclusiv) [n ceea ce prive]te asigurarea rezolv`rii problemelor de ordin administrativ-material: Prim`ria Nicule]ti [Cioc`nari] se implic` [n rezolvarea problemelor de ordin administrativ: aprovizionare cu lemne, igienizarea localului ]colii la [nceput de an ]colar, repara\ii curente. Totodat` stimuleaz` elevii prin oferirea de cadouri de Cr`ciun sau c`r\i pentru premii la sf@r]itul anului ]colar. (}coala Cioc`nari, D@mbovi\a) Comunitatea local` se implic` [n via\a ]colii din punct de vedere administrativ, asigur@nd [n principal plata serviciilor ]i a consumabilelor. (}coala Cojasca, D@mbovi\a) Aceea]i situa\ie o [nt@lnim ]i la Gala\i ]i Cluj, unde directorii ]colilor studiate au spus c` exist` o bun` colaborare cu autorit`\ile locale: Da, exist` o colaborare bun` cu prim`ria, dar mai ales cu Biserica. (}coala Nr. 16, Gala\i) Da, exist` o colaborare bun` cu prim`ria, dar mai ales cu funda\iile ]i O.N.G.urile. (}coala Nr. 22, Gala\i) Da, exist` o colaborare bun` cu prim`ria, de]i uneori exist` ]i st`ri de tensiune cauzate de problemele financiare. (}coala Nr. 22, Pechea) Prim`ria se preocup` de rezolvarea problemelor cu care se confrunt` comunitatea. (}coala Nr. 2, Tecuci) Rela\ia cu autorit`\ile locale este una bun`, una fructuoas`, sincer`, deschis`, f`r` tabuuri ]i toate eforturile sunt canalizate [ntru interesul ]colii ]i al elevilor. (}coala Jucu, Cluj)

62

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

}colile din Bucure]ti ne-au furnizat o informa\ie consistent`, vorbind [n general despre o bun` rela\ie cu autorit`\ile locale, dar una foarte slab` [n raport cu familiile elevilor. Problematice sunt investi\iile ]i finan\`rile [nt@rziate ]i polarizarea atitudinal` a p`rin\ilor (interes crescut/dezinteres total). Au fost ani c@nd nu am primit un scaun. Firme, sector privat zero. P`rin\ii nu se str@nge fondul ]colii, doar fondul clasei benevol. Autorit`\ile locale s-au implicat c@t s-a putut. {ncet, [ncet, au fost multe probleme, sume imense, a fost nevoie de timp. Problema p`r\ii electrice, a acoperi]ului, nu aveam hidrante, u]i, a apei, nu aveam rezerv` de ap`, a [nc`lzirii etc. (Director, }coala Nr. 55, Bucure]ti) Da, avem contacte ]i activit`\i [mpreun` cu celelalte ]coli din cartier [...] activit`\i cu poli\ia pe aspecte privind devian\a comportamental`, probleme sociale ale elevilor ]i familiilor din care provin, cu diferite funda\ii ]i O.N.G.uri. Avem foarte multe programe [n aceast` privin\`, pe care le desf`]ur`m cu cadrele didactice ]i elevii. [...] Rela\ia cu autorit`\ile locale, rela\ia este foarte bun`. Orice solicitare am avut, am primit un r`spuns prompt ]i chiar sprijin concret. }i nu au fost pu\ine prilejurile [n care s-a dovedit c` suntem nu numai auzi\i, dar ]i sprijini\i [n mod concret (cu sala de sport, aleea din spate etc). (Director, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Rela\ia cu autorit`\ile locale este bun`. Eu sunt un om cu gura mare, a]a mi-a zis domnul [X] ... eu [ncerc s` spun problemele ]i s` le rezolv... c` spun prea multe. Ne-au ajutat, dar este ]i [n func\ie de bugetul pe care [l avem. Eu [mi doresc de 5 ani de zile s` facem subsolul ]i nu s-a f`cut nici acum pentru c` nu sunt bani... ]i atunci facem pe buc`\ele ce se poate. (Director, }coala Nr. 73, Bucure]ti) La Cluj, }coala Emil Isac are o colaborare bun` cu o parte a autorit`\ilor locale (poli\ia, biserica, biblioteca or`]eneasc`) ]i ]i-ar dori o prezen\` mai activ` a Prim`riei la o serie de ac\iuni ]i nevoi ale ]colii. Cu comunitatea local` la modul general colabor`m cel mai bine cu Biblioteca Octavian Goga. Mergem acolo cu elevii sistematic, pe clase. Cu poli\ia de proximitate care e foarte prompt` la solicit`rile noastre, biserica, care []i face datoria. Autorit`\ile locale, deci noi [i inform`m... ne pare r`u c` ]i la activit`\i culturale r`spund chiar foarte sec ]i f`r` a se implica direct. Bine[n\eles, cu prim`ria este rela\ia cu partea financiar`, cu problema cu repara\iile [n fiecare an. Aicea merge bine, dar a]a de a ne populariza, de a veni cineva la activit`\i frumoase, nu se prea r`spunde. (Director, }coala Emil Isac, Cluj) {n schimb la Liceul de Arte, Cluj-Napoca rela\ia cu autorit`\ile locale este una de bun` cooperare, exist@nd o atitudine suportiv` ]i prompt`. Da, prin reprezentan\ii lor [n forurile de conducere a ]colii, [n consiliul de administra\ie, reprezentantul primarului, respectiv reprezentantul consiliului local, prin participarea la Comisia de asigurare a calit`\ii ]i sigur, fiind foarte aten\i la solicit`rile noaste privind repara\iile, dot`rile, orice problem` pe care am indicat-o. La orice sesizare [n termen de maxim o lun` a venit cineva s` ne [ntrebe care e problema. (Director, Liceul de Arte, Cluj) C\ut\m drumul spre [coal\!

63

Rela\ia ]coal` p`rin\i este una bun`, [ns` doar [n cazul p`rin\ilor ai c`ror copii nu au probleme ]colare, cu alte cuvinte cu p`rin\ii care se preocup` de ]coal` ]i de copiii lor. Este posibil ca aceast` distinc\ie/diferen\iere, perceput` de c`tre cadrele didactice, [ntre p`rin\ii elevilor buni ]i p`rin\ii elevilor slabi s` duc` la un separatism artificial [n unele cazuri [ntre aten\ia acordat` de c`tre dasc`li copiilor buni (cu rezultate ]colare bune) ]i copiilor slabi, pe criteriul implicarea p`rin\ilor [n actul educativ ]colar. P`rin\ii sunt mul\umi\i de preocuparea continu` a cadrelor didactice pentru educarea ]i dezvoltarea propriilor copii, cei mai receptivi la solicit`rile ]colii fiind p`rin\ii elevilor cu rezultate foarte bune, ace]tia sus\in@nd ]coala [n implementarea unor proiecte extracurriculare. (Raport, }coala Bilciure]ti, D@mbovi\a) P`rin\ii elevilor buni sunt al`turi de ]coal` ori de c@te ori sunt solicita\i, neav@nd [ns` ini\iative proprii. (Raport, }coala Cioc`nari, D@mbovi\a) O parte din p`rin\i sunt al`turi de ]coal`, particip@nd la evenimentele organizate sau ini\iate de aceasta. (Raport, }coala Cojasca, D@mbovi\a) Popula\ia ]colar` num`r` 650 elevi [...] to\i de etnie rom`. [...] P`rin\ii sunt mul\umi\i de preocuparea continu` a cadrelor didactice pentru educarea ]i dezvoltarea propriilor copii, sunt [n general receptivi la solicit`rile ]colii, dar nu au ini\iative. (Raport, }coala F@nt@nele, D@mbovi\a) La cele dou` ]coli din ora]ul Gala\i avem dou` situa\ii distincte. La }coala Nr. 16 (unde [nva\` ]i un num`r de 58 elevi romi), o ]coal` mai pu\in bine v`zut` dec@t }coala Nr. 22 (unde nu exist` elevi romi), rela\ia ]coal` p`rin\i este slab`, [n timp ce la }coala Nr. 22 este o bun` rela\ie de colaborare. Oare rela\iile acestea diferen\iate sunt rezultatul masiv al dezinteresului p`rin\ilor copiilor romi fa\` de ]coal` sau exist` ]i o atitudine de respingere a cooper`rii p`rin\ilor rom@ni cu cei romi? Se pare c` ambii factori sunt implica\i [n aceast` ecua\ie. P`rin\ii sunt reticen\i ]i nu colaboreaz` cu ]coala dec@t rar. (Raport, }coala Nr. 16, Gala\i) P`rin\ii colaboreaz` cu ]coala. (Raport, }coala Nr. 22, Gala\i) Aceast` ipotez` este [nt`rit` ]i la }coala Nr. 2 Pechea (Gala\i) ]i }coala Jucu (Cluj) unde nu exist` elevi romi, respectiv la Liceul de Arte (Cluj), unde exist` elevi romi: [...] ]i p`rin\ii sunt interesa\i de colaborarea cu ]coala. (Raport, }coala Nr. 2 Pechea, Gala\i) Exist` participare din partea p`rin\ilor, din partea factorilor administrativi, colabor`m bine cu ei. (Raport, }coala Jucu, Cluj) Rela\ia cu p`rin\ii, zic eu c` este bun`... doar aceste probleme de rela\ionare [ntre p`rin\ii rom@ni, p`rin\ii romi. Nu ]tiu, exist` din punctul `sta de vedere, [nc` avem probleme, chiar dac` desf`]ur`m multe programe ]i proiecte de integrare a acestor copii romi ]i putem spune c` chiar am reu]it unele lucruri. Este foarte dureros c` ceilal\i nu-i accept` ]i am [ncercat s` desf`]ur`m ni]te activit`\i gen ]coala p`rin\ilor [n care s` venim [n [nt@mpinarea problemelor lor. Dac` [nt@mpin` copiii probleme de comunicare, de rela\ionare, de

64

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

adolescen\`, sigur c` au fost realizate [mpreun` cu domni]oara psiholog, ]i nu am avut o participare a]a de numeroas`, dar reu]eam s` realiz`m o dat` pe lun` o [nt@lnire cu p`rin\ii pe temele de interes ]i care ei ]i le doreau s` le dezbat`. [Cum vede\i pe viitor dinamica acestei probleme de rela\ionare [ntre p`rin\ii rom@ni ]i cei romi?] Este o problem` destul de complex`, cred c` ar fi binevenit un proiect care s`-i aduc` [mpreun`, mai mult dec@t ceea ce a [ncercat s` fac` ]coala prin acest club al p`rin\ilor, pentru c` am constatat c` la aceste activit`\i adresate p`rin\ilor de obicei particip`, [n general, doar p`rin\ii ai c`ror copii nu au probleme de fapt ]i poate dac` am realiza un proiect [n care s` avem anumite grupuri \int` vizate ]i s` ob\inem acceptul de a participa la proiect s` [mp`rt`]im probleme reciproce ale celor 2 grupuri ]i s` [ncerc`m o rela\ionare de alt gen, probabil c`, nu ]tiu dac` am reu]i, dar ar fi m`car o [ncercare. (Director, Liceul de Arte, Cluj) Practic ]i la Gala\i, Bucure]ti ]i Cluj, ca ]i la D@mbovi\a, se contureaz` aceea]i distinc\ie cu privire la implicarea p`rin\ilor elevilor buni versus cea a p`rin\ilor copiilor slabi: Exist` o colaborare bun` cu prim`ria, cu familiile, mai ales cu [p`rin\ii elevilor din] Comitetul reprezentativ al ]colii. (}coala Frumu]i\a, Gala\i) Cu p`rin\ii avem o problem`. E o polarizare extrem`. Unii sunt foarte ata]a\i de ]coal` ]i de activitatea din ]coal`, pe al\ii e foarte greu s` [i mobiliz`m s` participe chiar ]i la activit`\ile programate, care \in de responsabilitatea p`rin\ilor vis-a-vis de elevi. Ne str`duim prin intermediul elevilor ]i al cadrelor didactice s` avem contacte c@t mai dese. Reu]im foarte greu s` [i mobiliz`m m`car la ]edin\e sau la activit`\i extra]colare. Atunci c@nd [i solicit`m nominal, ne r`spund ]i p@n` acum am reu]it s` rezolv`m problemele pe care le-am avut privind rela\ia p`rin\ilor cu ]coala ]i a elevilor. (Director, }coala Nr. 22, Bucure]ti) S-au implicat p`rin\ii mei care sunt [n Comitetul pe ]coal`, Consiliu, pre]edintele, vice-pre]edintele, Consiliul meu. M-au [ntrebat de ce am nevoie. S-au dus, au cump`rat toner, una, alta, dar nu pot s` le spun c` am nevoie de ni]te lucruri tot timpul... asta se [nt@mpl` de 2 ori pe an. Mul\i dintre p`rin\i nu vin. Eu colaborez foarte bine cu acest Consiliu, care, dac` stau bine s` m` g@ndesc este ]i el format din ni]te oameni cu facultate, care cunosc foarte bine problemele ]colii, majoritatea au ]i so\ii care sunt tot [n [nv`\`m@nt ]i ]tiu clar care sunt problemele... ]i atunci nu au ridicat ni]te discu\ii. Mai pu\in colabor`m cu unii p`rin\i, care au ]i ei probleme foarte multe ]i noi nu putem s` le rezolv`m, c` nu putem interveni [n familiile lor. Colaborarea cu 70% dintre p`rin\i este bun`, cu restul de 30% nu este bun`. (Director, }coala Nr. 73, Bucure]ti) Se implic` ]i nu se implic`, ce s` spunem. Sunt p`rin\ii elevilor buni, sunt prezen\i la solicit`rile ]colii, [n sensul de a colabora [n leg`tur` cu activit`\ile extra]colare, dar destul de reticen\i sunt, chiar la activit`\i de tip munc` patriotic`: Hai s` repar`m gardul!. Foarte pu\ini p`rin\i r`spund la solicit`rile noastre. Pu\ini sunt cu ini\iativ`. Noi le solicit`m ]i p`rerea. Nu vin cu idei. (}coala Emil Isac, Cluj) C\ut\m drumul spre [coal\!

65

Ca o chintesen\` a celor prezentate anterior se desprinde concluzia de la }coala Nr. 2 din Tecuci: }coala ]i comunitatea se implic` foarte mult, dar p`rin\ii nu sunt receptivi. (}coala Nr. 2, Tecuci, Gala\i) Opinia noastr` este c` [n ceea ce-i prive]te pe p`rin\ii copiilor slabi la [nv`\`tur` ]i/sau [n situa\ie de abandon, este foarte posibil ca dezinteresul perceput sau manifestat al p`rin\ilor s` nu fie generat doar de incapacitatea lor educativ-intelectual`, ci ]i de grijile ]i problemele financiarmateriale cu care se confrunt`. {ntr-o asemenea situa\ie, pe fondul general de resemnare (nici ]coala nu mai este ce a fost), p`rin\ii nu (mai) au aspira\ii cu privire la reu]ita [n via\` a propriilor copii prin intermediul proceselor ]colar-educative, fiind primii care abandoneaz` lupta. Un asemenea abandon, cumulat cu dezinteresul copilului, cu dificult`\ile materiale ale familiei, dar eventual ]i ale ]colii, cu lipsa de perspectiv`, cu etichetarea ]i marginalizarea social` etc. duce la un abandon func\ional10 al copiilor ]i chiar la un abandon de facto.

3.2.5 Posibilit`\ile de continuare a studiilor pentru elevii de clasa a VIII-a


O barier` sau o oportunitate semnificativ` pentru [ntreruperea/continuarea ]colii dup` clasa a VIII-a o reprezint` (pe l@ng` dificult`\ile materiale cu care se confrunt` p`rin\ii) accesibilitatea fizic` a liceelor (proximitatea). Dac` unele ]coli au fost desfiin\ate [n localitatea de domiciliu a elevului sau [n localit`\ile [nvecinate, iar distan\a p@n` la o alt` ]coal` este mare, sau nivelul de performan\` al acesteia este perceput ca fiind prea ridicat, atunci p`rin\ii ]i elevii sunt descuraja\i s` mai continue ]coala. Se pare c` cu c@t ace]ti factori sunt mai favorabili (proximitate fizic`, nivel de performan\` perceput a nu fi extrem de ridicat etc.), cu at@t ]ansele de continuare a educa\iei formale dup` clasa a VIII-a sporesc. [La Cioc`nari] Absolven\ii clasei a VIII-a []i continu` studiile [n liceele din municipiul Bucure]ti sau ora]ul Buftea. {ncep@nd din acest an ]colar, [n localitatea Peri] s-a [nfiin\at o clas` de liceu la care s-au [nscris ]i doi elevi ai ]colii Cioc`nari. {nainte de anul 2000, numai doi-trei din fo]tii elevi ai ]colii reu]eau s` termine liceul, iar din ace]tia maxim unul urma studii universitare. Dup` acest an, din ce [n ce mai mul\i absolven\i ai clasei a VIII-a din Cioc`nari au continuat studiile la liceu, iar [n ultimii cinci-]ase ani fiecare genera\ie avea trei-patru absolven\i de facultate [dintre care unii] au ]i un loc de munc` [n domeniul studiat, [dar directorul ]colii] a men\ionat c` mai sunt ]i al\i absolven\i de facultate, dar care nu au loc de munc`. (}coala Cioc`nari, D@mbovi\a) Num`rul celor care continu` ulterior s` studieze ]i la facultate este extrem de redus [n r@ndul elevilor/tinerilor proveni\i din mediul rural. Raportul asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt11 din 2009 ar`ta c` {n 2008, doar 50% dintre elevii din mediul rural au urmat un liceu, cu 25% mai pu\in dec@t [n anul 2007, [n timp ce raportul preziden\ial din 2007 Rom@nia educa\iei, Rom@nia cercet`rii ar`ta c` doar 24% din elevii din mediul rural fac ]i liceul, f`r` s` spun` c@\i dintre ace]tia urmeaz` ulterior o facultate. Trebuie de asemenea subliniat c` la 1 iulie
10 11

Am folosit conceptul de abandon func\ional [n sensul celui de analfabetism func\ional ]i anume faptul c` de]i unii elevi merg destul de constant la ]coal`, participarea, implicarea ]i performan\a lor este marginal`, la limita inferioar` a promovabilit`\ii. Ministerul Educa\iei, Cercet`rii ]i Tineretului, 2009, Raportul asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt.

66

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

2008 12, ponderea popula\iei ]colare 6-19 ani era relativ egal` pe medii reziden\iale (urban 49.85%, respectiv rural 50.15%). Elevii claselor a VIII-a proveni\i din Cojasca continu` studiile la licee bune din Bucure]ti, Buftea ]i T@rgovi]te ]i foarte pu\ini din elevii proveni\i din Iazu continu` studiile la Grupul }colar Udrea B`leanu din B`leni. [...] Maxim 10 elevi din genera\ie ajung la facult`\ile din Cadrul Universit`\ii Valahia T@rgovi]te, doi-trei elevi continu@nd facultatea la Bucure]ti. (}coala Cojasca, D@mbovi\a) Astfel, se constat` c` s-a produs o polarizare educa\ional` masiv` pe axa urban-rural [n condi\iile [n care ]colile din mediul rural sunt din ce [n ce mai pu\in atractive pentru profesori, dar ]i pentru unii p`rin\i ]i elevi, iar posibilit`\ile de continuare a ]colii pentru elevii din mediul rural sunt diminuate din cauza s`r`ciei, navetei sau a reducerii num`rului de ]coli profesionale, c`tre care se [ndrepta o mare parte a acestor elevi. P@n` [n anul ]colar 2008-2009 majoritatea absolven\ilor claselor a VIII-a []i continuau studiile la SAM Cojasca, iar la liceu mergeau aproximativ 25% dintre absolven\i, [n general la liceele din Buftea ]i B`leni. Din genera\iile anterioare se cunosc 3 cazuri de absolven\i de studii superioare, iar din genera\ia prezent` nu cunoa]tem cazuri [n care au fost finalizate cursuri superioare, de]i o parte din absolven\ii de liceu s-au [nscris la facult`\i din T@rgovi]te. (}coala F@nt@nele, D@mbovi\a) Cert este c` nu putem identifica drept cauz` singular` (]i poate nici chiar exclusiv determinant`) de abandon ]colar situa\ia material` precar` ]i s`r`cia p`rin\ilor, at@ta timp c@t exist` numeroase familii, [n special [n mediul rural, dar ]i urban-periferic, care se confrunt` cu s`r`cia ]i ai c`ror copii continu` ]coala, mul\i dintre ei av@nd performan\e ]colare bune. Elevii din mediul urban, chiar dac` au [nv`\at la ]coli periferice mai slab cotate, au mai multe ]anse de a continua ]coala dec@t elevii din mediul rural, factorul diferen\iator [n acest caz fiind atitudinea p`rin\ilor ]i starea material`. [{n general] absolven\ii clasei a VIII-a []i continu` studiile la liceele din Gala\i. [...] La facultate ajung cam 2/3 dintr-o genera\ie, [...] iar ]coala se m@ndre]te cu to\i absolven\ii s`i, deoarece to\i merg c`tre liceu ]i mai apoi peste 50% c`tre facult`\i. (}coala Nr. 22, Gala\i)

12

Conform datelor din Anuarul Statistic al Rom@niei 2009, cap. 2.4 Popula\ia pe v@rste, sexe ]i medii, la 1 iulie 2008

C\ut\m drumul spre [coal\!

67

Capitolul 4
Factori ]i cauze ale abandonului ]colar
Nu am l`sat niciodat` ]coala s` [mi afecteze educa\ia! Mark Twain parte dintre factorii ]i cauzele abandonului ]colar deriv` din problemele identificate ]i subliniate [n capitolul 4.2.3. Am [ncercat [n acest capitol s` identific`m at@t cauze specifice, c@t ]i cauze comune ale abandonului [n func\ie de diferite criterii specifice: l cauze ale abandonului [n [nv`\`m@ntul primar ]i trecerea la clasa a V-a l [nv`\`m@ntul secundar (V-VIII) ]i trecerea la clasa a IX-a l diferen\iere rural-urban l diferen\iere [n func\ie de percep\ia diferi\ilor actori: l la nivel individual: elevul ]i familia l la nivel comunitar l la nivelul ]colii

4.1 {nv`\`m@ntul primar ]i trecerea la clasa a V-a


Putem face doar o analiz` exploratorie asupra acestui aspect, deoarece dintre cele 20 de ]coli studiate doar c@teva ]coli au clase I-IV (Iazu, D@mbovi\a, }coala Nr. 22, 55, 73 ]i 86, Bucure]ti). La acest nivel, abandonul este destul de redus ]i [n general este determinat de 2 factori: l s`r`cia; l nivelul de educa\ie redus al p`rin\ilor cumulat cu apartenen\a la etnia rom`, unde ]coala este mai pu\in valorizat`. {n ]coala Iazu, unde to\i cei 264 de elevi sunt de etnie rom` 13, de]i directorul a apreciat anul ]colar 2008/2009 ca fiind unul slab, totu]i num`rul celor care au abandonat a fost destul de redus, ca urmare ]i a unor programe de sprijin 14, iar num`rul repeten\ilor a fost de 7 mai mic dec@t [n anii anteriori ([n intervalul 2004-2009 au repetat clasa doar 44 elevi). Astfel, analiza factorilor generatori de abandon din perspectiva ]colii se centreaz` [ndeosebi pe atitudinea reticent` a p`rin\ilor cu privire la importan\a particip`rii ]colare (]i a performan\ei ]colare) a propriilor copii:
De fapt tot satul Iazu este compus din persoane identificate de c`tre autorit`\ile locale apar\in@nd etniei rome 2834 locuitori Programele guvernamentale Cornul ]i laptele, aloca\ia de stat pentru copii condi\ionat` de participarea ]colar`, dar ]i programe sus\inute de ONG-ul FDP.
13 14

68

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Au fost perioade [n care, cu toate eforturile depuse de colectivul de cadre didactice de la ]coala Cojasca, Inspectoratul }colar Jude\ean ]i autorit`\ile locale, frecven\a elevilor din satul Iazu se situa [ntre 50-60%. Aceast` situa\ie a fost ameliorat` oarecum [n ultimii ani, datorit` unor facilit`\i oferite de ]coal` sau prin intermediul ]colii: ajutoarele acordate de FDP, reabilitarea ]colii care a schimbat [n bine aspectul s`lilor de clas` ]i ambientul, calificarea cadrelor didactice. De asemenea, aloca\ia de stat pentru copiii ]colari a fost un pas important, care a condus la [mbun`t`\irea frecven\ei, la o bun` cuprindere a copiilor la ]coal`. Cu toate acestea [nv`\`torii sunt nevoi\i s` mearg` adesea acas` la elevii care absenteaz` de la ore, s` comunice familiei atitudinea negativ` a propriilor copii fa\` de educa\ie, dar se lovesc de dezinteresul p`rin\ilor sau se aleg numai cu promisiuni din partea acestora. Este evident c` oameni care nu au cunoscut bucuria cunoa]terii, [nv`\`rii, nu au cum s` aprecieze eforturile comunit`\ii pentru educarea copiilor lor ]i nici rolul esen\ial al fiec`ruia. (}coala Iazu, D@mbovi\a) [Sunt anumite aspecte familiale sau sociale care predispun la abandon? Care sunt principalele motive pentru care elevii aleg s` nu mai continue studiile?] Un dezinteres total. Dac` ar avea dorin\` ]i dragoste s` [i trimit` la ]coal`, ar putea, dar nu vor, pentru c` a]a au crescut ]i ei. Pe l@ng` asta, to\i dau vina pe situa\ia material`, care exist`, dar nu e cauza principal`, primar`. Cauza principal` e voin\a lor.[...] [Din c@te ]ti\i, cu ce se ocup` cei care nu mai merg la ]coal`?] Cred c` [n cea mai mare parte, cu joaca ]i cu cer]itul. Cam asta fac, cer]esc, s` tr`iasc`. (Interviu [nv`\`tor, }coala Nr. 55, Bucure]ti) Da, alcoolismul, familia monoparental`, lipsa de interes, de supraveghere, sunt multe. [...] Situa\ia material` ]i anturajul. Spre hala Traian era un birt ]i [l v`d pe un fost elev cu persoane de o alt` v@rst`. Mai t@rziu, m` [nt@lnesc cu el ]i [l [ntreb dac` s-a apucat de b`ut... L-am v`zut apoi [n pia\` c` vindea legume. [Cine decide continuarea studiilor, elevul sau familia?] Eu cred c` familia. Degeaba vrea elevul, dac` mam`-sa [i spune nu avem ce pune pe mas`, tu te duci cu tat`-tu la munc`. Motivele sunt lipsa banilor. (Interviu [nv`\`tor, }coala Nr. 73, Bucure]ti) Unii [nv`\`tori sunt descuraja\i de atitudinea p`rin\ilor ]i devin radicali ]i destul de vehemen\i [n afirma\iile lor, recunosc@nd ca dificult`\i lipsurile materiale ale familiei, dar blam@nd ]i atitudinea p`rin\ilor: [Sunt anumite aspecte familiale sau sociale care predispun la abandon? Care sunt principalele motive pentru care elevii aleg s` nu mai continue studiile?] Da. Motive: de ce s` muncesc, c@nd pot s` stau degeaba, c@nd mi se d` acel ajutor social? De ce s` m` duc la munc` pentru 8 milioane [800 lei noi], c@nd stau acas` pentru jum`tate, dar nu fac nimic?. Din punctul meu de vedere, e o proast` informare, prost [n\eleas`. [...] Deci motivele acea blazare... am ce m@nca, ce [mbr`ca, chiar nu m` intereseaz` ziua de m@ine... via\a curge mai departe. [De obicei, cine decide continuarea studiilor, elevul sau familia?] Depinde. Dac` p`rintele este p`rinte [n adev`ratul sens al cuv@ntului, con]tientizeaz`. Dac` p`rintele nu a fost instruit, dar copilul da ]i a luat din via\` ]i de la ]coal` ce a fost important, alege s` vrea s` continue. [Sunt elevi care ar dori s` mearg` mai departe la ]coal` ]i din diverse motive nu o fac?] Da, din cauze C\ut\m drumul spre [coal\!

69

materiale, de spa\iu. {n general, partea material` sau locuin\a, nu poate s` [l [ntre\in` la ]coal`. [Din c@te ]ti\i, cu ce se ocup` cei care nu mai merg la ]coal`?] Fur`. Vagabondeaz`. Ajung [n scurt timp dincolo de gratii, pentru c` e mai simplu acolo. Au o m@ncare cald`, un a]ternut, c`ldur`. Aici munce]ti ]i nu le ai. (Interviu [nv`\`tor, }coala Nr. 55, Bucure]ti) Motivele de abandon nominalizate la nivelul elevului ]i familiei s-au centrat pe s`r`cie ]i educa\ia precar` a p`rin\ilor. Este dificil de intervievat un copil de 9 ani, [ns` [ntr-o anumit` m`sur` acesta poate furniza informa\ii utile: {mi place s` scriu ]i s` citesc. Mama nu ]tie, t`ticul ]tie. [...] Anul trecut nu am venit la ]coal` pentru c` era dup`-amiaz`. C@nd nu veneam la ]coal`, m` jucam cu Costic`, v`rul meu de 8 ani, cu mingea, alergata. Mama ]i tata vor s` vin la ]coal`. [...] Scriu frumos. {mi place de domnul [nv`\`tor c` ne [nva\`. (Copil [n situa\ie de abandon, Iazu) Din aceste scurte informa\ii, cel pu\in la nivel declarativ, copilului [i place ]coala, iar p`rin\ii ar dori ca el s` mearg` la ]coal`. Cred c` este mai degrab` vorba de neputin\a p`rin\ilor de a-l ajuta pe copil [n realizarea temelor, dar ]i de s`r`cie ]i necon]tientizarea real` a importan\ei ]colii pentru integrarea social` pe termen lung a copilului lor. De altfel, [ntr-un studiu consacrat realizat [n 1993 (Zamfir & Zamfir, 1993) se ar`ta c` la popula\ia de romi cu c@t nivelul de educa\ie al mamei este mai sc`zut cu at@t cre]te probabilitatea de abandon ]colar al copiilor romi. {n cazul descris mai sus, familia elevului respectiv este format` din 8 persoane ce locuiesc [ntr-o locuin\` s`r`c`cioas`, format` din 3 camere. Mama este casnic`, ]i mai are al\i doi copii mici [n [ntre\inere. Veniturile de baz` sunt reprezentate de aloca\ia copiilor ]i venituri ocazionale ob\inute de c`tre so\. Cu toate acestea declar` senin c` nu avem probleme. [...] Este ]i c@te-o zi mai bun`. {ntreb@nd-o pe mama elevului despre importan\a ]colii am ob\inut doar r`spunsuri simple ]i am aflat c`: L-a ajutat ]coala, c` l-a [nv`\at ceva. Cel mai important este s` aib` ]coal`. Importante sunt 8 clase. (P`rinte al c`rui copil se afl` [n risc de abandon, }coala Iazu) De ce era gata s` abandoneze? Anul trecut a lipsit aproape tot semestrul I. Uneori aveam bani s`-i dau s` ia ceva. Alteori, nu i-au pl`cut hainele pe care i le-am dat pe el sau nu-i pl`cea m@ncarea pe care i-o d`deam la ]coal`. }i atunci [mi spunea c` nu merge la ]coal`, iar eu m-am l`sat dup` um`rul lui. Anul acesta s-a schimbat. Vine oricum. (P`rinte al unui copil aflat [n risc de abandon, }coala Iazu) Este ceva ce o nemul\ume]te la ]coal` sau ceva ce-i place la ]coal`? }coala este frumoas`. (P`rinte al unui copil aflat [n risc de abandon, }coala Iazu) Cum este copilul? Ce meserie []i dore]te? Dar dvs. Ce meserie v-a\i dori pentru el? El vrea s` se fac` ]ofer. Dac`-i place eu a] vrea. [...] }ofer mi-a] dori s`-l auz c` vrea s` fie ca ]i cumnatu-miu. (P`rinte al unui copil aflat [n risc de abandon, }coala Iazu)

70

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

De]i acest subcapitol trateaz` riscul de abandon al elevilor din ciclul primar, am g`sit oportun` semnalarea unei comunalit`\i interesante cu elevii de la gimnaziu, mai ales cu privire la destinul profesional al b`ie\ilor a]a cum este v`zut de c`tre p`rin\i, dar ]i de c`tre copii. Mul\i p`rin\i aspir` pentru copiii lor (b`ie\i) cel mult s` se fac` ]oferi. Pentru aceasta nu-\i trebuie dec@t 8 clase ... [Ce crede\i c` se va face c@nd va cre]te, ce meserie va avea?] C@nd va cre]te probabil c` va fi ]ofer. [...] Eu a] dori s` fac` o meserie bun`, s` c@]tige bani ]i s` poat` s`-]i [ntre\in` familia. (P`rinte al unui elev [n abandon clasa a VI-a, }coala Emil Isac, Cluj-Napoca) }i mie [mi pare foarte r`u c` n-am f`cut mai mult` []coal`] ]i am avut copii ]i mi-am legat capul cu ce? Ce rezolv? C` nu sunt [n stare s` le fac un viitor. }i mai ales c` el i b`iat el trebe s` mearg` s` munceasc`. Un b`rbat trebe. }i femeia trebe, dar la un b`rbat e forte ru]inos s` nu aib` 8 clase, s` nu ]tie s` citeasc`, s` scrie. C@teodat` m` [ntreab`: Tu mami, copiii `ia au geci noi, haine noi, noi de ce nu avem?. [Dac` a\i putea s` alege\i o meserie pentru el, ce v-a\i dori s` fac`?] [r@de)] ...ceva auto. Dac` nu-i place altceva atuncea s` fac` orice, da s` fac` ceva. Dar a]a nu-i via\` c` fac 7, 8 clase. (Femeie 33 ani, cu 5 clase, Traian D@rjan) Aspira\iile (limitate ale) p`rin\ilor sunt de multe ori transferate ]i copiilor, fapt confirmat at@t de c`tre ace]tia, c@t ]i de profesori: [Te g@nde]ti s` reiei ]coala ]i s` mergi mai departe? De ce?] Vreau s` termin 8 clase, pentru o ]coal` de ]oferi. (Elev 16 ani, clasa a VI-a, Cojasca) [Dac` v` g@ndi\i la aspira\iile elevilor, ce ]i-ar fi dorit s` fac` cei mai mul\i dintre ei?] Doreau s` devin` ]oferi sau coafeze. [{n ce m`sur` au reu]it s` urmeze drumul dorit?] {n mic` m`sur`, cauzele fiind starea material` [proast`] ]i influen\a [negativ` a] familiei. (Interviu cu diriginte la clasa a VIII-a, Cojasca) [Ce ]i-ar fi dorit elevii s` ajung`?] B`ie\ii - ]coala de ]oferi ]i fetele manichiur`... deci s` fac` o meserie. (Interviu diriginte, }coala Special`, ClujNapoca) Copiii, la r@ndul lor, viseaz` [n special s` aib` bani, dar cum se poate ajunge la asta? Iat` doar o serie de r`spunsuri ob\inute [n interviul de grup cu elevi din Cojasca ]i Iazu, care au terminat 8 clase ]i au continuat ]coala: [Cum v` imagina\i viitorul? Cum va fi? Care o s` fie cel mai important aspect care o s` contribuie la realizarea a ceea ce v` propune\i acum? Nu vreau s` copiez pe cineva... Vreau un salariu bun, cazare asigurat`! Vreau s` fiu fotbalist! Eu vreau s` fiu un mare ]ofer pe TIR, s` fiu eu st`p@n acolo! Eu vreau director de firm`! Nu m-am g@ndit... C\ut\m drumul spre [coal\!

71

4.2 {nv`\`m@ntul secundar (V-VIII) ]i trecerea la clasa a IX-a


Probleme mai grave apar [n ciclul gimnazial, c@nd riscul de abandon cre]te, mai ales la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a, c@nd multe familii pe fondul s`r`ciei, al distan\ei etc. g@ndesc c` nivelul de 8 clase atins de copiii lor este suficient. Cauzele cel mai frecvent invocate at@t de c`tre profesori, c@t ]i de c`tre p`rin\i ]i elevi sunt din sfera lipsurilor materiale, apoi dezinteresul p`rin\ilor pentru ]coal` ]i lipsa de perspectiv`.

4.2.1 Cauze ale abandonului ]colar: percep\ia cadrelor didactice


La nivelul ]colii, factorii de abandon identifica\i indiferent de mediul reziden\ial sunt s`r`cia, mentalitatea p`rin\ilor, dezinteresul elevilor ]i exploatarea prin munc` a copiilor de c`tre p`rin\i. Din p`cate, mul\i dintre profesori se concentreaz` [n evaluarea de ansamblu a procesului ]colar mai degrab` pe indicatori macro, sintetici cum ar fi num`rul efectiv de abandonuri, num`rul de repeten\i, corigen\i etc. Asemenea indicatori nu ne ofer` prea multe informa\ii despre performan\ele ]colare ale elevilor, despre capacitatea lor de a face fa\` provoc`rilor generate de trecerea de la gimnaziu la liceu. Mai mult dec@t at@t, se impune o analiz` atent` asupra a ceea ce inspectorul de la D@mbovi\a semnala: Referitor la problema abandonului ]colar, trebuie s` constat`m c` cei 6 elevi care au abandonat [n ultimii 4-5 ani reprezint` numai 1,4 % din totalul elevilor ]colariza\i [n cei 2 ani ]colari la care se face raportarea. {n aceast` situa\ie, ne [ntreb`m firesc dac` ]coala are o eviden\` clar` a elevilor care au abandonat sau dac` exist` rigoare ]i consecven\` [n procesul de consemnare a absen\elor [n catalog ]i de respectare a ROFUIP. (Inspector D@mbovi\a) Discrepan\a dintre rezultatele slabe la [nv`\`tur` ale elevilor ]i statisticile pozitive furnizate de c`tre ]coli nu pot fi explicate dec@t fie prin lipsa de performan\` la clas` a profesorilor, fie prin ceea ce semnala inspectorul de la D@mbovi\a: este foarte probabil c` profesorii nu trec toate absen\ele [n catalog (sau le motiveaz` pu\in justificat c@teodat`) ]i c` evit` s` lase elevii corigen\i ]i repeten\i. Aceast` ipotez` trebuie [ns` testat`. Pentru zona ruralului, o problem` major`, identificat` de c`tre cadrele didactice, se refer` la reducerea [ncep@nd cu 2009/2010 a num`rului de ]coli profesionale \inte tradi\ionale pentru elevii din mediul rural dup` terminarea clasei a VIII-a. Num`rul elevilor [nrola\i la ]coli profesionale a crescut [n intervalul 2001-2009 de la 706.670 la 782.056 (cu 10,7%), dar diferen\iat pe medii reziden\iale: dac` [n urban acesta mai reprezenta [n 2009 doar 94% din efectivele din 2001, [n rural ponderea acestora a crescut [n aceea]i perioad` cu 61,6% (vezi Anexele A1 ]i A2). Aceast` situa\ie este exemplificat` foarte bine la Bilciure]ti ]i Cojasca: Majoritatea absolven\ilor claselor a VIII-a (respectiv aproximativ 80%) continu` studiile liceale [n localit`\ile: B`leni, T@rgovi]te, Ploie]ti, iar o mic` parte la SAM-urile care merg [n lichidare la Grup }colar Udrea B`leanu B`leni ]i grupuri ]colare din municipiul T@rgovi]te. [...] Dintr-o genera\ie ajung la facultate 3% (din datele statistice cunoscute din ultimii 5-6 ani), un procent mai bun dec@t [n anii anteriori, c@nd se aproximeaz` c` numai 1% din fo]tii elevi ai }colii Bilciure]ti urmau cursuri universitare. [...] }coala se m@ndre]te cu mul\i dintre absolven\i, [n special cu cadrele didactice fo]ti elevi ai acestei unit`\i de [nv`\`m@nt. (Raport, }coala Bilciure]ti, D@mbovi\a)

72

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

{n primul an dup` desfiin\area SAM s-a [nregistrat un procent mare de elevi care nu au continuat studiile dup` clasa a VIII-a. Din datele oferite de ]coal`, [n ultimii doi ani frecven\a s-a [mbun`t`\it, procentul abandonului ]colar diminu@ndu-se substan\ial: de la 41% la 16%. (Raport, }coala Cojasca, D@mbovi\a) Motivele principale pentru care absolven\ii de gimnaziu nu mai continu` ]coala sunt subliniate foarte bine [n urm`torul pasaj: Motivul principal pentru care absolven\ii ciclului gimnazial nu []i continu` studiile este lipsa posibilit`\ilor materiale, dar exist` ]i cazuri atipice precum cele prezentate [n interviurile realizate, care par mai mult conjuncturale ]i au la baz` mentalitatea membrilor familiei din care provine elevul sau alte cauze independente de voin\a ]i capacit`\ile intelectuale ale copiilor. P`rin\ii acestor elevi renun\` cu u]urin\` la continuarea studiilor propriilor copii, compl`c@ndu-se sau prefer@nd s` []i vad` de ocupa\iile obi]nuite cu care []i c@]tig` existen\a ]i [n acest spirit []i cresc ]i educ` propriii copii. (Raport, }coala Bilciure]ti, D@mbovi\a) Cu toate acestea, la Bilciure]ti, [n perioada 2006-2010 s-au [nregistrat 18 abandonuri (prin repeten\ie) un num`r nu foarte mare, mai precis sub 2% din totalul elevilor [nrola\i [n aceast` perioad`. Este interesant [ns` ce se [nt@mpl` cu ace]ti copii la aceast` v@rst`: Dintre ace]tia, fetele s-au c`s`torit (9 fete) ]i cresc copii, iar b`ie\ii, din informa\iile oferite de profesorul coordonator al ]colii, numai 2 sunt angaja\i, iar ceilal\i sunt [ntre\inu\i de p`rin\i. Oricum, [n general, abandoneaz` elevii ai c`ror p`rin\i fie nu au studiile terminate, fie nu au urmat nicio clas` sau maxim 4 clase. De asemenea, s-a constatat c` rata abandonului este aproape de 100% la fra\ii ce provin din familii [n care primul copil a p`r`sit timpuriu ]coala. (Raport, }coala Bilciure]ti, D@mbovi\a) Num`rul elevilor care abandoneaz` cre]te propor\ional cu cre]terea [n v@rst` ]i cu dezvoltarea fizic` (apt pentru munci fizice). Majoritatea elevilor abandoneaz` dup` clasa a V-a sau a VII-a ]i lucreaz` [n gospod`rie sau au munci sezoniere (pe ]antier, [n agricultur`). Ace]tia locuiesc [mpreun` cu familiile lor ]i contribuie cu veniturile ob\inute la supravie\uirea familiei; practic, p`rin\ii ajung s` tr`iasc` din munca propriilor copii. (}coala Cojasca, D@mbovi\a) Situa\ia de la F@nt@nele D@mbovi\a sintetizeaz` foarte bine majoritatea constat`rilor anterioare: Majoritatea celor care au abandonat ]i au ajuns la v@rsta adult` sunt liber profesioni]ti ]i fac comer\, iar copiii particip` la activit`\ile p`rin\ilor. Nu exist` un anumit grup de locuitori predispus la p`r`sirea timpurie a ]colii, [n afara elevilor care provin din familii cu situa\ie material` precar`. Copiii care au abandonat ]coala sunt fie pleca\i [n str`in`tate cu p`rin\ii, fie []i ajut` p`rin\ii [n treburile casnice. O parte din fetele care au abandonat ]coala sunt c`s`torite ]i au copii. Elevii care au abandonat locuiesc cu familiile lor, iar fetele c`s`torite, cu so\ii lor. C\ut\m drumul spre [coal\!

73

Motivul principal pentru care absolven\ii ciclului gimnazial nu []i continu` studiile este lipsa posibilit`\ilor materiale. Exist` [ns` ]i cauze care \in de educa\ia p`rin\ilor, de modul [n care ace]tia percep via\a ]i societatea, inclusiv de aspecte precum slaba inser\ie a absolven\ilor de liceu pe pia\a muncii. Practic, p`rin\ii prefer` s` []i vad` de ocupa\iile obi]nuite cu care []i c@]tig` existen\a ]i [n acest spirit []i cresc ]i educ` propriii copii. Dup` ad@ncirea crizei economice, num`rul familiilor care au migrat [n Fran\a ]i Germania a crescut considerabil. {n cazul familiilor plecate [n str`in`tate, elevii [n situa\ie de abandon locuiesc cu p`rin\ii [n \ara [n care au emigrat. (}coala F@nt@nele D@mbovi\a) Dac` [n mediul rural popula\ia este vizibil`, deoarece comunitatea este mic` ]i nu ai unde s` te ascunzi a]a cum se [nt@mpl` [n ora], unde individul ia contact cu str`inul familiar ]i este protejat de anonimatul urban15, [n comunitate toat` lumea ]tie despre toat` lumea, [ns` nu acela]i lucru se [nt@mpl` [n urban, [n ora]e precum Bucure]ti, Cluj sau Gala\i. Exemplul sugestiv [l reprezint` ]colile analizate [n jude\ul Gala\i. La }coala Nr. 22 nu se mai ]tie nimic despre elevii care au abandonat, [n schimb la ]colile rurale (Frumu]i\a, Pechea) sau din provincie (Tecuci) mai exist` informa\ii despre ce fac ace]tia [n prezent: La }coala Nr. 22, 10 elevi au abandonat [n ultimii ani. Dispar din cartier. Nu se ]tie ce se [nt@mpl` cu ei. Pur ]i simplu dispar. Nu se mai ]tie nimic de ei. Probabil pleac` [n str`in`tate. (Raport, }coala Nr. 22, Gala\i) La }coala Frumu]i\a, 3 elevi au abandonat [n ultimii ani. Stau acas`. Locuiesc cu familiile ]i muncesc [n gospod`riile lor. (Raport, }coala Frumu]i\a, Gala\i) 10 elevi au abandonat [n ultimii ani [din cele 3 ]coli de la Pechea], 3 elevi de la }coala Nr. 2 Pechea. Nu se mai reg`sesc [n ]coal`. Muncesc cu ziua, sau [n gospod`riile lor, sau la st@n`. Locuiesc cu familiile. O fat` care a abandonat ]coala s-a m`ritat. (Raport, }coala Nr. 2, Pechea, Gala\i) La }coala num`rul 2, Tecuci, 12 elevi au abandonat. Unii stau acas`, al\ii muncesc la pia\` sau fac comer\ ambulant. Stau cu fra\ii mai mici. Fac mici activit`\i [n pia\` sau comer\ ambulant [n jude\ul Vrancea. (Raport, }coala Nr. 2, Tecuci, Gala\i) O parte dintre elevii absolven\i de gimnaziu continu` cu liceul sau la SAM, ca urmare a unor programe de sprijin din partea unor O.N.G.-uri, cum este cazul sprijinului oferit de c`tre FDP la Cojasca: Elevii intervieva\i au declarat c` un motiv pentru care se [nscriu la liceu este suma oferit` de FDP ca sprijin pentru [nscrierea la liceu. Un alt aspect semnalat de ace]tia este urm`torul: exist` locuri rezervate romilor la licee cotate foarte bine (exemplu: Colegiul Economic Ion Ghica, T@rgovi]te), ei acceseaz` aceste oportunit`\i, dar nu reu]esc s` se integreze [n acel mediu concuren\ial. (Raport, }coala Cojasca, D@mbovi\a)

15

Concept introdus de Stanley Milgram (1972) care arat` c` str`inii familiari sunt acele persoane prezente [n spa\iul public urban care []i remarc` prezen\a reciproc` dar nu interac\ioneaz`, r`m@n@nd [n anonimat ]i astfel protej@ndu-se de un num`r prea mare de interac\iuni (poten\iale) date de num`rul mare de indivizi ce compun ora]ul.

74

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Programele de atragere la ]coal`


{n ultimii ani au fost lansate o serie de programe de suport pentru familiile s`race ]i copiii afla\i [n risc de abandon ]colar. Printre acestea programul Cornul ]i laptele (lansat [n 2002) ]i condi\ionarea primirii aloca\iei de stat pentru copii de participarea ]colar` au avut, [ntr-o mare m`sur`, un impact pozitiv, determin@nd cre]terea particip`rii ]colare, [ndeosebi a copiilor proveni\i din familii nevoia]e. {ntr-un studiu realizat [n 2004 (Zamfir, Preda, Dan, 2004) se arat` c`: Introducerea [n anul 2002 a programului cornul ]i laptele (o mas`/gustare zilnic` gratuit`) pentru elevii de clasele 1-4 a avut efecte pozitive certe, programul fiind primit foarte bine de p`rin\ii elevilor ]i de [ntreaga popula\ie ]i contribuind la cre]terea particip`rii ]colare [n special [n zonele s`race ]i [n r@ndul minorit`\ii rome.

Tabel 12 - pentru copilul dvs., cornul cu lapte ... (%) *

* [n totalul celor cu copii afla\i [n ciclul primar Sursa: Barometrul de opinie public` octombrie 2002 realizat de Metro Media Transilvania cu sprijinul Funda\iei pentru o Societate Deschis`.

Datele rezultate din barometrul de opinie public` realizat [n octombrie 2002 de c`tre FSD ]i MMT au ar`tat c` 83,6% dintre cei intervieva\i au apreciat c` o asemenea m`sur` era necesar`, iar 80% considerau c` aceast` m`sur` ar trebui extins` ]i la elevii din clasele V-VIII. De]i acest tip de suport este mai bine primit de c`tre familiile s`race, marea majoritate a popula\iei (80%) consider` c` el trebuie acordat tuturor copiilor (a]a cum se [nt@mpl` de fapt [n momentul actual), ]i nu doar celor proveni\i din familii s`race. La data realiz`rii cercet`rii, evolu\ia programului era pozitiv`, 92,2% dintre cei intervieva\i care aveau [n [ntre\inere copii [n ciclul primar afirm@nd c` ace]tia au primit zilnic corn ]i lapte. Utilitatea acestui suport este ne[ndoielnic`, afect@nd pozitiv o mare parte a copiilor ]colari. (Zamfir, Preda, Dan, 2004) Am [ncercat s` surprindem impactul acestui program ]i [n cadrul studiului asupra celor 20 de ]coli. De]i exist` comunit`\i [n care impactul acestui program pare a fi redus ([n special [n ]colile din mediul urban, dar nu numai), percep\ia profesorilor cu privire la acesta este una pozitiv` C\ut\m drumul spre [coal\!

75

[n sensul c` [n multe situa\ii stimuleaz` masiv participarea ]colar`, elimin@nd [ntr-o oarecare m`sur` scuza p`rin\ilor de a nu mai l`sa copilul la ]coal` pe motiv c` nu va avea pache\el cu m@ncare. Astfel, la [ntrebarea Cornul ]i laptele aloca\ia pentru copii func\ioneaz` ca elemente de atragere c`tre ]coal` a elevilor cu risc mai ridicat de abandon? [n cazul unor ]coli din localit`\i rurale precum Cioc`nari (D@mbovi\a), Frumu]i\a ]i Pechea (Gala\i), dar ]i urbane (}colile Nr. 16 ]i Nr. 22 din Gala\i, }coala Nr. 2, Tecuci, Liceul de Arte, Cluj-Napoca), programul Cornul ]i laptele este perceput ca fiind un element de atragere ]i implicit de diminuare a abandonului ]colar: Programul Cornul ]i laptele, precum ]i aloca\ia pentru copii func\ioneaz` ca elemente de atragere c`tre ]coal` a elevilor cu risc mai ridicat de abandon. (Raport }coala Cioc`nari, D@mbovi\a) Pentru cea mai mare parte dintre elevi, programul Cornul ]i laptele este important [...] elevii fiind atra]i de acest program. Noile prevederi care condi\ioneaz` acordarea aloca\iei suplimentare determin` sc`derea num`rului de absen\e. (Sintez` Gala\i, }colile Nr. 16 ]i Nr. 22 din Gala\i, }coala Frumu]i\a ]i }coala Nr. 2, Tecuci) Copiii vin la ]coal`. Unii vin pentru c` au condi\ii mai proaste acas` dec@t la ]coal` sau pentru cornul ]i laptele pe care le primesc. (Interviu diriginte la clasa a VIII-a, Cojasca) Mul\i elevi au, din p`cate, condi\ii foarte sc`zute de subzisten\`, m` refer acas`. [...] Se vede dup` cum sunt [mbr`ca\i, dup` cum unii m`n@nc` ce li se d`, corn, lapte, m`r. De abia a]teapt` ca un copil s` spun` nu [mi doresc ]i [l cere s` [l primeasc` el, cornul ]i laptele. }i este de-a dreptul sf@]ietor. (Profesor, Liceul de Arte, Cluj-Napoca) Pentru unii programul Cornul ]i laptele este important, dar sunt nemul\umi\i c` primesc doar napolitane ]i br@nz` topit`. Condi\ionarea acord`rii aloca\iei suplimentare de participarea ]colar` a determinat sc`derea num`rului de absen\e ]i a abandonului ]colar. (Raport, }coala Nr. 2 Pechea, Gala\i) Mul\i copii vin la ]coal` poate pentru acel corn ]i acea pung` cu lapte, pentru c` sunt copii cu mari greut`\i financiare acas`. Eu am [n clas` foarte mul\i copii cu p`rin\ii ]omeri, mul\i fra\i... acum cu venirea timpului rece, vor mai absenta, pentru c` nu au cu ce s` se [mbrace. (Interviu [nv`\`tor, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Exist` ]i localit`\i unde, oarecum nea]teptat, percep\ia profesorilor cu privire la impactul pozitiv al acestui program este una sceptic`. Programul Cornul ]i laptele contribuie destul de pu\in la [mbun`t`\irea frecven\ei, iar aloca\ia pentru copii nu constituie un element semnificativ de atragere c`tre ]coal` a elevilor cu risc mai ridicat de abandon, de]i p`rin\ii nu au alt` surs` de venit. (Raport, }coala Cojasca, D@mbovi\a) Exist` ]i situa\ii percepute ca fiind mixte [n sensul c` pentru unii copii este util, [n timp ce pentru al\ii acesta reprezint` doar un element pentru... joac`:

76

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Cadrele didactice spun c` da, [i atrage, c` unii copii vin la ]coal` [n special pentru acest fapt. Unii elevi afirm` ca o parte dintre copii se bat cu ele. Exist` ambele situa\ii. (Raport, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Un studiu mai vechi (ICCV, 1998) a ar`tat c` [ntr-o mare m`sur`, [n cazul grupurilor sociale s`race, precum cel al romilor, aloca\ia de stat pentru copii reprezint` dac` nu principala surs` de c@]tig, atunci o important` surs` de venit, mai ales prin constan\a primirii acesteia. Contribu\ia diferitelor surse de venituri la bugetele popula\iei de romi decila 1 comparativ cu decila 5 (1998) (%)

Sursa: baza de date ICCV Romi 1998 (apud Zamfir, Preda, Dan, 2005).

Din p`cate, [n cadrul interviurilor realizate nu am reu]it s` surprindem mai [n detaliu ]i percep\ia p`rin\ilor ]i a elevilor referitor la aceste programe. Informa\iile ob\inute sunt rezultate din [ncercarea de a surprinde descrierea atmosferei din clas` de c`tre elevi: Cum ai descrie clasa (colectivul) [n care ai fost? Ni]te b`d`rani! To\i. Fetele [ncep s` r@d` c@nd vor, b`ie\ii se bat [ntre ei cu cornul cu laptele... toat` clasa. (Interviu elev 1, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Colegii [n pauze, mai ales [n pauza cea mare, c@nd se prime]te cornul, se bat cu acel corn, sunt r`i cu ceilal\i din jur, care nu sunt la fel de... [n special 2 colegi, colegul meu de banc` ]i... (Interviu elev 2, }coala Nr. 22, Bucure]ti)

4.2.2 Cauze ale abandonului ]colar: percep\ii la nivelul elevului ]i familiei


La nivelul elevului ]i familiei, majoritatea explica\iilor privind cauzele absenteismului ]i abandonului ]colar sunt legate de starea material` precar` a familiei ]i de incapacitatea p`rin\ilor ([n general din cauza nivelului educa\ional redus) de a-i sprijini pe copii [n realizarea lec\iilor ]i a-i motiva, necon]tientiz@nd realmente importan\a ]colii. La nivel declarativ, p`rin\ii intervieva\i afirm` destul de timid c` [n ziua de azi nu mai merge f`r` ]coal`, [ns` se opresc doar la a face asemenea declara\ii. Rela\ia lor cu ]coala este de cele mai multe ori pasiv`, rezum@ndu-se la participarea la ]edin\ele cu p`rin\ii. Copiii afla\i [n risc de abandon din mediul rural mai degrab` se confrunt` [n familie cu probleme de natur` economic` (s`r`cie: probleme financiare ]i materiale, locuin\a precar` etc.), sau atunci c@nd sunt suficient de dezvolta\i din punct de vedere fizic sunt pu]i s` munceasc`, sau sunt neglija\i [n condi\iile [n care p`rin\ii sunt absen\i de acas` lungi perioade de timp iar copiii intr` [n anturaje dubioase, iar to\i ace]ti factori cumula\i sau separa\i determin` mai pu\in timp ]i energie acordate ]colii ]i preg`tirii temelor.

C\ut\m drumul spre [coal\!

77

[Ce anume a determinat renun\area ta?] Am lipsit c@teodat` pentru c` am fost la Cluj. Am fost la mama la Cluj, fiindc` buna a fost la Timi]oara ]i n-am putut s` vin c` am fost singur acas`. [Cuno]ti ]i al\i colegi, prieteni care au abandonat?] Da. N-au mai vrut s` vin` la ]coal`. N-au venit la ]coal`, [s acas` ]i se joac`. Au 11 ani, 10 ani. {s cu mine [n clas`. Nu ]tiu dac` mai vin. (Elev aflat [n abandon, clasa a V-a, }coala, George Bari\iu, Jucu) Nu m-am mai dus la ]coal`. Am r`mas repetent ]i nu mai vreau la ]coal`. Nu ]tiu. [...] Acum stau acas`... muncesc cu ziua... am bani. Profesorii... m-au l`sat repetent... sunt r`i. [...] Nimeni nu m` ajuta cu temele. [...] La ]coal` mi-a pl`cut c` m` jucam, c` aveam colegi buni. Nu mi-a pl`cut c` profesorii nu m` ajutau. (Elev aflat [n abandon, }coala Frumu]i\a, Gala\i) [Ce anume a determinat renun\area ta?] Nu s-a [nt@mplat nimic! Familia m` [ntreab` unde am fost. Eu joc biliard la bar. [Mai am ]i al\i colegi c`rora] nu le place ]coala. Stau la oi. Nu mai vin la ]coal`. (Elev aflat [n abandon, }coala Pechea, Gala\i) {n mediul urban ([n special [n urbanul mare Cluj-Napoca, Bucure]ti, Gala\i) o mare parte a celor afla\i [n risc de abandon sunt tributari neglijen\ei p`rin\ilor ]i anturajului nefavorabil, sau sunt utiliza\i de c`tre p`rin\i la munci ]i la cer]it, [n special ca urmare a dificult`\ilor materiale, dar nu numai... [Te-ai g@ndit vreodat` sa renun\i la ]coal`?] Da. S` m` duc la munc`. Mama nu are posibilit`\i financiare ]i nu are s` [mi dea c@\i bani vreau eu. A]a, s` m` duc ]i la munc` ]i la ]coal`. O s`pt`m@n` la ]coal` ]i o s`pt`m@n` la munc`, dac` s-ar putea. (Elev clasa a VIII-a, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Am fost [n situa\ie de abandon. D-na directoare... c` am fost prea r`u. Eram r`u la ore, comentam la profesori, f`ceam totul pe dos. S-au sup`rat pe mine ]i p`rin\ii ]i prietenii, mai ales c` am r`mas repetent [nc` o dat`, pe a VII-a. Lipseam de la ]coal`. Vineam diminea\a la ]coal` ]i dup` o or`, dou` mergeam cu X prin ora], la internet, la biliard, s` ne distr`m cu [nc` 2 b`ie\i. (Elev cu probleme de abandon, clasa a V-a, }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca) Cu [nv`\`tura nu stau a]a de bine, anul trecut am r`mas repetent, acuma progresez, mai [nv`\, nu mai fug de la ore ca [nainte. P`rin\ii m` sf`tuiesc s` [nv`\, s` nu fug de la ore, at@t. [...] Fugeam de la ore, mergeam la biliard, la internet. Sau r`m@neam acas`, m` plictiseam, nu mai aveam chef de ore. [Al\i colegi, prieteni] au r`mas acas` ]i ei, nu au mers la ]coal`, at@t. Acum sunt mai mari ]i... sunt al\ii care muncesc ]i al\ii nu mai stau acas`. (Elev cu probleme de abandon, clasa a VII-a, }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca) P`rin\ii dau senza\ia c` ]coala ar fi important` pentru viitorul copiilor, [ns` dificult`\ile materiale [i cople]esc ... Am 6 copii. Cei doi mai mari merg la ]coal`. Urm`torul are 8 ani, nu merge la ]coal`, l-am l`sat c` dac` la `]tia 2 nu putem da condi\ii care e la ]coal` [nseamn` c` la al treilea nici a]a. Ceilal\i, o feti\` 5 ani, 2 ani [mplini\i ]i 9 luni. [Crede\i c` ]coala ajut` la ceva?] Pentru ei ar ajuta c` tinere\ea, s` fie ]i ei [ntre oameni, s` aibe o meserie ]i s` descurc` ei cumva cu ajutorul lor prin ]col` ]i prin capul lor, s` fie mai deschis` capul lor, s` fie [ntre oameni. Munca ]i rela\iile cu oamenii sunt mai importante dec@t ]coala, sigur. {n orice caz copii cu r`ut`\ile aste n-o s`

78

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

fac` facultate dar m`car 8 clase s` fac`. [...] Fata de 8 ani ]i X, n-a mers niciodat` la ]coal`. Ar vrea s` mearg` la ]coal`, dar n-are condi\ie, condi\ii de [mbr`cat, n-am cu ce s` [mbr`c, un schimb cu hainele ]i cu una alta. (P`rinte elev cu probleme de abandon, }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca) La Cluj-Napoca, ca ]i la Bucure]ti dou` ora]e mari, cu oportunit`\i, lucrurile nu par mult diferite din punctul de vedere al atitudinii unor p`rin\i fa\` de educa\ie: George16 este un b`iat aflat [n clasa a V-a la o ]coal` din Bucure]ti, singurul dintre cei 5 copii care merge la ]coal`, ceilal\i 4 nemerg@nd vreodat` la ]coal`. Ceilal\i membri ai familiei sunt p`rin\ii ]i cei 4 fra\i 3 mai mari dec@t George ]i unul mai mic. Mama nu are ]coal` deloc, iar tat`l a f`cut 8 clase, a lucrat cu carte de munc` o perioad` iar acum este pensionat pe caz de boal`. De asemenea, tat`l are ]i antecedente penale, fiind acuzat de t@lh`rie ]i fiind arestat. Drept urmare mamei i-a fost dificil s`-i ]colarizeze pe ceilal\i 5 fra\i ai lui George, [n prezent ace]tia lucr@nd ocazional. Rela\iile [ntre parteneri ]i [n familie sunt armonioase. Locuiesc [ntr-o cas` d`r`p`nat`, format` din 3 camere, pentru care nu au acte. Pe timpul iernii se [nc`lzesc cu lemne, nu au toalet` [n cas` ci o latrin` [n curte, iar accesul la curent electric se face printr-un bran]ament la un vecin, c`ruia [i pl`tesc consumul lunar. Accesul [n zon` se face cu mare dificultate din cauza faptului c` stau [ntr-o zon` plin` de mizerie ]i gunoaie, nepavat`, peste calea ferat` ]i unde sunt practic ni]te ad`posturi improvizate ca ]i locuin\e. Veniturile familiei provin din venituri ocazionale, aloca\ia lui George ]i pensia tat`lui, rezult@nd o medie lunar` de aproximativ 80 lei pe membru de familie. George []i face lec\iile [n camera copiilor, unde locuie]te, fiind o camer` separat` de cea a p`rin\ilor. Nu are burs` social`, iar rezultatele lui ]colare sunt de trecere din spusele mamei, este activ la ]coal` ]i nu lipse]te. }tie s` scrie ]i s` citeasc`, de]i acas` nu este ajutat la lec\ii. Se [n\elege bine at@t cu profesorii, c@t ]i cu colegii, iar cea care \ine leg`tura cu ]coala este mama. George []i face singur lec\iile deoarece mama este analfabet`, iar tat`l nu acord` sprijin [n efectuarea lec\iilor deoarece are probleme de s`n`tate ]i nu are r`bdare cu acesta. (extras din ancheta social`) {n cele ce urmeaz` vor fi prezentate dou` cazuri care exprim` destul de bine situa\ia unor elevi afla\i [n situa\ie de abandon. {n primul caz [l avem pe Viorel 17, c`ruia nu-i place ]coala, de]i p`rin\ii [l [mping de la spate pentru a merge la ]coal`. {n cel de-al doilea caz o avem pe Cristina 18, care ar dori s` mearg` la ]coal`, dar pe care familia o [mpiedic` s` fac` asta. Cazul lui Viorel, elev [n clasa a VIII-a, ]i care are 17 ani ]i a repetat de dou` ori clasa a VII-a, este unul simptomatic din punct de vedere al disonan\ei [ntre declara\iile pozitive cu privire la importan\a/valorizarea ]colii ]i comportamentul lui: [Ce reprezint` pentru tine ]coala?] De a [nv`\a cum s` m` port... de a-mi face un rost [n via\`... [Crezi c` este important s` mergi la ]coal`?] Da. F`r` ]coal`, nu faci nimic [n via\`. [Ce spun p`rin\ii t`i cu privire la ]coal`, la [nv`\`tur`? Ce te sf`tuiesc?] M` ceart` ]i [mi spun s` vin la ]coal`. Fratele [nva\` mai bine dec@t mine. [...] Am repetat a VII-a: aveam anturaje cu b`ie\i, m` duceam s` m` plimb prin parcuri... lipseam... veneam o s`pt`m@n`, restul, 3, 4 nu mai veneam. Mergeam la fotbal, ne cump`ram semin\e, suc... st`team de vorb`. A doua oar`, nu ]tiu ce aveam, veneam la ]coal`, dar nu [nv`\am. Nu puteau s` m` treac` nici a]a, f`r` s` [nv`\ nimic... [Care a fost reac\ia celor din jur?] Aflau p`rin\ii c@nd venea cita\ie de la ]coal`. Veneau la ]coal` ]i m` certau. Nu m` mai l`sau s` ies afar`. Doar la antrenamente ]i acas`. A doua oar`, p`rin\ii m-au certat mai r`u. Nu m` mai l`sau nici la antrenamente. Prietenii m-au [ncurajat ]i mi-au spus c` la anul care vine s` m` duc la ]coal`. (Elev clasa a VIII-a, }coala Nr. 22, Bucure]ti)
16 17 18

Numele este fictiv. Numele este fictiv Numele este fictiv

C\ut\m drumul spre [coal\!

79

{n cazul lui Viorel, de]i p`rin\ii par preocupa\i de participarea lui ]colar`, rezultatele sunt negative fie din cauza personalit`\ii lui Viorel, fie din lipsa efectiv` de aten\ie centrat` pe educa\ia ]colar` a p`rin\ilor. Cazul Cristinei care are 15 ani, nu are buletin, elev` [n clasa a VII-a, ]i a repetat de dou` ori clasa, [ntr-a II-a ]i a VI-a, define]te foarte bine multitudinea de cazuri ale unor copii [mpiedica\i practic de c`tre p`rin\i de a frecventa ]coala. Trebuia s` fiu [n clasa a X-a, am r`mas [repetent`] [n clasa a II-a c` n-am [nv`\at; [n a VI-a am fost retras` de la ]coal` ca s` stau cu fratele meu mai mic ]i a trebuit s` repet. Vin la ]coal`, m` duc acas`, nu m` [n\eleg prea bine cu p`rin\ii mei. Mama nu mai e cu tat`l meu de 6 ani. Stau cu mama ]i cu fratele meu. Mama bea, nu m` [n\eleg bine cu ea. Vorbe]te cu un b`rbat de 1 an de zile, care e vai de Tata tr`ie]te cu alt` femeie de 6 ani. Stau [n curte cu o sor` ]i un frate al mamei. [...] Cu tata \in leg`tura. A stat cu chirie, de un an ]i ceva st` la noi. Nici cu el nu m` [n\eleg bine. }i mama ]i tata \in mai mult la fratele meu. [...] Nu a avut cine s` stea pe mine s` [nv`\. Mai mult mama lui tata a avut grij` de mine. [Ce reprezint` pentru tine ]coala?] Pot s` [nv`\, pot s` intru la un liceu, s` fac un profil, s` pot s` m` angajez... [Este important s` mergi la ]coal`] pentru c` ]coala te [nva\` multe. Altfel nu se uit` nimeni la tine, nu [\i d` importan\`. Uite asta nu ]tie s` vorbeasc`, s` scrie. Dac` nu ai ]coal`, nu ai parte de nimic. [...] De ce nu fac temele acas`? P`i, tot timpul du-te la magazin, se plimb`, g`l`gie, e doar o camer`, st`m to\i, s` fac` ]i baie ]i m@ncare, stau de vorb`, televizorul e tare, se plimb` pe u]i... {mi spun s` [nv`\ pentru mine, s` m` duc la ]coal`, s` trec... [Ce anume a determinat renun\area ta?] {n clasa a II-a nu am renun\at, am r`mas repetent` pentru c` nu am [nv`\at. Am avut ]i absen\e, nu avea cine s` se ocupe de mine, p`rin\ii... ale lor. St`team acas`, m` uitam la televizor, auzeam g`l`gie, scandaluri, vedeam s@nge, sp`rturi, asta vedeam. {n clasa a VI-a, fratele meu era la o gr`dini\` pe Lucaci; la un moment dat, mama se angajeaz` ]i nu mai avea cine s` [l ia de acolo acas`. Eu a trebuit s` renun\ la ]coal`, de]i eu nu am vrut. Ea nu, c` nu are cu cine s` stea b`iatul. [Care a fost reac\ia celor din jur?] Tata a [nceput s` \ipe c` de ce nu m` las` ]i nevasta fratelui ei a \ipat s` m` lase la ]coal`, c` pierd mult. Prietenele m-au sf`tuit s` vin la ]coal` c` pierd mult. Vecinii, toat` curtea [mi cunoa]te situa\ia ]i c` mama e de vin`, mama trebuie s` se g@ndeasc` la mine. [Cum a influen\at via\a ta faptul c` nu ai mai continuat s` mergi la ]coal`?] Am v`zut c` cu c@t st`team mai mult acas`, vorbeam mult mai ur@t, (clasa a VI-a). C@nd [ncepusem ]coala deja nu [mi mai pl`cea, m` obi]nuisem acas`. St`team, m` uitam la TV, trebuie s` fac curat, chiar dac` nu vroiam, sp`lam vasele, m`turam; dac` m@ncam bine, dac` nu, dormeam... [Cum [nve\i?] Nu prea bine. [...] La ]coal` sunt unii copii care r@d pe seama mea... uite-o ]i pe asta cum arat`, cum s-a [mbr`cat, ce slab` e... te face a te sim\i prost. Mai vine una care te [mpinge ]i nu te mai controlezi, o ba\i. {n trecut [la realizarea temelor] m-a ajutat m`tu]a mea. {n prezent, nimeni. [Ce te-ar fi ajutat s` [nve\i mai bine?] Nu ]tiu... [pl@nge]. A] avea nevoie de cineva care s` [mi arate cu dragoste tot ceea ce trebuie s` [nv`\, nu din obliga\ie ca cineva care nu m` iube]te.

80

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

[Cum te-ai [n\eles cu colegii de clas`? Aveai prieteni din cadrul colegilor de clas`? Te [nt@lneai cu ei ]i [n afara ]colii?] Cu unii m` [n\eleg, cu unii nu. Sunt 4 fete cu care m` [n\eleg bine. Nu prea am prieteni din clas`, pentru c` nu au problemele mele, nu m` [n\elege ce mi se [nt@mpl` mie. 3 fete m` [n\elege, [mi spune ce e bine s` fac, [mi d` o [ncurajare, [mi d` o putere ]i [n rest... prietenii din afara ]colii. Ie]im afar`, ne plimb`m, vorbim, dac` am ceva pe suflet, vorbesc cu ele, [mi d` un sfat bun. Ex. Mar\i, c@nd am vrut s` fac un lucru ur@t, mi-au trimis bile\ele c` nu e bine ce vreau s` fac. Am vrut s` m` omor. M-au [ncurajat, mi-au zis c` nu e bine s` [mi iau via\a ]i al\ii se bucur`, c` e o gre]eal`, e un p`cat. Vorbe de [ncurajare, care al\ii nu le-ar spune. Am v`zut atunci care [mi sunt prietenele ]i care nu [mi sunt. Am vrut s` fac asta [s` se omoare] de mai multe ori, pentru c` via\a mea [n familie... la mama, dac` ai un prieten, c` te culci cu el, c` nu mai e]ti domni]oar`.... nu m` sf`tuie]te, nu [mi d` un sfat bun, nu m` alint`, nu m` ocrote]te atunci c@nd [mi este r`u. Nu mai am putere... [Ce p`rere ai despre profesorii t`i?] Sunt buni to\i, dar c@teodat` trebuie s` mai schimbe ]i ei placa. C@nd copiii [ncep s` fac` caterinc` ]i mi]to la or`, s` se bat`, nu ascult`, vorbe]te, se ridic` din banc`, s` fie ]i ei duri, nu s` stea [n fa\a elevului ]i s` [nceap` s` r@d`. (Elev clasa a VII-a, }coala Nr. 73, Bucure]ti) Este oare singular cazul Cristinei sau acesta reflect` o realitate cutremur`toare [n care zeci/sute de copii sunt [mpiedica\i s` se dezvolte armonios? Din p`cate semnalele sunt ale unui fenomen amplu, ce tinde s` se transforme, f`r` o interven\ie prompt` ]i adecvat`, [n fenomen de mas`.

C\ut\m drumul spre [coal\!

81

Capitolul 5
Profilul elevilor care abandoneaz` ]coala
Toat` educa\ia depinde de mam` - Aristotel eja din descrierile ]i analizele din capitolele anterioare s-a putut forma o imagine cu privire la profilul sau chiar profilurile elevilor care abandoneaz` ]coala. {n cele ce urmeaz` vor fi prezentate c@teva tr`s`turi specifice ale acestora. S-a pornit de la o serie de presupozi\ii care iau [n calcul [n special dificult`\ile materiale din familia de provenien\`, dar ]i climatul tensionat din familie, neglijarea fortuit` sau nu a copiilor de c`tre propriii p`rin\i, lipsa unui p`rinte (familie monoparental`, un p`rinte plecat la munc` [n str`in`tate etc.), caracteristici de grup (etnice, religioase) etc. De asemenea, am mai urm`rit ]i performan\a ]colar` a elevilor [n raport cu colegii de clas`, gradul de integrare [n colectivul clasei, atitudinea elevilor fa\` de educa\ie, [ncrederea [n ]coal` etc., pentru cei care sunt [n risc de abandon. Un asemenea profil ofer` oportunitatea unei diagnoze mai [n ad@ncime a fenomenului, permi\@nd ulterior o serie de interven\ii \intite pe grupuri specifice, omogene din punct de vedere al profilului, sau de dezvoltare a unor programe de tipul ]coal`-dup`-]coal` etc. Desigur c` exist` cauze specifice fiec`rui caz [n parte, iar interven\iile ulterioare trebuie s` fie f`cute dup` specificul determinat de managementul de caz din asisten\` social` (plan individualizat de interven\ie), dar o asemenea categorizare ne va permite realizarea unor profiluri pentru o mai bun` calibrare a interven\iilor viitoare.

5.1 Caracteristici ale familiei de provenien\`


{n acest capitol s-a urm`rit verificarea unor presupozi\ii legate de cre]terea ]anselor ca o parte dintre copiii unei familii s` neglijeze / abandoneze ]coala: l cu c@t nivelul de ]colarizare al p`rin\ilor este mai redus, [n mod particular nivelul de educa\ie al mamei; l cu c@t tensiunile din familie sunt mai mari ]i avem situa\ii de violen\` domestic` ([mpotriva mamei ]i a copiilor), abuz ]i neglijare; un p`rinte este bolnav sau un alt membru al familiei; decesul unui p`rinte, divor\ etc; l cu c@t veniturile ]i dificult`\ile materiale ale familiei sunt mai mari; l cu c@t locuin\a este mai improprie pentru locuit ]i condi\iile pentru realizarea temelor mai vitrege; l cu c@t ocupa\iile p`rin\ilor sunt mai instabile ]i dublate de faptul c` mama este casnic`; l cu c@t familia este mai numeroas`, cu mai mul\i copii/mai mul\i fra\i.

82

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Aceste caracteristici sunt [n multe cazuri cumulate la nivelul unei familii, f`c@nd situa\ia copiilor ]i a familiilor lor cu at@t mai dificil`. Caracteristicile familiei de provenien\` au fost extrase din rapoartele de ]coal` realizate de c`tre inspectorii ]colari ]i din interviurile realizate cu p`rin\i ]i elevi. Diferen\ierile urban-rural nu sunt foarte semnificative, exist@nd mai degrab` asem`n`ri dec@t diferen\e [ntre profilurile elevilor care abandoneaz` ]coala (rural/urban). {n cele 5 ]coli rurale analizate [n jude\ul D@mbovi\a punctul comun este reprezentat de s`r`cie, nivelul redus de educa\ie al p`rin\ilor ]i consecutiv acordarea unei importan\e sc`zute at@t procesului de participare ]colar` [n sine a copiilor lor, c@t ]i performan\ei ]colare a acestora. {n ultimii 2 ani au abandonat ]coala un num`r de 6 copii. Analiz@nd aceste cazuri, nu s-a apreciat c` ar putea fi trasat un profil al elevului care p`r`se]te timpuriu ]coala. Cauzele au fost oarecum specifice, singurele aspecte comune fiind situa\ia material` nesatisf`c`toare a familiei acestor copii, num`r mare de copii, educa\ia sc`zut` a p`rin\ilor. (Raport, }coala Bilciure]ti, D@mbovi\a) Majoritatea elevilor care abandoneaz` ]coala provin din familii s`race sau [n care cel pu\in un p`rinte are mai pu\in de opt clase iar veniturile sunt reduse deoarece ace]tia nu au un loc de munc` stabil. Majoritatea sunt elevi cu rezultate foarte slabe la [nv`\`tur` ]i consider` c` ]coala nu este important` deoarece nici [n familie nu sunt [ncuraja\i. Exist` ]i c@\iva elevi ale c`ror familii s-au destr`mat (7 elevi). (Raport, }coala Cioc`nari, D@mbovi\a) La F@nt@nele, unul dintre motivele de abandon invocate de c`tre p`rin\i este parc` desprins din povestea cu drobul de sare a lui Creang`, [ntruc@t cazurile [n care un asemenea pericol s-a materializat sunt destule de rare. Desigur c` [n acest caz vorbim de o serie de tr`s`turi specifice modului de via\`, valorilor ]i tradi\iilor romilor. Elevii care abandoneaz` ]coala provin din familii numeroase ]i s`race. Exist` [ns` ]i alt tip de abandon ]colar, respectiv cazul unor eleve aflate [n clase terminale care, de]i provin din familii [nst`rite, nu frecventeaz` ]coala datorit` fricii de a nu fi furate de c`tre tineri localnici [romi]. Practic, p`rin\ii sunt cei care nu sunt de acord cu frecventarea ]colii pentru a evita astfel de situa\ii. (Raport, }coala F@nt@nele, D@mbovi\a) La ]colile din Gala\i [nt@lnim aproape acelea]i caracteriz`ri ca ]i la D@mbovi\a, realizate de c`tre profesori, cu mici diferen\e: [Sunt grupuri de locuitori care prezint` caracteristici comune ]i sistematic riscul de abandon?] Nu. Comun` este lipsa de preocupare a p`rin\ilor. [...] Copiii stau [n familii. Nu au nici un fel de preocup`ri. [...] Mul\i fra\i, educa\ie precar`, starea locuin\ei proast`, lips` de educa\ie, lips` de perspectiv`. (}coala Nr. 16, Gala\i; idem Frumu]i\a & Pechea, Gala\i) [Elevii care abandoneaz` provin din] familii dezorganizate, f`r` educa\ie, cu o stare financiar` proast`, probabil ]i violen\` domestic`. (Raport, }coala Nr. 22, Gala\i) Starea precar` a familiei este elementul comun sau lipsa de supraveghere din partea p`rin\ilor. (Raport, }coala Pechea, Gala\i) O serie de aspecte interesante au reie]it din interviul cu un profesor de la }coala Pechea: lipsa de supraveghere acas`, ca urmare a nep`s`rii p`rin\ilor sau a faptului c` sunt pleca\i la munc` [n str`in`tate, anturajul, lipsa de perspectiv`, s`r`cia... [Care sunt principalele probleme cu care se confrunt` ]coala dvs.?] Problemele cu care m` confrunt: copiii acas` nu sunt [ndruma\i, nu [nva\`, slaba preg`tire a elevilor e marea problem`, c`ci nu sunt supraveghea\i acas`, p`rin\ii au mult de C\ut\m drumul spre [coal\!

83

lucru, din ce mi-au spus la orele de dirigen\ie, p`rin\ii nu au timp de ei. Am vorbit cu p`rin\ii ]i mi-au promis c` se vor ocupa mai mult de ei. [...] {nainte [elevii ]i p`rin\ii] mai acordau aten\ie [nv`\`m@ntului, acum nu mai sunt interesa\i, nu sunt motiva\i. [...] Familiile lor nu se preocup` de ei. Am observat schimb`ri, dar nu trebuie s` generalizam, sunt ]i copii interesa\i. [...] [Care sunt principalele probleme ale copiilor de v@rst` ]colar` din localitate?] C` acas` nu stau de vorb` bun` cu p`rin\ii, nu comunic` cu p`rin\ii, lipsa de comunicare [n familie. Unii dintre ei se interiorizeaz`... am avut un elev, au avut probleme [n familie ]i el s-a interiorizat. [Vin copiii la ]coal` sau nu vin? De ce nu vin (dac` este cazul)?] Da, vin, unii mai lipsesc ]i cumuleaz` multe goluri, nici rezultatele nu sunt bune. Cred c` p`rin\ii [i trimit la scoal`, dar anturajul foarte mult conteaz`, dac` apare unul singur ce nu e supravegheat... [l influen\eaz` ]i pe altul. [Cine sunt [n principal cei care nu vin la ]coal`?] Cei care nu sunt supraveghea\i sau cei care au p`rin\ii pleca\i ]i stau acas` cu m`tu]a, cu bunica. [...] Am discutat cu un p`rinte sau chiar mai mul\i [despre abandon]... mi-au spus c` nu au timp. Tat`l e plecat [n str`in`tate ]i nu are timp s` se [mpart` [ntre copil, serviciu ]i treburile [n cas`. [De ce unii elevi nu continu` ]coala?] O parte dintre ei nu au bani. Am [ncercat s` discut cu unii p`rin\i ai c`ror copii f`ceau fa\` [ca performan\` ]colar`] s` mearg` la Gala\i, dar nu au bani. [Cine decide continuarea studiilor, elevul sau familia?] Ar trebui ]i unul ]i altul, dar [n general familia. Da, sunt elevi care doresc s` mearg` mai departe, am avut o feti\` care []i dorea, dar p`rin\ii nu au avut banii sau s-au temut s` nu intre [ntr-un anturaj, plec@nd la Gala\i nu mai poate fi supravegheat`. [...] Exist` diferen\e [ntre ceea ce-]i dore]te familia ]i ce-]i dore]te elevul... (Interviu cu diriginte la clasa a VIII-a, }coala Pechea) Interviurile cu p`rin\ii s-au axat [n prima parte pe culegerea unor date factuale ]i identificarea unor tr`s`turi definitorii. De exemplu, la Pechea din interviul avut cu mama unui elev aflat [n abandon a rezultat urm`torul profil: A terminat 8 clase, este c`s`torit`, casnic` cu 3 copii [n [ntre\inere. Apreciaz` nivelul de trai al familiei ca fiind sc`zut. Nu este mul\umit` de starea locuin\ei [n care locuiesc 5 persoane. Principala surs` de venit: ajutor social, ]i din munca sezonier` cu ziua. Principala problem` a familiei: Nu sunt b`nu\i de ajuns. }i apreciaz` c` fa\` de anii trecu\i le merge Mai r`u si cred c` va fi mai r`u. (Mam` a unui elev aflat [n abandon, Pechea, Gala\i) Interviul de grup realizat cu elevii de la }coala Frumu]i\a a surprins doar dificult`\ile materiale nominalizate de c`tre ace]tia drept cauze ale abandonului ]colar. Oarecum firesc, av@nd [n vedere c` poate exist` o anumit` re\inere pentru elevi de a formula, [ntr-un interviu de grup, cauze intrinseci familiei ]i mai degrab` extrinseci acesteia: [Ce v-a determinat s` nu mai continua\i ]coala (clasa a IX-a)?] Situa\ia economic`., Pe mine m-a determinat situa\ia financiar`., P`rin\ii nu aveau posibilitatea s` m` dea la liceu. (Elevi care au fost clasa a VIII-a ]i au abandonat, Frumu]i\a) Acela]i profil ca ]i la Pechea [l descoperim ]i la Tecuci sau la Gala\i, un ora] unde mul\i oameni se confrunt` cu acelea]i probleme ca ]i cei de la \ar`: A terminat 10 clase, este c`s`torit`, casnic` cu 3 copii [n [ntre\inere. Apreciaz` nivelul de trai al familiei ca fiind sc`zut, iar starea locuin\ei ([n care locuiesc 5 persoane) ca fiind foarte proast`. Principala surs` de venit este munca so\ului, ca zilier. Principala problem` a familiei: Care, dec@t banul? Probleme de s`n`tate cu feti\a cea mic`. S` lucreze fiul, dar cine [l prime]te la 17 ani? C` nu se poate la negru... (Mam` a unui elev aflat [n abandon, Tecuci, Gala\i) A absolvit 10 clase, este c`s`torit`, casnic`, are 2 copii dintre care doar unul mai este [n [ntre\inere. Nivelul de trai al familiei este apreciat ca fiind sc`zut, deoarece au doar un venit de 600 lei lunar rezultat din pensia so\ului. Locuin\a este bun`, stau la bloc, deci au acces la

84

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

utilit`\ile publice. Principala problem` a familiei: Ne[n\elegerile, astea ar fi primul lucru... O ducem mai r`u ca anii trecu\i... cu salariul acesta... de asta sunt ]i ne[n\elegeri... [ntre\inere mare... (Mam` a unui elev aflat [n abandon, }coala Nr. 22, Gala\i) Cele dou` profiluri conturate anterior sunt caracteristice pentru multe familii din Tecuci ]i nu numai. Portretul de grup al copiilor cu probleme de la Tecuci a fost foarte bine surprins de c`tre dirigintele unei clase a VIII-a: Majoritatea copiilor provin din familii defavorizate material. Nu []i c@]tig` existen\a dintr-un salariu. Ei fac comer\ ambulant. Iau oale de la Foc]ani ]i fac troc, o oal` pentru fasole, dac` cost` 100.000 lei, de 50.000 [i d` bani, restul fasole. E un caz fericit. Al\ii se duc la cantina s`racilor. Spre exemplu [elevul X], p`rin\ii lui erau pleca\i la cantin`. Ceea ce i-ar salva ar fi existen\a unui loc de munc` pentru p`rin\i. Prim`ria le-a dat materiale de construc\ii ]i la cei inunda\i ]i la ceilal\i. Le-a dat teren pe 90 de ani. }i-au f`cut case, dar nu au geamuri, nu au garduri, nu au u]i. Care au mai fost [n str`in`tate ]i au mai adunat ceva bani, au mai f`cut ceva. Al\ii nu. [...] Anul trecut am f`cut un efort ]i ]coala ]i inspectoratul, din to\i copiii, 32, numai 4 nu au mers mai departe. Pentru un copil p`rin\ii au dat declara\ii c` e suficient s` aibe 8 clase, o fat` are p`rin\ii [n Italia ]i au mari probleme. [...] Primul lucru la care se g@ndesc ei este ob\inerea unui venit rapid, f`r` munc`. Am o familie, anul trecut am avut un b`iat ]i o fat`. A, fetele se m`rit`. B`ie\ii vor un c@]tig rapid, f`r` preg`tire. (}coala Nr. 2 Tecuci, Diriginte la clasa a VIII-a) {n Bucure]ti, unde oportunit`\ile de c@]tig (prin munc`, cer]it etc) sunt mai mari 19, unii p`rin\i sunt tenta\i s` diminueze costurile cu ]colarizarea copiilor ]i s` maximizeze profitul generat de participarea copiilor la diverse activit`\i aduc`toare de venituri. Familie format` din 5 membri, cu p`rin\i tineri (sub 35 ani). Tat`l a absolvit 6 clase ]i lucreaz` ca muncitor necalificat ]i/sau ca zilier, iar mama a absolvit doar 4 clase ]i face comer\ ocazional cu haine. Mama a avut ]i are si probleme grave de s`n`tate (5 interven\ii chirurgicale). Venitul declarat este de 1000 lei lunar. La majoritatea cheltuielilor contribuie ]i unul dintre copii, venitul realizat de acesta din muzic` fiind principala surs` de venit a familiei. Mama s-a ar`tat preocupat` de educa\ia copiilor, de]i nu dispune de autoritate [n fa\a acestora. Copilul nu este motivat s` mearg` la ]coal`, iar rezultatele ob\inute sunt slabe, are lacune informa\ionale, generate [n mare parte de absenteismul exagerat. P`rin\ii nu au o leg`tur` bun` cu ]coala, din cauza problemelor de s`n`tate mama a neglijat acest aspect. Anul acesta ]colar nu a participat niciunul dintre p`rin\i la ]edin\e. Nu este men\inut contactul cu cadrele didactice. P`rin\ii nu stimuleaz` copiii [n vederea realiz`rii temelor. Sarcinile ]colare nu sunt realizate, copiii nu au deprinderea de a-]i face temele. (extras din ancheta social`) Dar [n peisajul complex al Rom@niei, ora]ul Bucure]ti este un caz aparte, deoarece cumuleaz` practic toat` paleta de dificult`\i ]i oportunit`\i din sfera ]colarit`\ii din celelalte localit`\i... ]i poate ]i ceva [n plus... Astfel, la }coala Nr. 73 din Bucure]ti, percep\ia problemelor este diferen\iat`: at@t s`r`cia ]i lipsa de oportunit`\i, c@t ]i p`rin\ii sunt de vin` pentru situa\ia [n care se afl` copii lor. Este vorba de blamarea victimei sau de un diagnostic realist? [problemele sunt generate de] Condi\iile de trai ]i nesupravegherea p`rin\ilor, libertatea pe care o dau p`rin\ii copiilor. [Copiii, la ]coal`] Mai mult vin iarna, c` nu au c`ldur` acas`. Majoritatea se [nc`lzesc cu ventilatorul, stau 3, 4 [n camer`. Vara vin mai pu\in, c` stau pe str`zi. Nu vin c` nu [i controleaz` nimeni, stau pe
19

C. Zamfir arat` [n capitolul Standardul de via\` al bucure]tenilor: un ora] cu risc social ridicat (1995) c` Oportunit`\ile de c@]tig sunt mai mari [n Bucure]ti dec@t [n celelalte comunit`\i, at@t pentru s`raci, c@t ]i pentru boga\i. }i [n consecin\` Bucure]tiul va atrage ca un magnet nu numai pe cei care vor s` c@]tige mai mult, dar ]i pe cei mai s`raci din diferite zone ale \`rii, care g`sesc aici oportunit`\i, chiar dac` mai modeste, incomparabil mai mari dec@t [n localit`\ile lor. (p.133).

C\ut\m drumul spre [coal\!

85

str`zi. [...] {n principal cei care nu vin la ]coal` sunt romii, mai ales din cauza lipsei de supraveghere. (}coala Nr. 73, interviu diriginte la clasa a VII-a) Alt` problem` datorit` c`reia cred c` nu merge ]coala este num`rul mare de romi sau \igani. Aici sunt 70-80%. Sunt foarte recalcitran\i, c` a]a sunt ei. Cu rom@nii mai po\i s` vorbe]ti, vin p`rin\ii, te ascult`. Dar majoritatea... Nu e vina lor c` s-au n`scut aici. }i noi m@nc`m o bucat` de p@ine dup` ei. (}coala Nr. 73, interviu diriginte la clasa a VII-a)

5.2 Apartenen\a la grupuri etnice sau religioase


Analiza ]i discursul corect politic, mai ales c@nd vorbim despre minorit`\i, sunt o cerin\` imperioas`, tocmai pentru a nu atribui o serie de caracteristici ]i procese negative unei asemenea minorit`\i bazate pe caracteristicile definitorii ale acesteia, ceea ce ar duce la etichetare, marginalizare, excluziune prin rasism, xenofobie etc. Realitatea rom@neasc` ne-a dovedit mai ales [n peisajul mass-media, dar ]i [n cel institu\ional al statului c` avem cel pu\in dou` tipuri de discursuri disonante, cu privire la minorit`\i [n particular minoritatea romilor: unul politically correct, formal ]i un altul negativ-etichetator. Cert este c` nu etnia influen\eaz` participarea/ abandonul ]colar, ci [n special condi\iile materiale/s`r`cia, lipsa de educa\ie a p`rin\ilor ]i modelul comunitar ]i, consecutiv, modul de via\` specific al unei popula\ii pentru care educa\ia nu reprezint` nici o valoare suprem` ]i nici modul fundamental de reu]it` [n via\`. Aceste caracteristici le [nt@lnim deopotriv` la grupuri etnice diverse rom@ni ]i romi, maghiari ]i turci numitorul comun fiind s`r`cia ]i marginalizarea social`. Analiza datelor a ar`tat c` doar [n anumite situa\ii copiii romi neglijeaz` ]coala mai ales [n cazul manifest`rii condi\iilor familiale prezentate anterior. De asemenea, nici apartenen\a la o alt` religie (minoritar`) dec@t cea ortodox` nu influen\eaz` negativ participarea ]colar`. De exemplu, la Cioc`nari (D@mbovi\a) nu sunt etnici minoritari romi, dar exist` dou` minorit`\i religioase: adventi]ti de ziua a 7-a (67) ]i bapti]ti (33), a]a cum a rezultat din raportul de ]coal` Apartenen\a la grup`rile religioase nu influen\eaz` abandonul ]colar. La F@nt@nele, [n jude\ul D@mbovi\a, abandonul ]colar mai ridicat al copiilor s-a datorat neglij`rii acestora de c`tre p`rin\i deoarece au plecat la munc` [n str`in`tate, l`s@ndu-]i copiii [n grija unui singur p`rinte sau a bunicilor: Un num`r mare de elevi afla\i [n abandon s-a [nregistrat [ncep@nd cu anul ]colar 2008-2009, c@nd familii [ntregi au plecat [n str`in`tate. (Raport, }coala F@nt@nele, D@mbovi\a) Poate c` ar merita amintit ]i un articol din Sky News datat 28.09.2010: Romii din comunele F@nt@nele ]i Cojasca (jude\ul D@mbovi\a), repatria\i din Fran\a dup` ce au primit un ajutor de 300 de Euro, au declarat c`, [n fa\a s`r`ciei ]i discrimin`rii cu care se confrunt` [n Rom@nia, nu au alt` op\iune dec@t s` plece [n Marea Britanie, Germania sau Spania. Este u]or s` vezi de ce se pleac` din F@nt@nele majoritatea caselor nu au ap` curent` ]i electricitate, dar pe str`zi exist` ma]ini cu numere de [nmatriculare str`ine. (Raport, }coala F@nt@nele, D@mbovi\a) La }coala Iazu, unde [nva\` doar 264 copii romi [n clasele I-IV (satul fiind compus doar din 2834 etnici romi), problema nu este at@t a abandonului ]colar prin repeten\ie, ci a abandonului temporar ]i a slabelor rezultate la [nv`\`tur` ale copiilor, ca urmare a dezinteresului p`rin\ilor fa\` de educa\ia propriilor copii. Din interviul cu coordonatorul ]colii a rezultat c` [n ultimii ani s-a

86

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

realizat adoptarea unor politici educa\ionale pentru copiii romi, precum ]i desf`]urarea unui curs de formare pentru cadrele didactice. To\i elevii ]colii din Iazu provin din familii de romi care fac parte din ramura sedentar`. Un num`r semnificativ de elevi provin din familii f`r` educa\ie sau cu un num`r redus de clase urmate, familii cu un statut social extrem de modest, multe confrunt@ndu-se cu s`r`cia sau neputin\a sau deprinderea de a se complace [n mizerie. [...] La aceast` unitate se ]colarizeaz` numai elevi din ciclul primar, majoritatea provenind din familii care, de]i declar` c` respect` ]coala, nu [n\eleg importan\a misiunii acesteia [n formarea propriilor copii. [...] {nv`\`torii intervieva\i au afirmat c` p`rin\ii au o influen\` mare asupra copiilor lor, [n sensul c` fie nu au autoritate asupra lor, fie [i folosesc la muncile gospod`riei sau ca s` aib` grij` de fra\ii mai mici, fie sunt nep`s`tori ]i nu [i intereseaz` educa\ia. Sunt [ns` ]i elevi care sunt [ncuraja\i ]i sus\inu\i de p`rin\i s` [nve\e, elevi care nu se complac [n a deprinde numai arta supravie\uirii, care []i propun dep`]irea condi\iei p`rin\ilor lor, care []i continu` studiile la Cojasca ]i apoi merg ]i la liceu. (Raport, }coala Iazu, D@mbovi\a) {n c@teva dintre ]colile analizate din jude\ul Gala\i, abandonul ]colar [nregistrat este centrat pe copiii romi, dar mai degrab` ca urmare a s`r`ciei familiilor acestora. Astfel, doar la }coala Nr. 16 Gala\i, }coala Frumu]i\a ]i }coala Nr. 2, Tecuci profesorii au nominalizat probleme mai accentuate de ]colaritate la copiii romi: Etnicii romi au mai multe probleme. Elementul comun este starea precar` a familiei sau lipsa de supraveghere din partea p`rin\ilor. (Raport, }coala Frumu]i\a, GL) [n timp ce la }coala Nr. 22, Gala\i ]i la }coala Pechea nu au fost semnalate asemenea probleme. La Cluj, [n unele situa\ii, problemele legate de apartenen\a la etnia romilor sunt mai degrab` generate de atitudinea p`rin\ilor copiilor rom@ni, care: [...] nu au mai dorit s` []i [nscrie copiii [n aceast` ]coal` ]tiind c` [n clasele respective sunt un num`r de 3,4,5 sau mai mul\i romi, de]i putem s` subliniem faptul c` am reu]it foarte bine s` integr`m aceast` comunitate de romi [n ]coal`. Am reu]it s` reducem absenteismul ]i abandonul ]colar. {n ultimul timp nu am avut abandon ]colar, deci 0. [...] Rela\ia cu p`rin\ii zic eu c` este bun`... doar aceste probleme de rela\ionare [ntre p`rin\ii rom@ni, p`rin\ii romi. Nu ]tiu, exist` din punctul `sta de vedere [nc` probleme, chiar dac` desf`]ur`m multe programe ]i proiecte de integrare a acestor copii romi ]i putem spune c` chiar am reu]it unele lucruri. Este foarte dureros c` ceilal\i nu-i accept` ]i am [ncercat s` desf`]ur`m ni]te activit`\i gen ]coala p`rin\ilor [n care s` venim [n [nt@mpinarea problemelor lor, dac` [nt@mpin` copiii probleme de comunicare, de rela\ionare, de adolescen\`, sigur c` au fost realizate [mpreun` cu domni]oara psiholog, ]i nu am avut o participare a]a de numeroas`, dar reu]eam s` realiz`m o dat` pe lun` o [nt@lnire cu p`rin\ii pe temele de interes ]i care ei ]i le doreau s` le dezbat`. [Cum vede\i pe viitor dinamica acestei probleme de rela\ionare [ntre p`rin\ii rom@ni ]i cei romi?] Este o problem` destul de complex`, cred c` ar fi binevenit un proiect care s`-i aduc` [mpreun`, mai mult dec@t ceea ce a [ncercat s` fac` ]coala prin acest club al p`rin\ilor, pentru c` am constatat c` la aceste activit`\i adresate p`rin\ilor de obicei particip` doar, [n general, p`rin\ii ai c`ror copii nu au probleme de fapt ]i poate dac` am realiza un proiect [n care s` avem anumite grupuri \int` vizate ]i s` ob\inem acceptul de a participa la proiect s` [mp`rt`]im probleme reciproce ale celor 2 grupuri ]i s` [ncerc`m o rela\ionare de alt gen, probabil c`, nu ]tiu dac` am reu]i, dar ar fi m`car o [ncercare. (Director-adjunct, Liceul de Arte Plastice Romulus Ladea, Cluj-Napoca) C\ut\m drumul spre [coal\!

87

Situarea ]colii [ntr-un cartier [n care exist` comunit`\i omogene ale popula\iei rome genereaz` percep\ia unor probleme mai acutizate cu privire la ]colarizarea copiilor romi. Este cazul }colii Speciale Nr. 2, Cluj-Napoca [n apropierea c`reia se afl` celebra comunitate de la Pata R@t. {n ceea ce prive]te ]colarizarea copiilor nu avem probleme doar c`, a]a cum am spus, noi ]colariz`m copiii romi de la Pata R@t [89 de copii romi] ]i aici avem probleme cu absenteismul, de]i programe sunt, se deruleaz`, [nc` se men\ine la cote destul de ridicate absenteismul. (Director, }coala Special` Nr. 2, Cluj-Napoca) La Bucure]ti, toleran\a redus` a majoritarilor fa\` de minoritari (romi) [mbrac` de multe ori forme mai degrab` sublimate dec@t manifestate f`\i]. Situa\ii [n care p`rin\i care []i retrag copiii de la o ]coal` ]i [i mut` la o alta din cauz` c` [n clasa respectiv` sunt ]i elevi romi sunt destul de frecvente. O asemenea atitudine poate determina [n viitor ca ]i profesorii s` o reproduc`, deoarece la nivelul mentalului comun valorizarea ]colii respective va tinde s` scad` prin prezen\a (masiv`) a romilor. Practic, este o reproducere [n oglind` a atitudinii unei p`r\i [nsemnate a albilor din SUA cu privire la afro-americani, care consider` c` dac` [n zona lor reziden\ial` [n care locuiesc va cre]te ponderea popula\iei de culoare, atunci valoarea propriet`\ilor va sc`dea ]i va cre]te ]i rata criminalit`\ii.20 Un exemplu [n acest sens este furnizat de c`tre un profesor de la }coala Nr. 22 din Bucure]ti: Cea mai important` problem` este migra\ia unor copii din circa ]colii noastre. Am vorbit cu mul\i p`rin\i ]i am constatat c` exist`, din p`cate, o prejudecat` pe care p`rin\ii nu o manifest` public, o exprim` individual, [n anumite situa\ii, aceea c` []i dau copiii la alte ]coli din cauza romilor. Avem [n zon` c@teva blocuri [n care locuiesc copii defavoriza\i ]i cultural ]i social. Prejudecata e destul de puternic`. Unii dintre ei sunt chiar vecini cu ace]ti copii, dar nu accept` s` [i ajute s` se integreze, ci prefer` s`-]i duc` copii la ]coli vecine, de]i noi avem condi\ii foarte bune, avem profesori foarte buni, noi suntem un grup de profesori care ne cunoa]tem ]i cu colegii de la alte ]coli ]i putem sigur s` spunem c` nu suntem mai pu\in preg`ti\i dec@t ei, [ns` dreptul p`rin\ilor de a-]i alege ]coala se transform`, din p`cate, [ntr-o separare a romilor de ceilal\i copii. Deci [n viitor, dac` lucrurile vor merge a]a, copiii romi se vor trezi izola\i ]i comunitatea... nu ]tiu, va fi o comunitate care va migra spre alte ]coli. E un lucru pe care noi, profesorii, nu [l putem opri pentru c` dorin\a p`rin\ilor ar fi ca noi s` fim [mpotriva romilor ]i noi nu putem. Noi, profesorii, le acord`m tuturor acelea]i ]anse. Nu putem s` fim altfel. Nu ]tim. Poate c` dreptul `sta de a se [nscrie la alte ]coli nu e suficient de favorabil ]i valorific`rii ]i resurselor materiale. Aceast` aglomerare. Unele ]coli sunt supraaglomerate deja ]i noi r`m@nem cu elevi din ce [n ce mai pu\ini ]i cu o perspectiv` trist` pentru ]coal`. Poate c` ar trebui s` se mai reevalueze acest lucru. [Cum vede\i rezolvarea acestei probleme?] Rezolvarea e cum a fost [ntotdeauna. Circa ]colar`. Deci copiii care locuiesc [ntr-o anumit` zon` ]colar` [n care exist` condi\ii ]colare s` mearg` la ]colile respective ]i s` mearg` la alte ]coli numai dac`, nu ]tiu, doresc s` mearg` la o ]coal` de muzic` etc. Dar motivul cu romii nu mi se pare... de exemplu, la clasa la care sunt eu dirigint`, au plecat de la a IV-a la a V-a, 4,5 copii, de]i pe noi, profesorii, nu ne-au cunoscut. Neoficial ]i din discu\iile cu secretariatul, au spus c` la noi sunt romi, iar la ]coala unde s-au dus, de]i au trebuit s` schimbe ]i limbile, aici f`ceau englez`, acolo fac francez`, nu sunt romi. Sunt colegii no]tri. Societatea nu ar trebui s` [ncurajeze aceast` tendin\` de segregare pe criterii etnice. }i de ace]ti copii romi ar trebui s` ne ocup`m mai mult. Ei sunt foarte slabi. Poate ar trebui ca programele ]colare pentru ei s` fie mai permisive ]i s` nu [i descurajeze. Poate s` fie ajuta\i ]i material. Au p`rin\i care nu lucreaz`. {ntrebam o coleg` din ce tr`iesc ]i spunea c` adun` materiale refolosibile. Sigur c` copiii din acest mediu nu pot fi integra\i u]or, dar s` [i izol`m nu e o solu\ie. (Profesor Diriginte, clasa a VIII-a, }coala Nr. 22, Bucure]ti)
20 C. Zamfir arat` [n capitolul Standardul de via\` al bucure]tenilor: un ora] cu risc social ridicat (1995) c` Oportunit`\ile de c@]tig sunt mai mari [n Bucure]ti dec@t [n celelalte comunit`\i, at@t pentru s`raci, c@t ]i pentru boga\i. }i [n consecin\` Bucure]tiul va atrage ca un magnet nu numai pe cei care vor s` c@]tige mai mult, dar ]i pe cei mai s`raci din diferite zone ale \`rii, care g`sesc aici oportunit`\i, chiar dac` mai modeste, incomparabil mai mari dec@t [n localit`\ile lor. (p.133).

88

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

5.3 Performan\a ]colar` [n raport cu ceilal\i colegi de clas`


F`r` excep\ie practic, performan\a ]colar` a elevilor afla\i [n situa\ie de abandon este mult mai redus` [n raport cu ceilal\i colegi de clas`. Acest fapt ne spune c` abandonul ]colar se produce [n anumite circumstan\e, [n care apare un cumul de factori mai degrab` dec@t factori singulari, izola\i cum ar putea fi, de exemplu, retragerea de la ]coal` a unui elev cu rezultate bune doar din cauza dificult`\ilor materiale ale familiei, sau din cauza bolii etc. Performan\a ]colar` redus` a acestor elevi este generat` [n cele mai multe situa\ii de o serie de factori nominaliza\i ]i [n capitolele anterioare (frecventare redus` a ]colii din cauza dificult`\ilor materiale, dezinteresul p`rin\ilor, aten\ie mai redus` acordat` de c`tre unii profesori acestor elevi, anturajul ]i dezinteresul elevilor etc). Rapoartele de ]coal` realizate [n cele 5 ]coli analizate [n Bucure]ti au subliniat invariabil c` performan\a ]colar` a elevilor [n risc de abandon este mult mai slab` dec@t a celorlal\i elevi. La }coala Nr. 67, un diriginte a afirmat c` elevii: Sunt dezinteresa\i, pe de o parte pentru c` nu mai sunt supraveghea\i, nu li se mai pretinde de acas` s` mearg` la ]coal` ]i s` aib` ni]te performan\e... pur ]i simplu, ]coala a devenit locul unde ne [nt@lnim (Diriginte la clasa a VIII-a, an ]colar 20092010, }coala Nr. 67, Bucure]ti) Vina nu este numai a elevilor, ci mai degrab` a p`rin\ilor ]i poate ]i a cadrelor didactice, a]a cum a ar`tat un alt diriginte: Totul porne]te din familie. Copiii, chiar dac` vin mai pu\in doritori, e greu... dar depinde foarte mult de noi s` ni-i apropiem... |i-i apropii... r`m@n. (Diriginte la clasa a VIII-a, an ]colar 20092010, }coala Nr. 86, Bucure]ti) [Principalele probleme ale copiilor sunt] Problemele din familie, [n general. Copiii cu rezultate bune sunt afecta\i [de problemele din familie] ]i performan\a ]colar` scade, cei cu rezultate slabe devin imuni ]i la notele de la purtare, pentru c` totul porne]te din familie. Nu sunt controla\i, nu se intereseaz`. [...] [Elevii care nu []i continu` studiile sunt] Cei cu rezultate slabe, care sunt pasivi la ceea ce se [nt@mpl`, nu au un scop bine definit, un elev mai timid, cu multe probleme, f`r` acces la informa\ie, f`r` suport [n familie. (Diriginte la clasa a VI-a, }coala Nr. 55, Bucure]ti) Nu pot s` zic c` sunt bun la [nv`\`tur`. {mi plac mai multe materii: desenul, muzica, mate ]i biologie ]i pu\in istorie. [...] [La teme m` ajuta] C@teodat` mama, dar singur mai mult. [Ce te-ar fi ajutat s` [nve\i mai bine?] Nu ]tiu. Poate s` fie tata l@ng` mine mai mult... (Elev, 13 ani, clasa a VI-a, }coala Nr. 55, Bucure]ti; a repetat clasa a III-a). Cei mai mul\i dintre elevi sunt con]tien\i c` performan\ele lor ]colare nu sunt prea bune, dar g`sesc ]i explica\ii pentru asta: fie c` nu le place ]coala pur ]i simplu, sau anumite materii ]i/sau profesori, fie c` p`rin\ii nu [i sprijin`. Pentru cei care au r`mas repeten\i odat` este dificil s` se integreze [n noua clas` ]i atunci cresc ]i ]ansele ca repeten\ia s` fie repetat`. Am fost la o profesoar`, nu prea bun`, dintr-a I-a p@n` [n a IV-a, dup` aia am venit la o clas` unde aveam mul\i prieteni. {n a VII-a, dac` am [nceput s` lipsesc, am r`mas repetent... Nu pot s` zic c` [nv`\ bine, dar nici r`u. Mai lipsesc, dar de c@teva ori lipsesc motivat. Pentru c` fac un sport ]i am scutire de la fotbal. Note 5, 6, 7, la unele materii mai am ]i 8. {mi place ]i istoria acum. {n trecut [mi pl`cea C\ut\m drumul spre [coal\!

89

doar sportul. [...] [Cine te-a ajutat cu temele?] C@teodat` m` mai ajuta mama, tata, mai f`ceam ]i eu singur, colegii... acum fac eu de unul singur, m` str`duiesc s` fac singur. Unde nu ]tiu, nu fac ]i [mi explic` doamna la ]coal`. [Cum te-ai [n\eles cu colegii de clas`?] {n primul an, [n a VII-a m` [n\elegeam foarte bine cu colegii. C@nd nu f`ceam fa\` la o materie m` ajutau ei. {n al doilea ei, nu m` [n\elegeam a]a bine, c` am ajuns [n alt` clas` ]i mi se p`rea totul altfel. Nu ]tiu... lucrurile s-au schimbat acolo, nu mai eram cu prietenii mei, aveam mai pu\ini prieteni, m` sim\eam respins de ei. Ne [nt@lneam ]i [n afara ]colii cu prietenii. Mergeam la fotbal, prin parc, dac` era var` ne duceam pe ]trand. Acum m` [n\eleg foarte bine cu colegii de clas`. Mul\i stau cu mine [n bloc. Ne [nt@lnim, st`m [n bloc, ne cump`r`m un suc, st`m de vorba... (Elev, 17 ani, clasa a VIII-a, }coala Nr. 22, Bucure]ti; a repetat clasa a VII-a). {n fiecare an aveam corigen\e la matematic` ]i la limba rom@n`. Eram printre ultimii din clas`. {nc` din clasa I am citit ]i am scris mai greu dec@t ceilal\i. }i poate din aceste motive am avut greut`\i la [nv`\at. [...] Nimeni nu m-a ajutat. P`rin\ii mei nu aveau timp ]i nici nu puteau s` m` ajute pentru c` nici ei nu au terminat ]coala. {Ce te-a determinat s` nu mai continui ]coala (clasa a IX-a)?] P`rin\ii mei nu mai pot s`-mi dea bani pentru rechizite, uniform` ]i acum sunt destul de mare ca s` pot munci s`-mi ajut familia. (Elev care a terminat 8 clase, }coala Nr. 16, Gala\i) Exist`, din p`cate, ]i excep\ii situa\ii [n care elevii sunt constr@n]i s` abandoneze nu din cauza performan\elor ]colare slabe, ci din cauza p`rin\ilor ]i/sau a dificult`\ilor materiale, dup` cum am [nt@lnit c@teva cazuri [n cercetarea de teren: {nv`\am bine. Nu am avut probleme, [mi pl`cea la ]coal`. Am luat la liceu la T@rgovi]te. Nu am mai continuat ]coala din cauza situa\iei financiare. Noi suntem s@rbi ]i muncim la gr`din`. Dac` m` duceam la ]coal` plecam la 6 ]i m` [ntorceam seara la 4. Nu avea cine s` [i ajute pe p`rin\ii mei la gr`din`. [Crezi c` ar fi fost (mult) mai greu la liceu dec@t la ]coala general`?] Nu cred. La liceul la care am intrat eram [n cea mai bun` clas`. [...] M` descurcam bine la ]coal`, aveam note mari. {mi f`ceam lec\iile singur`. (Elev care a terminat 8 clase, }coala Bilciure]ti)

5.4 Atitudinea fa\` de educa\ie, [ncrederea [n ]coal` a elevilor care abandoneaz`


{n ultim` instan\`, de]i exist` factori importan\i care pot influen\a masiv atitudinea elevilor fa\` de educa\ie precum familia, ]coala, grupul de prieteni, comunitatea elevii, prin atitudinea lor mai pot schimba c@te ceva [n acest plan. O atitudine de respingere a ]colii de c`tre elev, dublat` de atitudinea nefavorabil` a familiei (uneori obiectiv`, centrat` pe lipsurile materiale) ]i/sau a ]colii (discriminare) sau a comunit`\ii (marginalizare) reprezint` o cauz` puternic` de abandon ]colar. Oportunitatea imediat`, dar fals`, de a ob\ine libertate (]coala fiind de multe ori perceput` ca o constr@ngere) ]i bani [i determin` pe elevii cu rezultate (mai) slabe la [nv`\`tur` s` abandoneze, gener@nd o orientare prezenteist` ]i fatalist`, specific` culturii s`r`ciei foarte bine descris` de antropologul american Oscar Lewis (1978, 1998).

90

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Oamenii ce apar\in culturii s`r`ciei au un slab sens al istoriei. Sunt indivizi marginali care-]i cunosc doar propriile probleme, situa\ia lor local`, mica lor vecin`tate, modul lor propriu de via\`. {n mod obi]nuit, ei nu au nici nivelul de cunoa]tere ]i nici viziunea ]i capacitatea de a vedea similarit`\ile [ntre propriile lor probleme ]i cele ale tuturor celorlal\i care sunt la fel cu ei peste tot [n lume. Cu alte cuvinte, ei nu au con]tiin\` de clas`, altfel ei sunt foarte sensibili [n ceea ce prive]te distinc\ia determinat` de status.21 (Lewis, 1998) Aici putem distinge [ntre atitudinea elevilor perceput` prin prisma cadrelor didactice, ]i atitudinea direct` a elevilor, ambele cu gradul lor de subiectivitate/obiectivitate. Cadrele didactice, f`r` a [ncerca s` blameze victimele, pun accent pe elementele de atrac\ie descrise anterior. Elevii care abandoneaz` ]coala au o atitudine ostil` fa\` de revenirea [n mediul ]colar, prefer@nd ob\inerea unor c@]tiguri imediate prin munc` necalificat`. B`ie\ii lucreaz` [n general [n agricultur`, iar fetele se c`s`toresc ]i se ocup` de gospod`rie ]i cre]terea copiilor. (}coala Bilciure]ti) Elevii care abandoneaz` provin din familii foarte s`race, cu o educa\ie precar`, majoritatea nu au un loc de munc` sau lucreaz` la negru. Locuiesc [n case care nu sunt bine [nc`lzite, cu un num`r de camere necorespunz`tor num`rului de membri ai familiei ]i nu ofer` nici m`car condi\ii modeste de trai, de aceea apreciaz` c` ]coala le ofer` un mediu mult mai tentant. [...] Un alt profil al elevilor care abandoneaz` este cel al fetelor furate de b`ie\ii de etnie rom`. Acestea nu au neap`rat o situa\ie ]colar` slab` ]i nici nu provin din familii de aceea]i condi\ie cu cele men\ionate [n cazul anterior. [...] Elevii care abandoneaz` nu sunt motiva\i s` frecventeze orele, deoarece nu au capacit`\i intelectuale. (}coala Cojasca) La Gala\i, profesorii intervieva\i au ar`tat c` exist` o neconcordan\` [ntre afirma\iile elevilor care la nivel declarativ valorizeaz` ]coala ]i rezultat (absenteism, abandon, performan\` redus`), influen\at de factori familiali, individuali-personali ]i de mediu (anturaj, mass-media, lipsa de perspectiv` etc): Elevii [[n risc de abandon] sunt siguri de importan\a ]colii dar nu sunt interesa\i s` continue. (Raport, }coala nr. 16, Gala\i) Elevii [[n risc de abandon] nu recunosc importan\a ]colii. (Raport, }coala Nr. 22, Gala\i) Educa\ia nu mai prezint` un interes at@t de mare fa\` de anii trecu\i pentru copii ]i au ajuns s` aib` mentalitatea c` chiar dac` ai carte nu ai unde s` o practici. }i prefer` munca fizic` pentru a c@]tiga un ban, dec@t pentru a studia... pentru a c@]tiga mai t@rziu un ban. [...] Elevii recunosc importan\a ]colii, doresc s` continue, dar situa\ia financiar` nu le permite. (Raport, }coala Frumu]i\a, Gala\i) O interesant` caracterizare, [n alb ]i negru, a atitudinii curente a elevilor fa\` de ]coal`, v`zut` din perspectiva cadrelor didactice, a fost f`cut` de un profesor ]i un [nv`\`tor de la Cluj-Napoca, ce subliniaz` ]i ei atitudinea dezinteresat` a p`rin\ilor, responsabilizarea exclusiv` a ]colii, precum ]i tenta\iile reprezentate de internet, calculator, televizor ... Sunt pu\ini elevi din ziua de azi, nu neap`rat [n ]coal`, care sunt profund convin]i c` educa\ia este ]ansa lor de realizare [n via\`. O trateaz` pu\in superficial. Atitudinea familiilor lor fa\` de educa\ie este c` ]coala trebuie s` [i educe ]i sunt l`sa\i pe m@na ]colii, deci ]coala s` fac` tot, ei au c@t mai pu\ine responsabilit`\i. [A\i observat schimb`ri de la o genera\ie la alta?] Da. O schimbare [n [nr`ut`\ire.
21

People with a culture of poverty have very little sense of history. They are a marginal people who know only their own troubles, their own local conditions, their own neighborhood, their own way of life. Usually, they have neither the knowledge, the vision nor the ideology to see the similarities between their problems and those of others like themselves elsewhere in the world. In other words, they are not class conscious, although they are very sensitive indeed to status distinctions.

C\ut\m drumul spre [coal\!

91

Tot mai mul\i p`rin\i sunt preocupa\i de afaceri, de probleme, de nivel de trai ]i care las` copiii [n m@na ]colii. Sunt mul\i care au nivelul material foarte sc`zut, lipsa celor 7 ani de acas`, deci educa\ia de baz`, deprinderi de baz` [n atitudine, de stil de lucru. Deci porne]te din familii. (Diriginte la clasa a VIII-a, }coala Emil Isac, Cluj-Napoca) [{n ceea ce prive]te atitudinea elevilor din ziua de azi fa\` de educa\ie] A sc`zut foarte mult interesul. Ei sunt, cum s` spun, bombarda\i cu tot felul de chestii din afar` oarecum, adic` jocurile pe calculator, internetul, televizorul, care ocup` 80% din timpul lor, am impresia, de]i stau [ntr-un cartier format din case, c` nu se poate spune c` stau la bloc, nu se mai joac` cum se jucau copiii de alt`dat`, pentru c` sunt preocupa\i mai mult de televizor, de calculator, de internet ]i ]coala r`m@ne undeva, dup` toate astea, dup` joac`, pe ultimul loc. A sc`zut extraordinar de tare. [}i care crede\i c` este atitudinea p`rin\ilor?] Nu [i intereseaz` deloc. Nu []i trimit copiii la ]coal`, [nv`\`torul este r`spunz`tor de via\a copilului ]i, de-acolo-ncolo, ei ajung acas` t@rziu, unii dintre ei, cei care lucreaz`, dac` mai au timp s`, nu ]tiu, s` schimbe dou`-trei cuvinte cu copilul bine, dac` nu, asta e. ({nv`\`tor la clasa a III-a, }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca) Modelul familial ]i preocuparea asidu` (uneori nevoit`, alteori nu) a p`rin\ilor pentru asigurarea resurselor necesare traiului zilnic (un trai la nivelul subzisten\ei de multe ori) fac ca valorile relative la ]coal` ]i importan\a acesteia [n formarea ]i integrarea social` a elevului s` fie practic reziduale. Este ceea ce a surprins un profesor de la }coala Nr. 73 din Bucure]ti ca fiind o atitudine caracteristic` a elevilor (]i p`rin\ilor lor) fa\` de ]coal` [n ziua de azi: [Atitudinea elevului fa\` de educa\ie...] Este exact oglinda a ce face acas`. Unii sunt respectuo]i, din clasa I p@n` [n a VIII-a, nu se schimb`. Copilul ce vede [n familie aplic` ]i la ]coal`... ]i vocabular ]i comportament ]i respect... tot. [...] Azi p`rin\ii nu ]tiu unde s` se mai duc` s` c@]tige un ban... dac` ei sunt pleca\i, majoritatea copiilor sunt singuri de diminea\a p@n` seara. Pleac` singur la ]coal`, nici nu ]tie p`rintele cum se [mbrac`, dac` i-a dat ceva de m@ncare. Majoritatea p`rin\ilor le dau drumul de acas` ca s` scape de ei... nu au condi\ii de trai, nu au c`ldur` ]i atunci... Du-te la ]coal`! }i copilul vine ]i nepreg`tit. N-are c@nd s` [i supravegheze. (Profesor, }coala Nr. 73, Bucure]ti) Mul\i dintre elevii intervieva\i nici m`car nu reu]eau s` spun` destul de clar de ce nu le place ]coala, de ce abandoneaz` (total sau par\ial), de]i la nivel declarativ a]a cum s-a ar`tat anterior cvasitotalitatea lor au afirmat c` ]coala este foarte important`. F`r` ]coal`, nu faci nimic [n via\`, a fost motto-ul elevilor [n cadrul cercet`rii... [Ce reprezint` pentru tine ]coala? Crezi c` este important s` mergi la ]coal`? De ce?] Da. Pentru c` dac` nu ai ]coal` nu po\i s` mergi nic`ieri la lucru. (Elev, clasa a V-a, }coala George Bari\iu, Jucu) Cum adic`? Nu ]tiu ce s` v` spun. {mi place s` vin la ]coal` ca s` [nv`\. (Elev`, clasa a VIII-a }coala Special`, Cluj-Napoca) Educa\ie, adic` [nve\i mai multe. E un lucru bun ca s` [nve\i, e bine a]a ca s` ]tii, ca s` po\i s` te angajezi. Da, s`-\i faci o carier` [n via\`, ca s` [nve\i s` ajungi departe. (Elev cu probleme de abandon, Clasa a VII-a, }coala Traian D@rjan) P`i, un lucru care-i... trebuie s`-l faci, s` [nve\i, ceea ce eu nu fac, c` nu... nu ]tiu, m-am prostit forte mult [n ultimul timp ]i n-am vrut s` [nv`\, nu mi-o p`sat. Nu ]tiu, am vrut s` m` distrez, dar n-am ajuns nic`ieri. E forte important s` [nve\i,

92

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

s` faci o carier` [n via\` s` ajungi cineva. (Elev cu probleme de abandon, clasa a VII-a, }coala Traian D@rjan) Da. F`r` ]coal` nu faci nimic [n via\`. (B`iat, 17 ani, clasa a VIII-a; a repetat de dou` ori clasa a VII-a, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Da trebuie s` ai ]i tu m`car 8 clase, s` te angajezi undeva c@nd vei fi mare. (B`iat, clasa a V-a; a repetat de dou` ori clasa a V-a, }coala Nr. 55, Bucure]ti) Ca s` [nv`\, s` ajung bine, s` fiu de]tept. [De ce spui asta?] {mi d` un loc de servici, [] pentru a avea un bine, c@nd vei fi mare. (B`iat, clasa a V-a; [n risc de abandon, }coala Nr. 55, Bucure]ti) Un loc de [nv`\at, dac` nu ai ]coal` nu po\i s` ajungi nimic [n via\`; dac` vrei s` ai ]i tu o ma]in`, trebuie s` dai de permis ]i s` ]tii... acum dac` vrei s` te angajezi undeva, trebuie ]coal` ]i trebuie s` [nv`\`m. (B`iat, clasa a VII-a; [n risc de abandon, }coala Nr. 67, Bucure]ti) Atitudinea fa\` de educa\ia extins` dincolo de clasa a VIII-a, precum ]i diferen\ele de percep\ie cu privire la importan\a pe care o joac` ]coala [n formarea lor [ntre elevii [n risc de abandon/care au abandonat ]i cei care au continuat ]coala (merg@nd la liceu) sunt semnificative. Au fost realizate ]i o serie de interviuri de grup cu elevi care au terminat clasa a VIII-a ]i au continuat s` mearg` la liceu, tocmai pentru a observa dac` ]i [n ce m`sur` exist` asemenea diferen\e. La [ntrebarea Este important liceul? Este mai greu? Ce reprezint` ]coala pentru voi? am ob\inut un spectru mai [ngust, focalizat al r`spunsurilor, cu o viziune mai larg` ]i mai optimist` a elevilor care au continuat: Da. S` avem un rost [n via\`, s` putem s` ne angaj`m undeva, la o firm`. [...] S` lu`m bacalaureatul ]i s` mergem la facultate. (Interviu de grup cu elevi din clasa a VIII-a care au continuat cu liceul, Bilciure]ti) E pu\in mai greu, dar totu]i facem fa\`. E nevoie de efort, av@nd [n vedere faptul c` la noi [n general` tot timpul s-au schimbat profesorii. Majoritatea copiilor care au mers la liceu au f`cut fa\` cu brio pentru c` au fost foarte ambi\io]i. [Are rost s` continui ]coala dup` clasa a VIII-a?] Totul depinde de principii ]i de educa\ia pe care o prime]ti acas`. (Interviu de grup cu elevi din clasa a VIII-a care au continuat cu liceul, Cioc`nari) Cu liceu e]ti angajat mai repede. [...] Dac` ai liceu sau facultate e]ti mai bine v`zut de ceilal\i. (Interviu de grup cu elevi din clasa a VIII-a care au continuat cu liceul, Cojasca ]i Iazu) Mijlocul prin care putem ajunge ceva. F`r` ]coal` nu exist`m. [...] La ]coal` te formezi ]i ca disciplin` ]i ca persoan`. (Interviu de grup cu elevi din clasa a VIII-a care au continuat cu liceul, }coala Nr. 22, Gala\i) }coala este o institu\ie [n care venim s` [nv`\`m ceva, ]coala ne ]lefuie]te. Trebuie s` aib` ce s` ]lefuiasc`, dac` vrem ]i noi, normal. La ]coal` [nv`\`m lucruri noi. Unele lucruri pe care nu le ]tim. [...] F`r` ]coal` nu ne putem angaja, sunt mul\i copii care nu sunt accepta\i. Cei care nu mai vin la ]coal` muncesc, acas` sau cu ziua. Aveam un coleg, mama lui nu avea grij` de el, el se ducea prin baruri. A r`mas repetent ]i nu a mai venit la ]coal`. El crede c` ]coala nu ajut` la nimic. (Interviu de grup cu elevi din clasa a VIII-a care au continuat cu liceul, }coala Pechea) C\ut\m drumul spre [coal\!

93

{n [ncercarea de a vedea care este ]i percep\ia p`rin\ilor, nu am g`sit [n interviurile realizate mai nimic referitor la acest aspect. De altfel, [n cele peste 200 de interviuri realizate doar 23 interviuri au fost cu p`rin\i. Practic acelea]i cli]ee ]i r`spunsuri evazive sau flamboiante, ca ale copiilor, le-au dat ]i p`rin\ii. La [ntrebarea Crede\i c` ]coala ajut` la ceva? r`spunsurile au fost urm`toarele: }coala este important`. Cred c` este important ca copiii s` termine cel pu\in liceul. (P`rinte al unui elev [n abandon clasa a VI-a, }coala Emil Isac, ClujNapoca) }coala este important` s`-\i po\i g`si un loc de munc`. (P`rinte al unui elev [n abandon, clasa a V-a, }coala Emil Isac, Cluj-Napoca) Pentru viitor este foarte important s` aib` un viitor asigurat, o meserie la baz`. Cel mai mult conteaz` s` ai o meserie. (P`rintele unui adolescent de 17 ani, care a abandonat [n clasa a V-a, Cioc`nari, D@mbovi\a) E bun` ]i ]coala, dar degeaba dac` nu te po\i angaja apoi. B`iatul meu are ]i calificare ]i degeaba. Reu]e]ti dac` ai ]coal` ]i servici. [...] Fiica mea s-a c`s`torit f`r` voia noastr`. Noi am fost contra, dar nu am avut ce face. La ]coal` nu a l`sat-o, din gelozie. }i doamna directoare a vorbit cu el, dar nu s-a putut. A fost decizia fetei mele ]i noi am l`sat-o s` hot`rasc` ea. (Mama unui t@n`r de 19 ani, care a absolvit 10 clase, ]i a unei fete care a abandonat [n clasa a VIII-a, Cojasca, D@mbovi\a) Fata de 17 ani nu mai vine la ]coal` de acum 2 ani, a abandonat dup` clasa a VI-a. B`iatul este mai mare cu 2 ani ]i acum lucreaz`. Nu mai ]tiu c@te clase are el. Acum e mult mai greu, datorit` banilor. B`iatul aduce ]i el bani [n cas` ]i ne descurc`m. Fata st` acas`, face m@ncare ]i treburi gospod`re]ti. B`iatul e angajat la ISCIP, la cresc`toria de porci, cu carte de munc` ]i e mul\umit. El nu mai vrea. Nici fata nu mai vrea la ]coal`. [...] 10 clase e bine s` ai. Po\i s` c@]tigi o p@ine. Munca e cea mai important`. [...] Ei nu au mai vrut [s` mearg` la ]coal`], nu ]tiu de ce. Eu le-am spus, dar degeaba. Nu ]tiu motivele. (Tat`l a doi adolescen\i, Cioc`nari, D@mbovi\a) }coala ajut` pentru a-\i lua un loc de munc`, permis de conducere. 10 clase ar fi suficiente pentru noi. (Tat`l a 11 copii, dintre care 6 merg la ]coal` si un altul care a abandonat [n clasa a IV-a, F@nt@nele, D@mbovi\a) Consider c` este important` ]coala, mai ales pentru b`ie\i, care [n timp vor fi principalii responsabili de familie. Consider c` dac` ar termina 8 clase ar putea s`-]i ia permis de conducere ]i s`-]i g`seasc` un loc de munc`. (Mama a 6 copii, dintre care 2 pre]colari, 2 merg la ]coal` ]i al\i 2 au abandonat [n clasa a II-a ]i a III-a, F@nt@nele, D@mbovi\a) Motivele p`rin\ilor, dup` cum a rezultat din cele expuse anterior, sunt generate de centrarea pe lipsurile materiale, dar ]i pe nep`sare, pe ideea c` ]i ei s-au descurcat cu pu\in` ]coal` ]i deci ]i copiii lor se vor descurca la fel, poate doar cu un pic mai mult` ]coal`. Este foarte important de subliniat c` nici unul dintre ace]ti p`rin\i nu au avut ceva de repro]at ]colii ]i personalului didactic, ba dimpotriv`.

94

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

5.5 Profilul clasei din care a abandonat elevul


Factorii generatori de abandon nu sunt doar cei centra\i pe familie ]i pe atitudinea ]i capacit`\ile elevului. De multe ori, lipsa de omogenitate a colectivului, capacitatea redus` a elevului de a se integra sau atitudinea de respingere/marginalizare manifestat` de c`tre unii elevi ]i/sau p`rin\ii acestora la adresa altor elevi diferi\i (etnie, s`r`cie etc.), dublate de al\i factori pot genera o atitudine de dezinteres din partea elevului, iar de aici p@n` la abandon nu mai sunt dec@t c@\iva pa]i uneori mai mari, alteori mai mici. Studiul a [ncercat s` surprind` ]i aspecte precum: l c@t de integrat era elevul [n colectiv ]i omogenitatea colectivului / a clasei, pe dimensiunile: l etnic`; l material`; l ritmuri de [nv`\are; l c@t de unit era colectivul clasei ]i prin rela\ii [n afara ]colii; l ce rute au urmat elevii (liceu, profesional`, SAM, abandon etc.). {n acest sens, am [ncercat s` colect`m date at@t de la profesori, c@t ]i de la elevi, concentr@ndu-ne [ndeosebi pe absolven\ii de clasa a VIII-a. Motivul acestei focaliz`ri l-a constituit faptul c` acesta este un punct de cotitur` semnificativ pentru elevi ]i p`rin\ii lor [n decizia de a continua ]coala sau de a abandona ]i a c`uta s` produc` resurse / s` c@]tige bani pentru propria [ntre\inere, dar ]i pentru familie. Colectivul clasei a VIII-a promo\ia 2009 era neomogen, fiind format de elevi de etnii diferite (rom@ni, romi, s@rbi). Elevii se [n\elegeau bine [ntre ei datorit` faptului c` se reg`seau [n aceea]i formul` din clasa I, cu excep\ia singurului elev care a abandonat [n clasa a VIII-a. Diriginta apreciaz` c` a fost o clas` bun`, de]i numai 16 elevi din 28 au promovat examenul de capacitate ]i ace]tia continu@nd studiile la licee [n T@rgovi]te ]i la B`leni. Cei mai buni elevi s-au [ndreptat c`tre Colegiul Economic Ion Ghica ]i Liceul Petru Cercel din T@rgovi]te. Elevii care au plecat la T@rgovi]te nu mai vor s` se [ntoarc` [n Bilciure]ti, cel mult s` vin` la sf@r]it de s`pt`m@n`. [...] Clasa a VIII-a, promo\ia 2010, a avut acela]i profesor diriginte ca ]i cea din anul ]colar anterior, prin urmare elevii au schimbat dirigintele [n ultimii doi ani ]i se pare ]i c@\iva profesori. Doamna dirigint` apreciaz` acela]i nivel bun al clasei, de]i este evident c` aceast` genera\ie a ob\inut rezultate mai bune dec@t cea anterioar`, 18 elevi din 25 promov@nd examenul de testare na\ional`. Mediile celor mai buni elevi ai clasei le-au permis admiterea la colegii bune sau licee teoretice din T@rgovi]te, ceilal\i fiind to\i cuprin]i [n colectivele unor grupuri ]colare at@t din municipiul T@rgovi]te, c@t ]i din B`leni. Nici un elev al acestei clase nu a abandonat ]coala.22 (Raport, }coala Bilciure]ti, D@mbovi\a) To\i cei 21 elevi care au promovat clasa a VIII-a promo\ia 2009 s-au [nscris la liceu, iar cele 2 eleve repetente au renun\at la studii datorit` anturajului, una dintre ele c`s`torindu-se. Clasa a fost format` din elevi cu ritmuri de [nv`\are apropiate, care s-au [n\eles bine unii cu ceilal\i, stabilind rela\ii de prietenie, inclusiv [n afara ]colii. [...] Din cei 27 de elevi ai clasei a VIII-a promo\ia 2010, 25 au promovat casa a VIII-a, 23 dintre ace]tia s-au [nscris la liceu, o fat` s-a c`s`torit ]i un b`iat a renun\at din motive medicale. Faptul c` ace]ti elevi au renun\at la ]coal` nu a fost influen\at de rela\ia lor cu ceilal\i elevi, motivele principale fiind dezinteresul fa\` de ]coal` ]i situa\ia lor familial` ]i social`: un p`rinte decedat sau bolnav, sau un p`rinte [n penitenciar, iar situa\ie material` precar`.23 (Raport, }coala Cioc`nari, D@mbovi\a)
22 23

Extras din raportul de ]coal` cu privire la clasa a VIII-a, promo\iile 2009 ]i 2010, Bilciure]ti, D@mbovi\a Extras din raportul de ]coal` cu privire la clasa a VIII-a, promo\iile 2009 ]i 2010, Cioc`nari, D@mbovi\a

C\ut\m drumul spre [coal\!

95

Colectivul clasei a VIII-a, promo\ia 2009, era format din aproximativ 30% elevi de etnie rom`, din r@ndul c`rora au fost cei mai mul\i elevi care au abandonat ]coala. Elevii care au continuat studiile dup` clasa a VII-a au mers la liceu sau SAM, majoritatea la B`leni. Din discu\iile purtate cu dirigintele clasei ]i directorul ]colii am re\inut faptul c` nu au fost un colectiv eterogen, ci unul unit, format din elevi cu nevoi ]i posibilit`\i diferite care reu]eau [ns` s` construiasc` prietenii care se manifestau at@t la ]coal`, c@t ]i [n afara ]colii. Elevii care au abandonat cursurile nu reu]iser` s` se integreze [n colectiv pentru c` nu frecventau cursurile, petreceau foarte pu\in timp cu colegii, nu aveau acelea]i a]tept`ri de la ]coal`. [...] Majoritatea elevilor din aceast` clas` erau rom@ni, aveau preocup`ri comune, erau interesa\i de ]coal` ]i de continuarea studiilor. Cei care au urmat liceul au optat pentru acelea]i specializ`ri, unii au r`mas colegi ]i au reu]it s`-]i p`streze prieteniile legate [n gimnaziu, [ncuraj@ndu-se ]i sus\in@ndu-se unii pe al\ii. Elevii care au abandonat nu au reu]it s` se integreze [n acest colectiv numai datorit` absen\elor repetate de la ]coal`, nu pentru c` ar fi fost respin]i. Chiar ]i atunci c@nd, dup` o perioad` [n care absentau, reveneau la ]coal`, ceilal\i colegi nu-i respingeau. 24 (Raport, }coala Cojasca, D@mbovi\a) Clasa a VIII-a, promo\ia 2009, era destul de omogen`. Elevii se [n\elegeau bine [ntre ei datorit` faptului c` se reg`seau aproximativ [n aceea]i formul` din clasa I, cu excep\ia elevilor care repetau clasa. O parte din absolven\i (aproximativ 20 %) au urmat cursurile liceelor teoretice din B`leni ]i Buftea, iar ceilal\i nu au mai continuat studiile. Elevii care au abandonat locuiesc cu familiile de provenien\`, iar [n cazul fetelor c`s`torite, cu so\ii lor. Majoritatea elevilor care au abandonat se integrau greu [n colectivele [n care erau repartiza\i deoarece proveneau din repeten\i ]i dep`]eau v@rsta clasei. Colectivul era unit ]i [n afara ]colii deoarece majoritatea elevilor din clasa respectiv` erau rude, chiar dac` unele erau mai [ndep`rtate, iar rela\iile de prietenie se manifestau ]i [n afara ]colii. Comunitatea satului F@nt@nele fiind o comunitate format` [n [ntregime din persoane de etnie rom` ]i fiind ]i foarte compact`, rela\iile dintre membrii acesteia sunt [n general bune, ceea ce s-a r`sfr@nt ]i asupra rela\iilor dintre membrii colectivului clasei. [...] Clasa a VIII-a, promo\ia 2010, era destul de omogen`. Elevii se [n\elegeau bine [ntre ei datorit` faptului c` se reg`seau aproximativ [n aceea]i formul` din clasa I. Colectivul era unit ]i [n afara ]colii deoarece majoritatea elevilor din clasa respectiv` erau rude, chiar dac` unele erau mai [ndep`rtate, iar rela\iile de prietenie se manifestau ]i [n afara ]colii. O parte din colegi (aproximativ 30 %) au urmat cursurile liceelor teoretice din B`leni, Buftea ]i Bucure]ti, iar ceilal\i nu au mai continuat studiile. Deoarece este al doilea an consecutiv [n care elevii nu s-au mai putut [nscrie la SAM, acestea fiind desfiin\ate, num`rul celor care au optat pentru liceu a crescut cu 10 % fa\` de 2009. Majoritatea elevilor care au abandonat se integrau greu [n colectivele [n care erau repartiza\i, deoarece proveneau din repeten\i ]i dep`]eau v@rsta clasei. Cei care au fost pleca\i [n str`in`tate s-au integrat ]i mai greu deoarece ei au pierdut contactul nu numai cu colegii de clas`, dar ]i cu comunitatea din care f`ceau parte. {n comunitate nu exist` spa\ii amenajate destinate petrecerii timpului liber, iar rela\iile de prietenie se manifestau [n grupuri restr@nse.25 (Raport, }coala F@nt@nele, D@mbovi\a) Din cele 4 rapoarte prezentate, reiese c` [n clasele analizate exista o omogenitate ridicat` a colectivelor de clas`, chiar ]i [n condi\iile [n care compozi\ia etnic` sau posibilit`\ile materiale erau semnificativ diferen\iate. Lipsa de omogenitate ]i izolarea apar mai ales atunci c@nd un elev r`m@ne
24 25

Extras din raportul de ]coal` cu privire la clasa a VIII-a, promo\iile 2009 ]i 2010, Cojasca, D@mbovi\a Extras din raportul de ]coal` cu privire la clasa a VIII-a, promo\iile 2009 ]i 2010, F@nt@nele, D@mbovi\a

96

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

repetent ]i merge [ntr-o nou` clas`, sau [n cazul elevilor care au acumulat multe absen\e, fie c` au stat acas` muncind [n gospod`rie, fie cei ce au fost pleca\i [n str`in`tate.26 Un aspect extrem de interesant a fost relevat de raportul realizat la ]coala cu clasele I-IV din Iazu un sat compus din etnici romi. Abandonul ]colar reprezent@nd o problem` serioas` [n aceast` comunitate, s-au luat m`suri de stimulare a particip`rii ]colare prin ajutorarea familiilor ]i a ]colii [n diverse moduri, cu sprijinul organiza\iei Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor. Pe l@ng` rezultatele pozitive ob\inute (printre care ]i reducerea abandonului ]colar), a rezultat ]i o externalitate negativ`: cre]terea dependen\ei acestor beneficiari de ajutorul oferit de FDP. Din discu\iile purtate cu [nv`\`torii ]i cu profesorul coordonator nu a rezultat faptul c`, la acest moment, abandonul este o problem` serioas` cu care ]coala se confrunt`. D@n]ii au afirmat c`, prin vizitele la domiciliu, au reu]it [n fiecare an s` aduc`/readuc` elevii la ]coal`. {n acest caz, problema r`m@ne calitatea educa\iei, pentru c` un copil care frecventeaz` secven\ial sau sporadic ]coala nu poate asimila toate cuno]tin\ele din programa ]colar`, nu-]i poate forma deprinderi s`n`toase de citire ]i scriere. De aici ]i contradic\ia dintre num`rul de promova\i ]i num`rul de elevi care nu ]tiu s` scrie, s` citeasc` sau s` socoteasc`. Din discu\iile purtate cu angaja\i ai FDP, am aflat c` [n ultimii ani funda\ia a investit anual [n comunitatea Iazu, [n special [n ]coal`, asigur@nd cadrelor didactice din ]coal` ]i elevilor toate materialele necesare activit`\ii de [nv`\are. Aceast` oportunitate ar fi trebuit s` induc` schimb`ri [n bine [n ]coal` ]i comunitate, dar se pare c` a creat mai mult dependen\a de a primi ajutor dec@t de a utiliza acest ajutor [n folosul elevilor, deci al ]colii ]i implicit al comunit`\ii. (Raportul de ]coal`, Iazu, D@mbovi\a) At@t la Gala\i, c@t ]i la Bucure]ti, rapoartele de ]coal` au ar`tat c` avem de-a face cu clase destul de omogene, [n care elevii dezvoltau rela\ii colegiale ]i prietenii chiar [n afara ]colii. O remarc` edificatoare a f`cut-o un profesor de la }coala Nr. 73 din Bucure]ti: Clasa era omogen`, to\i cu acelea]i probleme. (Diriginte la clasa a VIII-a, 2009/2010, }coala Nr. 73, Bucure]ti). La Cluj-Napoca, la ]coala Emil Isac, un profesor ne-a vorbit despre lipsa de omogenitate a clasei ca fiind o problem`, dar [ntr-un alt sens: vorbea practic de o mare eterogenitate practic de o polarizare a interesului ]i performan\elor elevilor. Clasa care a terminat a VIII-a anul trecut [2010] nu era omogen`. Asta este problema la noi [n ]coal`. Sunt c@\iva elevi buni ]i dup` aceea de la 0 la 10. Aproximativ erau lini]ti\i, dar destul de dezinteresa\i. 3, 4 nu aveau treab` cu ]coala. P`rin\ii erau mai needuca\i. [...] Nu doreau facultate mul\i, ci un liceu doar ca s` fie f`cut, s` scape u]or ]i s`-]i g`seasc` un loc de munc` pl`tit c@t de repede. Nici familiile nu le cereau mult mai mult. (Diriginte la clasa a VIII-a, }coala Emil Isac, Cluj-Napoca) Acela]i lucru a fost subliniat la aceea]i ]coal` de un [nv`\`tor: O clas` omogen`, n-a] putea spune cu v@rfuri. Din fiecare c@te un pic, copii foarte buni, buni ]i slabi. Eterogen`, pardon! Sunt 2 copii din 23 care nu au treab` cu ]coala. De etnie rom`, adaug lucrul acesta. [Este o problem` cu integrarea lor [n colectivul clasei?] Nu, s` ]ti\i, copiii din clas` sunt chiar ata]a\i de ei ]i [i ajut`, [ncep@nd cu rechizitele, uneori chiar ]i alimente ]i sunt [ncuraja\i ca s` participe la toate activit`\ile. Copiii nu se sfiesc s` spun` Sunt romi ]i nu vreau s` stau cu el [n banc`, deci nu exist` a]a ceva. ({nv`\`tor la clasa a III-a, }coala Emil Isac, Cluj-Napoca) Elevii intervieva\i au afirmat, [n cvasitotalitatea lor, c` se [n\eleg bine cu colegii ]i c` aceasta nu ar fi, oricum, o problem` care s`-i determine s` abandoneze ]coala.
26

La munc`? La cer]it? Nu avem asemenea informa\ii.

C\ut\m drumul spre [coal\!

97

[Cum te [n\elegi/te-ai [n\eles cu colegii de clas`? Ai/aveai prieteni din cadrul colegilor de clas`? Te [nt@lneai cu ei ]i [n afara ]colii?] M` [n\eleg bine, nu ne cert`m. Ne [nt@lnim, mergem la fotbal, mai st`m pe scara blocului... altceva nimic. (Elev, 13 ani, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Bine, cu majoritatea. Da, cei care au venit aici. Da, jucam fotbal, biliard, mergeam s` ne [nt@lnim cu ni]te fete, mai mergem mai fum`m c@te o \igar`... (Elev, 15 ani, }coala Nr. 22, Bucure]ti) A]a si a]a. Ei [ncepe s` urle [n clas`, face g`l`gie, nu m` las` s` [nv`\. Da, ne [nt@lnim [n afara ]colii, mai povestim despre ce facem acas`, mai iau teme. (Elev`, 12 ani, }coala Nr. 55, Bucure]ti) Depinde... fac mi]to de mine... m` fac prost, repetent... cu cei din clasa a II-a m` [n\elegeam foarte bine. Nu am chiulit atunci, nu [nv`\am bine. Acum m` [nt@lnesc cu un b`iat, vin eu la el ]i ne juc`m seara. (Elev, clasa a V-a, }coala Nr. 67, Bucure]ti; a repetat clasa a II-a la aceast` ]coal`) Acum foarte bine. {n trecut, foarte r`u. M` mai cert pentru un pix, pentru un caiet. [...] Am fost cu o alt` coleg` din clas` [n parc, ne-am distrat, a luat sora mea 5 lei, i-am cerut mamei [nc` 2 lei, avea ]i Denisa 5 lei ]i am luat suc ]i semin\e ]i ceva dulce. (Elev, clasa a V-a, }coala Nr. 67, Bucure]ti; a repetat clasa a II-a la aceast` ]coal`) P`i, m` [n\eleg cu ei bine. Da, am prieteni printre ei. Nu m` [nt@lnesc cu ei dup` ore, ei stau departe. (Elev, clasa a VI-a, }coala Jucu, Cluj) Aveam prieteni. Aveam prieteni ]i care [nv`\au ]i care erau [n situa\ii de abandon. [...] Aveam 2 prieteni care doreau s` m` ajute la lec\ii, dar dac` m-am pus ]i eu un pic p` carte am ]tiut ce tre s` fac. (Elev, clasa a VII-a, }coala Traian D@rjan, Cluj) {ntr-o mare m`sur`, exprim`rile elevilor prezentate anterior sunt suficient de edificatoare pentru rela\ia elev-colegi-clas`.

98

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Capitolul 6
Motivele invocate pentru abandon

Educa\ia nu este c@t de mult ai memorat, nici m`car c@t ]tii, este capacitatea de a diferen\ia [ntre ceea ce ]tii ]i ceea ce nu ]tii. Anatole France n capitolele anterioare am [ncercat s` identific`m [n mod specific o serie de factori mai mult sau mai pu\in direc\i ce ar fi putut influen\a decizia elevilor ]i/sau a p`rin\ilor de a abandona ]coala fie p@n` [n clasa a VIII-a, fie dup` acest moment. {n interviurile realizate, am [ncercat [n mod specific, direct s` afl`m aceste motive, [ntreb@nd at@t cadrele didactice, c@t ]i elevii ]i p`rin\ii acestora care au fost/sunt motivele obiective/subiective ce au stat [n spatele acestor decizii.

6.1 Motive ale abandonului ]colar: percep\ia cadrelor didactice


Am analizat aceste motive [ncerc@nd acolo unde am avut date s` facem o analiz` ]coal` cu ]coal`, ]i s` exemplific`m cu citate din interviurile profesorilor sau din rapoartele de ]coal`. Acolo unde motivele au fost comune ]i enun\ate anterior, nu am mai considerat necesar` o repetare a acestora. Din analiza informa\iilor furnizate de c`tre cadrele didactice, principalele motive de abandon sunt: l [ncrederea redus` pe care o au p`rin\ii [n ]coal`/profesori [n unele situa\ii (Bilciure]ti); l familii numeroase sau dezorganizate ]i cu probleme financiare (Bilciure]ti); l educa\ia precar` a p`rin\ilor ]i consecutiv, de multe ori, dezinteresul acestora de a se ocupa de copii ]i a \ine leg`tura cu ]coala (Bilciure]ti); {nv`\`torii apreciaz` c` frecven\a elevilor depinde ]i de tipul de rela\ie pe care o stabile]te dirigintele cu elevii ]i familiile lor (p`rin\ii au mai mult` [ncredere [n [nv`\`tori). Dirigin\ii dau vina doar pe familie [n cazul unei slabe frecven\e ]i afirm` c` dac` p`rintele vrea cu adev`rat ca propriul copil s` studieze, nu este [n puterea copilului s` decid` altfel. Motivele principale invocate [n cazul elevilor care abandoneaz` sunt: copii care provin din familii numeroase sau dezorganizate ]i cu probleme financiare, educa\ia precar` a p`rin\ilor. (Raport, }coala Bilciure]ti, D@mbovi\a) C\ut\m drumul spre [coal\!

99

a]tept`ri reduse ale p`rin\ilor, care nu pot fi dec@t direct propor\ionale cu nivelul lor de educa\ie [n cele mai multe situa\ii (Cioc`nari, Cojasca); l s`r`cia [ndeosebi asociat` cu familiile de etnie rom` (Cioc`nari, Cojasca); l [n cazul romilor, pe l@ng` s`r`cie modul specific de via\` ]i valorile acestora (Cioc`nari, Cojasca); Profesorii intervieva\i au precizat c` p`rin\ii [nc` au [ncredere [n ]coal`, c` [n\eleg c` f`r` ]coal` nu po\i reu]i [n via\`, dar \in@nd cont de nivelul lor de educa\ie, a]tept`rile nu pot fi dec@t direct propor\ionale cu acesta. }i cadrele didactice au puncte de vedere diferite, cele de etnie (rom`) cred sau doar declar` c` s`r`cia este singurul motiv real al abandonului. Celelalte apreciaz` c` riscul de abandon este mai mare la romi din cauza obiceiurilor etniei: c`s`toriile timpurii, [ndeletnicirile p`strate din genera\ie [n genera\ie, dar ]i din cauza faptului c` ace]tia nu au pre\uit niciodat` cu adev`rat ]coala. (Raport, }coala Cioc`nari, D@mbovi\a) Cadrele didactice consider` c` motivele pentru care elevii abandoneaz` ]coala sunt multiple: lipsa de educa\ie a p`rin\ilor, deci implicit dezinteres fa\` de educa\ia copiilor, obiceiurile romilor (furatul fetelor), lipsa banilor necesari pentru transportul la liceu, pentru haine, c`r\i. (Raport, }coala Cojasca, D@mbovi\a) l modelul p`rin\ilor care nu au urmat ]coala ]i se mul\umesc cu a reu]i s` supravie\uiasc` de la o zi la alta (F@nt@nele); l migra\ia pentru munc` a familiilor [n str`in`tate (F@nt@nele);
l

Toate cadrele didactice intervievate au invocat s`r`cia, statutul material ]i social al familiilor elevilor care au abandonat. O parte din dirigin\i consider` c` elevii ace]tia aleg s` p`r`seasc` ]coala pentru c` au modelul p`rin\ilor care nu au urmat ]coala ]i se mul\umesc cu a reu]i s` supravie\uiasc` de la o zi la alta. Un alt motiv invocat de cadrele didactice a fost migrarea familiilor [n str`in`tate. (Raport, }coala F@nt@nele, D@mbovi\a) O prezentare comprehensiv` a unui complex de cauze structurale ]i individuale a fost f`cut` de personalul didactic de la ]coala Iazu: l familii numeroase ]i s`race care folosesc copiii mai mari / mai bine dezvolta\i fizic la diferite munci; l s`r`cie, locuin\e proaste ]i [mboln`viri frecvente, ceea ce duce la [ntreruperea frecvent` a ]colii ]i apari\ia unor decalaje; l prejudec`\ile cu care se confrunt` comunitatea; l fluctua\ia cadrelor didactice; l inadaptarea copiilor de clasa I la regimul ]colar, de multe ori deoarece nu au mers [nainte la gr`dini\`; l migrarea unor familii [n perioada mai-noiembrie [n jude\ele limitrofe pentru munc` sezonier`. Elevii, de]i copii (6 - 11 ani), sunt [nv`\a\i cu munca de mici; practic sunt exploata\i de p`rin\i s` [ngrijeasc` de cei mai mici dec@t ei sau de gospod`rie. [...] Familiile sunt numeroase (au ]i 8 copii). [...] Situa\ia material` precar` a majorit`\ii familiilor, chiar s`r`cia, care se materializeaz` [n reducerea frecven\ei elevilor la cursuri, din cauza lipsei obiectelor de [mbr`c`minte ]i [nc`l\`minte, a lipsei medicamentelor pentru tratarea bolilor care apar periodic, a re\inerii copiilor la domiciliu pentru a [ndeplini diferite sarcini [n gospod`rie. [...] Atitudinea negativ` a p`rin\ilor fa\` de ]coal`. [...] Prejudec`\ile cu care se confrunt` comunitatea ]i care constituie o barier` [n promovarea noului. [...] Fluctua\ia cadrelor didactice genereaz` o cunoa]tere superficial` a elevului ]i a

100

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

familiei sale, o lips` de strategie pe termen lung. [...] Totodat`, [n foarte multe cazuri, debutul ]colar este un e]ec pentru copil, din cauza neadapt`rii la statutul de elev. Majoritatea vin [n ]coal` f`r` a urma [nt@i gr`dini\a ]i din aceast` cauz` adaptarea este dificil`. {n plus, cei mai mul\i p`rin\i nu au nici preg`tirea minim` pentru a-l sprijini pe micul elev [n [ndeplinirea sarcinilor ]colare, iar, uneori, nici responsabilitatea necesar`, nici baza material` adecvat`. (Raport, }coala Iazu, D@mbovi\a) La ]colile din Gala\i reg`sim practic acelea]i motive generale identificate la D@mbovi\a, la care se mai adaug`: l anturajul ]i exemplele altor elevi care au abandonat studiile ]i o duc bine; Neimportan\a acordat` studiilor. Plecarea [n str`in`tate, exemplele altor elevi care au abandonat studiile ]i o duc bine. (Diriginte la clasa a VIII-a, }coala Nr. 16, Gala\i) Diverse motive: p`rin\i pleca\i ]i ei sunt nesupraveghea\i... Nu li se pare important` educa\ia. Au [n jur modele negative... v`d lumea interlop`, cu bani... (Diriginte la clasa a VIII-a, }coala Nr. 22, Gala\i) Principalele motive ar fi: dezinteresul fa\` de ]coal`, situa\ia material` precar`, mentalitatea unora ]i probleme personale, [ntre ghilimele... (Diriginte la clasa a VIII-a, }coala Frumu]i\a) {nainte elevii mai acordau aten\ie [nv`\`m@ntului, acum nu mai sunt interesa\i, nu sunt motiva\i. Familiile lor nu se preocup` de ei. Am observat schimb`ri, dar nu trebuie s` generalizam, sunt ]i copii interesa\i. [...] O parte dintre ei nu au bani. Am [ncercat s` discut cu unii p`rin\i ai c`ror copii f`ceau fa\` s` mearg` la Gala\i dar nu au bani. (Diriginte la clasa a VIII-a, }coala Nr. 2, Pechea) }i la ]colile din Bucure]ti ]i Cluj reg`sim practic acelea]i motive identificate de c`tre profesori cu privire la motivele abandonului ]colar de c`tre elevi. Accentul este pus pe: l s`r`cia material` ]i spiritual` a p`rin\ilor, care nu [n mod necesar este una fortuit`, ba dimpotriv`, [n unele situa\ii; l migra\ia (na\ional` / interna\ional`) ]i fluctua\ia copiilor de la o ]coal` la alta, dintr-o \ar` [n alta nu poate fi deloc benefic` pentru performan\a ]i integrarea ]colar` a elevului; l lipsa accesului la informa\ie at@t al copiilor, c@t ]i al p`rin\ilor; l exploatarea copiilor prin munc`; l lipsa unor modele pozitive ]i anturajul; l dezinteresul familiilor de etnie rom`. Chintesen\a acestor motive am reg`sit-o [ntr-o fraz` formulat` de c`tre un profesor de la }coala Nr. 22: Copiii sunt victimele p`rin\ilor lor... Lipsa de ajutor din partea familiei ]i de supraveghere... P`rin\ii nu sunt extrem de interesa\i de mediul ]colar... Lipsa de implicare se datoreaz` faptului c` p`rin\ii sunt mai pu\in ]coli\i, mul\i dintre ei, ]i s`r`ciei, mediului din care provin copiii. 80% sunt foarte s`raci. Acesta e ]i motivul pentru care nu [i intereseaz` mul\i nu au cu ce s` [i trimit` la ]coal`, nu au cu ce s` [i [mbrace, nu au bani pentru rechizite, dac` sunt mai mul\i fra\i, se [ntre\in numai din ajutoare. (Diriginte la clasa a VIII-a, anul ]colar 20092010, }coala Nr. 67, Bucure]ti) C\ut\m drumul spre [coal\!

101

Cei care nu au mai venit au urmat p`rin\ii [n str`in`tate sau prin divor\ul p`rin\ilor s-au mutat la unul din p`rin\i, mul\i pleca\i [n provincie. (Diriginte la clasa a VIII-a, anul ]colar 20092010, }coala Nr. 55, Bucure]ti) Cei cu rezultate slabe, care sunt pasivi la ceea ce se [nt@mpl`, nu au un scop bine definit. Am avut un elev mai timid, cu multe probleme, f`r` acces la informa\ie, f`r` suport [n familie... Am avut ]i o fat` care nu a venit o perioad` la ]coal` pentru c` nu a avut cu ce s` se [ncal\e. (Diriginte, }coala Nr. 55, Bucure]ti) ...lipsa de implicare a p`rin\ilor; pe p`rin\i nu [i intereseaz` ]coala, dac` vin sau nu, nu au suficient` autoritate... Copiii sunt victimele p`rin\ilor lor... (Diriginte la clasa a VIII-a, anul ]colar 20092010, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Unii nu au posibilit`\i intelectuale, al\ii materiale. Cunosc suficiente cazuri [n care copilul a trebuit s` mearg` s` munceasc`. (Profesor, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Problemele financiare, lipsa de modele. Am avut copii care nu mai vroiau s` mearg` la liceu, s` []i continue studiile, dar am mers dup` ei acas`... cu colegii, pentru c` singur` nu aveam curaj s` fac lucrul `sta... erau ni]te condi\ii groaznice unde locuiau, prin centrul vechi. C@nd am ajuns acolo credeau c` suntem de la Prim`rie, c` le d`m ceva; noi am fost cu fi]ele acelea pentru p`rin\i, s` le completeze ca s` [nscrie copilul; am [ncercat s` [i convingem m`car s` [i [nscrie c` dac` va dori s` mai continue, nu mai poate s` [l [nscrie [n toamn`. R`spunsul era c` o s` mearg` la munc`, c` la 14 ani un b`iat poate s` munceasc`, fetele se m`rit`... alt r`spuns: pot s` m`tur ]i f`r` s` am 8 clase. (Diriginte la clasa a VIII-a, anul ]colar 2009-2010, }coala Nr. 73, Bucure]ti) ...R`m@ne valabil cercul de prieteni, pentru c` avem [n vedere clasa a VIII-a de anul trecut, am avut 2 elevi [n aceast` situa\ie, influen\@ndu-se unul pe cel`lalt, iar [n cele din urm` au reu]it s` [l influen\eze ]i pe un copil mai mic de clasa a VI-a. Pe primul loc, anturajul. (Diriginte la clasa a VIII-a, anul ]colar 20092010, }coala Nr. 86, Bucure]ti) P`i de aici porne]te totul pentru c` p`rin\ii sunt cei care nu-i educ` [n acest sens, adic` nu trezesc interesul pentru [nv`\`tur`. Cum v-am mai spus porne]te totul de acas`, deci depinde din ce familie provin. Copiii care sunt interesa\i vin ]i [n afara orelor. Cei care manifest` dezinteres [n general fa\` de [nv`\`tur`, aceia sunt foarte greu coopta\i la [nv`\`tur`. (Diriginte la clasa a VIII-a, Liceul de Arte, Cluj-Napoca) ...familie dezorganizat`, abandon ]colar, deci cauze materiale. Chiar ]i anul trecut, am avut p`rin\i pleca\i [n Italia. Copilul fugea de la un bunic la altul ]i s-o pierdut copilul. (Diriginte la clasa a VIII-a, }coala Jucu, Cluj) Cunosc un caz concret. A venit o mam` ]i a zis: Copilul nu vrea s` vin` la ]coal`, nu am ce s` fac. Deci lipsa de orice, de interes din partea ]i a familiilor ]i a lor. Elevii care nu vin la ]coal` sunt cei din familii dezorganizate, cu situa\ie material` foarte slab`, dar [n principal familii dezorganizate, acolo unde copilul e singur, face ce vrea ]i p`rin\ii nu au nici o autoritate ]i nici nu doresc s` [l aduc` la ]coal`. (Diriginte la clasa a VIII-a, }coala Emil Isac, Cluj-Napoca) Nici familiile nu sunt interesate [de ]coal`]. La unii da, la al\ii nu. Cum v-am spus este X, de la mine din clas`, mama, nimeni nu spune unde, ce-i cu ea. St` cu tata. Are ]i probleme de capacitate, de putere, asta e una la m@n`, nu ]tiu, cred c` e retardat. }i tata vine ]i m` [ntreab` despre copil, dar sunt la unii care nici nu-i intereseaz`, nici nu vin la ]coal`, po\i s`-i chemi. [...] Tot mai mul\i [s cei care nu-s

102

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

interesa\i ]i [n special romii care ne ajung p@n` la clasa a VIII-a. Pe ei efectiv nu-i intereseaz`, nu vor ]i sunt recalcitran\i ]i nu vor. [...] Problema grav` a noastr` este c` copiii care sunt preocupa\i de ]coal` nu vin aici din cauza lor ]i atunci r`m@n cei mai slabi. (Diriginte la clasa a VII-a, }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca)

6.2 Motive ale abandonului ]colar la nivelul elevului


Motivele abandonului exprimate de c`tre elevi sunt diferite ]i conjuncturale. De exemplu la Bilciure]ti (D@mbovi\a), a]a cum a rezultat din raportul de ]coal`, poate singura cauz` care ar determina p`r`sirea timpurie a ]colii este specificul activit`\ilor desf`]urate de mul\i din locuitorii satului Bilciure]ti: gr`din`ritul. P`rin\ii [i obi]nuiesc pe copii de mici cu munca la gr`din`.27 La Cioc`nari (D@mbovi\a), un sat compus din popula\ie de etnie rom`, motivele sunt legate de faptul c` singurele modele pe care le au elevii romi sunt familiile lor care se ocup` doar de treburile casnice, care au un statut social modest sau sunt chiar s`raci ]i atunci ei aleg fie s` leneveasc`, fie s` munceasc` pentru propriii bani. Elevii care au abandonat ]coala dup` clasa a VIII-a invocau motive legate de naveta foarte grea, mai ales c`tre T@rgovi]te. 28 La Cojasca (D@mbovi\a) ... Principala scuz` a elevilor pentru a nu []i continua ]coala este situa\ia material` precar`, din aceast` cauz` fiind nevoi\i s` munceasc`, eventual s` []i [ntre\in` chiar familia. Ei declar` c` dac` ar fi mai existat ]coala de arte ]i meserii ar fi putut s` mai urmeze m`car 2 ani ]i s-ar fi ales ]i cu o meserie. [...] Dintre elevii care au continuat s` mearg` la liceu, mare parte []i doresc s` termine 12 clase, unii chiar s` mearg` la facultate; sunt mul\umi\i de alegerea f`cut` ]i apreciaz` faptul c` profesorii sunt mai exigen\i ]i mai preocupa\i de achizi\iile elevilor. Exist` ]i elevi care []i doresc dec@t s` urmeze 10 clase, dup` care s` se angajeze. (Raport, }coala Cojasca) ... [n timp ce la F@nt@nele ... ...au r`mas repeten\i ]i apoi le-a fost ru]ine pentru c` erau mai mari dec@t colegii lor; sau au plecat cu familia [n str`in`tate ]i apoi le-a fost foarte greu s` reia cursurile; pe al\ii p`rin\ii nu i-au mai l`sat la ]coal`; de exemplu, fetele care au abandonat nu au mai fost l`sate la ]coal` pentru a exclude posibilitatea de a fi furate. (Raport, }coala F@nt@nele) La Gala\i ]i Bucure]ti, cvasitotalitatea elevilor au invocat starea material` precar` a familiei ca principal motiv de abandon, dar ]i performan\a ]colar` redus` (corigen\a, repeten\ia), dezinteresul p`rin\ilor, lipsa ajutorului ]i a supravegherii, dar nu ]i anturajul (identificat de c`tre cadrele didactice). Nu eram cuminte, m` b`team cu to\i copiii. (Elev, clasa a V-a, }coala Nr. 67, Bucure]ti) [A repetat clasa a IV-a] din cauza la purtare ]i limba francez`. Nu am fost s` pot s` trec la francez`... aveam foarte multe absen\e. (Elev, clasa a VII-a, }coala Nr. 67, Bucure]ti) [Au venit cei de la ]coal` s` vorbeasc` cu tine sau cu p`rin\ii t`i?] Nu, c` eu stau mai departe ca ceilal\i ]i de aia. }i oricum nu era vina lor, era a mea. Nu aveam nici telefon ]i atunci nu aveam nici calculator, internet. Nu vorbesc cu p`rin\ii mei. Ai mei nu vin la ]edin\e, c` sunt la lucru. (Elev, clasa a VII-a, }coala Nr. 86, Bucure]ti)
27 28

Raportul de ]coal`, Bilciure]ti. Raportul de ]coal`, Cioc`nari.

C\ut\m drumul spre [coal\!

103

Doi elevi cu rezultate bune la [nv`\`tur` de la }coala Nr. 55 ]i Nr. 67, Bucure]ti, ne-au spus c@te ceva despre colegii lor care au abandonat, iar raportul de la }coala Nr. 73 din Bucure]ti a identificat cu o mare precizie motivele principale ale abandonului: [Unui coleg] Nu i-a pl`cut ]coala. Al\ii stau acas` toat` ziua. Nu veneau la ]coal`, nu ]tiau nimic. Era un b`iat, nici ceasul nu [l cuno]tea, dar alfabetul. S-a sup`rat, nu ]tiu, s-a dus acas` ]i nu s-a mai [ntors. Acum trebuia s` fie clasa a VI-a ]i e [nsurat, are ]i 2 copii. Are 16, 17 ani, nu ]tiu. (Elev, }coala Nr. 55, Bucure]ti) [C@\iva dintre cei care au abandonat] Au ajuns s` adune fiare ]i s` doarm` pe str`zi. Pe familia lor chiar nu o interesa ce se [nt@mpl` cu ei... au abandonat pentru c` p`rin\ii lor erau foarte indiferen\i, niciodat` nu erau acas`, nu [i ajutau... Avea o situa\ie grea... niciodat` nu avea m@ncare la el, nu putea s` vin` preg`tit, fuma, fura pachetele de la copii din ghiozdan. (Elev, }coala Nr. 67, Bucure]ti) Muncesc, au grij` de fra\ii mai mici, cu care nu are cine s` stea c@nd p`rin\ii sunt la munc`; nu pot \ine pasul din punct de vedere al asimil`rii de cuno]tin\e; nu primesc suficient suport emo\ional ]i sprijin material [n procesul de [nv`\are din partea familiei; anturajul care [i influen\eaz` [n mod negativ vin la ]coal`, dar nu mai ajung [n clas`. (Profesor, }coala Nr. 73, Bucure]ti)

6.3 Motive ale abandonului ]colar la nivelul p`rin\ilor


La Cioc`nari (D@mbovi\a), majoritatea p`rin\ilor spuneau c` ei []i trimit copiii la ]coal`, dar ace]tia nu vor s` vin`.29 cu alte cuvinte p`rin\ii pozeaz` [n oameni interesa\i ]i dau vina pe copii ]i pe anturaj. La Cojasca (D@mbovi\a), p`rin\ii spun c` ]coala este important`, c` []i doresc ca fiii lor s` continue s` frecventeze cursurile, dar nu [i ajut`, nu [i [ncurajeaz`, nu [i constr@ng s` o fac`. La Bilciure]ti (D@mbovi\a), p`rin\ii invoc` numai motive ce \in de statutul financiar ]i social, [ncerc@nd s` se disculpe, de]i ]i-ar dori s`-]i vad` copiii din nou la ]coal`, se complac [n situa\ia actual` ]i dau vina pe momentul social pe care [l travers`m. 30 Raportul de ]coal` de la F@nt@nele a semnalat un lucru pe c@t de realist, pe at@t de tulbur`tor: Interviurile cu p`rin\ii elevilor [n abandon au fost elocvente, deoarece este cople]itor s` [ncerci s` por\i o discu\ie cu oameni maturi care au un orizont at@t de limitat, care []i exprim` g@ndurile numai prin propozi\ii simple ]i care nu se consider` deloc vinova\i sau nelini]ti\i de situa\ia ]colar` a propriului copil. To\i au declarat c` au fost mul\umi\i de ]coal` ]i c` decizia ca propriii copii s` nu mai continue studiile nu este a lor, ci a copiilor, iar d@n]ii nu au avut ce s` fac`! O serie de motive arhetipale pentru comportamentul majorit`\ii p`rin\ilor elevilor [n risc de abandon de la ]colile din Bucure]ti reies din urm`torul extras dintr-o anchet` social`: [{n Familia X, [n care sunt 4 copii de v@rst` ]colar`] Mama este cea care men\ine leg`tura cu ]coala, se prezint` atunci c@nd este solicitat`. Participarea mamei la ]edin\ele cu p`rin\ii nu este constant`. Copiii []i acord` sprijin reciproc [n efectuarea temelor. Ocazional sunt ajuta\i de mam`. Efectuarea temelor nu reprezint` o prioritate pentru copii. [] Copiii prezint` o problematic` complex`, precedent de abandon ]colar [n familie, situa\ie financiar` precar`, apartenen\` la un grup vulnerabil (copii cu risc de abandon, popula\ie rom`), atitudinea pasiv` a p`rin\ilor fa\` de procesul instructiv-educativ. Ace]tia constituie factori agravan\i [n privin\a riscului de p`r`sire timpurie a ]colii... (Anchet` social`, familie format` din 6 membri; elev clasa a VIII-a [n risc de abandon, }coala Nr. 67, Bucure]ti)
29 30

Idem. Raportul de ]coal`, Cojasca.

104

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Capitolul 7
Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor ]i p`rin\ilor
Menirea fireasc` a ]colii nu e s` dea [nv`\`tur`, ci s` de]tepte cultiv@nd destoinicirile intelectuale [n inima copilului, trebuin\a de a [nv`\a toat` via\a - Ioan Slavici rizontul de a]tept`ri de la educa\ie al elevilor ]i p`rin\ilor poate modela [ntr-o manier` determinant` viitorul celor dint@i, dar poate c` ]i al p`rin\ilor lor ([ns` de multe ori ei nu con]tientizeaz` acest aspect). }i [n aceast` situa\ie ne afl`m sub imperiul declara\iilor pompoase, dar cu pu\in` substan\`, mai ales ale p`rin\ilor, de genul ]coala este important`... dar am decis s` nu-l mai l`s`m la ]coal`!. Mul\i dintre elevi viseaz` departe, mai departe dec@t liceul viseaz` chiar la facultate ceea ce nu este deloc r`u, dac` ar corela interesul lor manifestat obiectiv ]i performan\a ]colar` curent`. Acest capitol [ncearc` s` surprind`: l c@t` ]coal` este dezirabil social, dar ]i posibil, s` fac` elevii [n cauz`; l cum []i imagineaz` via\a lor elevii intervieva\i dup` ce au abandonat prematur ]coala; l ce ]i-ar dori pentru copiii lor p`rin\ii intervieva\i; l [ncrederea [n educa\ie a celor intervieva\i.

7.1 Cam c@t` ]coal` ar fi bine s` fac?


C@t` ]coal` cred elevii intervieva\i c` este dezirabil social, dar ]i posibil, s` fac` a fost [ntrebarea ce am formulat-o la adresa elevilor. Vor s` se opreasc`? Sunt constr@n]i de ceva s` se opreasc`? Ce aspira\ii au? Vor s` mearg` mai departe? P@n` unde? }coal` profesional`, liceu, colegiu, ]coal` de mai]tri, facultate? Acestea au fost [ntreb`rile formulate [ndeosebi pentru elevii ]i absolven\ii de clasa a VIII-a. Datele analizate la ]colile rurale din D@mbovi\a ne arat` c` doar o parte redus` a elevilor se g@ndesc la continuarea ]colii la liceu, o ]i mai mic` parte la facultate... ]i o ]i mai mic` parte chiar reu]esc acest lucru. Elevii apreciaz` c` ]coala este locul unde socializeaz`, unde se [nt@lnesc cu prietenii, de unde cap`t` o experien\` de via\` ]i unde [nva\` unii din experien\a celorlal\i, f`r` de care nu po\i reu]i s` ai un loc de munc` ]i f`r` de care nu se poate asigura viitorul propriu ]i al familiei. {n discu\iile cu elevii, ace]tia au citat proverbul Dac` nu ai carte nu ai parte. To\i cei intervieva\i []i doreau s` termine o facultate pentru a [mbina o carier` de succes cu lucrurile f`cute din pl`cere. [...] C\ut\m drumul spre [coal\!

105

Cei care au continuat studiile nu doresc s` copieze modele de succes, vor s` aib` propriul succes dob@ndit prin efort sus\inut, prin cultivarea/dezvoltarea aptitudinilor proprii. (Raport, }coala Cioc`nari, D@mbovi\a) Din datele oferite de directorul ]colii, aproximativ 20% din absolven\ii unei genera\ii merg la liceu filier` teoretic` ]i []i doresc s` mearg` ]i la facultate, 30% continu` studiile la grupuri ]colare. Din interviurile cu dirigin\ii a rezultat c` [n jur de 20% din fo]tii elevi sunt absolven\i de studii superioare, numai 1015% din absolven\ii de clasa a VIII-a nu mai merg la liceu; [n perioada c@t a func\ionat SAM, ace]tia terminau 10 clase. Totodat`, cadrele didactice cu vechime [n unitate ]i din localitate apreciaz` c` [n compara\ie cu perioade [ndep`rtate, frecven\a s-a [mbun`t`\it [n r@ndul romilor. Elevii care []i continu` studiile []i propun s` se realizeze pe plan profesional ]i, [n mare parte, reu]esc. (Raport, }coala Cojasca, D@mbovi\a) Absolven\ii claselor a VIII-a nu au aspira\ii [nalte [n ceea ce prive]te ]coala pe care doresc s` o urmeze. Majoritatea s-au mul\umit cu absolvirea ]colilor de arte ]i meserii, ob\in@nd o calificare [n domeniul croitoriei, prelucr`rii lemnului ]i mecanicii. (Raport, }coala F@nt@nele, D@mbovi\a) La Gala\i, [n }colile Nr. 16 ]i 22 din ora], elevii de clasa a VIII-a: {]i doresc s` urmeze liceul sau o ]coal` profesional`, iar mai apoi facultatea. Cei care continu` ]coala doresc s` []i construiasc` o carier` pe baza frecvent`rii unei facult`\i, s` fac` apoi un master. Apoi doresc un loc de munc` de care s` fie m@ndri. (Raport, }coala Nr. 16 ]i Nr. 22, Gala\i) M` voi face ]ofer. Cred c` voi putea s` reu]esc [n via\` dac` muncesc bine. Voi munci, voi str@nge bani ]i voi face liceul mai t@rziu, poate ]i facultate mai t@rziu. [...] Hagi, este un model [n via\`, este cel mai mare fotbalist. Mi-ar pl`cea s` ajung ca el. (Elev, clasa a VIII-a, }coala Nr. 16, Gala\i) Vrem s` continu`m studiile pentru a ne asigura un viitor. Azi, cu liceul nu mai faci nimic. [C@t` ]coal` v` dori\i s` face\i?] C@t` e posibil. Pentru a avea mai multe meserii... sau una mai bun`. S` fim aprecia\i. {n meseria pe care o aleg vreau s` ajung c@t mai sus. [...] Dac` o s` fim serio]i ]i ne dorim, o s` reu]im s` ajungem ]i aici... unde vrem... S` avem [ncredere [n noi ]i ambi\ie. [...] P`rin\ii no]tri sunt [ntotdeauna un model... ]i domnii profesori. Orice persoan` are anumite calit`\i. Nu este cineva special... apreciem c@te ceva de la fiecare. (Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a care au continuat ]coala, }coala Nr. 16, Gala\i) La Frumu]i\a (Gala\i) aspira\iile mari ale elevilor sunt [n contrast cu posibilit`\ile lor financiare, concluzie subliniat` at@t de raportul de ]coal`, c@t ]i de interviul de grup cu elevi de clasa a VIII-a care au continuat ]coala: Cei care au continuat doresc s`-]i fac` un viitor prin ]coal`, ceilal\i s` aib` o surs` de venit, vor s` aib` o via\` bun`. {]i doresc s` urmeze liceul ]i mai apoi facultatea, dac` []i permit, c`ci trebuie s` se [ntre\in` la internat. (Raport, }coala Frumu]i\a, Gala\i) [V` dori\i s` merge\i mai departe, s` v` continua\i studiile? De ce?] Da. {n primul r@nd pentru un loc de munc` ]i [n al doilea r@nd pentru mine. S` fiu m@ndr` c` am f`cut ceva. [...] Vrem s` facem liceul ]i apoi facultate. Nu e de ajuns liceu... dac` vrem un viitor mai bun pentru noi. [...] Viitorul depinde de noi. Dac` vrem

106

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

s` fie bine o s` fie. Dac` o s` fim lupt`tori o s` fie bine. Ne trebuie partea financiar` ]i cineva care s` ne sus\in` moral. [Ave\i un model [n via\`?] Ca domnul profesor D., face sport, e dinamic... fosta directoare de la ]coal`... se spune c` omul c@t tr`ie]te [nva\`. (Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a care au continuat ]coala, Frumu]i\a, Gala\i) La Cluj-Napoca, la }coala Traian D@rjan, elevii nu au mari aspira\ii ]i deci nu-]i fac mari speran\e: Elevii vor s` termine liceul, chiar ]i o elev` care s-a mutat la alt liceu ca s` nu r`m@n` repetent`. Nu ]tiu ce facultate vor s` fac`. Nu prea []i fac planuri ca s` nu fie dezam`gi\i. Modelele lor sunt p`rin\ii, mama cu prec`dere. Apreciaz` la p`rin\i puterea de a trece peste obstacole. (Interviu de grup cu elevi de clasa a VIII-a care au continuat ]coala, Traian D@rjan, Cluj-Napoca) {n [ncheierea acestui subcapitol am ales un extras dintr-un interviu cu un elev de la }coala Nr. 73 din Bucure]ti care, printre altele, ne vorbe]te despre modele, altele dec@t p`rin\ii: [Ai pe cineva pe care admiri foarte mult? Ai un model [n via\`?] Da, este m`tu]a mea pentru c` ea a f`cut 11 clase. A renun\at la ]coal` pentru c` a r`mas [ns`rcinat` ]i nu putea s` se mai duc` pentru c` i se f`cea r`u v`rsa, ame\ea pe strad`. O admir pentru c` mi-a dat curajul, puterea, m` [ncuraja. Nevasta lu fratele lu mama. Ea este mai mult ca o mam`. A] fi vrut s` fie mama mea. Pot s` vorbesc orice cu ea. Locuie]te [n curte cu noi, fa\` [n fa\` cu u]a noastr`. Alt model e un prieten, de 23 ani. A f`cut ]coala, dar nu a terminat-o. {l admir pentru c` ne cunoa]tem de un an ]i jumate ]i a fost al`turi de mine ]i la spital ast` var`, c@nd am avut probleme cu rinichii, ]tie problemele pe care le am cu mama, ]tie cum este, ]tie ce am vrut s` fac. Mi-a zis c` nu e bine ce fac ]i a zis c` trebuie s` am putere, e o gre]eal`, s` nu mai fac. Vorbele astea ar trebui s` mi le dea p`rin\ii, nu un om str`in. {n curte, vecinii sunt mai interesa\i de mine. Asta m` deranjeaz` cel mai mult, c` un str`in [\i arat` dragoste ]i p`rin\ii nu. (Elev, }coala Nr. 73, Bucure]ti)

7.2 Cum va fi via\a mea [n absen\a prematur` a ]colii?


Un aspect nu foarte u]or de surprins a fost cel legat de felul cum []i imagineaz` via\a lor elevii intervieva\i care au [ntrerupt ]coala. Orizontul lor destul de limitat nu a l`sat loc prea multor regrete ]i a f`cut loc unui pragmatism, f`r` prea mult` substan\`. Nu a fost u]or deloc de ob\inut r`spunsuri coerente pe aceast` tem`, aspira\iile lor nedep`]indu-le (cu mult) de multe ori pe cele ale p`rin\ilor, iar modelele de urmat fiind tocmai p`rin\ii sau diferite vedete de carton. Astfel, la Cioc`nari ]i Cojasca: Cei care au abandonat ]coala [n ciclul gimnazial au un orizont extrem de limitat, dezvoltarea profesional` nu reprezint` absolut nimic pentru ei, nici m`car cititscrisul nu este o necesitate ]i o provocare pentru mul\i dintre ei, singurul lor g@nd pentru viitor fiind asigurarea zilei de m@ine, sunt cantona\i exclusiv [n activit`\ile gospod`re]ti. (Raport de ]coal`, Cioc`nari, D@mbovi\a) Elevii care nu mai continu` ]coala se mul\umesc cu un nivel de trai modest, nu au aspira\ii care s` le dep`]easc` pe cele ale p`rin\ilor, prefer` acela]i stil de via\` ]i munca fizic`. Nu exist` diferen\e mari [ntre a]tept`rile p`rin\ilor ]i copiilor lor. (Raport de ]coal`, Cojasca, D@mbovi\a) C\ut\m drumul spre [coal\!

107

Sc`parea din chingile ]colii ]i accesul la resurse minime imediate (bani) cu care s`-]i satisfac` micile nevoi ]i capricii de moment le ofer` [n mod fals acestor adolescen\i mult doritul sentiment al libert`\ii. De]i nu con]tientizeaz` ]i valorizeaz` importan\a ]colii, [n fa\a reporterului spun ceea ce cred ei c` este dezirabil c` ar dori s` aud` reporterul fapt confirmat ]i la cele dou` ]coli din Gala\i: Cei care nu au continuat ar dori s` se [ntoarc` la ]coal`, dar doar la modul declarativ. Nu li se pare important` educa\ia. (Raport, }coala Nr. 16 ]i Nr. 22, Gala\i) Edificatoare sunt ]i urm`toarele r`spunsuri oferite de c@\iva elevi care nu au mai continuat dup` clasa a VIII-a. M-am m`ritat ]i am plecat la Matca. [Ce [nseamn` pentru voi reu]ita [n via\`?] Nu ]tiu. S` am o familie, s` muncesc, s` c@]tig bani, s` plec [n str`in`tate. [Crezi c` vei relua ]coala?] Nu. Nu vreau. [Ai un model [n via\`?] Narcisa, prin\esa Ardealului. (Elev care a fost clasa a VIII-a [n anul ]colar precedent ]i nu a continuat, }coala Pechea, Gala\i) P`rin\ii no]tri nu au avut bani s` mergem mai departe. Tuturor le-a p`rut r`u. Nu aveam uniform`... ]i naveta... era grea. [...] A] vrea s` devin barman-osp`tar. {mi place... e curat. Eu vreau mecanic auto. {mi place meseria. {mi plac ma]inile. [...] Vreau s` g`sesc meseria potrivit`. S` fac ceva ce-mi place. Posibilitatea de a ajunge undeva, s` ne construim un mediu de via\` mai bun. }coala, liceul... ]coala e cea mai important`. [...] Da, mi s-ar putea [nt@mpla s` reiau ]coala. Sper s` mi se [nt@mple... ca s` putem s` ne construim un mediu de via\` mai bun. [Ave\i pe cineva pe care admira\i foarte mult? Ave\i un model [n via\`?] P`rin\ii. {ntotdeauna au f`cut imposibilul pentru noi, s` avem ce ne trebuie, s` nu ducem lips` de nimic. D-na dirigint`... ne ocrotea... }i B`nel Nicoli\` - a fost la fel, s`rac... acum s-a realizat. (Elev care a fost clasa a VIII-a [n anul ]colar precedent ]i nu a continuat, }coala Frumu]i\a, Gala\i) Veneam la ]coal`, nu lipseam. Apoi nu am mai venit c` nu mai aveam bani. Profesorii mi-au spus s` m` [ntorc la ]coal`, dar acum nu mai pot. Am r`mas de dou` ori repetent [n clasa a VI-a. Vreau s` m` fac cioban c` e u]or ]i fac ]i bani. Nu mi-ar pl`cea s` m`-ntorc la ]coal`. E greu. [] {l admir pe tata c` e aproape de mine, m` iube]te. (Elev, Bilciure]ti, D@mbovi\a) Vreau s` m` fac fotbalist. Sunt pasionat de fotbal de mic. }coala ]i fotbalul. Vreau s` nu mai lipsesc deloc. Vorbesc cu domnul profesor s` [mi schimbe programul, s` mi-l mute diminea\a ]i vreau s` [nv`\ s` trec mai departe, pentru c` o s` fie greu acum, [n a VII-a. Sunt profesori noi, trebuie s` ne obi]nuim cu ei, materii noi... Ca model... un fotbalist, Cristiano Ronaldo... ]i o coleg`, care [nva\` destul de bine. S` fiu ca Cristiano Ronaldo ]i la o echip` mare. (Elev, clasa a VII-a, }coala Nr. 67, Bucure]ti) Dar mai exist` o speran\`... Vreau s` nu mai muncesc pe ]antier, s` am o meserie mai bun` (bodyguard). Ar trebui s` merg la liceu pentru a reu]i. Ar trebui s` ob\in burs` ca s` pot merge la ]coal`. Banii pe care [i c@]tig [i dau p`rin\ilor ]i oricum nu mi-ar ajunge s` merg la frecven\` redus` sau A doua ]ans`. A] vrea s` reu]esc, dar situa\ia m` oblig` s` merg la munc`. Altfel, a] vrea la ]coal`. {i admir pe colegii mei care merg la ]coal`. Doar cei cu posibilit`\i materiale pot merge la liceu. (Elev, Cojasca, D@mbovi\a)

108

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

7.3 Cam c@t` ]coala ar fi bun` pentru copilul meu?


{n aceast` sec\iune studiul s-a focalizat pe speran\ele, a]tept`rile ]i realismul p`rin\ilor intervieva\i ce ]i-ar dori pentru copiii lor. De]i o mare parte dintre p`rin\ii acestor copii afla\i [n risc de abandon nu lucreaz`, a fost destul de dificil de a intervieva un num`r mai ridicat de p`rin\i (mai ales [n mediul urban), pentru c` nu erau la domiciliu. Nivelul lor de ]colarizare este destul de redus, iar asta pare s` creioneze ]i posibilit`\ile, dar ]i a]tept`rile lor privind viitorul propriilor copii. Concluzia tras` [n raportul de ]coal` de la Cojasca se potrive]te foarte bine aproape tuturor cazurilor studiate [n celelalte localit`\i: La nivel declarativ, to\i cei intervieva\i acord` mare importan\` ]colii, sunt con]tien\i de necesitatea studiilor pentru a avea o meserie, dar nu fac eforturi consistente pentru a-i sprijini pe copii. (Raport de ]coal`, Cojasca, D@mbovi\a) [La Cioc`nari] P`rin\ii elevilor intervieva\i aveau diferite niveluri de preg`tire ini\ial` ([ncep@nd de la 0 clase, nivelul maxim fiind liceul), a]tept`ri diferite de la propriii copii, singura lor tr`s`tur` comun` fiind lipsa de autoritate constructiv` asupra acestora. Declarativ doreau s`-i sprijine pe copiii lor s` []i continue ]coala, dar inten\iile nu se materializau [n ac\iuni concrete. (Raport de ]coal`, Cioc`nari, D@mbovi\a) Orizontul limitat al p`rin\ilor a fost subliniat, de asemenea, ]i la Gala\i, unde ace]tia au afirmat c` cel mai important este s` poat` s` []i c@]tige un ban, s` aib` o meserie, gen mecanic auto (}coala Nr. 16, Gala\i) ]i s` aib` propriii lui bani (Frumu]i\a). Realismul pe termen lung nu pare a fi o tr`s`tur` definitorie pentru ace]ti p`rin\i, [n schimb pragmatismul pe termen scurt este filozofia supravie\uirii, centrat` nu (doar) pe ]coal`, ci (]i) pe noroc ]i bani. {n ziua de azi trebuie s` ai ]i ]coal`, dar ]i noroc ]i bani. [B.] Este un copil care nu ascult` de nimeni, face numai ce vrea. E ]i violent. [Ce face acum B?] St` pe Internet, se [nt@lne]te cu prietenii... [C@nd va cre]te B] Va trece de la o slujb` la alta, o s` [ncerce s` ob\in` bani oricum... Eu i-a] dori o meserie ]i un loc de munc` stabil, cu un salariu decent. (P`rintele unui elev [n abandon, }coala Emil Isac, Cluj) {n ziua de azi f`r` ]coal` nu po\i intra nic`ieri. [C. este] Copil bun, dar [n timp, dup` ce a plecat, s-a [ndep`rtat de noi. Acum st` acas` ]i facem treburi [n gospod`rie. Se uit` la televizor... [Ce va face c@nd va cre]te?] Nu ]tiu, e alegerea ei. Eu a] vrea s` fie undeva unde c@]tig` bine (muncitoare sau mai sus, dac` se poate). (P`rintele unui elev [n abandon, }coala Cojasca, D@mbovi\a) Sub auspiciile s`r`ciei ]i a lipsei de speran\`, neimplicarea p`rin\ilor [n creionarea viitorului copiilor [mbrac` uneori aura libert`\ii de alegere l`sat` copiilor cu privire la propriul viitor, o noninterven\ie abuziv`, direc\ionist`, dar nici responsabil` ]i protec\ionist`. Locuim la rude, [ntr-o camer`, f`r` buc`t`rie ]i f`r` baie. Iluminatul se realizeaz` cu un generator ]i [nc`lzirea cu lemne. Nu avem re\ea de ap`. Eu sunt muncitoare, iar b`rbatu nu lucr`. Tr`im din salarul meu ]i din aloca\ie. [] Este nevoie de ]coal` pentru a avea un loc de munc`. [] A. este o feti\` lini]tit`.[] Mai vine la ]coal`. [Ce crede\i c` va face c@nd va cre]te, ce meserie va avea?] Nu ]tiu. [Dar dac` a\i putea s` alege\i, ce v-a\i dori s` fac`?] Ce []i dore]te ea. (P`rintele unui elev [n abandon, }coala Emil Isac, Cluj) C\ut\m drumul spre [coal\!

109

Capitolul 8
Studii de caz
Educa\ia nu este preg`tirea pentru via\`, educa\ia este via\a [ns`]i John Dewey n acest capitol sunt prezentate 4 situa\ii specifice [nregistrate la nivelul unei ]coli din fiecare jude\. Ideea care a stat la baza acestei op\iuni a avut [n vedere nu doar specificitatea ]i eventual convergen\a celor 4 studii de caz (c@te unul din fiecare jude\ inclus [n cercetare), ci ]i faptul c` autorii studiilor au putut surprinde cu mult mai bine realit`\ile din teren (nu doar [n urma vizitelor ]i interviurilor ocazionate de cercetare) dec@t cercet`torul care st` la centru ]i prime]te datele brute ]i le analizeaz` ]i interpreteaz`. {n plus, studiile au urm`rit o structur` relativ similar`, structur` ce caracterizeaz` de altfel [ntregul raport de cercetare. Un interesant studiu de caz a fost realizat de c`tre Ligiana Petre la Bucure]ti, unde }coala Nr. 73 Barbu Delavrancea, Bucure]ti a fost practic pus` sub o lup` de mare magnitudine. O ]coal` de cartier, cu plusuri ]i minusuri, ce caracterizeaz` cea mai complex`, tumultoas` ]i oportunist` comunitate urban` a \`rii. O ]coal` unde vom reg`si at@t elemente din studiile de caz de la F@nt@nele ]i Gala\i, c@t ]i multe elemente noi mai ales legate de tenta\ii ]i anturaj, neglijare ]i nep`sare. Povestea acestei ]coli a dasc`lilor, elevilor, p`rin\ilor ]i a comunit`\ii curge practic prin spusele protagoni]tilor, [ncadrate [n scen` de un narator care nu se sfie]te s` trag` concluziile ce se desprind. Studiul de caz realizat de c`tre Cristina Popescu la }coala Traian D@rjan, din Cluj-Napoca surprinde realitatea necosmetizat` a unei ]coli situate [n vecin`tatea unei zone r`u famate PataR@t. Comunitatea Pata-R@t este o comunitate a oamenilor s`raci ]i foarte s`raci, [n care grija zilei de m@ine este pe primul plan. Problemele ]colii ]i ale elevilor sunt legate de altfel de s`r`cia crunt` a familiilor ]i a comunit`\ii, de dezinteresul p`rin\ilor de a-]i trimite copiii la ]coal`, dar ]i de fluctua\ia cadrelor didactice [n ciuda faptului c` din punct de vedere material ]coala nu are probleme. }coala, reg`sindu-se [ntr-o comunitate unde se manifest` cultura s`r`ciei, se confrunt` cu problemele legate de lipsa de orizont, absenteism ]i abandon ]colar accentuat. Astfel, studiul de caz realizat de c`tre Teodora Popa despre ]coala din satul F@nt@nele, comuna Cojasca, jude\ul D@mbovi\a surprinde arhetipal situa\ia copiilor dezavantaja\i din mediul rural o situa\ie ce ar putea fi extrapolat` la nivelul a zeci, sute de sate ]i familii din Rom@nia ruralului ]i a urbanului mic. {n ciuda investi\iilor materiale f`cute [n ultimii ani, ]coala din rural nu ofer` elevilor acelea]i ]anse ca cea din mediul urban. S`r`cia accentuat` cu care se confrunt` familiile, modul de via\` al p`rin\ilor centrat pe specificul rural resurse minime pentru supravie\uire, atitudinea nep`s`toare sau neputincioas` a acestora, fac din mul\i copii victime sigure ale abandonului ]colar dup` clasa a VIII-a ]i imprimarea unei filozofii de via\` centrat` pe m` descurc cum pot.

110

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Studiul de caz realizat de c`tre Daniela Popa [n }coala Nr. 16 Nicolae B`lcescu, Gala\i reprezint` o descriere tipic` a unei ]coli periferice ce reprezint` urbanul mare [n Rom@nia. Se observ` din studiul realizat multe caracteristici similare (atitudinale, materiale) ale elevilor ]i p`rin\ilor cu cele ale protagoni]tilor de la F@nt@nele. Cu alte cuvinte, s`r`cia spiritual` a celor din rural ]i urban are cel pu\in la fel de multe elemente [n comun cu s`r`cia material` a acestor oameni.

8.1. Studiu de caz: }coala Nr. 73 Barbu Delavrancea, Bucure]ti 31


}coala Nr. 73 Barbu Delavrancea este una dintre ]colile [nc`rcate de istorie ale Bucure]tiului. {nfiin\at` la data de 17 noiembrie 1859 de c`tre boierul Basarab Br@ncoveanu ca ]coal` privat`, a suferit de-a lungul timpului o serie de restructur`ri. A r`mas spectator [n teatrul istoriei, asist@nd dup` caz, voit sau nu, la comediile ]i dramele vremurilor. Uneori spectatorii au devenit actori pe scena politic` sau cultural` ]i s-au [ntors, regulat p@n` [n anul 1974, pentru a celebra locul ]i oamenii care i-au deprins cu gustul scenei. Din anul 1999, aceast` tradi\ie a fost reluat`, astfel c` anul trecut, ]coala a primit din nou fo]tii ]i actualii elevi, cadrele didactice, pentru a s`rb`tori 150 de ani de existen\`. Ast`zi, odat` intrat [n ]coal`, atmosfera este una febril`. Cel pu\in [n timpul pauzelor. Muzica r`sun` pe holuri, decibeli mul\i, par c` se afl` [n r`zboi cu vocile copiilor. Competi\ie cu o singur` miz`. Fiecare, elev, profesor ]i muzic`, [ncearc` s` se fac` auzi\i. Nu am aflat [nc` dac` a c@]tigat cineva competi\ia. Sper doar c` vom putea s` scoatem pumnul sau, [n acest caz, muzica, din gur` ]i s` mut`m competi\ia acolo unde [i este locul: pe terenurile de sport sau [n sala de festivit`\i (]i alte activit`\i creative), care pentru moment lipsesc ]colii. {n\eleg de asemenea c`, ini\ial, cineva s-a g@ndit c` muzica va avea ]i [n acest context un rol emolient al personalit`\ii efervescente a elevilor ]i, fascinat de aceast` adev`rat` fantasm`, [nc` a]teapt` ca acidul s` se transforme [n lichidul vindec`tor al fr`m@nt`rilor ]i conflictelor interioare. Ale cui? Ale elevilor ]i cadrelor didactice. Este nevoie de muzic`. Se poate observa [ns` c` [n timp ce copiii []i strig` tot mai tare nevoia de copil`rie ]i educa\ie, muzica este dat` tot mai tare ca [ntr-un joc [n care tonul este dat de D.J.-ul de la butoane. Un D.J., sau mai mul\i, de la care se a]teapt` tot mai mult ]i i se ofer` din ce [n ce mai pu\in, astfel c` a ajuns s` fie ]i manager, administrator ]i orice altceva, pe aproape nimic. Num`rul elevilor [nscri]i [n programul educa\ional al ]colii a sc`zut aproape la jum`tate [n ultimii 6 ani. Dac` [n anul ]colar 2004/2005 existau 27 de clase cu un num`r total de 715 elevi, [n anul ]colar 2009/2010, num`rul acestora a sc`zut aproape dramatic la jum`tate, respectiv la 424 de elevi ]colariza\i [n 16 clase. Cauzele sunt multiple. {n anul 2003, }coala Nr. 73 a fost comasat` cu }coala Nr. 71, care, conform afirma\iilor directorului ]colii, a venit cu un aport de romi de peste 70%.

8.1.1 Elevii, [ncotro? Continuarea studiilor dup` clasa a VIII-a


{ncep@nd cu anul ]colar 2009-2010, guvernul a decis s` desfiin\eze ]colile de arte ]i meserii, supliment@nd cu 221.000 de locuri [nv`\`m@ntul liceal cu cele trei profiluri ale sale: teoretic, voca\ional ]i profesional. {n aceste condi\ii, singura op\iune a elevilor r`m@ne liceul. Av@nd [n vedere c` majoritatea absolven\ilor }colii Nr. 73, respectiv 80% (conform datelor oferite de cadrele
31

Studiu realizat de Ligiana Mihaela Petre

C\ut\m drumul spre [coal\!

111

didactice) au ales SAM-urile [n anii ]colari preceden\i ca urm`toarea sta\ie a parcursului educa\ional, [n anul ]colar 2009-2010 aceast` op\iune nu a mai fost posibil`. Acest studiu nu are ca obiectiv analizarea oportunit`\ii acestei decizii, dar urm`re]te identificarea op\iunilor asumate ale elevilor, [n special ale celor cu risc de abandon, [n ceea ce prive]te drumul pe care doresc s` [l urmeze [n via\`. {n acest sens, majoritatea subiec\ilor intervieva\i []i doresc s` aib` o meserie calificat`: buc`tar, coafez`, ]ofer etc. Ca urmare, [n anul ]colar 2009-2010, absolven\ii }colii Nr. 73 au ca unic` op\iune: continuarea studiilor la liceu. Cei mai mul\i se [nscriu la liceu, ca urmare a sus\inerii cadrelor didactice. Pe de alt` parte, aceast` ini\iativ` poate fi, de cele mai multe ori, o rezultant` a faptului c` ei se afl` [n momentul respectiv [n acel cadru, educa\ional, suportiv. Realitatea este c`, o dat` ce termin` ciclul gimnazial ]i intr` [n cel liceal, adic` [ntr-un mediu nou, necunoscut, provocarea este mult mai mare. (Re)apar, mult mai pregnant, o serie de factori care afecteaz` continuarea studiilor ]colare ]i pentru care majoritatea elevilor ]i [n special aceia care constituie grupul \int` al acestui studiu nu sunt preg`ti\i. Nu [i antreneaz` nimeni pentru realitate, dec@t realitatea [ns`]i. {n acest caz, nu mai este un antrenament. Joac` chiar jocul cel mare. Echipamentul adeseori este sumar, dac` nu le lipse]te cu des`v@r]ire. Regulile le afl` atunci, de]i, din cauza impactului ]i a experien\elor anterioare, []i imagineaz` uneori c` sunt mult mai dure. Cu toate acestea, mul\i copii aleg s` se dea b`tu\i [nainte de a mai intra [n competi\ie sau imediat dup` fluierul de [ncepere. Majoritatea experien\elor pe care le tr`iesc ace]ti elevi afla\i [n situa\ie cu risc de abandon ]colar sunt percepute ca ]i competi\ii, lupte cu via\a. Au [nv`\at c` totul se pl`te]te, iar ei nu []i pot permite de multe ori pre\ul. Pe de alt` parte, de]i majoritatea nu sunt con]tien\i, sunt cei mai buni speciali]ti [n supravie\uire. Aici se afl` resursa lor. Nu discut`m tehnicile, ele pot fi oric@nd convertite [n a]a fel [nc@t s` se dezvolte armonios. Ca urmare, capacitatea relativ sc`zut` de adaptare la noul mediu liceal, [ncep@nd cu nevoile zilnice de baz` ([mbr`c`minte, m@ncare etc.), s`r`cia, nevoia de a munci pentru a se [ntre\ine ]i nu [n ultimul r@nd, atitudinea celorlal\i adolescen\i, le poate accentua sentimentul de excludere ]i marginalizare. Mai mult de 90% []i continu` studiile indiferent de liceu. P`rin\ii [i dau, c` nu au ce s` fac`. Unde [l trimit? C` se [nt@mpl` dup` un an sau doi s` abandoneze, abandoneaz` ]i se duce la f`r` frecven\`. (Profesor-Diriginte). {n general, ]coala nu mai men\ine leg`turile cu absolven\ii, nu exist` programe [n acest sens, iar ritualurile neoficiale prin care fo]tii elevi mai vizitau unele cadre didactice sunt pe cale de a deveni istorie. [...] Se [nscriu la liceu, dar nu mai ]tim mai departe. Se [nscriu to\i la liceu. Nu am avut cazuri nici anul trecut (2009-2010). Am reu]it s` [i convingem... cei care intr` [n clasa a VIII-a ]i termin`, merg mai departe... Acum s-au desfiin\at SAMurile. Merg la liceu. (Profesor-Diriginte) Singurele contacte dintre ]coal` ]i fo]tii elevi sunt fie [nt@mpl`toare, fie prin profesori care predau ]i la liceele la care sunt [nscri]i cei care au absolvit. De asemenea, exist` situa\ii [n care unii elevi cu performan\e ]colare bune p`streaz` rela\ia cu anumite cadre didactice. {n general, copiii buni trec s` ne mul\umeasc`, dar cei r`i nu prea mai trec... (Director de ]coal`) {n concluzie, to\i elevii care termin` clasa a VIII-a merg la liceu. Teoretic. Practic, nu se cunoa]te c@\i continu` ]colarizarea. Se pare c` ceea ce primeaz` este faptul c` absolven\ii trebuie s` se [nscrie undeva. Aptitudinile voca\ionale, interesele, contextul social ]i psihologic trec uneori pe loc secund. Procesul de continuare a ]colariz`rii, odat` ini\iat prin [nscrierea la liceu, instantaneu

112

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

este abandonat de cadrele didactice din ciclul gimnazial. Pe de alt` parte, instrumentele de asisten\` educa\ional` de care dispune ]coala sunt limitate. Elevul este sprijinit cumva s` se [nscrie la liceu, dup` care parc` uneori (acesta) nu mai conteaz`. }coala gimnazial` ]i-a [ncheiat misiunea, f`r` s` lase vreun [nlocuitor care s` o continue. Liceul devine un fel de fat` Morgana. Directorul ]colii afirm` c`: Cei mai buni elevi sunt la licee foarte bune - un procent de 30%, restul la licee medii. Reparti\ia este computerizat`, nu avem cu ce s` intervenim acolo. Chiar ]i la orientare este foarte greu. Se spune mereu s` facem orientare ]colar` ]i profesional` la clasa a VIII-a. Este foarte greu, pentru c` [i spui c` nivelul lui ar fi de un anumit elev, dar trebuie s` \in` cont ]i ce profil i-ar pl`cea. Ei sunt cam nehot`r@\i [n clasa a VIII-a ]i chiar ]i p`rin\ii; am avut cazuri ]i de p`rin\i foarte buni, care veneau ]i st`teau pe fi]a de completat c@te o or`. Eu le d`deam acas` un exemplar, [l completau, iar dup` ce veneau aici se schimbau.

8.1.2 Cine ]i c@\i dintr-o genera\ie ajung la facultate...


Dac` ]coala are informa\ii relative asupra gradului [n care fo]tii elevi ajung s` continue studiile ]colare la liceu, acestea dispar aproape [n totalitate la trecerea la nivel universitar. {n timp ce unele cadre didactice din [nv`\`m@ntul gimnazial din cadrul }colii Nr. 73 apreciaz` c` 10% dintr-o genera\ie ajunge la facultate, f`r` a avea [ns` vreo baz` statistic` sau alt` form` de contorizare validat` ]tiin\ific, al\ii recunosc c`: Nu avem o leg`tur` dup` ce se termin` ]coala, o monitorizare, dec@t dac` ei vin ]i ne spun. Mai departe, chiar nu mergem... (Diriginte)

8.1.3 Fiii ]colii sau absolven\i cu care ]coala se m@ndre]te [n mod deosebit
}coala Nr. 73 se m@ndre]te cu absolven\i al c`ror parcurs a fost unul de succes. Chiar dac` nu am primit date ]i nume concrete, directorul afirm` c`: [...] Anul trecut am avut [nt@lnirea de 150 de ani a ]colii ]i au venit fo]ti elevi care sunt actori, scriitori, plus copii de romi care [ntotdeauna erau instrumenti]ti; [nainte de 1989 aveam copii de romi care veneau ]i la ]coal` ]i f`ceau ]i ore de muzic`. Apoi mergeau la Lipatti sau alte licee de muzic`. Printre cei mai cunoscu\i oameni ai ]colii amintim: Barbu }tef`nescu Delavrancea, scriitor; Roman C`t`lin, profesor doctor matematician la Universitatea Saint Louis din America, Str`u\ Monica, chimist`, Sintescu Mihai, medic stomatolog; Olier Tatiana, artist`; Veronica Porumbacu, poet`; Jiga Adrian, profesor ]i director la Colegiul Kretzulescu; Popa Daniela, profesor ]i director la Colegiul Matei Basarab; Marinescu Medeea, actor; Bianca Nae, ziarist 32.

8.1.4 Dot`rile ]colii


{n general, ]coala este un spa\iu fizic, dar [n aceea]i m`sur` este ]i un spa\iu psihologic ]i social. De obicei, actorii acestui spa\iu au un rol bine delimitat, uneori destul de rigid, alteori mai flexibil. Esen\ial` este capacitatea de a-]i asuma responsabilitatea unor contacte fluide, cu grani\e
32

http://www.scoala73.ro/istoric.html

C\ut\m drumul spre [coal\!

113

clare, flexibile, f`r` a fi confuze, [n func\ie de nevoile proprii ]i colective ale elevilor ]i ale cadrelor didactice. {n acest sens, de multe ori, pe umerii directorului cade toat` responsabilitatea gestion`rii spa\iului fizic. Ca urmare, fiind principalul (dac` nu singurul) arhitect - designer - decorator al spa\iului fizic, el poate fi ]i singurul preocupat de aranjarea, [ntre\inerea ]i p`strarea ]colii ]i a bunurilor acesteia. Acest lucru este cauzat de faptul c` el, directorul, devine cumva, paradoxal, adev`ratul beneficiar din punct de vedere emo\ional al eforturilor sale, particip@nd activ la construirea ]i dezvoltarea unui sentiment de apartenen\` la acest spa\iu. Crearea acestui sentiment de apartenen\` constituie de fapt cheia implic`rii tuturor actorilor, fie c` sunt elevi, cadre didactice sau p`rin\i, [n func\ie de posibilit`\ile ]i disponibilitatea fiec`ruia. Pentru ca acest lucru s` fie posibil, este nevoie de reconsiderarea rolului fiec`ruia. Mai exact, av@nd [n vedere c`, [n general, rolul activ [n procesul de configurare, reconstruc\ie ]i reamenajare este jucat de directorul ]colii, iar majoritatea cadrelor didactice, elevilor, p`rin\ilor sunt uneori mai degrab` spectatori, ei vor juca acela]i rol, care li s-a dat cumva f`r` inten\ie, ]i [n celelalte activit`\i specifice ]colii. Ca urmare, perspectiva din care prive]te ]coala fiecare actor al educa\iei este diferit`. Directorul, prin prisma pozi\iei pe care o ocup`, este focalizat pe poten\ialul de dezvoltare ca spa\iu fizic, dotare ]i dezvoltare a bazei materiale, [n timp ce cadrele didactice acord` mai mult` importan\` materialelor didactice care le faciliteaz` activitatea profesional`. {n acest sens, Directorul }colii Nr. 73 men\ioneaz` c`: Noi avem propus` o extindere din anul 1990 ]i ceva care cuprindea sal` de sport, sal` de festivit`\i ]i laborator de fizic`, chimie, biologie. Acea extindere am [n\eles c` a fost aprobat` de Prim`rie, dar ea a r`mas undeva pe la Prim`ria Capitalei, tot dosarul... De atunci nu s-a f`cut nimic. Ideea e c` noi pierdem pentru c` nu avem sal` de sport, sal` de festivit`\i ]i laboratoare. Centrul de informare este f`cut printr-un proiect pe care l-am ob\inut noi [n 2007 ]i am cump`rat sta\ie, retroproiector, laptop etc. Consider`m c` fiecare clas` ar trebui s` aib` un calculator, o tabl` magnetic`, o imprimant` etc. Noi ne-am chinuit ]i am f`cut rost de foarte multe lucruri la m@na a doua. Am, nu pot s` zic, ni]te xerox-uri vechi de 20 ]i ceva de ani, pe care le tot repar`m ].a.m.d. Am primit anul trecut un xerox ]i un laptop de la Minister. Mai avem laboratorul de fizic` pe care l-am primit anul trecut, care este nou-nou\, dar ca ]i material, nu prea avem truse de lucru. La chimie nu avem nici o substan\`, pentru c` atunci c@nd s-a reconsolidat ]coala de aici, ]coala a fost mutat` [ntr-un alt local ]i s-au pierdut. Mai sunt c@teva eprubete, sticl`rie, dar nu avem cu ce s` facem experimente. Aparent, elevii au o singur` perspectiv` din care v`d spa\iul fizic al ]colii, dot`rile ]i materialele didactice. Aceasta este con\inutul ]i efectele psihologice, emo\ionale, adiacente activit`\ilor desf`]urate cu/[n/la/prin ]coal`. Astfel, pentru elevii intervieva\i sunt importante acele materiale ]i dot`ri care au un impact pozitiv, contribuind la desf`]urarea unor activit`\i care fie le plac, fie sunt realizate cu cadre didactice preferate de ei (teren de tenis, muzic` etc.). Este destul de bine. Sal` bun`, mobilierul este bun, cu toate c` este vechi. Avem manuale, avem teren de sport [n fa\` la ]coal`. (Elev de clasa a VIII-a); }coala Nr. 73 este frumoas`, organizat`, s`lile frumoase, decora\iunile [n clas` frumoase, avem de toate. (Elev) Pe de alt` parte, dot`rile materiale care au leg`tur` cu persoane, colegi sau cadre didactice cu care elevii nu au o rela\ie pozitiv` par a fi valorizate prin prisma rela\iei respective. Chiar dac` nu to\i elevii dau bani pentru fondul ]colii ]i pentru fondul clasei, mi se pare o situa\ie destul de proast`, pentru c` nu avem condi\ii foarte bune pentru

114

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

a [nv`\a. Nu cred c` to\i profesorii sunt la locul potrivit ca s` [n\eleag` ]i ei de ce elevii fac at@ta scandal ]i g`l`gie. Dac` to\i elevii ar fi cu capul pe umeri, ar face un Consiliu al problemelor ]colare ]i ar pune [ntreb`ri legate de condi\ii ]i ce nu le convine. P@n` acum nu am observat c` vreunul din colegi se g@nde]te m`car la asta. Sunt mul\i colegi care nu au primit toate c`r\ile. La geografie exist` o hart` foarte rupt`. Daca o atingi, se rupe de tot. De multe ori nu aveam destule mese, scaune, sala nu este destul de [nc`p`toare, sala de sport nu este destul de echilibrat` nu are destule echipamente de sport. Toaleta e ok, e curat`, dar nu se p`streaz` cur`\enia de elevi. (Elev) }coala e mare, frumoas`. S`lile sunt bune. Nu [mi plac pere\ii, c` sunt din rigips ]i se sparg repede dac` cade un copil. }i mobilierul e bun, copiii mai stric`, dar... Nu avem material didactic. H`r\i, da. Manuale nu prea. Sala de sport nu e foarte ca lumea, dar e bun`... ]i curtea ]colii, teren sintetic. Toaletele sunt foarte curate. (Elev) Elevii care au rela\ii bune cu colegii ]i cadrele didactice par mai pu\in preocupa\i de starea mobilierului, dar mai aten\i la faptul c` acesta este distrus de colegi. S`lile sunt amenajate, sunt foarte curate, dar unii copii nu ]tiu s` le men\in`. Mobilierul este men\inut, nu conteaz` cum e. Dac` e cur`\enie, e cel mai important lucru, dar la noi [n clas` nu prea este a]a, pentru c` oric@t ai [ncerca s` faci curat, tot se face [murdar] la loc. C`r\i avem, dar nu prea multe; exist` un copil, doi, care nu prea au. Sala de sport ar trebui ]i ea s` fie aranjat`, nu e at@t de perfect` ca la alte ]coli, dar avem ]i noi. (Elev de clasa a VII-a) Mobilierul e [n regul`. Laboratoare nu avem, doar de informatic`. Manuale avem, dar nu au to\i copiii. Eu nu le am pe toate pentru c` nu sunt c`r\i suficiente pentru to\i copiii. (Elev de clasa a VII-a) {n concluzie, exist` posibilitatea ca preocup`rile elevilor ]i profesorilor s` fie complementare, dac` nu chiar concordante. {n timp ce elevii afla\i [n situa\ie de risc de abandon ]colar intervieva\i valorizeaz` activit`\ile creative, de la cele sportive p@n` la cele artistice, festive, directorul este centrat pe construirea unei s`li de festivit`\i ]i a uneia de sport, care [n prezent lipsesc, [n timp ce cadrele didactice [ncearc` s` []i consolideze, s` []i dezvolte rolul educa\ional.

8.1.5 Cadrele didactice


Capacitatea directorului de a forma o echip` profesoral` sudat`, eficient`, care s` asigure continuitatea interven\iilor educa\ionale, este uneori afectat`. Nu avem noi posibilitatea ca ]i angajator, de]i se spune c` noi suntem angajatorul, s` ne alegem oamenii pe care i-am dori ]i care sunt buni. Printr-un interviu nu reu]e]ti s` vezi o anumit` persoan` ]i s` ]tii c` omul acela [ntr-adev`r va fi bun pentru tine. Chiar dac` are o diplom`, poate nu se poate descurca la clas`. }i continuitatea, anul trecut s-au [nscris [n clasa [nt@i copii care cuno]teau un [nv`\`tor, ]tiau c` omul acela se descurc` foarte bine, a avut performan\`. Dac` [i puneam [n alt` clas`, ar fi renun\at. (Director) [...] [Mai este ]i problema] datorat` fluxului de profesori ]i [nv`\`tori care vin anual prin ]coal` ]i nu sunt titulari, vin un an, pleac` sau predau la dou` ]coli; p@n` s` cunoasc` copiii, anul urm`tor trebuie s` plece. Una e c@nd iei copilul de la clasa a V-a, te cunoa]te ]i [l cuno]ti; unii reu]esc s` se impun` [n fa\a copiilor, al\ii nu, chiar dac` sunt mai [n v@rst`. (Profesor-Diriginte) C\ut\m drumul spre [coal\!

115

8.1.6 Principalele probleme ale ]colii


Am pus aceea]i [ntrebare directorului ]colii, cadrelor didactice, p`rin\ilor ]i elevilor. Care sunt problemele ]colii? R`spunsurile primite reflect` perspectivele diferite ale celor intervieva\i, to\i referindu-se [ns` la aceea]i realitate - ]coala. O realitate ce seam`n` cu o sfer` multifa\etat` pe care uneori fiecare o prive]te dintr-o alt` pozi\ie. Pot s` vad` acela]i lucru, [n esen\` o simpl` sfer`. Culorile percepute sunt [ns` diferite. Uneori triste, chiar dezolante. Fiecare vede o fa\et` sau mai multe ale sferei. Ce au [n comun? Con\in tonuri de gri. Elev, director, profesor, [nv`\`tor, to\i se simt uneori inadecva\i, limita\i, constr@n]i de rolurile asumate, de nevoile personale ]i colective, de responsabilit`\i. S` o lu`m pe r@nd: Profesorii consider` comportamentul elevilor o problem` a ]colii [n fa\a c`reia se simt dep`]i\i: O problem` este aceast` agita\ie a copiilor pe holuri, care sunt foarte mici ]i au at@ta energie. Afar` nu putem c` e foarte frig. Am [ncercat s` le punem muzic`, s` [i distragem, s` nu se mai bat`. Nu v`d nicio schimbare cu muzica pus`. (ProfesorDiriginte) Procurarea unor materiale pentru motivarea elevilor. Acum la clasa a V-a nu am manuale pentru toat` lumea. Nu pot s` le impun s` []i cumpere manuale, av@nd probleme [n familie. (Profesor-Diriginte) Din perspectiva directorului de ]coal`, problema este: [...] stabilitatea cadrelor didactice. De obicei oamenii sunt stabili\i de Inspectorat ]i nu se asigur` continuitatea. Sunt cadre didactice pe care nu le cunosc ]i [ntr-un an de zile abia am timp s` le cunosc, s` v`d ce fac, cum lucreaz` [n echip` ]i anul urm`tor se schimb`. Alt` problem` este valorizarea ]colii. Pentru unele familii, pentru unele persoane, ]coala nu reprezint` nimic, nu [i intereseaz`. {l trimite la ]coal` doar ca s` scape de el de acas` sau pentru c` ]tie c` trebuie s` fac` obligatoriu cele opt clase sau zece, c@te sunt acum. Cu alte cuvinte, o problem` important` este imaginea proast` a ]colii. Eu am un site care nu func\ioneaz` [...]. Trebuie s` fac un alt site, cu toate c` noi aveam postate acolo materiale care sunt vechi, din 2007. Au r`mas a]a. O imagine proast`, pe care am tot [ncercat s` o schimb de 4, 5 ani, numai c` venind oameni care se tot schimb`, nu am putut s` fac o imagine bun` a ]colii. Un colectiv nu poate fi reprezentat doar de 4, 5 oameni. Ai un profesor de rom@n` foarte bun, un profesor de matematic` foarte bun ]i 2, 3 [nv`\`tori. Nu e suficient, trebuie s` fie toat` lumea performant`. Cel mai mult dup` mine a] face s` valorizez ]coala, pentru c` sunt oameni cu poten\ial, foarte buni, dar.... Din perspectiva cadrelor didactice: [...] cred c` problema este o baz` material` mai bun`, un spa\iu [n care dac` ar dori s` stea s` lucreze, acum nu au unde. Un mini-laborator [n care s` poat` s` str@ng` o arie curricular`, s` poat` s` stea de vorb`. Eu consider, poate c` sunt de

116

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

mod` veche, c` omul care este legat de un anumit spa\iu, ]tie c` e al lui ]i trebuie s` ]i fac` ceva. Ori dac` tu nu ]tii dac` la anul mai e]ti aici sau nu, nu te mai intereseaz`. Calificativul acela pe care [l d`m la final este ]i nu este relevant. {n ceea ce-i prive]te pe elevi, problema este c`: [...] nu au sal` de sport, dec@t pe teren ]i aici mul\umesc Prim`riei c` m-a ajutat, cu toate c` l-am a]ezat acolo din cauz` c` trebuia s` se fac` extinderea. Acolo nu avem camer` de luat vederi ]i p@n` se duce s` [i cheme de pe teren, se sun` ]i ei nu aud. O sal` de festivit`\i, c@nd e s` facem o serbare ]i s` chem`m invita\i, noi nu avem dec@t holul mare de jos ]i nu putem s` punem dec@t 20 de scaune. Laboratoare... {n problema p`rin\ilor, p`rerile sunt [mp`r\ite: P`rin\ii copiilor buni v`d c` muncim ]i c` ar trebui s` fie ]i baza de care v` spuneam. P`rin\ii celor mai pu\in buni spun c` ]coala nu face nimic. Al\i p`rin\i care au ei probleme nu le mai v`d pe ale copiilor. La ciclul primar, [nv`\`torii v`d problemele: [...] [n urm`toarea ordine: situa\ia financiar` a fiec`rui elev; la unii e s`r`cie lucie; comportamentul, care de la zi la zi se transform` [ntr-unul agresiv; s-a dezumanizat ]i adultul ]i copilul. Pentru noi e foarte greu. F`r` concursul familiei ]i al comunit`\ii, e imposibil. Am f`cut concursuri cu tematic` nonviolent`, dar nu prea am avut succes. Cea mai important` problem` este agresivitatea. Altfel, ar fi mai lini]tit, ar prinde informa\ia. Dar el nu e tolerant, tot timpul [n conflict cu persoana de l@ng` ]i duce la regres ]colar. Au devenit ni]te duri. Nu [n\eleg educa\ia prin comunicare, ci prin b`taie, violen\` fizic`. Ce primesc [n mediul familial, aplic` [n mediul ]colar. Problemele elevilor sunt determinate [n principal de rela\iile cu profesorii ]i colegii. Sunt ni]te ore de matematic`. Nu prea le am, nu le [n\eleg. Dac` st` profesorul s`-mi explice mie, se duce din or`. A] dori un magazin [n ]coal`, poate domnul bodyguard nu ne d` voie s` ie]im din ]coal`. (Elev de clasa a VIII-a) Problema este cu colegii. Se g@ndesc numai la ei ]i fac glume pe seama celorlal\i. De aceea nu vreau s` am tangen\e cu ei sau o leg`tur` foarte str@ns`, c` nu se ]tie niciodat` la ce m` pot a]tepta. Laborator de biologie ]i de istorie ]i de geografie. (Elev de clasa a VIII-a) M` sup`r` unele fete, care [njur`. Nici eu nu sunt sf@nt, sincer. }coala aceasta are tot ce [\i trebuie, dar trebuie s` ai str`duin\`. (Elev de clasa a VII-a) C@nd a plecat doamna dirigint` ]i doamna de francez`, religie, am fost ]ocat. Mi-a dat o iconi\` amintire ]i o p`strez ]i acum. (Elev de clasa a VI-a) M` deranjeaz` colegii. Vorbesc, m` deranjeaz` foarte mult... S` fie ]i profesorii mai calmi. (Elev de clasa a VI-a) Problema sunt unii copii care r@d pe seama mea: uite-o ]i pe asta cum arat`, cum s-a [mbr`cat, ce slab` e, te fac s` te sim\i prost. Mai vine una care te [mpinge ]i nu te mai controlezi, o ba\i. A] avea nevoie de cineva care s` [mi arate cu dragoste tot C\ut\m drumul spre [coal\!

117

ceea ce trebuie s` [nv`\, nu din obliga\ie, cineva care nu m` iube]te. (Elev de clasa a VI-a)

8.1.7 Implicarea comunit`\ii locale, a autorit`\ilor ]i p`rin\ilor [n via\a ]colii


Autorit`\ile locale se implic`. Rela\ia cu autorit`\ile locale este bun`. Ne-au ajutat, dar este ]i [n func\ie de bugetul pe care [l avem. Eu [mi doresc de cinci ani de zile s` facem subsolul ]i nu s-a f`cut nici acum pentru c` nu sunt bani ]i atunci facem pe buc`\ele ce se poate. (Director) {n ceea ce prive]te comunitatea local`, se pare c` se implic` mai mult acei p`rin\i care sunt motiva\i s` o fac`, fie pentru c` resursele materiale le permit, fie pentru c` sunt investi\i ca persoane al c`ror rol este cu adev`rat important [n sus\inerea ]colii. S-au implicat p`rin\ii mei care sunt [n Comitetul pe ]coal`, Consiliu, pre]edintele, vice-pre]edintele, Consiliul meu. M-au [ntrebat de ce am nevoie. S-au dus, au cump`rat toner, dar nu pot s` le spun c` am nevoie de ni]te lucruri tot timpul. Asta se [nt@mpl` de dou` ori pe an. Mul\i dintre ei nu vin. Eu colaborez foarte bine cu acest Consiliu, care, dac` stau bine s` m` g@ndesc, este ]i el format din ni]te oameni cu facultate, care cunosc foarte bine problemele ]colii. Majoritatea au ]i so\ii care sunt tot [n [nv`\`m@nt ]i ]tiu clar care sunt problemele ]i atunci nu au ridicat ni]te discu\ii. Colabor`m mai pu\in cu persoanele care ei [n]i]i au probleme foarte multe ]i noi nu putem s` le rezolv`m pentru c` nu putem interveni [n familiile lor. Colaborarea cu p`rin\ii este bun` 70%, mai pu\in bun` 30%. (Director) Se observ` c` rolul predominant [n care sunt [nvesti\i p`rin\ii este acela de sus\in`tor financiar al activit`\ilor ]colii, de [n\eles av@nd [n vedere perioada ]i dificult`\ile cu care se confrunt` ]coala.

8.1.8 Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor


To\i elevii [n situa\ie de risc de abandon au fost [ntreba\i despre felul [n care v`d traseul educa\ional ]i cum []i imagineaz` via\a. R`spunsurile conduc [n special c`tre nevoia de supravie\uire a acestora, [n ele reg`sindu-se ancorarea [ntr-un prezent destul de sumbru, umbrit de grija zilei de m@ine. Nevoile, dorin\ele, aspira\iile au devenit ele [nsele un vis frumos. Pe de alt` parte, lipsa dorin\elor [i face pe elevi s` fie cumva captivi [ntr-un cerc vicios, din care nu prea []i mai imagineaz` c` pot s` ias`. Nu ]tiu, nu am stat s` m` g@ndesc. O s` stau a]a s` v`d ce se [nt@mpl` c` degeaba m` g@ndesc, c` se ive]te altceva. Poate un buc`tar ceva, s` pot s` plec pe vapor. M-ar ajuta un liceu, 8 clase. (Elev de clasa a VIII-a) Dac` termin 8 clase ]i m`car 2 clase de liceu apuc s` fac, cred c` am destule preten\ii s` am un loc de munc` stabil. {mi [nchipui c` sunt la o munc` anume, nu chiar fotomodel, de]i am fost la casting, m`car la magazin sau ca menajer`, s` ]tiu c` sunt pe cont propriu ]i nu pe banii nim`nui. M` g@ndesc s` fiu ]i stilist`, ]tiu c` m` pricep foarte bine ]i verii mei sunt deja stili]ti. Poate am ]anse [n viitor, dac` continui ]coala, poate o s` ajung ]i la facultate. (Elev de clasa a VIII-a) {mi place mult muzica. Sper s` fac ceva [n leg`tur` cu muzica ]i s` nu duc lips` de nimic. S` ajung undeva mai sus, s` nu fiu un om care nu are unde sta, o p@ine, s` [mi [ntemeiez o familie ca orice om, s` m` duc la un liceu bun, la o facultate bun`.

118

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

[...] Nu vreau s` ajung ca colegul meu, s` nu am unde dormi. Dac` ]tiu ce situa\ie am cu p`rin\ii, mai bine s` ajung eu undeva mai sus. (Elev de clasa a VII-a) Frumos [viitorul], f`r` scandal. Copiii mei s` nu chiuleasc` niciodat` de la ]coal`, s` nu fumeze, s` nu se drogheze, s` nu []i pun` seringa [n vene. [...] Vreau s` devin profesor de francez` sau de muzic` sau un educator. Vreau s` [mi propun ni]te reguli sau condi\ii, s` am o familie foarte bun`, s` nu am probleme cu p`rin\ii, s` nu m` cert cu so\ia, c@nd o s` am. (Elev de clasa a VI-a) S` fie frumos [viitorul]. S` am ]i eu undeva s` muncesc. {mi place s` conduc. Nu mi-am propus ceva anume, [nc` nu m-am g@ndit. A] vrea s` dau la avia\ie, dar e prea departe de mine. La RATB, dar tot a]a, e prea... O diplom`. (Elev de clasa a VI-a) Viitorul mi-l imaginez ca ]i p@n` acum. Nu e nici str`lucit, nici bucuros. Viitorul meu o s` fie p@n` m` voi c`s`tori, c` nu vreau de acum; acum sunt [nc` mic`, nu sunt preg`tit` ]i peste un an, doi, trebuie s` [mi apar` vreun copil. Vreau, nu vreau, trebuie s` [l las, familia b`iatului poate [l vrea ]i trebuie s` [l opresc. {n primul r@nd, dac` m` m`rit, nu rezolv nimic sp`lat, m@ncare, curat, cur`\enie. Diminea\a te treze]ti, f` cafea la tot neamul, toat` casa. Dac` vine un copil, trebuie responsabilitate mult`, trebuie ca un membru al familiei s` lucreze ca s` poat` s` [l [ntre\in`; la un copil mic [i trebuie multe. Acum e mic, acum e mare. Dar am vrut s` fac pasul din cauza lu mama [c`s`toria]. S` scap de chinuiri, de teroarea care mi-o d`, de vorbele care mi le toarn`, care m` consum`. [...] P@n` acum ziceam c` vreau s` m` fac casieri\`. Dac` vreau s` m` fac casieri\`, trebuie mult` ]coal`. Acum vreau manichiurist`-pedichiurist` ]i la asta r`m@n. Trebuie s` faci o meserie care [\i place, s` o faci cu mult drag ]i s` ai [ncredere. {mi trebuie ]coala f`cut`, trebuie clasele ]i banii necesari de a pl`ti cursurile. Trebuie s` merg la ]coal` [n continuare, s` [mi adun puterile din nou, s` am credin\` s` pot trece peste tot ceea ce mi se [nt@mpl` [n fiecare zi. }coala e baza ta. [...] La un moment dat, mama [mi zicea s` nu m` mai duc la ]coal`, s` r`m@n acas`, c` la ]coal` vreau ca s` glumesc, s` fac caterinc` cu fetele ]i mai ales cu b`ie\ii. La 20 de ani c@nd vreau s` m` angajez, unii [\i cer o diplom` de clas`. Ce diplom` [i ar`t? Diploma de 8 clase poate s` o arunce la gunoi, c` nu m` ajut` la nimic. (Elev de clasa a VI-a)

8.1.9 {ncrederea [n educa\ie ]i [n ]coal` a celor intervieva\i


To\i elevii au [ncredere [n ]coal` ]i implicit [n educa\ie. Aproape fiecare crede c` f`r` ]coal`, nu faci nimic in via\`. Pe de alt` parte, mai ales [n ciclul gimnazial, ]coala devine un fel de hain` de lux pe care mul\i o doresc, se a]teapt` ca odat` ce o [mbrac` s` li se deschid` multe drumuri, s` fie privi\i altfel de societate, s` aib` un loc de munc` mai bun, dar pentru a ajunge s` o [mbrace e nevoie de timp, sus\inere, resurse materiale ]i psihologice. Din p`cate, mul\i dintre ace]ti copii ]i familiile lor trec prin adev`rate crize existen\iale. Nevoile lor de baz` nu sunt satisf`cute. Tr`iesc cu grija zilei de azi. Dac` p@n` ajung la v@rsta la care pot s` munceasc` p`rin\ii [i trimit la ]coal` pentru c` acolo este c`ldur`, cineva care s` [i supravegheze, cornul ]i laptele, dup` 10-12 ani, priorit`\ile se schimb`. }coala este important` pentru elevi. [}coala este] Viitorul meu. Un exemplu pentru toat` lumea. Lumea care nu a avut destul` ]coal` la momentul potrivit, nu a avut ce vrea de la via\`. (Elev de clasa a VIII-a) F`r` carte, nu ai parte. Un remediu de a [nv`\a pentru a ajunge ceva [n via\`. [...] Nu conteaz` doar s` ai medii bune, ci s` ]i [nve\i ceva, pentru c` dac` mergi pe strad` ]i te [ntreab` un om sau vorbe]ti cu un vocabular neadecvat, zice: copilul `sta nu are nici cei ]apte ani de acas` (Elev de clasa a VII-a) C\ut\m drumul spre [coal\!

119

[}coala] M` ajut` s` ajung mai departe, s` evoluez. (Elev de clasa a VI-a) }coala te [nva\` multe. Altfel nu se uit` nimeni la tine, nu [\i d` importan\`. Uite `sta nu ]tie s` vorbeasc`, s` scrie. Dac` nu ai ]coal`, nu ai parte de nimic. (Elev de clasa a VIII-a) Motivarea, sus\inerea, preg`tirea emo\ional` autentic`, orientarea voca\ional` ]i profesional` sunt [ns` cele care fac diferen\a [ntre ceea ce cred elevii c` e bine ]i ceea ce pot s` fac`. Rolul familiei este, de asemenea, esen\ial [n acest proces. Ea trebuie cooptat` activ ]i inclus` [n procesul educa\ional.

8.1.10 Performan\a ]colar`


Activit`\ile creative sunt cele pozitiv investite de elevi. Ele reprezint` o for\` motiva\ional` puternic` [n procesul educa\ional, [n dezvoltarea imagina\iei, creativit`\ii, a capacit`\ilor intelectuale, psihomotrice ]i emo\ional-afective. Din p`cate, ele ocup` un spa\iu relativ redus [n curricula educa\ional`. Performan\a ]colar` a elevilor cu risc de abandon este sc`zut`. {n general, elevii [nva\` mai mult pentru profesori ]i mai pu\in pentru ei. Dac` rela\ia cu cadrul didactic este una hr`nitoare emo\ional, performan\ele ]colare sunt mai mari. [Performan\a ]colar` este] {ntre bine ]i r`u. [Notele] Nu sunt str`lucite cinci, ]ase, ]apte, patru... {mi place desenul, sportul ]i cam at@t. (Elev de clasa a VIII-a) Eu anul acesta am [nceput cu note mai proaste. To\i anii p@n` acum am avut note foarte bune. [...] La matematic` m-am descurcat cel mai prost, am r`mas corigent` de c@teva ori, nu vroiam s` r`m@n repetent` ]i s` pierd anul ]i restul materiilor. [...] Am absentat ]i nici nu am putut s` [nv`\ din cauza surorii mele pentru c` este neast@mp`rat` ]i nu am cum s` scot [n fa\a ei c`r\ile, caietele. [...] {mi place franceza. [...] [n.r. profesoara de francez`] e foarte r`bd`toare cu noi. Cel mai mult pe care am iubit-o este doamna mea dirigint` care a plecat din ]coal`. (Elev de clasa a VIII-a) Note de la 5 chiar [n sus. Nu sunt prea perfect`. Sincer, [mi place fizica. Mi-a pl`cut foarte mult lec\ia aceea cu Isaac Newton, cu gravita\ia ]i muzica, mult, mult. (Elev de clasa a VII-a)

8.1.11 Problema abandonului ]i a trecerii la nivelul secundar (V) ]i liceal (IX)


Problema abandonului pare uneori un subiect tabu pentru ]coal`. {n interviurile date, cadrele didactice vorbesc despre abandon [n general, ferindu-se parc` s` dea exemple concrete. De asemenea, de]i num`rul cazurilor de abandon [nregistrate ]i consemnate [n fi]a ]colii (oferit` spre completare) este mare, profesorii ofer` relativ pu\ine detalii punctuale. Cea mai mare rat` a abandonurilor la }coala Nr. 73 se [nregistreaz` [n ciclul gimnazial secundar. {n fi]a ]colii sunt consemnate 17+1 cazuri [n anul ]colar 2009-2010, 36 [n 2008-2009 ]i 22 [n 2007-2008. De multe ori ]coala este ca o matc` ce adun` elevii, cadrele didactice, uneori ]i p`rin\ii. Profesorii iau [n grij` elevii, oferindu-le suport informa\ional ]i chiar emo\ional. Cu condi\ia de a fi [n spa\iul ]colii. C@nd ies din matc` rela\ia devine la distan\`, fizic ]i nu numai. }coala este mai pu\in prezent` [n comunitate ]i [n social. Ca urmare, atunci c@nd elevul absenteaz`, abandoneaz` sau trece

120

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

[n ciclul liceal, rela\ia se scurtcircuiteaz`. Din acest motiv, studiul s-a putut realiza cu elevii cu risc de abandon ]i nu cu cei care au abandonat. Identificarea ]i contactul cu ace]tia pare, cel pu\in la prima vedere, aproape imposibil. Informa\iile despre ei sunt conjuncturale, ob\inute de la profesori sau elevi care i-au [nt@lnit [nt@mpl`tor. Astfel, se pare c` cei care au abandonat ]coala stau acas` sau muncesc (profesor-diriginte), afirma\ie [nt`rit` de un alt profesor majoritatea stau acas` sau muncesc cu ziua; dau cu m`tura, se duc la Europa, car` c@te un c`ru\, v@nd prostii.. Sunt ni]te fete de etnie rom` (n.r. care au abandonat ]coala) ]i s-au c`s`torit. Nu am mai \inut leg`tura. - ne-a spus un elev despre ni]te colege de-ale lui.

8.1.12 Profilul general al elevilor care abandoneaz` ]coala


Interviurile realizate reflect` faptul c` elevii care abandoneaz` ]coala sau prezint` risc de abandon ]colar sunt cei care provin din familii s`race, cu mul\i copii, cu caren\e educa\ionale, f`r` ocupa\ie sau care muncesc ocazional, f`r` un loc de munc` stabil, cu un climat familial conflictual, familii monoparentale, familii [n care cel pu\in unul dintre p`rin\i este plecat s` munceasc` [n str`in`tate, toate acestea conduc@nd la o disponibilitate sc`zut` a p`rin\ilor de a-]i asuma [n mod eficient responsabilit`\ile parentale. Ca argument, cadrele didactice ]i elevii afirm` c` principalii factori care conduc la abandon sunt: Mijloacele materiale. Nu pot s` traverseze ]coala c` nu au ce [mbr`ca, m@nca. }i lipsa de implicare. Eu lucrez voluntar la o funda\ie ]i am vorbit acolo de ni]te haine pentru un copil. I le-am ales, trimit bilet mamei, iar mama spune: v` mul\umesc foarte mult pentru interes, dar dac` tot v-a\i interesat, nu pute\i s` mi le ]i aduce\i? P@n` aici s-a ajuns... I-am zis: Doamn`, trebuie s` merge\i dumneavoastr` c` trebuie s` semna\i de primire. Eu [n calitate de [nv`\`toare nu pot s` [mi asum ]i responsabilitatea. [...] Familii foarte s`race. Avem o familie care face parte din Martorii lui Iehova. Nu am avut p@n` acum astfel de cazuri. Familii numeroase, de analfabe\i, tat`l handicapat. ({nv`\`tor) [Elevii] Care provin din familii dezorganizate, nu au un model. [...] majoritatea sunt violen\i datorit` familiilor din care provin. (Profesor-Diriginte) Alcoolismul, familia monoparental`, lipsa de interes, de supraveghere, sunt multe [n.r. cauze care conduc la abandon ]colar] (Profesor-Diriginte) {n ceea ce prive]te apartenen\a la grupuri etnice, cele mai frecvente cazuri de abandon s-au [nregistrat la popula\ia rom`, conform afirma\iilor cadrelor didactice. Performan\a ]colar` a celor care abandoneaz` nu este factorul principal care determin` abandonul. Diferen\a este dat` [n special de suportul primit din partea familiei. La clasa a V-a, sunt copii care provin din familii cu probleme, p`rin\i desp`r\i\i, pleca\i [n str`in`tate ]i de ei nu se ocup` nimeni. Ei vin la ]coal` c` trebuie s` vin` la clasele mici. Mai t@rziu, probabil c` vor fi tenta\i s` munceasc`. Acolo unde se implic` familia mai mult nu sunt probleme. Numai ]coala nu poate s`-i \in`. Chiar dac` ei [elevii] con]tientizeaz` c` e nevoie s` fac` ceva. }i anul trecut [la clasa a VIII-a], am avut elevi care mergeau ]i munceau. (Profesor-Diriginte) Este exact oglinda a ce face acas`. Unii sunt respectuo]i, din clasa [nt@i p@n` [n clasa a VIII-a, nu se schimb`. Copilul ce vede [n familie aplic` ]i la ]coal`, ]i vocabular, ]i comportament, ]i respect. Tot. (Profesor-Diriginte) C\ut\m drumul spre [coal\!

121

8.1.13 Motivele invocate pentru abandon


Cadrele didactice apreciaz` c` principalele motive pentru care elevii abandoneaz` ]coala sunt lipsa de implicare a familiei, problemele financiare, modelele parentale caren\ate educa\ional ]i cultural. Problemele financiare, lipsa de modele. Acum patru, cinci ani nu erau multe situa\ii, dar acum... La clasa a V-a pe care o am acum, cred c` vor fi mul\i cu abandon. Anul trecut ]i acum doi ani am avut clasa a VIII-a ]i nu am [nt@lnit astfel de situa\ii ca acum. Sunt copii cu p`rin\i pleca\i afar` etc. Am avut copii care nu mai vroiau s` mearg` la liceu, s` []i continue studiile, dar am mers dup` ei acas` cu colegii, pentru c` singur` nu aveam curaj s` fac lucrul acesta. Erau ni]te condi\ii groaznice unde locuiau prin centrul vechi. C@nd am ajuns acolo credeau c` suntem de la Prim`rie, c` le d`m ceva. Noi am fost cu fi]ele acelea pentru p`rin\i s` le completeze ca s` [nscrie copilul. Am [ncercat s` [i convingem m`car s` [i [nscrie pentru c` dac` va dori s` mai continue, nu mai poate s` [l [nscrie [n toamn`. R`spunsul era c` o s` mearg` la munc`, c` la 14 ani un b`iat poate s` munceasc`, fetele se m`rit`. Alt r`spuns este c` pot s` m`tur ]i f`r` s` am opt clase. (Profesor-Diriginte) Condi\iile de trai ]i nesupravegherea p`rin\ilor, libertatea pe care o dau p`rin\ii, copiilor. {]i dau seama c` chiar dac` [nva\`, sunt unii care au f`cut 12 clase ]i tot nu au realizat nimic. Prin clasa a VIII-a [ncep s` []i dea seama c` nu au nici un viitor. {nainte terminai clasa a VIII-a, te b`ga undeva. Acum, termin` a VIII-a, se duce la munc`. Sunt unii care s-au c`s`torit, fete, dup` care au divor\at, au r`mas cu un copil ]i acum stau acas`, tr`iesc din ajutorul de ]omaj. (Profesor-Diriginte) Din perspectiva [nv`\`torului, abandoneaz`: [...] cei care n-au reu]it s` []i [nsu]easc` un volum de cuno]tin\e, din dezinteresul lor ]i al familiei, ori nu s-a putut lucra. Poate ]i un dezinteres al profesorului. La mine, dac` ei nu m-au vrut, i-am vrut eu, i-am c`utat eu pe ei. (Profesor-Diriginte) Azi p`rin\ii nu ]tiu unde s` se mai duc` s` c@]tige un ban. Dac` ei sunt pleca\i, majoritatea copiilor sunt singuri de diminea\a p@n` seara. Pleac` singur la ]coal`, nici nu ]tie p`rintele cum se [mbrac`, dac` i-a dat ceva de m@ncare. Majoritatea p`rin\ilor le dau drumul de acas` ca s` scape de ei. Nu au condi\ii de trai, nu au c`ldur` ]i atunci, Du-te la ]coal`!. }i copilul vine ]i nepreg`tit. N-are c@nd s` [i supravegheze. (Profesor-Diriginte) Elevii, fo]ti colegi ai celor care au abandonat, ei [n]i]i prezent@nd risc de abandon ]colar (repeten\ie, performan\e ]colare sc`zute, absenteism crescut etc.), consider` comportamentul inadecvat ]i lipsa preocup`rii pentru [nv`\are principalii determinan\i ai abandonului. F`ceau glume proaste, sup`rau profesorii ]i din cauza asta i-au l`sat repeten\i. Au r`mas la 6 materii. (Elev de clasa a VIII-a) Au abandonat pentru c` nu voiau s` [nve\e. Au r`mas corigen\i sau repeten\i ]i au abandonat. Cei care nu [nva\`, de obicei lipsesc foarte mult ]i c@nd vin din an [n Pa]te, trebuie s` [i asculte. Lor nu le convine pentru c` nu au [nv`\at, profesorii le pun note [n consecin\` ]i... Acum au ajuns foarte r`u. Unii se drogheaz`, al\ii fumeaz`, al\ii fur`, doar ca s` m`n@nce sau s`-]i fac` pl`cerile. (Elev de clasa a VIII-a) Am avut un coleg. Pe mama ]i pe tat`l lui nu [i intereseaz` de el. E singur. Din cauza lor, fur`, bea, se drogheaz`. Are 14 ani. Nu l-am mai v`zut de anul trecut. Dormea pe aici prin parcare. A fost [n clas` cu mine. A r`mas repetent o dat` [n clasa a II-a ]i anul trecut [...] (Elev de clasa a VII-a)

122

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Sunt ni]te fete de etnie rom` ]i s-au c`s`torit. Nu am mai \inut leg`tura. (Elev de clasa a VI-a)

8.1.14 Profilul clasei cu elevi [n (situa\ie cu risc de) abandon ]colar


La }coala Nr. 73, clasele sunt organizate ]i dup` performan\ele elevilor. La fiecare nivel, clasa A este format` din copii cu performan\e bune, iar B-ul din copii cu probleme. To\i copiii intervieva\i care se afl` [n situa\ie de risc de abandon ]colar sunt de la B-uri. Cadrele didactice descriu aceste clase ca fiind omogene sub aspectul performan\elor ]colare, a background-ului familial. Omogen`, to\i cu acelea]i probleme. Erau doi, trei copii la care familia le putea asigura strictul necesar. P`rin\ii nu erau nici unul intelectual, erau ]i p`rin\i care nu ]tiau s` scrie. (Profesor-Diriginte)

8.1.15 Nivelul de integrare a elevului [n colectiv


Integrarea elevilor [n colectiv este sc`zut`. Despre colectiv ]i colegii lor, ei spun c`: Nu [mi place deloc [clasa]. Eu cel mai mult a] vrea sa fiu la A [n.r. alt` clas`]. Eu [n\eleg c` nu se poate, c` nu sunt sf@nt`. Dar o s` m` str`duiesc. Eu [ncerc s` [nv`\ bine, dar sunt ]i deranjat` din cauza colegilor [n or`. La clasa A este o doamn` care [i [n\elege, care organizeaz`. Eu nu am v`zut o serbare din clasa a V-a, c@nd am avut banchetul. (Elev de clasa a VII-a) Cu scaunele se leg`nau, le rupeau, pe b`nci scriau prostii, rupeau jaluzele ]i d`deau vina pe mine. Clas` foarte jegoas`. (Elev de clasa a VI-a) Foarte na]pa. To\i \ipau, era mizerie. (Elev de clasa a VI-a) Insuportabili, unii, nu to\i. (Elev de clasa a VI-a) C@t de unit este colectivul clasei [n general ]i prin rela\ii [n afara ]colii reiese [n mod elocvent din afirma\iile copiilor. Nu suficient pentru a fi ni]te elevi m`car normali. Nu suntem uni\i [n nicio privin\`, nici m`car [n privin\a ]colii. Nu intereseaz` pe nimeni. (Elev de clasa a VIII-a) [...] uneori am momente c@nd nu m` [n\eleg deloc [n.r. cu colegii]. [...] {n clas` nu am prieteni. [...] Cea mai mare dorin\` a mea ar fi s` fiu la A [n.r. alt` clas`].[...] Sincer nu [mi place aici, chiar dac` sunt colegii mei, cei mai mul\i sunt repeten\i. [...] Da, m` [nt@lnesc [n.r. [n afara ]colii]. St`m, ne juc`m, mergem [n parc, apoi st`m o or`, dou`, [n cas`. C@nd se [nsereaz` nu mai am voie afar`. (Elev de clasa a VII-a) Cu unii m` [n\eleg, cu unii nu. [...] Nu prea am prieteni din clas`, pentru c` nu au problemele mele, nu m` [n\eleg ce mi se [nt@mpl` mie. Cu trei fete m` [n\eleg, [mi spun ce e bine s` fac, [mi dau o [ncurajare, o putere ]i [n rest, prietenii din afara ]colii. Da, m` [nt@lnesc [n.r. cu cele trei prietene]. Ie]im afar`, ne plimb`m, vorbim, dac` am ceva pe suflet, vorbesc cu ele, [mi dau un sfat bun. (Elev de clasa a VI-a)

8.1.16 Concluzii
Am ales }coala Nr. 73 Barbu Delavrancea pentru c` este o ]coal` [nc`rcat` de istorie. Istoria ne arat` cine suntem, ce putem face ]i care este scopul nostru [n via\`. Pe de alt` parte, istoria ]colii C\ut\m drumul spre [coal\!

123

este scris` de elevi ]i cadre didactice. Este un proces dinamic, viu. De]i studiul realizat este unul calitativ, o minim` opera\ie statistic` este util`. Calcul@nd frecven\a cuv@ntului cel mai des pronun\at [n interviurile realizate cu cadrele didactice, dou` se impun deta]at: s`r`cia ]i lipsa de implicare a p`rin\ilor. La elevii afla\i [n situa\ie cu risc de abandon ]colar, cuv@ntul de pe buzele tuturor e altul: [n\elegere. Profesorii prefera\i sunt cei care [i [n\eleg, prietenii sunt ale]i [n func\ie de c@t de bine [i pot [n\elege, p`rin\ii nu [i [n\eleg. Poate aici se afl` cheia debloc`rii sistemului educa\ional ]i acord`rii unei ]anse reale de dezvoltare. Cine sunt elevii care au abandonat ]coala? Cei care au o mare nevoie de [n\elegere, marii mici ne[n\ele]i ai societ`\ii noastre [n ansamblu, ai familiilor lor, ai comunit`\ii ]i implicit ai ]colii. Ce este nevoie s` [n\elegem despre ei? Ceea ce profesorii lor au [n\eles deja. S`r`cia ]i lipsa de implicare a p`rin\ilor cople]i\i de grija zilei de m@ine le fur` copil`ria ]i [i fac s` renun\e la ]coal`. Cadrele didactice vorbesc cu adul\ii despre toate acestea, dar m` [ntreb [n ce m`sur` aceast` [n\elepciune se reg`se]te [n programele de [nv`\`m@nt sufocate de nenum`rate cuno]tin\e, foarte interesante ]i utile de altfel, dar care r`spund sporadic [ntreb`rilor existen\iale ale acestor copii. {n final, ajungem tot la nevoia de a dezvolta... ...o leg`tur` mai str@ns` cu familia. Chiar dac` familia nu poate ajunge la orele de consulta\ie, la ]edin\e sau ori de c@te ori este chemat [p`rintele], chiar noi putem ajunge la adresele lor ]i trebuie convin]i p`rin\ii c` [i e bine copilului ceea ce noi ini\iem ]i astfel ]i lor. Eu le spun c` dac` p`rin\ii nu putem s` ni-i alegem, ei ne pot alege pe noi. Unii au [n\eles, dar [i num`r`m pe degete. Noi [ncerc`m s` [i mai ajut`m dar, vede\i, ]i noi de pe o treapt` social` onorabil`, am devenit ni]te am`r`]teni, care nu mai avem respect nici din partea p`rin\ilor; conteaz` implicarea fiec`rei persoane. (Profesor-Diriginte) La fel de adev`rat este c` responsabilit`\ile cadrelor didactice, ]i a]a [mpov`rate de schimb`rile abracadabrante din sistemul de [nv`\`m@nt, sunt limitate. Nu pot fi ]i p`rin\i, ]i psihologi sau asisten\i sociali. }i nici nu ar fi indicat s` joace ni]te roluri pentru care nu sunt preg`ti\i. Ace]ti copii, speciali]ti [n supravie\uire, le-ar sim\i imediat lipsa de autenticitate. Este nevoie [ns` s` fie creat un spa\iu comun [n care ]coala, comunitatea, serviciile sociale s` se [nt@lneasc` [n a]a fel [nc@t s` se asigure continuitatea serviciilor [n interesul elevilor. Este bine s` fie reabilitate activit`\ile creative, voca\ionale, iar orientarea ]colar` ]i profesional` s` fie realizat` de speciali]ti, psihologi ]i psihopedagogi. Unul dintre profesorii ]colii spunea c`: O prim` rezolvare ar fi ca atunci c@nd s-a sunat, fiecare profesor, diriginte s` []i ia copiii din curtea ]colii ]i s` aib` grij` de ei. }i la clasele I-IV ]i la V-VIII. Ei []i iau catalogul, se duc [n cancelarie ]i copiii r`m@n singuri. Dac` ar fi urm`ri\i... }i [n pauz` s` ias` cu ei, s` fac` o mi]care cu ei ]i s` [i bage [napoi. Cred c` s-ar ob\ine un rezultat. S` se ocupe [n pauze de copii. Dac` stau [n cancelarie majoritatea... }i s` intre la timp la or`. Dac` profesorul [nt@rzie la ore, copilul vede ]i pleac`. (Profesor-Diriginte) Este nevoie ca asistentul social ]i psihologul s` lucreze [n echip`, [n cadrul ]colii, [n a]a fel [nc@t s` existe o monitorizare corect` a fenomenului de abandon, iar elevii ]i familiile lor s` beneficieze de consiliere psihosocial` pentru a dep`]i situa\iile de impas existen\ial. Ar fi bine s` se reconsidere rolul dirigintelui, respectiv acela de liant, mediator, de a cre]te coeziunea colectivului, de a stimula rela\ii hr`nitoare emo\ional ca baz` pentru dezvoltarea psihoemo\ional` ]i intelectual` a elevilor. Dirigintele nu este neap`rat un profesor, el nu pred` ]i evalueaz`, este cel care asist`, stimuleaz`, provoac` elevii [n procesul de cre]tere psihologic`, cu scopul de a se adapta realit`\ii pe care o tr`iesc, ]colar` ]i nu numai. Nu putem separa rigid rolul de elev, de cel de copil. Elevul este legat de profesor, a]a cum copilul este legat de p`rin\ii s`i. O ecua\ie simpl` conduce la rezultatul c`

124

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

elev, profesor, copil ]i p`rinte, to\i au importan\` egal`. }i to\i sunt lega\i de noi, de comunitate. Dac` unul este abandonat de ceilal\i, ]i cel mai adesea este elevul, cel care urmeaz` cursurile unei ]coli ]i trebuie s` ob\in` ni]te calificative pentru a promova poate va abandona la r@ndul lui, c`ut@nd un spa\iu pe care a [nv`\at c` [l merit`, un loc cu care este obi]nuit. Un spa\iu al ne[n\ele]ilor. Provocarea acestui studiu este tocmai aceasta. S` [nv`\`m s` [n\elegem ce se afl` [n spatele abandonului. Aparent, doi actori. Profesorul ]i elevul. Primul se retrage cumva [n spatele zidurilor ]colii, cel`lalt fuge de ele. {n realitate, fug am@ndoi ]i par a avea aceea]i nevoie. Aceea de a fi [n\ele]i, de a d`r@ma zidurile. Profesorii tr`iesc cu devalorizarea accelerat` a statutului profesional ]i cu posibilitatea tot mai sc`zut` de a-]i gestiona resursele de orice fel, iar elevii cu cerin\e inadecvate capacit`\ii lor de a oferi.

8.2. Studiu de caz: }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca 33


8.2.1 Descrierea localit`\ii
Municipiul Cluj-Napoca este considerat la ora actual` una dintre cele mai importante mari aglomer`ri urbane din Rom@nia, al`turi de Bucure]ti, Timi]oara, Ia]i, Bra]ov etc. Av@nd o popula\ie de aproximativ 400.000 de locuitori, este cu siguran\` cel mai mare ora] din Transilvania. Revolu\ia din decembrie 1989 a produs o schimbare aproape radical` [n ceea ce prive]te evolu\ia [n prezent a ora]ului. Din punct de vedere cultural, ora]ul ]i-a redob@ndit statutul de veche cetate universitar` (concurat [n mod serios de acela de important centru industrial) ]i cultural`, deoarece continuitatea institu\iilor de [nv`\`m@nt ]i a celor de cultur` nu a fost afectat` de anii care i-au urmat anului 1989. Deschiderea spre Occident a ridicat nivelul de performan\` al universit`\ilor din municipiul ClujNapoca, precum ]i al multor institu\ii de prestigiu din [nv`\`m@ntul preuniversitar. Din punct de vedere economic, domeniile de interes ale clujenilor s-au schimbat, preferin\ele orient@ndu-se cu deosebire [nspre pia\a de capital ]i investi\ii, [n domeniul bancar, [n domeniul imobiliarelor, al finan\elor, al bursei de valori etc. Foarte multe (majoritatea) dintre vechile fabrici func\ionale [nainte de 1989 au falimentat, fapt care a sf@r]it prin a antrena consecin\e destul de grave, [n plan social. Din punct de vedere social, popula\ia cel mai serios afectat` de aceste transform`ri a fost aceea din cartierele m`rgina]e34, care provenea aproape [n exclusivitate din zona rural`, mai precis din p`tura s`rac` a satelor, deposedat` [n perioada comunist` de p`m@ntul pe care l-a avut, prin fenomenul colectiviz`rii, ]i [ncadrat` [n mod obligatoriu [n industria jude\ului ]i a ora]ului. Grupurile etnice majoritare ale ora]ului sunt urm`toarele: 80% rom@ni, 15% maghiari, 5% alte na\ionalit`\i (dintre care 1,5% popula\ie rom`). Dintre aspectele care merit` aten\ie, [ntruc@t vizeaz` [n mod direct }coala General` Traian D@rjan din cartierul Some]eni, merit` observat` mai atent situa\ia popula\iei de etnie rom` din zona Pata-R@t a municipiului Cluj-Napoca. Cartierul Pata-R@t este situat [n extravilan, [nspre nord, [n imediata proximitate a rampei de colectare a gunoiului menajer al ora]ului. Zona este populat` aproape [n exclusivitate de reprezentan\i ai etniei rome a c`ror situa\ie (economic`, social`) merit` o aten\ie particular`. Este o lume complex`, grav afectat` de s`r`cie ]i de elemente de promiscuitate, o lume alc`tuit` din persoane migrante, multe dintre ele f`r` acte de identitate, aflate unele dintre ele [n tranzit prin jude\ul Cluj. De regul`, maturii sunt lipsi\i de ocupa\ii care s` le asigure un trai decent,
Studiu de caz realizat de Cristina Daniela Popescu Cartiere construite pe vechile p`m@nturi aflate [n posesia unei popula\ii de etnie maghiar`, vestit` pentru talentul de legumicultori, popula\ie care alimenta cu legume ]i cu zarzavaturi [ntreg municipiul, p@n` dup` [ncheierea colectiviz`rii.
33 34

C\ut\m drumul spre [coal\!

125

iar majoritatea lor sunt beneficiari de asisten\` social`. Nivelul educa\iei copiilor este unul redus, mai redus [n compara\ie cu al altor copii din alte zone ale ora]ului. S`r`cie sever`, lipsa unei educa\ii s`n`toase, delincven\` iat` pe scurt marile probleme ale comunit`\ii de etnie rom` din zona Pata-R@t. {n condi\iile date, integrarea acestor copii [n ]coal` reprezint` o problem` real` ]i [ngreuneaz` mult situa\ia acestei institu\ii.

8.2.2 Descrierea ]colii


}coala Traian D@rjan a fost [nfiin\at` [n anul 1912, dup` ce, ini\ial, [n cartierul Some]eni mai func\ionase o institu\ie de [nv`\`m@nt, [nfiin\at` [n acest cartier [n 1761, probabil [n urma activit`\ii reprezentan\ilor }colii Ardelene. {n anul 1890 a func\ionat o }coal` confesional` ortodox` cu patru clase, av@ndu-l [nv`\`tor pe preotul Ioachim Trifu. {ncep@nd din anul 1912, ]coala a func\ionat f`r` [ntrerupere [n amplasamentul actual. Construc\ia noului local, [nceput` [n anul 1939, a fost sistat` [n 1940, din cauza condi\iilor istorice concrete. Reluarea cursurilor a [nceput [n 1944. {n anul 1945, ]coala avea o popula\ie de elevi alc`tuit` din 368 de membri, dintre care 68 erau maghiari. {n prezent, ]coala are un colectiv de elevi format din 426 membri, dintre care 122 provin de la [nv`\`m@ntul cu frecven\` redus` ]i 304 sunt [nscri]i [n cadrul [nv`\`m@ntului la zi. Clasele sunt [n num`r de 15 la [nv`\`m@ntul de zi ]i 4 clase la frecven\` redus`. Suprafa\a total` a ]colii este de 6173 m, din care 1745 reprezint` suprafa\a construit`, 2763 suprafa\a util` ]i 1665 m - cur\i interioare. Programul de lucru este numai [ntr-un singur schimb, dotarea material` este remarcabil`, condi\iile oferite elevilor ]i profesorilor ating standarde dintre cele mai [nalte. De regul`, absolven\ii claselor a VIII-a urmeaz` [n propor\ie de 80% cursurile liceelor din ora] [n special, grupuri ]colare ]i licee teoretice sau se integreaz` [n ]colile de tip SAM. Cei care abandoneaz` ]coala dup` clasele gimnaziale sunt [n majoritate din r@ndurile popula\iei rome. Dintre absolven\ii redutabili ai ]colii se eviden\iaz` cei din familia eroului-pilot, combatant activ [n cel de-al doilea R`zboi Mondial, Traian D@rjan, care a devenit ]i patronul spiritual al ]colii. Datorit` pozi\iei pe care o ocup` ([n vecin`tatea aeroportului, pe drumul principal), dispunerea la strad` a localului, statutul de ]coal` a comunit`\ii din vechime, precum ]i nivelul [nalt al dot`rilor ]i implicarea [n proiecte, [n parteneriate, colaborarea cu O.N.G.-uri, generatoare de oportunit`\i, ]coala nu a avut niciun fel de probleme [n ceea ce prive]te atragerea personalului didactic. Corpul profesoral este foarte bine preg`tit, at@t din punct de vedere ]tiin\ific, c@t ]i psihopedagogic. Problemele care se ivesc [ns` [n prezent ]i tind s` se acutizeze, [n ceea ce prive]te statutul ]i componen\a corpului profesoral, sunt de dat` recent`, mai precis din toamna anului ]colar 20102011, c@nd popula\ia ]colar` a suferit un proces de sc`dere a num`rului (sc`dere demografic`). {n ultimii ani natalitatea la popula\ia de romi a r`mas constant crescut`, [n timp ce la nivelul popula\iei de rom@ni ]i maghiari a fost [ntr-o continu` sc`dere. Acest fapt a determinat cre]terea ponderii copiilor romi, care tind s` devin` majoritari la nivelul zonei analizate. {n aceste condi\ii, popula\ia majoritar` ce locuie]te [n zon` este foarte atras` de perspectiva de a-]i muta copiii la ]colile din ora], fapt care afecteaz` destul de grav at@t statutul, c@t ]i disciplina ]i performan\a ]colii. Din num`rul total al cadrelor didactice, to\i sunt localnici, 90% sunt profesori titulari, fiecare materie este predat` de un profesor calificat [n domeniul respectiv. Comunitatea este implicat` [n problemele ]colii, prin reprezentan\ii p`rin\ilor, ai administra\iei locale, ai bisericii, ai poli\iei etc. Cele mai multe dintre O.N.G.-urile cu activitate veche [n ]coli sunt prezente [n colaborarea cu }coala Traian D@rjan - FDP, Herald, FRCCF, Impact, Pro Roma, Christiana, Castel Banffy, Amare Phrala.

126

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

8.2.3 Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor


Problema raport`rii absolven\ilor de clasa a VIII-a la inten\ia de a-]i continua studiile difer` sim\itor, [n func\ie de grupul social, dar ]i de apartenen\a lor etnic`. {n ceea ce prive]te membrii majorit`\ii etnice rom@ne]ti, foarte pu\ini sunt cei care nu-]i doresc s` continue studiile fie [ntr-un liceu, fie cel pu\in [ntr-o ]coal` profesional`. Refuzul de a continua ]coala este frecvent [ns`, [n cadrul comunit`\ii de etnie rom`. {n ultimii cinci ani, dintre absolven\ii claselor a VIII-a, 85% dintre rom@ni au promovat examenele na\ionale ]i s-au [nscris cu to\ii la liceu, [n timp ce dintre romi, numai 4-5 elevi au preferat s` continue studiile, de regul` [n ]coli profesionale. Elevii care urmeaz` cursurile liceului []i doresc s` urmeze ]i cursurile institu\iilor de [nv`\`m@nt superior ]i s`-]i faciliteze astfel accesul la o situa\ie social` ]i profesional` superioare. Cei care opteaz` pentru ]coli profesionale se integreaz` mult mai repede [n c@mpul muncii. Aspira\iile de viitor ale elevilor intervieva\i se a]az`, la r@ndul lor, [n cadrul acelora]i tipare mentale. Cei care acord` importan\` ]colii ]i statutului social propriu au un nivel de aspira\ii firesc din care nu lipsesc demnitatea ]i respectul fa\` de propria via\` ]i de propria persoan` ace]tia au aspira\ii fire]ti, []i doresc succese financiare, o cas`, familii fericite, c`l`torii de pl`cere ]i sejururi etc. Persoane apar\in@nd categoriilor defavorizate, [n mare parte dependente de asisten\a social` necondi\ionat`, cu un nivel cultural redus, cu o existen\` aflat` la marginea civiliza\iei ]i a demnit`\ii umane, f`r` a manifesta dorin\a de a-]i dep`]i condi\ia, au un nivel de aspira\ii redus ]i a]tept`ri minime de la viitor. Plini de triste\e, []i imagineaz` viitorul personal pe ramp`. Ei nu [ntrez`resc nicio posibilitate de rezolvare a propriei situa\ii, sunt resemna\i, a]teapt` solu\ii din partea altora, se limiteaz` la adoptarea unei atitudini pasive. Fiind vorba despre copii, ei sunt prea pu\in vinova\i de aceasta, deoarece, [n fond, ei nu sunt dec@t ni]te victime ale unei lumi conturate de adul\ii din jurul lor. Mentalitatea, copierea unor modele ]i a unor comportamente inadecvate, modul de via\` centrat pe neputin\a [nv`\at` se constituie, toate, [n explica\ii ale atitudinii de pasivitate ]i de indiferen\` fa\` de viitor. Relevante pentru modul de a g@ndi al celor intervieva\i ar putea fi c@teva dintre urm`toarele r`spunsuri oferite de elevi la [ntreb`ri ce vizeaz` proiec\ia individual` asupra viitorului (este vorba despre r`spunsul la [ntrebarea cum []i imagineaz` viitorul): S` termin 8 clase ]i s` merg la liceu. Nu ]tiu asta s` r`spund. {n orice caz, dac` tot a]a continui eu spun c` nu, c` n-o s` am un viitor bun. {mi propun s` m` fac b`iat cuminte ]i s` stau cuminte la ore. M` voi [nscrie la liceu sau la profesional`. Chiar m` g@ndesc a]a c` dac` o s` scap din general`, nu ]tiu, o s` fac ]coala mai departe, dar nu foarte departe. 12 clase sau 13... c@te se fac. Vreau s` ajung la un serviciu mai ca lumea. {n ceea ce-i prive]te pe p`rin\ii elevilor intervieva\i, a]tept`rile de la viitor pentru propriii copii nu difer` foarte mult de ale copiilor [n]i]i ]i, [n general, neajunsurile de mai multe feluri, lipsurile cu care se confrunt` ace]tia influen\eaz` negativ ]i modul de a g@ndi ]i de a se comporta al tinerilor. Unele dintre r`spunsurile p`rin\ilor confirm` valabilitatea celor afirmate: Nora mea o zis c` ar vrea s` fie buc`tar, cofetar, apoi eu nu ]tiu, oi tr`i eu p@n` atuncia...! Copilu, a] vre s` fac` ceva auto. Dac` lui [i place altceva, atunci s` fac`, da s` fac` ceva. Dar a]a nu-i via\` c` fac 7-8 clase. C\ut\m drumul spre [coal\!

127

Majoritatea p`rin\ilor intervieva\i au [ncredere [n educa\ie ]i []i repro]eaz` faptul de a nu fi f`cut ei [n]i]i o ]coal`, consider@nd c` dac` lucrurile s-ar fi [nt@mplat astfel, via\a [ns`]i ar fi avut un alt curs ]i condi\ia propriilor copii ar fi fost alta. Ace]tia v`d [n educa\ie ]i [n ]coal` o modalitate concret` de a progresa [n via\`, par a-i recunoa]te acestei institu\ii valoarea [n existen\a unui om, consider@nd-o chiar o condi\ie sine qua non a reu]itei individuale [n via\`. Spre exemplu, la [ntrebarea referitoare la importan\a pe care o acord` educa\iei, p`rin\ii au oferit r`spunsuri de tipul: }coala ajut` foarte mult. La multe, mai ales ce via\` avem. Forte bine c` umbl` la ]coal`, e mai bine dec@t s` steie p-acas`, []i fac un viitor. Dac` ascult` s` vin` la ]coal`. Munca. }coala. }coala trebe s` o aib` p` primul plan, f`r` ]coal` nu faci nimic [n ziua de azi. M`car o meserie s` fac`. Nu ]tiu ce s` zic, depinde de el. Mai ales c` X [i b`iat, ar trebui s` fac` o ]coal` ]i o meserie. }coala ajut` foarte mult. Performan\ele ]colare ale elevilor prezen\i la interviu sunt [n general mediocre ]i submediocre. Notele ob\inute nu dep`]esc pragul inferior al promovabilit`\ii, fenomenul repeten\iei este prezent ]i acesta [n r@ndurile celor [n cauz`, competi\ia [i sperie, [i demobilizeaz` ]i le creeaz` complexe de inferioritate. {n raport cu elevii din celelalte ]coli ale ora]ului, se consider` mult mai pu\in preg`ti\i, dar nu acuz` neap`rat ]coala, ci []i amendeaz` propriul dezinteres fa\` de ]coal`. Nici p`rin\ii elevilor nu repro]eaz` nimic ]colii, dimpotriv`, admit c` este institu\ia care i-a ajutat mult atunci c@nd au avut nevoie, insist@nd cu deosebire [n a aprecia ajutorul de natur` material` pe care l-au primit de la ]coal`, [n diverse situa\ii, [ntruc@t calitatea instruc\iei ]i performan\a propriilor copii nu [i intereseaz` [n mod deosebit. {n concluzie, se poate afirma c` de]i recunosc ]i accept` importan\a ]colii [n via\a unui om, nici p`rin\ii ]i, implicit, nici elevii nu interiorizeaz` acest aspect ]i r`m@n pasivi [n ceea ce prive]te propria situa\ie, neglij@nd tot ceea ce \ine de [nv`\`tur`.

8.2.4 Problema abandonului ]i a trecerii la nivelul secundar (V) ]i liceal (IX)


Majoritatea abandonurilor ]colare se [nregistreaz` [ncep@nd cu etapa superioar` a ciclului gimnazial, respectiv, clasele a VII-a ]i a VIII-a. De regul`, abandonul ]colar este un fenomen frecvent [nt@lnit [n mijlocul popula\iei ]colare de etnie rom` provenit` aproape [n exclusivitate din colonia Pata-R@t. Un num`r mult mai redus de abandonuri se [nregistreaz` [n cazul popula\iei cartierului alc`tuit` din rom@ni, maghiari ]i romi naturaliza\i ]i perfect integra\i [n comunitate. (Un detaliu interesant de semnalat ar putea fi ]i acela conform c`ruia unii romi din cartier se delimiteaz` vehement de reprezentan\ii aceleia]i etnii, locuitori ai coloniei Pata-R@t). {n ceea ce prive]te structura social` ]i profilul psihologic al familiilor [n care se [nregistreaz` fenomenul abandonului ]colar, se poate spune c` portretul robot al unei astfel de familii ar cuprinde cam urm`toarele elemente: a. [n plan familial adeseori familia este monoparental`; familia este afectat` fie de un divor\ sau de un deces, fie de plecarea [n str`in`tate a unui p`rinte, fie de na]terea unor copii [n afara c`s`toriei etc.; b. [n plan social aceste familii sunt la marginea societ`\ii de multe ori, excluse social pe multiple dimensiuni; c. [n plan economic foarte adesea nivelul lor de trai este extrem de precar, chiar ]i atunci c@nd ambii p`rin\i sunt [mpreun`, veniturile fiind la limita supravie\uirii; d. [n plan atitudinal atitudinea pasiv` fa\` de propria via\` ]i de cea a copiilor, cu accent pe grija zilei de m@ine, ]i nu pe viitor. Copiii se formeaz` ]i cresc de obicei [ntr-un mediu s`r`cit de valori morale concubinaj, copii proveni\i din mai multe c`s`torii sau din mai multe rela\ii liber consim\ite, consum frecvent ]i ridicat

128

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

de alcool, agresivitate ]i violen\` domestic`, nivel educa\ional redus, dificult`\i materiale severe, lipsa unei preocup`ri reale pentru educa\ie sau pentru comunicare, abandonarea copiilor [n grija bunicilor sau a unor rude apropiate, [n urma plec`rii la munc` [n str`in`tate, stima de sine foarte sc`zut` a p`rin\ilor ]i implicit a copiilor etc. Atunci c@nd abandonul ]colar se reg`se]te ]i [n cazul unor familii apar\in@nd celorlalte grupuri etnice (cazuri foarte rare), cauzele sunt diferite: probleme de natur` medical` sau psihiatric` ]i mai rar de natur` economic`. {n cazul familiilor de romi, pe l@ng` elementele anterior semnalate, se impun a fi men\ionate ]i probleme de igien`, datorate absen\ei condi\iilor de [ngrijire, aspect care face ]i mai dificil` integrarea lor [n via\a comunitar` a ]colii. Mentalitatea ]i concep\ia de via\` care postuleaz` existen\a unui spirit de independen\` exacerbat, refuzul de a accepta convie\uirea dup` reguli ]i dup` norme sociale bine conturate, a]tept`rile sc`zute [n raport cu propria persoan` ]i modul de via\` bazat mai mult pe dorin\a de a c@]tiga bani prin eforturi minimale sau, [n orice caz, foarte limitate reprezint` tot at@tea argumente [n favoarea op\iunii de a se retrage prematur de la ]coal`. Aloca\ia ]i programul de protec\ie social` cornul ]i laptele r`m@n, de foarte multe ori, singurele atrac\ii pe care le reprezint` ]coala pentru grupurile sociale defavorizate ]i devin adesea singurele elemente de atragere c`tre ]coal` a elevilor cu risc mai ridicat de abandon ]colar. {n ceea ce prive]te procesul de [nv`\`m@nt, elevii care se confrunt` cu pericolul abandonului ]colar fac parte din categoria celor cu dificult`\i reale ]i serioase de [nv`\are care apar de timpuriu de cele mai multe ori, chiar de la [nceputul clasei I. {n cazul lor, se remarc` absen\a motiva\iei interioare referitoare la [nv`\are, o atitudine pasiv` fa\` de actul educa\ional, dificult`\i de rela\ionare elev-elev sau elev-cadru didactic. {n ceea ce prive]te performan\a ]colar`, aceasta se reduce la atingerea unui nivel acceptabil de competen\` ]colar` situat [n parametri submediocri. Spre exemplu, evolu\ia elevilor dinspre nota 4 [nspre nota 6 ar putea fi asimilat` unei oarecare performan\e individuale. }coala ofer` suport elevilor cu probleme de [nv`\are tocmai pentru a reduce semnificativ riscul abandonului ]colar, colabor@nd cu diferite O.N.G.-uri de profil. Spre exemplu, FRCCF, Asocia\ia Filantropic` Christiana sau, [n ultimul timp, implicarea FDP-ului [n proiectul de prevenire a fenomenului [n cauz` [n r@ndul elevilor ofer` c@teva exemple de bun` practic`, [n acest sens. Colaborarea cu FDP [n cadrul proiectului Parteneriat multiregional pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a ]colii se dovede]te eficient` datorit` implic`rii serioase ]i profesioniste a membrilor funda\iei [n aceast` problem`. Singura limit` ar fi c` num`rul elevilor care beneficiaz` de suport [n reducerea decalajelor produse de r`m@nerea sever` [n urm` la [nv`\`tur` este mai mic dec@t se dovedesc a fi nevoile reale ale acestei popula\ii ]colare. Cu siguran\`, g`sirea unor mijloace prin care s` creasc` num`rul elevilor asista\i psihopedagogic [n acest scop ar putea conduce la o diminuare a ratei p`r`sirii timpurii a ]colii de c`tre copii, [ns` rezolv`ri miraculoase nu pot fi a]teptate, din cauza factorilor externi ]i interni reali men\iona\i [n cuprinsul prezentului studiu.

8.2.5 Profilul general al elevilor care abandoneaz` ]coala


Cel pu\in dou` componente caracterizeaz` profilul general al elevilor care abandoneaz` ]coala: a. factorul extern ]i b. factorul intern. Factorul extern descrie modelul unei familii numeroase: Suntem ]ase [ntr-o camer` foarte mic` pe Cantonului. Opt copii au nora cu fiul. ad`postit` de o locuin\` aflat` sub standardul de confort acceptabil, cu un spa\iu locativ foarte redus care nu ofer` intimitate, adesea insalubr`, s`r`c`cios mobilat`: C\ut\m drumul spre [coal\!

129

...dou` paturi, o mobil` a]e mai micu\`... Nu-i s`n`tos locuin\a care avem noi, cum s` zic. Relevante [n acest sens pot fi chiar urm`toarele descrieri realizate de locatarii [n]i]i: ...casa, ei z@ce c`-i termopan, c` avem geamuri de termopan ]i o u]e [este vorba despre locuin\e sociale construite de administra\ia public` local`]. E ceva material cu ceva fier sub\@re ca placajul, nu ]tiu s` v` spun, dar [n`untru este ceva spum` special`. No. ...b`r`cu\`. E din sc@nduri. Cu lemn facem foc care produce feciorul meu pe unde lucr`. De exemplu, [nc`rc`tor de gunoi ]i unde mai g`se]te a]a lemne, mai aduce. Ap` este pentru comunitate ]i de acolo aducem ap` ]i acolo se limpezesc hainele ]i acolo se spal` hainele. Cam condi\ii foarte greu ]i cu apa. Curent de exemplu au unele ceasuri ]i prin fire mai tragem ]i noi ]i pl`tim lumina ]i a]a mai departe. Gaz nu, cu lemn. Locuin\a [n metru p`tra\i e forte mic`, st`m 9 persoane, p`rin\ii, cei 6 copii ]i eu. (este vorba despre o bunic` intervievat`) Ambele descrieri pot fi considerate relevante ]i tr`deaz` c@teva aspecte care pot fi luate [n considerare: av@nd tangen\` redus` cu modul specific de via\`, conectat` oarecum la civiliza\ie prin accesul la curent electric ]i o surs` de ap` curent`, precum ]i prin prezen\a unor elemente ale noului geamurile termopan, locuin\a este departe de a oferi orice urm` de confort, [n special datorit` dimensiunilor sale reduse, a suprapopul`rii ]i a reuniunii de genera\ii diferite, cu preocup`ri diferite, fiecare cu particularit`\ile lor, reunite sub acela]i acoperi]. Lipsa de confort este concurat` aproape de fiecare dat` de grave probleme de igien` care pot periclita s`n`tatea membrilor familiei [n cauz`. Ocupa\ia p`rin\ilor care []i cresc numero]ii copii [n aceste condi\ii este, dup` cum o afirm` cei intervieva\i, aproape [n exclusivitate, aceea de muncitor necalificat, de obicei la salubritate (tat`l), iar mama, f`r` excep\ie, este casnic`. Pentru b`rba\i, ]ofer la un gabor reprezint` un standard ocupa\ional foarte ridicat. Implicarea [n acte infrac\ionale cu grad ridicat de periculozitate nu este o caracteristic` definitorie pentru persoanele ce locuiesc [n zona Pata-R@t, dar fenomenul devian\ei nu este exclus. Acesta este prezent mai ales sub forma violen\ei domestice, a implic`rii [n furturi minore, a frecventelor alterca\ii [ntre vecini sau [ntre membrii unor diferite clanuri. De o gravitate mult mai mare dec@t infrac\ionalitatea din zon` r`m@ne slaba implicare a p`rin\ilor [n ceea ce prive]te [ngrijirea copiilor. Familiile sunt [n majoritatea lor destul de indiferente, copiii sunt de multe ori ignora\i, sunt v`duvi\i de o alimenta\ie corespunz`toare ]i de [mbr`c`minte, sursele materiale de subzisten\` ale familiei dator@ndu-se nu de pu\ine ori [n exclusivitate copiilor (prin aloca\iile ]colare, prin dona\ii [n haine, [n [nc`l\`minte ]i [n alte bunuri materiale dob@ndite [n urma colectelor umanitare organizate prin ]coli), dar numai o parte infim` a lor se [ntoarce la copii, sub forma preparatelor culinare. De exemplu, majoritatea acestor resurse sunt frecvent revalorificate, iar banii proveni\i sunt destina\i consumului de alcool, de tutun, de cafea etc. al p`rin\ilor. Masiv nesupraveghea\i, copiii sunt expu]i [n permanen\` riscurilor de accidente casnice de tot felul, []i [nsu]esc un limbaj suburban, se dezvolt` ca personalit`\i autonome, [ntr-un climat lipsit de valori morale, se maturizeaz` precoce ]i sf@r]esc prin a copia comportamente nocive ale p`rin\ilor ]i celorlal\i membri ai comunit`\ii. Factorul intern vizeaz` unele [nt@rzieri reale [n dezvoltarea psihoafectiv` a copiilor proveni\i din aceste medii sociale. Sunt foarte mul\i care acuz` instabilitate emo\ional`, [nt@rziere [n dezvoltarea intelectual`, imaturitate psihic` ]i serioase dificult`\i de adaptare la regulamentul ]colar. Dintr-o clas` de 15 elevi, spre exemplu, cel pu\in 5 se [nt@mpl` s` fie cu CES. Chiar dac` nu se afl` [n aceast` situa\ie, motiva\ia interioar` a [nv`\`rii este cvasiabsent` [n cazul lor, iar atitudinea

130

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

fa\` de educa\ie este de indiferen\`, dureros pragmatic` ]coala devine o surs` de avantaje de natur` material` pe care ei le con]tientizeaz` de timpuriu. {ncrederea [n ]coal` este afirmat` la modul mai cur@nd declarativ, artificial, iar importan\a educa\iei r`m@ne mult prea pu\in [n\eleas`. Performan\a ]colar` [n raport cu ceilal\i colegi de clas` este foarte sc`zut`, dac` nu chiar inexistent`. Num`rul corigen\elor este foarte mare, promovabilitatea la diferite materii, atunci c@nd ea se realizeaz` totu]i, nu dep`]e]te limita inferioar` a not`rii, fenomenul repeten\iei este frecvent, chiulul de la ore tinde s` devin` un comportament secundar ]i asumat, situa\ia la purtare fiind, la r@ndul ei, [ngrijor`toare.

8.2.6 Motivele invocate pentru abandon


De regul`, acestea difer`, [n func\ie de tipurile de responden\i intervieva\i. Din punctul de vedere al profesorilor, abandonul ]colar se explic` printr-o multitudine de factori dintre care cei mai importan\i r`m@n cei de natur` social` ]i economic`: familia monoparental`, situa\ia material` precar`, abuzul de alcool, indiferen\a fa\` de educa\ie a p`rin\ilor, abuzul parental etc. Lor li se adaug` ]i folosirea muncii copiilor [n folosul tuturor membrilor familiei ]i indiferen\a crescut` fa\` de viitorul propriilor copii. Spre exemplu, din relatarea unui profesor diriginte care []i aminte]te despre cazul unei eleve care a reu]it s` termine cele 8 clase ]i s` se [nscrie la un liceu din ora], [n pofida dorin\ei mamei sale, care o dorea acas` ca s` spele ]i s` g`teasc`, [n folosul numero]ilor fra\i mai mici, reiese [n mod elocvent nivelul de educa\ie pe care aceste familii [l ofer` [n general, ca de altfel ]i inexisten\a unei preocup`ri reale fa\` de viitorul copiilor. Anturajul nefast devine adesea factor agravant ]i favorizant al abandonului ]colar. Integrarea defectuoas` [n sistemul educa\ional, [n ]coal` ]i [n colectivul clasei, aspira\iile personale reduse, dificult`\ile de [nv`\are, lipsa oric`rui tip de curiozitate intelectual`, mirajul banului c@]tigat mai repede ]i mai u]or [ntregesc lista motivelor care genereaz` p`r`sirea ]colii de timpuriu. Din punctul de vedere al familiilor intervievate, principalele motive generatoare de abandon ]colar invocate cu insisten\` ]i aproape [n exclusivitate sunt cele de natur` economic`. Mai precis, penuria material`, s`r`cia, cu alte cuvinte sunt realit`\ile care [i [mpiedic` pe elevi s` urmeze ]coala. Considera\i nu arareori o nem`rturisit` povar` pe umerii ]i a]a ]ubrezi ai acestor familii, copiii sunt [ncuraja\i, dac` nu obliga\i chiar, s`-]i aleag` mai rapid o meserie pentru a putea u]ura traiul precar cotidian. Dificult`\ilor materiale li se adaug` ]i atitudinea necorespunz`toare a elevului fa\` de ]coal`, recunoscut` [n general ]i asumat` de familie. Iat` c@teva dintre r`spunsurile oferite [n acest sens: Cel mare o fost la ]col` aicea, p` Bucure]ti, o f`cut 7 clase ]i nu l-am mai l`sat c` era ]i forte r`u ]i el ]i al\i copii ]i t`t probleme o avut. Cei care merg la ]coal`, lipsesc pentru cu condi\iile c` ]ti\i cum sunt acum p`pucii, ast`zi cump`r` ]i peste 3 s`pt`m@ni s-o stricat ]i din cauza asta nu prea putem noi trimite. N-avem posibilitate s` cump`r`m de dou` ori p` lun`. {n ceea ce-i prive]te pe elevii intervieva\i, atunci c@nd prezint` ei [n]i]i motivele p`r`sirii de timpuriu a ]colii, se constat` [n primul r@nd un grad de maturitate redus ]i o tendin\` evident` [nspre distrac\iile copil`riei ]i [nspre o existen\` lipsit` de responsabilitate: Fugeam de la ore, mergeam la biliard, la internet. Sau r`m@neam acas` ]i m` plictiseam, nu mai aveam chef de ore. Am r`mas repetent din cauza absen\elor. Alteori, drept principal` cauz` a p`r`sirii ]colii apare situa\ia ]colar` dezastruoas`: Am [nv`\at mai r`u. Aveam 5,6,4,3. {mi pl`cea sport, educa\ie fizic` ]i desen. }i acum, astea [mi plac. C\ut\m drumul spre [coal\!

131

Eram r`u la ore, comentam la profesori, f`ceam totul pe dos. S-au sup`rat pe mine ]i p`rin\ii ]i prietenii, mai ales c` am r`mas repetent [nc` o dat` pe a VII-a. Lipseam de la ]coal`. Vineam diminea\a la ]col` ]i dup` o or`, dou` mergeam cu X prin ora], la internet, la biliard, s` ne distr`m cu [nc` 2 b`ie\i. Majoritatea elevilor care au p`r`sit ]coala regret` [ns` gestul acesta ]i []i doresc s` reia studiile.

8.2.7 Profilul clasei din care a abandonat elevul


Nu se poate identifica un profil anume al unei clase din care se retrag anumi\i elevi. Ipotetic, orice clas` poate fi susceptibil` de a se confrunta ]i cu fenomene de acest tip. Este adev`rat [ns` c` [ntr-o clas` omogen`, cu mai mul\i elevi problem`, riscul de a exista elevi predispu]i la abandon este foarte mare, exist@nd elevi care acumuleaz` [n timp scurt un num`r [ngrijor`tor de absen\e nemotivate, dar nici aceasta nu este o regul`, deoarece foarte mul\i dintre ace]ti elevi []i revin [n momentul [n care li se dau avertismente de c`tre dirigin\i, de c`tre profesorii sau de c`tre conducerile ]colilor [n cauz`. Colaborarea cu familia ofer`, [n acela]i timp, rezolv`ri benefice ale situa\iilor de acest fel. Elevii care abandoneaz` ]coala nu se pl@ng [n mod obligatoriu de presupuse dificult`\i de integrare, ci dimpotriv`, ei accept` c` se [n\elegeau bine cu fo]tii colegi din r@ndul c`rora []i recrutau partenerii de distrac\ii ]i de plec`ri de la ore. Chiar ]i acolo unde intervin conflicte [ntre colegi, acestea nu sunt totu]i, responsabile de hot`r@rea unora de a pleca din ]coal`. Cazurile de abandon ]colar sunt, p@n` la urm`, relativ pu\in numeroase [n clasele din ]coala care a f`cut obiectul prezentului studiu. Ele r`m@n dispuse cu o frecven\` mai mare printre membrii comunit`\ii rome, [n timp ce majoritatea colegilor urmeaz` cursurile liceelor teoretice, al grupurilor ]colare, al liceelor voca\ionale (cu o preferin\` real` pentru profilul pedagogic) sau al SAM-urilor.

8.3 Studiu de caz: }coala cu clasele I-VIII F@nt@nele, D@mbovi\a 35


{n ultimi ani, ne-am deprins a ob\ine din ce [n ce mai multe informa\ii utiliz@nd internetul, care a devenit pentru mul\i dintre noi un mod/mijloc de comunicare, rela\ionare ]i documentare. {n cazul prezentei document`ri, primul lucru pe care [l descoperi este c` exist` mai multe localit`\i cu acest nume [n Rom@nia, respectiv [n jude\ele: Constan\a, Arad, Mure], Prahova. Referitor la satul F@nt@nele, comuna Cojasca, jude\ul D@mbovi\a, internetul ofer` c@teva piese ale unui puzzle ce poate fi reconstituit numai la fa\a locului, printre oamenii care tr`iesc acolo. Pu\inele informa\ii ob\inute de pe internet v` pot ajuta s` afla\i coordonatele geografice ale satului F@nt@nele, localizarea pe hart`, codul po]tal, c@teva anun\uri de publicitate, servicii v@nz`ri [nchirieri, numele unui erou martir al Revolu\iei din decembrie 1989, n`scut [n F@nt@nele, impactul Proiectului Dezvoltarea Profesional` a Cadrelor Didactice prin Activit`\i de Mentorat, proiect implementat [n 2003 la }coala din F@nt@nele, rezultatele admiterii 2010. Poate c` ar merita amintit ]i un articol din Sky News datat 28.09.2010: Romii din comunele F@nt@nele ]i Cojasca (jude\ul D@mbovi\a), repatria\i din Fran\a dup` ce au primit un ajutor de 300 de euro, au declarat c`, [n fa\a s`r`ciei ]i discrimin`rii cu care se confrunt` [n Rom@nia, nu au alt` op\iune dec@t s` plece [n Marea Britanie, Germania sau Spania. Este u]or s` vezi de ce se pleac` din F@nt@nele majoritatea caselor nu au ap` curent` ]i electricitate, dar pe str`zi exist` ma]ini cu numere de [nmatriculare str`ine. Dar cele mai autentice pove]ti ]i informa\ii, acele piese de puzzle esen\iale, le afli din }coala cu clasele I-VIII F@nt@nele, cu prec`dere de la un om care [n ultimii 14 ani ]i-a dedicat cariera ]i via\a ]colii ]i comunit`\ii F@nt@nele, respectiv de la profesorul ]i directorul Dora }tefan, c`reia [i mul\umesc pentru deschidere ]i colaborare.
35

Studiu de caz realizat de Teodora Eugenia Popa

132

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

8.3.1. Descrierea localit`\ii F@nt@nele


Locuitorii satului F@nt@nele, comuna Cojasca, jude\ul D@mbovi\a, sunt urma]ii unei cete de \igani ursari coloniza\i prin 1825 de boierul Mihalache Cornescu, proprietar de mo]ie [n Corne]ti ]i [n Cojasca. Boierul Cornescu le-a [ng`duit s` se a]eze pe mo]ia lui pentru a-i folosi ca fierari ]i ca t`ietori de lemne. Unele elemente de grai moldav, prezente ]i azi [n vorbirea lor rom@neasc`, indic` venirea lor dinspre Moldova. |iganii au fost [mpropriet`ri\i [n 1864, prin Legea rural` din timpul lui Alexandru Ioan Cuza, numai cu loc de case ]i gr`din`. Mai t@rziu, dup` primul r`zboi mondial, pu\inii participan\i la r`zboi au primit p`m@nt arabil. {n trecut ocupa\iile locuitorilor acestui sat au fost fier`ritul, l`ut`ria ]i nego\ul m`runt, iar foarte pu\ini locuitori munceau pe p`m@ntul unor boieri. {nainte de Revolu\ia din decembrie 1989, c@\iva l`utari erau angaja\i [n orchestre populare de concert din Bucure]ti, Buftea ]i T@rgovi]te. Orchestra D@mbovi\a din T@rgovi]te, dup` ce a fost organizat` de Ionel Budi]teanu ]i mai apoi de Dumitru Benedic, a fost dirijat` de violonistul Stoica Constantin (}apteluni) din F@nt@nele, iar [n turneele [ntreprinse [n 1972-1973 ]i 1974, prin mai multe ora]e europene, [ntre care Paris, Madrid, Roma ]i Viena, a avut un succes deosebit. Nici ast`zi l`utarii din F@nt@nele nu sunt noti]ti, ei c@nt@nd dup` ureche, dar cu toate acestea sunt privi\i ca adev`ra\i arti]ti ]i sunt respecta\i de comunitate. Num`rul b`rba\ilor care mai practic` aceast` meserie este [n sc`dere, principala lor preocupare fiind nego\ul (v@nz`ri automobile, tranzac\ii imobiliare etc). {n afara celor care au contracte pe perioade determinate ca l`utari, ceilal\i localnici nu au locuri de munc` stabile, fiind [n general liber-profesioni]ti. Majoritatea femeilor sunt casnice, ocup@ndu-se de treburile casei ]i de cre]terea copiilor, care de cele mai multe ori sunt [n num`r foarte mare (5-12 copii). {n interiorul satului nu exist` IMM-uri care s` solicite for\` de munc` local`, ci doar 13 asocia\ii familiale care [nsumeaz` un total de 80 salaria\i. {n consecin\`, nu exist` angajatori majori [n zon`, for\a de munc` migr@nd spre ora]ele mai apropiate (Buftea ]i Bucure]ti), num`rul persoanelor angajate fiind [ns` foarte mic. {ntre anii 2000 - 2008, [n general b`rba\ii emigrau de la 1 lun` la 3 luni [n Grecia, Turcia ]i Portugalia, unde practicau [n general l`ut`ria pentru a-]i [ntre\ine familiile numeroase r`mase acas`. Dup` anul 2008 fenomenul a luat amploare, b`rba\ii lu@nd cu ei ]i familiile, inclusiv copiii, ]i r`m@n@nd [n \ara de reziden\` o perioad` mai lung` de timp (1- 2 ani). Principalele \`ri de emigrare sunt Fran\a ]i Germania. Din discu\iile purtate cu rudele r`mase [n comunitate, se deduce c` [nscriu copiii la ]coli [n statele respective, dar numai pentru a [nv`\a limba vorbit` acolo. Nu exist` niciun caz [n care p`rintele sau o institu\ie oficial` din aceste \`ri s` solicite o situa\ie ]colar` a copiilor [n vederea [nscrierii la ]coal` [n \ara respectiv`. Sunt rare cazurile [n care copiii r`m@n acas` [n grija bunicilor sau a altor rude. {n eviden\a Prim`riei, exist` un num`r de 200 persoane plecate temporar la munc` [n afara \`rii. Tot din datele statistice oferite de Prim`ria Cojasca afl`m c` cei 2635 de locuitori ai satului F@nt@nele sunt to\i de etnie rom`; cele 474 de gospod`rii ale satului arat` destul de [ngrijit, majoritatea fiind construite [n ultimii 20 de ani, aproximativ 30% din acestea fiind cu un etaj ]i beneficiind de grupuri sanitare interioare. Familiile care au lucrat [n str`in`tate ]i au reu]it s`-]i [mbun`t`\easc` statutul financiar duc un trai decent ]i au grij` de propriile gospod`rii construite cu banii c@]tiga\i. Satul nu beneficiaz` de mijloace de transport [n comun, popula\ia fiind nevoit` s` se deplaseze 3 km p@n` la sta\iile ce se g`sesc pe DJ 72. Principalele str`zi ale satului au fost asfaltate dup` 1990. C\ut\m drumul spre [coal\!

133

Prin diverse proiecte PHARE s-au introdus utilit`\i publice, respectiv sistemul de ap` curent` ]i electrificare a satului. Exist` o firm` specializat` care colecteaz` de]eurile menajere, re\eaua de canalizare este [n lucru, mare parte din locuin\e sunt conectate la re\eaua electric` ]i de ap` (63 de gospod`rii nu au pompe proprii, utiliz@ndu-le pe cele comune), dar datorit` imposibilit`\ii de plat` a facturilor debran]`rile sunt frecvente. Cu toate acestea, nu exist` perspective viabile de dezvoltare, deoarece locuitorii se afl` [ntr-un perpetuu proces de migrare ]i datorit` lipsei investitorilor [n zon`. Locuitorii acestei comunit`\i sunt respectuo]i ]i nu genereaz` ac\iuni de violen\` domestic`, sunt deschi]i ]i dispu]i s` []i ajute aproapele. Familiile sunt numeroase, cu mul\i copii ([n medie 5 copii/familie), iar media de v@rst` a locuitorilor este de circa 35-40 de ani. Numai 50 de s`teni din F@nt@nele sunt ortodoc]i, majoritatea fiind de religie penticostal`. Familiile ortodoxe merg duminica la slujb` [n localitatea Cojasca, iar familiile penticostale se [nt@lnesc [n a]a-numitele adun`ri [n zilele de luni, miercuri ]i vineri. Penticostalii sunt foarte uni\i la necazuri, primind ajutor at@t moral, c@t ]i financiar din partea membrilor congrega\iei. {n general locuitorii sunt foarte uni\i ]i datorit` faptului c` satul este format din familii extinse [nrudite [ntre ele. Nivelul de preg`tire al locuitorilor este mediu, majoritatea av@nd absolvite 8 clase gimnaziale. Persoanele mai [n v@rst` au educa\ie elementar` de 4 clase, iar o parte dintre tinerii care nu aveau 8 clase gimnaziale absolvite ]i-au finalizat aceste studii prin programul A doua ]ans` desf`]urat [n ]coal` [ntre anii 2002-2005. {ncep@nd cu anul 2007 din ce [n ce mai mul\i absolven\i de 8 clase ]i-au continuat studiile, fie la liceu, fie la }colile de Arte ]i Meserii, respectiv la S.A.M. Cojasca. Numai 3 locuitori ai satului au studii superioare.

8.3.2. Descrierea ]colii


}coala F@nt@nele a func\ionat [nc` din perioada celor dou` r`zboaie mondiale ca ]coal` elementar` de patru clase, [ntr-o cas` particular`, ulterior modificat` ]i adaptat` pentru [nv`\`m@nt. Aceasta era format` din dou` s`li de clas` ]i o cancelarie. La pu\in timp dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, datorit` cre]terii demografice s-a hot`r@t [nfiin\area ciclului gimnazial. Noul local a fost construit [n anul 1965, iar [n 1980 acesta s-a extins cu [nc` trei s`li de clas`. {n anul 2003, ca urmare a unui proiect finan\at de Banca Mondial`, ]coala a fost reabilitat` [n [ntregime, construindu-se [nc` trei s`li de clas` ]i trei grupuri sanitare interioare. La acest moment, cl`direa actual` a ]colii se [ntinde pe o suprafa\` de 730 m2, are 9 s`li de clas`, un cabinet de informatic` (15 calculatoare ]i 2 imprimante), 3 grupuri sanitare, o cancelarie, un secretariat ]i un cabinet al directorului. Nu exist` sal` de sport, la acest moment fiind [n construc\ie o baz` sportiv` de care va beneficia [ntreaga comunitate, dar ]i alte 2 cl`diri, una cu 6 s`li de clas` pentru ]coal` ]i cealalt` pentru gr`dini\`. Energia termic` este asigurat` printr-o central` termic` proprie. Biblioteca ]colar` are un num`r de 4311 volume, iar func\ia de bibliotecar este [ndeplinit` prin extindere de sarcini de c`tre secretarul ]colii. }coala beneficiaz` de material didactic diversificat, primit odat` cu calculatoarele din fonduri Phare [n urma proiectului Accesul la educa\ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi. Tot din cele dou` proiecte finan\ate din fonduri Phare ]i de Banca Mondial`, ]coala a beneficiat de mobilier nou [n toate s`lile de clas`. Din discu\iile purtate cu profesorii ]i elevii ]colii, am re\inut c` locul [n care se simt cel mai bine la ]coal` este laboratorul de informatic`; aici lec\iile devin mai atractive ]i interactive prin utilizarea internetului.

134

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

{n unitatea ]colar` []i desf`]oar` activitatea 36 de cadre didactice (34 calificate, din care 15 titulari), 32 dintre acestea fiind navetiste din localit`\ile [nvecinate, precum ]i din Buftea ]i T@rgovi]te. Naveta se realizeaz` dificil datorit` distan\ei fa\` de cele mai importante localit`\i ]i pentru c` satul nu se g`se]te pe o rut` jude\ean`. Sunt numai 4 cadre didactice localnice, toate de etnie rom` ]i predau limb` romani. Aproximativ 60% din cadrele didactice au continuitate [n aceast` unitate de [nv`\`m@nt, dar pe viitor se preconizeaz` transferul ]i deta]area unui num`r mare de cadre didactice de la }coala F@nt@nele din cauza imposibilit`\ii decont`rii transportului. Popula\ia ]colar` num`r` 650 elevi (293 [n ciclul primar ]i 357 [n ciclul gimnazial), to\i de etnie rom`, elevi ce sunt organiza\i [n 25 clase (13 primare ]i 12 gimnaziale). P`rin\ii sunt mul\umi\i de preocuparea continu` a cadrelor didactice pentru educarea ]i dezvoltarea propriilor copii, sunt [n general receptivi la solicit`rile ]colii, dar nu au ini\iative. Prim`ria cunoa]te toate problemele ]colii ]i, [n m`sura [n care bugetul local permite, asigur` strictul necesar desf`]ur`rii procesului instructiv-educativ. P@n` [n anul ]colar 2008-2009 majoritatea absolven\ilor claselor a VIII-a []i continuau studiile la S.A.M. Cojasca, iar la liceu mergeau aproximativ 25% dintre absolven\i, [n general la liceele din Buftea ]i B`leni. Din genera\iile anterioare se cunosc 3 cazuri de absolven\i de studii superioare, iar din genera\ia prezent` nu se cunosc cazuri [n care au fost finalizate cursurile universitare, de]i o parte din absolven\ii de liceu s-au [nscris la facult`\i din T@rgovi]te. Printre fo]tii elevi ai ]colii care fac cinste satului se num`r` actualul primar Gheorghe Victor, fostul viceprimar Roman Marian ]i profesoara de limb` romani Roman Claudia, to\i fiind absolven\i de studii superioare. Printre punctele forte ale ]colii, dou` se disting [n mod deosebit: dotarea material` foarte bun` ]i [ncadrarea cu personal didactic calificat, [n prezent fiind [ncadra\i doar 3 suplinitori necalifica\i din totalul de 39 de norme didactice. Alte aspecte pozitive ale ]colii ar fi urm`toarele: l cadre didactice formate pe problema ]colii incluzive; l cursuri remediale pentru elevii cu dificult`\i de [nv`\are; l revista ]colii ca mijloc de diseminare; l folosirea de mijloace didactice moderne; l lucru diferen\iat cu elevii; l spiritul de echip` al cadrelor didactice; l aprecierea de care se bucur` cadrele didactice din partea p`rin\ilor; l colaborarea cadrelor didactice cu autorit`\ile locale; l aptitudinile muzicale ale elevilor. Principala problem` cu care ]coala se confrunt` este exodul familiilor [n str`in`tate, de unde ]i num`rul mare de elevi afla\i [n situa\ie de abandon din ultimii doi ani. P`rin\ii pleac` [mpreun` cu [ntreaga familie [n c`utarea unui trai mai bun; migrarea se realizeaz` periodic, foarte pu\ini fiind cei care pleac` definitiv sau pentru perioade lungi de timp. Acest lucru afecteaz` educa\ia copiilor at@t din punct de vedere al instruc\iei, c@t ]i al posibilit`\ii continu`rii studiilor. Aceasta este principala cauz` a abandonului ]colar ]i absenteismului ridicat [nregistrat [n ultimii ani la }coala F@nt@nele. La acest moment nu exist` o situa\ie clar` a elevilor pleca\i [n str`in`tate cu familia, de]i dirigin\ii ]i [nv`\`torii se deplaseaz` periodic [n comunitate. Re[nfiin\area postului de mediator ]colar, chiar ]i cu jum`tate de norm`, ar ajuta foarte mult ]coala [n identificarea acestor elevi. Alte aspecte ce ar trebui schimbate sau [mbun`t`\ite sunt urm`toarele: l activitate [n trei schimburi; l num`rul mare de elevi la clas`; l naveta cadrelor didactice; C\ut\m drumul spre [coal\!

135

copii cu dificult`\i de comunicare [n limba rom@n` (vocabular redus); l [nv`\area diferen\iat`; l spa\iu necorespunz`tor pentru activit`\ile din recrea\ii (curtea ]colii); l lipsa terenului de sport, a gardului ]i a unui cabinet medical ]colar; l atitudinea pasiv` sau chiar negativ` fa\` de [nv`\are a unor elevi; l posibilit`\i reduse ale ]colii de a oferi elevilor activit`\i pentru petrecerea timpului liber; l lipsa mediatorului ]colar; l participarea [n num`r sc`zut la concursuri ]i olimpiade ]colare; l lipsa spa\iului adecvat activit`\ii extra]colare; l implicarea excesiv` a elevilor [n treburile casnice. Dintre aceste puncte slabe ale ]colii, desf`]urarea programului ]colar [n 3 schimburi este aspectul dezaprobat de majoritatea elevilor ]i cadrelor didactice. Elevii din ciclul primar, [n special micu\ii din clasa I, fac eforturi s` ajung` la ora 7.30 la ]coal`, iar elevii din ciclul gimnazial ajung acas` la ora 21. Poate cel mai obositor este pentru elevii din clasele V-VIII ]i profesorii naveti]ti a c`ror activitate se desf`]oar` [n schimbul III. Elevii sunt atra]i de dotarea ]colii ]i de modul [n care sunt trata\i de c`tre profesori. Chiar dac` metodele de predare nu sunt [ntotdeauna activ-participative, se simte [n modul de predare al profesorilor ]i [nv`\`torilor empatia fa\` de elevii de a c`ror educa\ie sunt responsabili. {n ultimii ani atitudinea fa\` de educa\ie a elevilor s-a schimbat foarte mult, [n special dup` anul 2002, odat` cu implementarea proiectului Phare Accesul la educa\ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi. Absenteismul s-a diminuat [ntre anii 2003-2008, dup` care a [nregistrat o nou` cre]tere datorit` migra\iei familiilor. Nu exist` un colectiv de elevi care s` se fi remarcat prin ceva anume, dar este de remarcat coeziunea fiec`rui colectiv. Datorit` faptului c` elevii ]colii sunt [n general rude ]i prieteni, colectivele sunt unite, elevii manifest@nd constant dorin\a de a se ajuta unii pe ceilal\i. Mul\i dintre elevii ]colii sunt membrii cercului Micii L`utari, activitate cu care s-au remarcat la multe concursuri, ob\in@nd anual premii la etapele jude\ene ]i zonale. Exist` elevi care au ob\inut rezultate bune la Olimpiada Na\ional` de Limba romani, ]coala m@ndrindu-se cu un premiu III la Olimpiada Na\ional`. Oferta Curriculum la Decizia }colii este axat` exclusiv pe cursuri op\ionale specifice etniei: Micii me]te]ugari sau educa\ie muzical` ]i istoria romilor. Rela\ia ]colii cu p`rin\ii este [n general bun`. P`rin\ii sunt receptivi la solicit`rile ]colii, dar nu au ini\iative ]i nici a]tept`ri prea mari de la propriii copii, mul\umindu-se cu formarea deprinderilor de citit-scris-socotit ]i a altor deprinderi practice, suficiente unui trai modest [n comunitatea din care provin. Majoritatea p`rin\ilor consider` c` o educa\ie formal` de 8 clase este suficient` pentru reu]ita [n via\` a copiilor lor. Spre deosebire de p`rin\i, profesorii [ncurajeaz` elevii care au poten\ial s` []i continue studiile cu cel pu\in 4 clase [n [nv`\`m@ntul liceal sau profesional. Aceea]i dorin\` o au ]i elevii [n cauz`, care []i doresc mai mult pentru ei, dar sunt constr@n]i s` renun\e, fie din ra\iuni financiare, fie datorit` migra\iei periodice [n str`in`tate, aspect ce induce discontinuit`\i [n procesul instructiv-educativ. {n afara orelor de informatic` petrecute [n laborator, elevii se implic` cu bucurie [n activit`\ile extracurriculare ]i extra]colare (cercuri, excursii, concursuri). At@t profesorii, c@t ]i directorul ]colii apreciaz` c` o sal` de sport ar rezolva mai multe probleme cu care se confrunt` ]coala, contribuind implicit la cre]terea interesului elevilor fa\` de ]coal`, cu at@t mai mult cu c@t elevii sunt dornici s` practice jocuri sportive. Referitor la colaborarea ]colii cu organiza\ii nonguvernamentale, acesta este primul proiect care promoveaz` parteneriatul ]coal` ONG [n comunitatea F@nt@nele.
l

136

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Absolven\ii }colii F@nt@nele care ]i-au continuat studiile la S.A.M. Cojasca au avut posibilitatea s` cunoasc` o parte din beneficiile unui astfel de parteneriat, deoarece Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor D@mbovi\a s-a implicat [n mod sus\inut [n ultimii ani [n [mbun`t`\irea calit`\ii educa\iei oferite de }coala cu clasele I-IV Iazu ]i }coala cu clasele I-VIII Cojasca. Pentru [mbun`t`\irea educa\iei elevilor ]colii, inclusiv pentru reducerea absenteismului, }coala cu clasele I-VIII F@nt@nele s-a implicat [ntr-o serie de proiecte cu finan\are european`. Cel men\ionat anterior, Accesul la educa\ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi, a fost finan\at din fonduri PHARE ]i a avut ca obiectiv general atragerea c`tre ]coal` a elevilor romi. {n acest sens etapele proiectului au constat [n formarea continu` a cadrelor didactice pe problemele ]colii incluzive, dotarea material` a ]colii ]i valorizarea poten\ialului fiec`rui elev. Un alt proiect extrem de important desf`]urat [n cadrul Programului pentru {nv`\`m@ntul Rural a vizat diversificarea modalit`\ilor de petrecere a timpului liber al elevilor ]i implicarea acestora [n activit`\i extra]colare. Rezultatele proiectului au fost apreciate de beneficiarii direc\i elevii, acestea const@nd [n desf`]urarea a 2 excursii tematice ]i a activit`\ilor din cadrul cercurilor de ]tiin\e ]i istorie-geografie.

8.3.3. Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor


Analiz@nd datele statistice furnizate de ]coal`, [n perioada 2005-2009, 63% dintre elevii absolven\i ai claselor a VIII-a au promovat examenele na\ionale (examenul de capacitate, respectiv testarea na\ional`), media pe ]coal` variind [ntre 5,50 ([n anul ]colar 2004-2005) ]i 7,80 ([n anul ]colar 2008-2009). Trebuie f`cut` men\iunea c` procentul de promovare la clasa a VIII-a [n perioada mai sus men\ionat` este foarte sc`zut, acesta variind [ntre 28% ([n anul ]colar 2008-2009) ]i 61% ([n anul ]colar 2007-2008), media [n ace]ti 5 ani fiind de numai 39%. Prin urmare, an de an colectivele de elevi preiau repeten\i din anii anteriori, iar acel procent de 63% referitor la promovabilitatea la examenele na\ionale este calculat dintr-un num`r extrem de mic de elevi care promoveaz` clasa a VIII-a. Absolven\ii claselor a VIII-a nu au aspira\ii [nalte [n ceea ce prive]te ]coala pe care doresc s` o urmeze. Cel mult 25% din elevii unei genera\ii au mers la liceu ]i aproximativ 50% s-au mul\umit cu absolvirea ]colilor de arte ]i meserii, ob\in@nd o calificare [n domeniul croitoriei, prelucr`rii lemnului sau mecanicii. Dintre absolven\ii care doresc s` continue studiile dup` clasa a VIII-a, pu\ine fete reu]esc s`-]i [mplineasc` acest vis, deoarece ele constituie grupul cel mai vulnerabil [ntr-o comunitate rom`, unde statutul femeii este considerat a fi inferior. P`rin\ii consider` c` educa\ia formal` de 8 clase este suficient` pentru fete, fiind refractari atunci c@nd este vorba de a p`r`si satul pentru continuarea studiilor. B`ie\ii absolven\i de clasa a VIII-a care []i continu` studiile se [ndreapt` c`tre liceele mai apropiate de satul F@nt@nele. Majoritatea au ales cursurile }colii de Arte ]i Meserii Cojasca, [n perioada [n care a func\ionat acest tip de [nv`\`m@nt [n localitatea cea mai apropiat` de satul lor iar dup` desfiin\area acesteia, din ce [n ce mai pu\ini au urmat cursurile liceale la Grupul }colar Udrea B`leanu din B`leni. Din discu\iile purtate cu un grup de fo]ti elevi ai }colii F@nt@nele care []i continu` studiile liceale la B`leni, am re\inut c@teva motive ce i-au [ncurajat s` fac` acest efort (naveta foarte grea): unii doresc s` aib` o diplom` de 10 clase, al\ii doresc s` poat` s` se [nscrie la ]coala de ]oferi pentru a avea permis de conducere ]i 2-3 doreau s` promoveze examenul de bacalaureat ]i apoi s` se angajeze sau s` urmeze o facultate. Oricum, din datele ob\inute din interviul cu directorul }colii F@nt@nele, cel mult 4 elevi din genera\ie merg la una din facult`\ile Universit`\ii Valahia din T@rgovi]te. C\ut\m drumul spre [coal\!

137

Tot din discu\iile purtate cu fo]ti elevi ai }colii F@nt@nele, am re\inut inten\ia unora de a pleca s` lucreze [n str`in`tate pentru a ob\ine bani cu care s`-]i poat` apoi [ncepe o via\` decent` [n Rom@nia. {n concluzie, at@t elevii, c@t ]i p`rin\ii celor care frecventeaz` ]coala sau au continuat studiile []i doresc o meserie, un serviciu stabil, p`rin\ii afirm@nd c` []i doresc ca fiii lor s` reu]easc` ceea ce ei nu au avut posibilitatea, unii av@nd chiar visuri [ndr`zne\e pentru propriii copii: avocat, om de afaceri etc.

8.3.4. Problema abandonului ]i trecerii la nivelul secundar (V) ]i liceal (IX)


{n ultimii 5 ani, 21,70% din elevii [nscri]i la [nceputul anului ]colar au abandonat ]coala, motivele re\inute din interviurile luate elevilor [n situa\ie de abandon sau p`rin\ilor acestora fiind urm`toarele: l statutul social ]i material (familii numeroase cu un statut financiar ]i material foarte sc`zut); l educa\ia p`rin\ilor ]i viziunea lor asupra vie\ii, implicit decizia de a nu-]i mai trimite copiii la ]coal`; l lipsa de autoritate pozitiv` a p`rin\ilor asupra propriilor copii (la nivel declarativ sus\in c` []i l [ncurajeaz` copiii s` vin` la ]coal`, dar ace]tia prefer` joaca sau s` ajute [n gospod`rie); l refuzul unor familii de a-]i mai l`sa fiicele la ]coal` de fric` s` nu fie furate; l repeten\ia; l a]tept`rile extrem de limitate de la ei [n]i]i ]i dezinteresul fa\` de propria educa\ie a elevilor; l lipsa unui mediator ]colar. Cadrele didactice ]i directorul ]colii au ad`ugat acestor cauze migra\ia periodic` din ultimii ani a multor familii din sat; [ntreruperile cursurilor induc automat o [ndep`rtare a acestora de ]coal`, neav@nd capacitatea ]i/sau dorin\a de a relua cursurile. Majoritatea celor care au abandonat ]i au ajuns la v@rsta adult` locuiesc cu familiile lor ]i sunt liber profesioni]ti (fac comer\). O parte din fetele care au abandonat ]coala sunt c`s`torite ]i locuiesc cu so\ii lor, ocup@ndu-se de cre]terea copiilor ]i de gospod`rie. Cei care nu ]i-au [ntemeiat propria familie []i ajut` p`rin\ii [n treburile casnice. Dup` ad@ncirea crizei economice, num`rul familiilor care au migrat [n Fran\a ]i Germania a crescut considerabil. Acest aspect a determinat o cre]tere a num`rului de elevi care au abandonat ]coala, deoarece ace]tia au plecat [n str`in`tate cu p`rin\ii lor. Ceea ce merit` men\ionat este faptul c` to\i elevii care au abandonat nu sunt izola\i, stigmatiza\i, ci sunt sus\inu\i pentru a duce o via\` decent`, deoarece spiritul de [ntrajutorare [ntre familii este foarte puternic. P`rin\ii elevilor care abandoneaz` ]coala nu consider` c` reu]ita [n via\` a propriilor copii este condi\ionat` de educa\ia primit` la ]coal` ]i nu [i [ncurajeaz` sau sus\in pe ace]tia. Ceea ce tr`iesc zi de zi [n familie conduce la formarea unei atitudini pasive fa\` de ]coal`, percep@nd viitorul ca o continuare a stilului de via\` al p`rin\ilor lor, respectiv nego\uri m`runte sau l`ut`ria. Elevii care provin din familii ce []i c@]tig` traiul din nego\ul cu ma]ini sau din alte tipuri de nego\ care implic` deplasarea pe diverse rute sunt [ncuraja\i ]i sus\inu\i s` frecventeze ]coala. Dat fiind faptul c` ob\inerea permisului de conducere este o necesitate, acesta este principalul motiv pentru continuarea studiilor.

8.3.5. Profilul elevilor care abandoneaz` ]coala


Din datele oferite de ]coal`, lista celor care au abandonat ]coala [n ultimii 4-5 ani cuprinde 40 de fo]ti elevi, din care 19 sunt fete. Prin urmare, num`rul fetelor care abandoneaz` este aproximativ egal cu cel al b`ie\ilor.

138

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

A]a cum s-a specificat la punctul 4, majoritatea provin din familii numeroase ]i s`race, acesta fiind principalul segment predispus la abandon, a]a cum rezult` din majoritatea interviurilor realizate. {ncep@nd cu anul ]colar 2008-2009, datorit` accentu`rii crizei economice, familii [ntregi din F@nt@nele au plecat la munc` [n str`in`tate, situa\ie ce a determinat o cre]tere a ratei abandonului ]colar. Un caz aparte este cel al unor eleve din clase terminale (a VII-a sau a VIII-a) care, de]i provin din familii [nst`rite, nu frecventeaz` ]coala datorit` fricii de a nu fi furate de c`tre tinerii localnici. Practic, p`rin\ii sunt cei care nu sunt de acord cu frecventarea ]colii pentru a evita astfel de situa\ii.

8.3.6. Motivele invocate pentru abandon


Motive invocate de cadre didactice: s`r`cia, statutul material ]i social al familiilor elevilor care au abandonat; l elevii urmeaz` modelul p`rin\ilor care nu au urmat ]coala ]i se mul\umesc s` supravie\uiasc` de la o zi la alta; l migrarea familiilor [n str`in`tate. Motive invocate de elevi: l au r`mas repeten\i ]i apoi le-a fost ru]ine pentru c` erau mai mari dec@t colegii lor; l au plecat cu familia [n str`in`tate ]i apoi le-a fost foarte greu s` reia cursurile; l p`rin\ii nu i-au mai l`sat la ]coal`; de exemplu, fetele care au abandonat nu au mai fost l`sate la ]coal` pentru a exclude posibilitatea de a fi furate. Motive invocate de p`rin\i: l Interviurile cu p`rin\ii elevilor [n abandon au fost elocvente, deoarece este cople]itor s` [ncerci s` por\i o discu\ie cu oameni maturi care au uneori un orizont destul de limitat ]i care nu sunt nelini]ti\i ]i nu se consider` aproape deloc vinova\i de situa\ia ]colar` a propriului copil. l To\i au declarat c` au fost mul\umi\i de ]coal` ]i c` decizia ca propriii copii s` nu mai continue studiile nu este a lor, ci a copiilor, iar d@n]ii nu au avut ce s` fac`.
l

8.3.7. Profilul clasei din care au abandonat elevii


Nu sunt clase la care s` existe o rat` mai mare de abandon comparativ cu celelalte, distribu\ia elevilor [n abandon fiind aproximativ egal`. Diferen\ele procentuale pe clase sunt complet aleatorii ]i depind, [n special, de migra\ia unui num`r mai mic sau mai mare de familii ce au copii [n acea clas`. Clasele a VIII-a, promo\ia 2009 Clasele au avut o structur` destul de omogen`, elevii av@nd acelea]i preocup`ri ]i niveluri sensibile de [nv`\are. Elevii se [n\elegeau bine [ntre ei datorit` faptului c` se reg`seau aproximativ [n aceea]i formul` din clasa I, cu excep\ia elevilor care repetau clasa. O parte din absolven\i (aproximativ 20%) au urmat cursurile liceelor teoretice din B`leni ]i Buftea, iar ceilal\i nu au mai continuat studiile. Elevii care au abandonat locuiesc cu familiile de provenien\`, iar [n cazul fetelor c`s`torite, cu so\ii lor. Majoritatea elevilor care au abandonat se integrau greu [n colectivele [n care erau repartiza\i, deoarece proveneau din repeten\i ]i dep`]eau v@rsta clasei. Colectivele erau unite ]i [n afara ]colii deoarece majoritatea elevilor din clasa respectiv` erau rude, chiar dac` unele erau mai [ndep`rtate, iar rela\iile de prietenie se manifestau ]i [n afara ]colii. Comunitatea satului F@nt@nele fiind o comunitate format` [n [ntregime din persoane de etnie rom` ]i fiind ]i foarte compact`, rela\iile dintre membrii acesteia sunt [n general bune, ceea ce s-a r`sfr@nt ]i asupra rela\iilor dintre membrii colectivului clasei. C\ut\m drumul spre [coal\!

139

Clasele a VIII-a, promo\ia 2010 Colectivele erau unite at@t la ]coal`, c@t ]i [n afara ]colii, deoarece majoritatea elevilor din aceste clase erau rude, iar rela\iile de prietenie se manifestau ]i [n afara ]colii. O parte din colegi (aproximativ 30%) au urmat cursurile liceelor teoretice din B`leni, Buftea ]i Bucure]ti, iar ceilal\i nu au mai continuat studiile. Deoarece anul ]colar 2009 -2010 a fost al doilea an consecutiv [n care elevii nu s-au mai putut [nscrie la S.A.M. Cojasca, num`rul celor care au optat pentru liceu a crescut cu 10% fa\` de 2009. Majoritatea elevilor care au abandonat se integrau greu [n colectivele [n care erau repartiza\i, deoarece proveneau din repeten\i ]i dep`]eau v@rsta clasei. Cei care au fost pleca\i [n str`in`tate s-au integrat ]i mai greu, deoarece ei au pierdut contactul nu numai cu colegii de clas`, dar ]i cu comunitatea din care f`ceau parte. Programul [n trei schimburi, lipsa unei s`li de sport ]i a unor spa\ii special amenajate pentru petrecerea timpului liber [n comunitatea F@nt@nele sunt cauze ce au restric\ionat modalit`\ile de rela\ionare [ntre elevi, rela\iile de prietenie create manifest@ndu-se [n grupuri restr@nse, formate din elevi care provin din aceea]i familie sau care locuiesc aproape unii de ceilal\i. Mul\umesc Prim`riei comunei Cojasca pentru datele oferite, cadrelor didactice, elevilor ]i p`rin\ilor care au manifestat disponibilitate ]i sus\inere [n aceast` colaborare.

8.4. Studiu de caz: }coala Nr. 16, Gala\i 36


Am ales aceast` ]coal` deoarece este o ]coal` veche din ora]ul Gala\i, care cumuleaz` destul de multe aspecte pozitive ]i negative pe care le reg`sim ]i [n alte ]coli din Gala\i, fiind un exemplu suficient de relevant printre acestea.

8.4.1. Descrierea localit`\ii


Municipiul Gala\i este situat [n zona estic` a Rom@niei, [n extremitatea sudic` a platoului Moldovei, situat pe malul st@ng al Dun`rii, ocup` o suprafa\` de 241,5 km2. Lu@nd ca indicator produsele industriale, jude\ul Gala\i este cel de-al patrulea centru industrial al Rom@niei ca m`rime ]i cel de-al 5-lea ora] al \`rii ca m`rime (329.300 locuitori). Structura principalelor ramuri industriale este urm`toarea 37: industrie ]i construc\ii 43%; servicii 38%; agricultur`, silvicultur`, exploat`ri forestiere 19%. Potrivit datelor f`cute publice de c`tre Agen\ia Na\ional` pentru Ocuparea For\ei de Munc` (ANOFM), la sf@r]itul lunii august rata ]omajului la nivelul jude\ului Gala\i a fost de 10,17%, ceea ce a situat jude\ul nostru pe locul zece pe \ar` [n ceea ce prive]te valoarea ratei ]omajului. Potrivit datelor f`cute publice de c`tre ANOFM, rata medie a ]omajului la nivel na\ional [nregistrat` la sf@r]itul lunii august a fost de 7,13%, mai mic` dec@t rata medie [nregistrat` cu o lun` [nainte, respectiv [n cursul lunii iulie, c@nd a fost de 7,43%. Ora]ul Gala\i ocup` un loc frunta] ]i [n r@ndul jude\elor unde exist` un procent mare al ]omerilor neindemniza\i [n compara\ie cu num`rul total al ]omerilor, procentul la nivelul jude\ului fiind de 63,92% 38. Gala\i este una dintre cele mai mari conexiuni ale \`rii, av@nd c`i de acces la coridoarele europene de transport: canalul Rhine-Main-Dun`re care leag` Marea Nordului de Marea Neagr`; leg`tura pe calea ferat` este capabil` s` fac` trecerea de la standardul de cale ferat` european la cel
36 37 38

Studiu realizat de Daniela Ana Popa http://ro.wikipedia.org/wiki/Gala%C8%9Bi www.ziare-pe-net.ro/.../galatiul-locul-zece-pe-tara-la-somaj-56732.html

140

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

din \`rile estice, iar re\eaua de drumuri na\ionale ]i jude\ene str`bate [ntreg teritoriul jude\ului. Ora]ulport Gala\i are patru porturi (unul pentru transport de persoane ]i trei pentru cargouri), cu o lungime de 6,5 km, capabil s` primeasc` vase p@n` la 30.000 dwt (max. 7,5 m ad@ncime) 39. De]i ora]ul Gala\i este un important centru industrial, ast`zi se afl` [ntr-un declin continuu, fapt dovedit ]i de num`rul mare de locuitori din Gala\i pleca\i la munc` [n str`in`tate. Num`rul lor nu este cunoscut cu exactitate. Din informa\iile ob\inute din ]coli, cam 10% dintre copii au p`rin\ii pleca\i [n str`in`tate. Principalele lor destina\ii sunt Italia, Spania, Germania. {n cele mai multe cazuri ei sunt angaja\i f`r` forme legale. Copiii r`m@n [n general cu bunici, unchi sau fra\i mai mari. {ngrijor`toare sunt cazurile [n care copiii r`m@n [n [ngrijirea unor persoane str`ine sau chiar singuri. {n ora]ul Gala\i sunt 20 de km de drum na\ional, 378 km drumuri asfaltate ]i 126 km de drumuri pietruite. Exist` ap` curent` ]i canalizare, exist` gaze. {n prezent se desf`]oar` un program ISPA, care prevede refacerea re\elei de canalizare a ora]ului. Leg`tura cu capitala Bucure]ti se face cu trenul ]i microbuzul. Cel mai apropiat aeroport este la Bac`u, la o distan\` de 120 de kilometri. Din p`cate, cea mai ieftin` cale de transport, Dun`rea, nu mai este ast`zi folosit` a]a cum ar trebui. {n ultimii ani, leg`tura feroviar` a ora]ului Gala\i cu restul \`rii a avut de suferit, fie din cauza deterior`rii c`ii ferate, a terasamentului sau a schimb`rii unor rute. Ora]ul Gala\i [ncearc` printr-o serie de programe s` acceseze fondurile menite s` asigure modernizarea ]i transformarea sa [ntr-un ora] european. Prim`ria acceseaz` fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii - ISPA. Inspectoratul }colar are [n derulare 3 proiecte pe fonduri europene: Evaluarea relevan\ei [n oferta de formare pentru pia\a muncii a [nv`\`m@ntului profesional prin analiza inser\iei socioprofesionale a absolven\ilor POSDRU/90/2.1/S/64310; [n cadrul Programului privind Accesul la educa\ie pentru grupurile dezavantajate, ini\iat de M.E.C., cu finan\are din partea U.E., Inspectoratul }colar al Jude\ului Gala\i a ob\inut finan\are pentru aplica\ia {mpreun` la ]coal` pentru reu]ita [n via\`!; ultimul proiect este Monitorizarea inser\iei profesionale pe pia\a muncii a absolven\ilor [nv`\`m@ntului tehnic.

8.4.2. Descrierea ]colii ]i a problematicii abandonului


}coala Nr. 16 Nicolae B`lcescu, Gala\i este a]ezat` [n zona de centru a ora]ului Gala\i, [n apropierea Pie\ei Centrale. {n aceast` zon` locuie]te ]i o comunitate rom` ai c`rei copii sunt [nscri]i la }coala Nr. 16. }coala a fost [nfiin\at` la ini\iativa Sylviei Schmierer, care era pre]edinta Asocia\iei doamnelor israelite din Gala\i ]i care a solicitat Ministerului Culturii ]i Instruc\iunii Publice deschiderea la Gala\i a unei ]coli de fete particulare cu un efectiv de 180 de eleve. {n anul 1908 ]coala func\iona cu 6 s`li de clas`, av@nd capacitatea de 380 elevi. Din 1910 sunt primite s` [nve\e ]i eleve de na\ionalitate rom@n`. {n 1918-1919 ]coala s-a redeschis cu un efectiv de 295 eleve. Din 1950 func\ioneaz` ca ]coal` de mas`. Localul ]colii a fost cump`rat de c`tre Consiliul Local ]i administrat de c`tre ISJ Gala\i. Absolven\ii acestei ]coli urmeaz` cursurile liceelor din Gala\i, acoperind toat` aria - licee teoretice ]i licee tehnologice. {n anii trecu\i, elevii urmau ]i cursurile }colilor de Arte ]i Meserii. Cei care au urmat cursurile liceale se reg`sesc mai apoi [n universit`\i, [n propor\ie de 50%, din ultimii 4-5 ani, dintre absolven\i ajung la facultate, iar din genera\iile mai vechi, 70-80%.
39

http://www.ro.all-biz.info/regions/?fuseaction=adm_oda.showSection&rgn_id=19&sc_id=4

C\ut\m drumul spre [coal\!

141

Dintre absolven\ii ]colii, [n mod deosebit se remarc` doamna Prof. Tania Bogdan, vicepre]edinte al CJ Gala\i ]i fost inspector ]colar general al ISJ Gala\i, dr. Aurel Nichita, decan al Facult`\ii de medicin` de la Universitatea Dun`rea de Jos, Gala\i. }coala se m@ndre]te cu to\i cei care au urmat cursurile unei universit`\i. }coala Nr. 16, Gala\i are un local care este declarat monument istoric, cl`direa este impun`toare ]i spa\ioas`. Elevii [nva\` [n 11 s`li de clas`, au la dispozi\ie laborator de fizic`-chimie, bibliotec` modern`, cabinet de informatic` ]i din anul ]colar 2009 un modern cabinet AEL cu 21 de calculatoare. Clasele sunt dotate cu mobilier modern, ergonomic, materiale audiovizuale, televizoare, radiocasetofoane, retroproiectoare, laptopuri. Biblioteca are 11000 de volume. }coala nu are o sal` de sport, o sal` de clas` e amenajat` pentru a suplini acest neajuns. Terenurile de sport: handbal, baschet, fotbal, sunt conforme cu normele [n vigoare. Personalul ]colii este alc`tuit din oameni dedica\i. Din 28 de cadre, 19 sunt titularele ]colii. Toate sunt localnice ]i au vechime mare [n ]coal`. Principalele probleme cu care se confrunt` ]coala sunt:
l lipsa de interes a p`rin\ilor, deoarece majoritatea elevilor provin din familii dezorganizate sau

monoparentale; l rezisten\a unor cadre didactice [n ceea ce prive]te aplicarea noilor orient`ri privind activitatea instructiv-educativ`; l anturajul nefavorabil [n care intr` unii copii: Multe familii s`race, p`rin\i ]omeri sau casnici, p`rin\i pleca\i la munc` [n str`in`tate, familii monoparentale. De exemplu, sunt copii din familii monoparentale sau cu p`rin\i pleca\i [n str`in`tate, nesupraveghea\i, sunt ancora\i puternic [n anturaje extra]colare. (Profesor-Diriginte). probleme legate de disciplina elevilor, de modul de [nv`\are, frecven\` slab` pentru un mic procent dintre elevi. Cea mai dificil` problem` este neimplicarea p`rin\ilor [n procesul educa\ional, cauzat` de situa\ia social` dificil` ]i de lipsa de perspective pe care o ofer` o societate aflat` [n tranzi\ie. Rezolvarea par\ial` a problemei este str@ns legat` de dezvoltarea economic` a \`rii, implicit a sistemului de educa\ie. {n rezolvarea acestor probleme, ]coala are o bun` colaborare cu comunitatea, cu Prim`ria, dar mai ales cu Biserica. Treizeci dintre elevii defavoriza\i ai ]colii beneficiaz` de programul socialeducativ din cadrul Centrului de zi pentru copii de la Parohia Sf. Spiridon. Mare parte dintre p`rin\i nu colaboreaz` cu ]coala, mul\i dintre ei fiind interesa\i doar de adeverin\ele necesare ajutorului social. Elevii sunt [ns` interesa\i de ]coal`, []i doresc s` urmeze liceul sau o ]coal` profesional`, iar mai apoi facultatea. Sunt con]tien\i de faptul c` parcurgerea tuturor etapelor de [nv`\`m@nt duce la succesul lor ulterior, la exercitarea unei meserii care s` le aduc` satisfac\ii. {]i doresc chiar s` mearg` mai departe c`tre masterat sau doctorat. Vreau s` continui ]coala pentru a avea mai multe meserii... sau una mai bun`. S` fim aprecia\i. {n meseria pe care o aleg, vreau s` ajung c@t mai sus. (Interviu cu un elev care a continuat clasa a VIII-a) Ace]tia sunt elevii care []i continu` studiile ]i doresc s` []i construiasc` o carier` pe baza frecvent`rii unei facult`\i, s` fac` apoi un master. Apoi doresc un loc de munc` de care s` fie m@ndri. Cei care nu au continuat ar dori s` se [ntoarc` la ]coal`, dar doar la modul declarativ. Consider` c` acum este prioritar pentru ei s` c@]tige un ban pentru a-]i ajuta familia. Exist` [ns` ]i elevi care nu sunt

142

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

interesa\i de ]coal`, care nu consider` c` ]coala le este necesar` deoarece urm`resc s` ob\in` venituri imediate, motiv@nd prin faptul c` familiile lor nu-i pot [ntre\ine la ]coal`. P`rin\ii elevilor care au abandonat []i doresc s` poat` s` []i c@]tige un ban, s` aib` o meserie, cum ar fi mecanic auto. P`rin\ii elevilor, cei care au continuat, []i doresc ca ]i copiii lor s` continue ]coala, s` parcurg` c@t mai multe etape, fiind convin]i de importan\a ]colii. Chiar ]i cei care au abandonat sunt con]tien\i de importan\a ]colii, dar pleac` de la prejudecata c` numai cei care au bani pot s` urmeze cursurile unei facult`\i. Rata abandonului nu este foarte ridicat`, dar abandonul exist` ]i nu poate fi neglijat. Astfel, 14 elevi au abandonat [n ultimii ani ]coala, preponderent prin clasele a V-a, a VI-a, a VII-a. Unii elevi merg la }coala Nr. 18 la frecven\` redus`. Mul\i dintre ei fac comer\, v@nd [n Pia\a Central` sau sunt muncitori necalifica\i ori au plecat [n str`in`tate. De asemenea, mare parte dintre ei locuiesc [n case de la Prim`rie cu chirie. Aceste locuin\e nu au condi\ii pentru un trai decent, sunt insalubre ]i locuie]te un num`r mare de persoane [ntr-o [nc`pere. Ei apar\in [n mare parte comunit`\ii rome. De regul`, elevii romi, datorit` nesupravegherii, a anturajului, ajung la abandon. De asemenea, elevii care au familii monoparentale sau dezorganizate sunt predispu]i c`tre abandon. Elevii care abandoneaz` la trecerea [n ciclul superior stau [n familii. Nu au nici un fel de preocup`ri. Fac mic comer\ sau pleac` [n str`in`tate. De multe ori li se pierde urma ]i nu mai sunt reg`si\i [n cartier. Starea material` proast` a familiilor ai c`ror copii abandoneaz` este dovedit` ]i de faptul c` elevii mai vin la ]coal` doar pentru programul Cornul ]i laptele care este foarte important pentru ei. Noile prevederi care condi\ioneaz` acordarea aloca\iei suplimentare determin` sc`derea num`rului de absen\e ]i astfel, poate ]i prevenirea abandonului ]colar. Elevii care abandoneaz` ]coala provin din familii numeroase (mai mult de 2-3 copii), cu educa\ie precar`. Am 6 copii de 10 luni, 2 ani, 7 ani, 11, 13 ]i 14 ani. Doi merg la ]coal` [...] da lui R. nu-i place la ]coal`. (Interviu p`rinte) Locuin\a este improprie, av@nd una-dou` [nc`peri. O familie dezorganizat`/ monoparental` este ceea ce pare a fi numitorul comun al elevilor care abandoneaz`. Elevii foarte slabi la [nv`\`tur` care r`m@n repeten\i 1-2 ani sunt cei care de obicei abandoneaz` ]coala. Tr`s`tura comun` este neascultarea fa\` de p`rin\i, profesori, inclusiv psihologul ]colii ]i de to\i cei care i-ar sf`tui de bine. A doua tr`s`tur` este atitudinea independent` ]i sentimentul de libertate (uneori asociat cu infatuare) fa\` de oricine ]i fa\` de orice, ob\inut [n anturajul [n care se [nv@rt. A treia tr`s`tur`, mai rar`, este timiditatea, tr`s`tur` mo]tenit` sau dob@ndit` prin izolare. Un astfel de elev devine docil ]i muncitor, c@nd c@]tig` bani din propria-i munc`. Dac` con]tientizeaz` gre]elile f`cute, uneori [ncearc` s` reia ]coala ]i s` termine studiile la ]colile cu FR. Elevii care abandoneaz` sunt [n stare de corigen\`, repeten\ie sau nu [i intereseaz` deloc ]coala. De cele mai multe ori, elevii care abandoneaz` sunt clasa\i pe ultimele locuri [n clas`. De]i sunt siguri de importan\a ]colii, nu sunt interesa\i s` continue. Plecarea [n str`in`tate, exemplele altor elevi care au abandonat studiile ]i o duc bine [i determin` s` nu []i doreasc` s` mai continue.

8.4.3. Motivele pentru care elevii abandoneaz` ]coala


C`ut@ndu-se motivele pentru care elevii abandoneaz`, s-au g`sit mai multe argumente. Cadrele didactice consider` c` starea material`, lipsa de supraveghere, lipsa de interes, lipsa de perspectiv` sunt vinovate de faptul c` unii elevi abandoneaz` ]coala. Profesorii sunt nemul\umi\i de faptul c` familia nu este interesat` de colaborarea cu ]coala ]i de aici lipsa de supraveghere a elevilor. Elevii aduc ca argumente corigen\a, repeten\ia, anturajul, p`rin\ii, starea material` ]i faptul c` ]coala nu le C\ut\m drumul spre [coal\!

143

ofer` nici o perspectiv`. Din punctul de vedere al p`rin\ilor, motivele abandonului sunt starea material`, lipsa de comunicare ]i [n ultim` instan\`, faptul c` propriii lor copii nu-i mai ascult`. Mama nu m` [ncurajeaz` s` merg la ]coal`, de]i mama are 12 clase. Nu vorbesc cu mama despre ]coal`. (Interviu cu un elev [n abandon) Trebuie controlat. Spune c` vine la ]coal`, dar se opre]te [n parc ]i num`r` ciorile. (Interviu p`rinte) {n acela]i timp se pot g`si ]i argumente pentru a urma cursurile unei ]coli. Cadrele didactice sus\in faptul c` ]coala [i ajut` s` aib` un viitor, o carier`. Absolven\ii de liceu urmeaz` cursurile unei facult`\i [n propor\ie de 50% ]i datorit` faptului c` facult`\ile absorb absolven\ii de liceu f`r` s` mai fac` o selec\ie drastic`. Elevii consider` c` dac` urmeaz` cursurile unei ]coli pot s`-]i construiasc` o carier`, s` urmeze cursurile unei facult`\i ]i, mai apoi, un masterat. Toate acestea le pot aduce satisfac\ia unei munci ]i a unui loc de munc` dorit ]i bine remunerat. P`rin\ii []i doresc ca ]i copiii lor s` urmeze ]coala mai departe, s` aib` un loc de munc` bun ]i s`-]i dep`]easc` condi\ia. Elevii care continu` ]coala dup` clasa a VIII-a merg la liceu. Nu [ntotdeauna intr` la liceul unde []i doresc, din cauza mediilor ]i a distribu\iei computerizate. Cei mai slabi absolven\i urmeaz` cursurile la un liceu tehnologic. Din cauza faptului c` uneori nu intr` la liceul dorit, ei sunt predispu]i la abandon, deoarece nu le place ce [nva\` sau ce fac. Lu@ndu-se pentru analiz` cazul elevului intervievat ]i care a abandonat ]coala, s-a constatat c` motivele sunt mai multe. Pe de o parte, lipsa de interes a p`rin\ilor, de]i mama are 12 clase, iar pe de alt` parte anturajul. Elevului nu-i place la ]coal`, iar p`rin\ii nu-l supravegheaz` deloc (mama declara c` fiul ei spunea c` pleac` la ]coal`, dar el [n realitate mergea [n parc). De asemenea, se simte lipsa unei duble supravegheri at@t din partea p`rin\ilor, c@t ]i a profesorilor. Ipoteza potrivit c`reia lipsa de omogenitate a clasei ar putea fi un factor stimulator al abandonului nu este sus\inut` [n acest caz, deoarece clasa din care f`cea parte elevul intervievat era oarecum omogen`, ceilal\i colegi urm@nd liceul sau SAM. Colectivul din care f`cea parte elevul era oarecum unit, colaborau at@t la activit`\ile ]colare, dar ]i la [nt@lnirile din afara ei. Odat` ajun]i [n clasa a VIII-a elevii par s` se mai fi maturizat, s` fie mai pondera\i, comparativ cu clasele a V-a, a VI-a ]i a VII-a. O posibil` explica\ie poate fi dat` de faptul c` la aceast` v@rst` mul\i dintre ei devin con]tien\i c` este nevoie de mai mult` implicare pentru a urma pe mai departe cursurile unui liceu.

8.4.4 Concluzii
Elevii afla\i [n abandon sunt elevi slabi la [nv`\`tur` ]i nu sunt sprijini\i nici de p`rin\i, nici de c`tre profesori. Provin din familii dezorganizate, de multe ori monoparentale, cu o situa\ie material` precar`. De]i la modul declarativ par a cunoa]te importan\a ]colii, elevii ]i p`rin\ii lor fac prea pu\in (sau uneori nimic) pentru a reveni la ]coal`. Lipsurile materiale sunt cel mai des invocate ca ]i cauz` a neglij`rii/abandonului ]colii. Profesorii acuz` p`rin\ii de lips` de interes ]i societatea pentru modelele negative pe care le ofer`. Ei sprijin` ideea c` abandonul ]colar poate fi redus doar cu implicarea activ` a tuturor partenerilor educa\ionali elev-p`rinte-profesor-comunitate local`, numai c` acest sprijin pare s` nu [nceap` cu ei, ci cu ceilal\i.

144

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Capitolul 9
Concluzii
Natura ne aseam`n`, educa\ia ne deosebe]te! - Confucius

]a cum am spus ]i [n introducerea acestui studiu, op\iunea de baz` [n realizarea lui a fost aceea de a nu-l teoretiza (excesiv) ]i de a l`sa povestea s` curg` direct din spusele protagoni]tilor (elevi, p`rin\i, profesori), autorii acestui studiu fiind doar povestitorul ]i vocile din fundalul unei piese de teatru, al c`rui gen ne str`duim s`-l identific`m. Ce este [ns` sigur actualitatea piesei ]i realitatea spa\iului de desf`]urare. Este o pies` de teatru cu elemente de tragedie, dram` ]i comedie [n egal` m`sur`. De asemenea, vom face o serie de recomand`ri pentru ca finalul (temporar) al piesei s` fie cu happy end. Concluziile care se desprind din acest studiu le putem [mp`r\i, [n sintez`, [n trei categorii:
l cele care [n urma analizei pe care am realizat-o reies din spusele profesorilor; ace]tia ne arat`

unde sunt problemele, pun@nd accentul [n primul r@nd pe incapacitatea p`rin\ilor de a oferi copiilor lor sprijinul necesar, apoi vorbind de dezinteresul ]i slaba motivare a elevilor ]i [n ultimul r@nd, capacitatea redus` a ]colii de a face fa\` problemei abandonului ]colar; l cele care reies din interviurile cu elevii, care pun accent pe dificult`\ile materiale ale p`rin\ilor, incapacitatea/lipsa de suport a acestora, ]i mult mai pu\in/deloc pe deficien\ele ]colii, precum ]i pe nevoia de comunicare ]i interac\iune mai ad@nc`, personalizat` cu cadrele didactice, de sus\inere ]i [ncurajare din partea acestora; l cele care reies din spusele p`rin\ilor, care declar` c` ]coala este foarte important`, c` sunt mul\umi\i practic de tot ce este ]i se face la ]coal`, dar c` s`r`cia [i [mpinge de cele mai multe ori s` [i retrag` pe copii de la ]coal`. Toate aceste concluzii am [ncercat s` le complet`m [n urma analizei f`cute pe baza datelor culese [n teren. Am [ncercat s` emitem c@t mai pu\ine judec`\i de valoare ]i s` ne limit`m la concluzii ce reies elocvent din date obiective ]i interviuri. Prima concluzie important` a studiului este c` exist` discrepan\e semnificative [ntre ]colile din mediul rural ]i cele din mediul urban; [ntre ]colile bune din cartiere/zone cu popula\ie majoritar`, [nst`rit` ]i zonele proaste din apropierea mahalalelor urbane, cartiere de la periferie locuite de oameni s`raci ]i cu pu\in` educa\ie. Aceste aspecte influen\eaz` renumele/faima ]colii ]i implicit atractivitatea ei at@t pentru elevi (]i p`rin\ii acestora), c@t ]i pentru profesori. O mare parte dintre profesorii care nu sunt localnici ]i predau la ]colile din mediul rural fac naveta (uneori dificil) ]i au tendin\a de a se muta la ]coli din ora], mai apropiate de domiciliul lor, dar ]i mai bine v`zute. O asemenea fluctua\ie de personal nu doar c` determin` o instabilitate sporit` a ]colii respective, ci C\ut\m drumul spre [coal\!

145

nici nu creeaz` (sau distruge) acea leg`tur` durabil`, necesar` [n rela\ia elev-profesor, determinat` de o continuitate ]i o stabilitate cel pu\in minimal`. Fluctua\ia nu este determinat` doar de navetism, ci ]i de aspecte structurale cum ar fi examenele pe post ]i titularizarea: Pe unele cadre didactice nu am putut s` le mai p`strez, pentru c` dup` 3 ani trebuie s` dea un examen; s-a [nt@mplat ca nota s` fie mai mic` ]i astfel am pierdut oameni de valoare, iar absolven\i care au luat note destul de mari, [n timpul anului ]colar au plecat. Apoi, titularizarea pe post, o problem`. (Director, }coala Nr. 55, Bucure]ti) O problem` este stabilitatea cadrelor didactice. De obicei oamenii sunt stabili\i de Inspectorat ]i nu se asigur` continuitatea. Sunt cadre didactice pe care nu le cunosc ]i [ntr-un an de zile abia am timp s` [l cunosc, s` v`d ce face, cum lucreaz` [n echip` ]i anul urm`tor se schimb`. [...] Eu consider c` omul care este legat de un anumit spa\iu, ]tie c` e al lui ]i trebuie s` ]i fac` ceva. Ori dac` tu nu ]tii dac` la anul mai e]ti aici sau nu, nu te mai intereseaz`... }i calificativul `la pe care [l d`m la final este ]i nu este relevant. (Director, }coala Nr. 73, Bucure]ti) Profesorii ne sunt repartiza\i [n urma unor concursuri na\ionale ]i nu ne putem alege cadrele didactice [n func\ie de nevoile locale ale ]colii. [...] Avem probleme [n a asigura continuitatea suplinirilor. Chiar dac` noi le-am acordat continuitate, datorit` sistemului de reparti\ie, acest lucru nu a fost sus\inut ]i ne-am trezit cu cadre didactice noi. Este foarte important dac` ai un cadru didactic foarte bun ]i foarte implicat [n programele ]colii s` [l po\i men\ine. Altfel, nu are continuitate munca ]colii. (Director, Liceul de Arte, Cluj) Fluctua\ia este determinat` uneori ]i de faima proast` a ]colii, iar aici putem vorbi de o dubl` fluctua\ie: nu doar cea a profesorilor, ci ]i cea a elevilor, care se mut` la alte ]coli din cauza prejudec`\ilor ]i atitudinii p`rin\ilor cu privire la compozi\ia neadecvat` a colectivelor ]colare: Cea mai important` problem` este migra\ia unor copii din circa ]colii noastre. Am vorbit cu mul\i p`rin\i ]i am constatat c` exist`, din p`cate, o prejudecat` pe care p`rin\ii nu o manifest` public, o exprim` individual, [n anumite situa\ii, aceea c` []i dau copiii la alte ]coli din cauza romilor. Avem [n zon` c@teva blocuri [n care locuiesc copii defavoriza\i ]i cultural ]i social. Prejudecata e destul de puternic`. Unii dintre ei sunt chiar vecini cu ace]ti copii, dar nu accept` s` [i ajute s` se integreze, ci prefer` s`-]i duc` copiii la ]coli vecine, de]i noi avem condi\ii foarte bune, avem profesori foarte buni, noi suntem un grup de profesori care ne cunoa]tem ]i cu colegii de la alte ]coli ]i putem sigur s` spunem c` nu suntem mai pu\in preg`ti\i dec@t ei, [ns` dreptul p`rin\ilor de a-]i alege ]coala se transform`, din p`cate, [ntr-o separare a romilor de ceilal\i copii. Deci [n viitor, dac` lucrurile vor merge a]a, copiii romi se vor trezi izola\i ]i comunitatea... nu ]tiu, va fi o comunitate care va migra spre alte ]coli. E un lucru pe care noi, profesorii, nu [l putem opri pentru c` dorin\a p`rin\ilor ar fi ca noi s` fim [mpotriva romilor ]i noi nu putem. Noi, profesorii, le acord`m tuturor acelea]i ]anse. Nu putem s` fim altfel. (Profesor-Diriginte, clasa a VIII-a, }coala Nr. 22, Bucure]ti) [...] Alt` problem` este valorizarea ]colii. Pentru unele familii, pentru unele persoane, ]coala nu reprezint` nimic, nu [i intereseaz`. {l trimite la ]coal` doar ca s` scape de el de acas` sau pentru c` ]tie c` trebuie s` fac` obligatoriu cele 8 clase sau 10, c@te sunt acum. Cu alte cuvinte, o problem` important` este imaginea proast` a ]colii. (Director, }coala Nr. 73, Bucure]ti) Atractivitatea ]colii sub aspectul structurilor fizice, utilitariste, este iar`]i un aspect interesant. }colile analizate ofer` [ns` cel pu\in un standard mediu [n acest sens, fiind destul de bine echipate.

146

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

P`rin\ii nu repro]eaz` nimic ]colii [n acest sens, iar elevii subliniaz` [n special neajunsuri legate de lipsa/inadecvarea s`lilor de sport ]i materialului didactic (geografie) ]i absen\a unor laboratoare. {n mediul rural exist` ]coli care nu au grupuri sanitare adecvate pentru elevi sau cancelaria este mai pu\in corespunz`toare pentru profesori. Totu]i, acestea nu s-au dovedit elemente negative care s` afecteze semnificativ atractivitatea cadrelor didactice sau a elevilor (generarea de abandon ]colar). De altfel, procesul ]colar se confrunt` cu o palet` divers` de probleme, a]a cum au fost ele subliniate [n cap. 3.2.3: l probleme centrate pe elev ]i familie (material-atitudinale) a.1) s`r`cie, situa\ie material` precar`, condi\ii de locuire improprii; a.2) absenteism, dezinteres, violen\`, comportament semi-delincvent al elevilor; a.3) atitudinea indiferent`/negativ` a p`rin\ilor fa\` de educa\ie, lipsa de supraveghere, plecarea p`rin\ilor la munc` [n str`in`tate; a.4) apartenen\a la un grup minoritar (romi); (putem vorbi at@t de etichetare social` ]i marginalizare, c@t ]i de un mod specific de via\` al acestei popula\ii, mai pu\in centrat pe ]coal`); a.5) munca la negru a copiilor copilul transformat din consumator de resurse [n produc`tor de resurse. l probleme centrate pe institu\ie ]i pe personalul didactic b.1) instabilitate institu\ional` (schimbarea frecvent` a conducerii ]colii); b.2) fluctua\ia cadrelor didactice (titularizarea pe post, probleme de atractivitate a ]colii, navetism etc); b.3) lips` motiva\ional`, dezinteres ]i etichetare (apartenen\a la grupul minoritar al romilor); b.4) responsabilit`\i sporite ale personalului didactic ce activeaz` [n ]colile cu elevi dominant romi. l probleme centrate pe dificult`\ile de organizare ]i materiale ale ]colii c.1) lipsa repara\iilor, a laboratoarelor, s`lilor de sport, a materialului didactic necesar etc.; c.2) spa\iu insuficient; c.3) clase paralele (I-IV) sau program [n 2-3 schimburi. l probleme mixte d.1) lipsa de comunicare ]i cooperare familie/elev pe de o parte ]i ]coal`/comunitate pe de alt` parte; d.2) lipsa mediatorului ]colar pentru comunit`\ile de romi; d.3) lipsa perspectivei de a realiza ceva f`c@nd ]coal` mult`; d.4) atractivitatea ]colii din cauza pozi\ion`rii spa\iale periferice. l probleme structurale e.1) accesul dificil al copiilor la ]coal`; e.2) s`r`cia comunitar`; e.3) desfiin\area sau comasarea unor ]coli, lipsa descentraliz`rii. Pentru o parte dintre aceste probleme s-au c`utat ]i g`sit solu\ii, [ns` acestea sunt mai degrab` pansamente locale, dec@t opera\ii generalizate interven\ii structurale implementate printr-o strategie coerent` cu politici ]i programe la nivel na\ional, ]i proiecte ]i ac\iuni la nivel local, care s` r`spund` at@t unor nevoi generalizate, c@t ]i punctuale. Rela\ia cu autorit`\ile locale este descris` [n termeni pozitivi, ca fiind una de cooperare str@ns` ]i suportiv`, chiar dac` uneori mai sunt unele neajunsuri. Este interesant de observat c` de]i sunt formulate numeroase probleme ]i nemul\umiri cu privire la performan\a actului educativ ]colar, cauzele acestora sunt identificate mai degrab` ca fiind C\ut\m drumul spre [coal\!

147

(aproape) [ntotdeauna extrinseci sistemului ]i mai degrab` centrate pe lipsa de orizont ]i de interes a familiilor ]i a elevilor cu privire la importan\a particip`rii ]colare. Rela\ia ]coal` p`rin\i este una bun`, [ns` doar [n cazul p`rin\ilor ai c`ror copii nu au probleme ]colare, cu alte cuvinte cu p`rin\ii care se preocup` de ]coal` ]i de copiii lor. Este posibil ca aceast` distinc\ie/diferen\iere, perceput` de c`tre cadrele didactice, [ntre p`rin\ii elevilor buni ]i p`rin\ii elevilor slabi, s` duc` la un separatism artificial [n unele cazuri [ntre aten\ia acordat` de c`tre profesori copiilor buni (cu rezultate ]colare bune) ]i copiilor slabi, pe criteriul implicarea p`rin\ilor [n actul educativ ]colar. S` se ocupe de `]tia mai pro]ti, nu de cei mai de]tep\i. [...] Nu prea am venit la ]coal`... mai mult mama mea... ea s-a interesat. (P`rintele unui elev, }coala Cioc`nari, D@mbovi\a) Dac` la acest tablou ad`ug`m ]i dimensiunea etnic` (elevi romi), tabloul prinde ]i mai mult contur. Popula\ia ]colar` num`r` 650 elevi [...] to\i de etnie rom`. [...]. P`rin\ii sunt mul\umi\i de preocuparea continu` a cadrelor didactice pentru educarea ]i dezvoltarea propriilor copii, sunt [n general receptivi la solicit`rile ]colii, dar nu au ini\iative. (}coala F@nt@nele, D@mbovi\a) Am constatat c` la aceste activit`\i adresate p`rin\ilor de obicei particip`, [n general, doar p`rin\ii ai c`ror copii nu au probleme de fapt ]i poate dac` am realiza un proiect [n care s` avem anumite grupuri \int` vizate ]i s` ob\inem acceptul de a participa la proiect, s` [mp`rt`]im probleme reciproce ale celor 2 grupuri ]i s` [ncerc`m o rela\ionare de alt gen, probabil c`, nu ]tiu dac` am reu]i, dar ar fi m`car o [ncercare. (Director, Liceul de Arte, Cluj) [...] P`rin\ii... p`rerile sunt [mp`r\ite... p`rin\ii copiilor buni v`d c` muncim ]i c` ar trebui s` fie ]i baza de care v` spuneam. P`rin\ii celor mai pu\in buni spun c` ]coala nu face nimic. Sunt al\i p`rin\i care au ei probleme ]i nu le mai v`d pe ale copiilor. (Director, }coala Nr. 73, Bucure]ti) {ntrebarea care se pune este dac` interesul sc`zut, [n cazul elevilor [n risc de abandon, [n rela\ia de cooperare familie-]coal` este unidirec\ional sau bidirec\ional. Cu o singur` excep\ie, nu am [nt@lnit p`reri din partea profesorilor care s` sus\in` necesitatea dezvolt`rii unei rela\ii mai bune, speciale cu p`rin\ii (mai ales dac` ace]tia au pu\in` educa\ie) ]i cu copiii acestora afla\i [n stare de abandon. Totul porne]te din familie. Copiii, chiar dac` vin mai pu\in doritori, e greu... dar depinde foarte mult de noi s` ni-i apropiem... |i-i apropii... r`m@n. (Diriginte, clasa a VIII-a, an ]colar 2009 2010, }coala Nr. 86, Bucure]ti) Cele dou` situa\ii distincte de la ]colile din ora]ul Gala\i sunt relevante [n acest sens. La }coala Nr. 16 (unde [nva\` ]i un num`r de 58 elevi romi), o ]coal` mai pu\in binev`zut` dec@t }coala Nr. 22 (unde nu exist` elevi romi), rela\ia ]coal` p`rin\i este slab`, [n timp ce la }coala Nr. 22 este o bun` rela\ie de colaborare. Oare rela\iile acestea diferen\iate sunt rezultatul masiv al dezinteresului p`rin\ilor copiilor romi fa\` de ]coal` sau exist` ]i o atitudine de respingere a cooper`rii p`rin\ilor rom@ni cu cei romi? A]a cum am ar`tat anterior, ambii factori sunt implica\i [n aceast` ecua\ie. Dezinteresul perceput sau manifest al p`rin\ilor nu este generat doar de incapacitatea lor educativ-intelectual`, ci ]i de grijile ]i problemele financiar-materiale cu care se confrunt`. {ntr-o asemenea situa\ie, pe fondul general de resemnare (nici ]coala nu mai este ce a fost), p`rin\ii nu (mai) au aspira\ii cu privire la reu]ita [n via\` a propriilor copii prin intermediul proceselor ]colar-

148

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

educative, fiind primii care abandoneaz` lupta. Un asemenea abandon, cumulat cu dezinteresul copilului, cu dificult`\ile materiale ale familiei, dar eventual ]i ale ]colii, cu lipsa de perspectiv`, cu etichetarea ]i marginalizarea social` etc., duce la un abandon func\ional al copiilor ]i chiar la un abandon de facto. Rata mai redus` de abandon ]colar la clasele I-IV ]i mai crescut` pe m`sur` ce elevii se apropie de clasa a VIII-a, [ncununat` de abandonul masiv la [ncheierea clasei a VIII-a de c`tre elevii ce au avut probleme la [nv`\`tur` sau dificult`\i economice [n familie, ne arat` c` factorii generatori se manifest` mai activ [n aceast` perioad` a vie\ii de elev. Pe de o parte, riscul de abandon cre]te pe m`sur` ce scade accesibilitatea fizic` a liceelor (proximitatea) ]i SAM-urilor. Unele ]coli au fost desfiin\ate [n localit`\ile de domiciliu ale absolven\ilor de clasa a VIII-a, mai ales SAM-urile, altele sunt la o distan\` mare sau nivelul de performan\` al acestora este perceput ca fiind prea ridicat ]i atunci p`rin\ii ]i elevii sunt descuraja\i s` mai continue ]coala. Num`rul elevilor care continu` ulterior s` studieze ]i la facultate este extrem de redus [n r@ndul elevilor/tinerilor proveni\i din mediul rural, din interviuri rezult@nd c` cel mai adesea doar 3-4 elevi dintr-o genera\ie ajung la facultate. Pe de alt` parte, num`rul elevilor care abandoneaz` cre]te propor\ional cu cre]terea [n v@rst` ]i cu dezvoltarea fizic` (apt pentru munci fizice), atunci c@nd p`rin\ii pot face reconversia lui din consumator de resurse [n generator de resurse. Elevii, de]i copii (6-11 ani), sunt [nv`\a\i cu munca de mici; practic sunt exploata\i de p`rin\i s` [ngrijeasc` de cei mai mici dec@t ei sau de gospod`rie. (Raport, }coala Iazu, D@mbovi\a) [Te-ai g@ndit vreodat` s` renun\i la ]coal`?] Da. S` m` duc la munc`. Mama nu are posibilit`\i financiare ]i nu are s` [mi dea c@\i bani vreau eu. A]a. s` m` duc ]i la munc` ]i la ]coal`. O s`pt`m@n` la ]coal` ]i o s`pt`m@n` la munc`, dac` s-ar putea. (Elev de clasa a VIII-a, }coala Nr. 22, Bucure]ti) Modelul familial ]i imita\ia joac` ]i ele un rol esen\ial. Pe l@ng` faptul c` exist` certe elemente de cultur` a s`r`ciei (a se vedea teoria dezvoltat` de O. Lewis, 1998) ]i c` analfabetismul/nivelul ]colar redus al mamei influen\eaz` pozitiv riscul de abandon ]colar, s-a constatat c` rata abandonului este aproape de 100% la fra\ii ce provin din familii [n care primul copil a p`r`sit timpuriu ]coala. S-a produs o polarizare educa\ional` masiv` pe axa urban-rural [n condi\iile [n care ]colile din mediul rural sunt din ce [n ce mai pu\in atractive pentru profesori, dar ]i pentru unii p`rin\i ]i elevi, iar posibilit`\ile de continuare a ]colii pentru elevii din mediul rural sunt diminuate din cauza s`r`ciei, navetei sau a reducerii num`rului de ]coli profesionale, c`tre care se [ndrepta o mare parte a acestor elevi. Programele de atragere ]colar` de tipul cornul ]i laptele, precum ]i condi\ionarea primirii aloca\iei de participarea ]colar`, sunt [n m`sur` s` atrag` copiii la ]coal`, dar mai degrab` la clasele mici. De]i exist` comunit`\i [n care impactul programului cornul ]i laptele pare a fi redus ([n special [n ]colile din mediul urban, dar nu numai), percep\ia profesorilor (dar ]i a p`rin\ilor) cu privire la impactul acestuia este una pozitiv` [n sensul c` [n multe situa\ii stimuleaz` masiv participarea ]colar`, [n special a elevilor proveni\i din familii/medii defavorizate, elimin@nd [ntr-o oarecare m`sur` scuza p`rin\ilor de a nu mai l`sa copilul la ]coal` pe motiv c` nu va avea pache\el cu m@ncare. Impactul [ns` este m`surat doar prin sporirea frecven\ei ]colare ]i nu (]i) a cre]terii performan\ei ]colare, dar prezen\a la ]coal` este condi\ia de baz`, necesar` (dar nu ]i suficient`) pentru eventuala performan\` ]colar`. Chiar ]i [n aceste condi\ii de atragere/stimulare a particip`rii ]colare, riscul de abandon func\ional este [nc` mare. {n viziunea cadrelor didactice cauzele abandonului ]colar sunt s`r`cia, mentalitatea p`rin\ilor ]i incapacitatea lor de a-i sprijini pe copii, dar ]i de a valoriza ]coala, dezinteresul elevilor ]i exploatarea prin munc` a copiilor de c`tre p`rin\i. C\ut\m drumul spre [coal\!

149

[...] Alt` problem` este valorizarea ]colii. Pentru unele familii, pentru unele persoane, ]coala nu reprezint` nimic, nu [i intereseaz`. {l trimite la ]coal` doar ca s` scape de el de acas` sau pentru c` ]tie c` trebuie s` fac` obligatoriu cele 8 clase sau 10, c@te sunt acum. (Director, }coala Nr. 73, Bucure]ti) La nivelul elevului ]i familiei, majoritatea explica\iilor privind cauzele absenteismului ]i abandonului ]colar sunt legate de starea material` precar` a familiei ]i de incapacitatea p`rin\ilor ([n general din cauza nivelului educa\ional redus) de a-i sprijini pe copii [n realizarea lec\iilor ]i a-i motiva, necon]tientiz@nd realmente importan\a ]colii. La nivel declarativ, p`rin\ii intervieva\i afirm` destul de timid c` [n ziua de azi nu mai merge f`r` ]coal`, [ns` se opresc doar la a face asemenea declara\ii. Rela\ia lor cu ]coala este de cele mai multe ori pasiv`, rezum@ndu-se la participarea la ]edin\ele cu p`rin\ii. Aspira\iile (limitate ale) p`rin\ilor sunt de multe ori transferate ]i copiilor, fapt confirmat at@t de c`tre ace]tia, c@t ]i de c`tre profesori. Poate c` s`r`cia ]i felul [n care unii p`rin\i percep c`ile actuale de reu]it` [n via\` [i determin` pe ace]tia s` ajung` la concluzia c`: Munca ]i rela\iile cu oamenii sunt mai importante dec@t ]coala. (P`rinte elev cu probleme de abandon, }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca) Elevii resimt puternic dezinteresul p`rin\ilor ]i caren\ele afective din familie, lipsa de comunicare cu ace]tia, iar uneori afirm` c` s-au apropiat/dep`rtat de ]coal` ]i [n func\ie de rela\iile cu profesorii. C@nd a plecat doamna dirigint` ]i doamna de francez`, religie, am fost ]ocat. Mi-a dat o iconi\` amintire ]i o p`strez ]i acum. (Elev, 14 ani, }coala Nr. 73, Bucure]ti) A]a cum s-a subliniat ]i [n capitolul 8.1.10, [n general elevii [nva\` mai mult pentru profesori ]i mai pu\in pentru ei. Dac` rela\ia cu cadrul didactic este una hr`nitoare emo\ional, performan\ele ]colare sunt mai mari, mai ales [n condi\iile [n care p`rin\ii sunt limita\i [n posibilit`\ile lor de a oferi copiilor suportul educa\ional necesar. Neglijarea emo\ional` ]i afectiv` a copiilor de c`tre propriii p`rin\i poate fi o cauz` masiv` de devian\`, manifestat` inclusiv prin neglijarea ]colii. Cazul Cristinei prezentat [n capitolul 4.2.2 este edificator [n acest sens pentru mul\i copii, ea spun@nd cu triste\e: A] avea nevoie de cineva care s` [mi arate cu dragoste tot ceea ce trebuie s` [nv`\, nu din obliga\ie ca cineva care nu m` iube]te. [...] Mama nu m` sf`tuie]te, nu [mi d` un sfat bun, nu m` alint`, nu m` ocrote]te atunci c@nd [mi este r`u. Nu mai am putere.... Scuza multor p`rin\i c` se lupt` cu s`r`cia ]i c` muncesc pentru copiii lor, pentru a aduce un ban acas` este doar par\ial valabil`. Mul\i copii ar aprecia mai mult comunicarea ]i implicarea afectiv` a p`rin\ilor, dec@t lupta zilnic` a acestora pentru resursele materiale necesare supravie\urii sau cel mult unui trai la limita decen\ei. [Ce te-ar fi ajutat s` [nve\i mai bine?] Nu ]tiu. Poate s` fie tata l@ng` mine mai mult... (Elev, clasa a VI-a, }coala Nr. 55, Bucure]ti) [Care sunt principalele probleme ale copiilor de v@rst` ]colar` din localitate?] ...acas` nu stau de vorb` bun` cu p`rin\ii, nu comunic` cu p`rin\ii, lipsa de comunicare [n familie. (Interviu cu diriginte la clasa a VIII-a, }coala Pechea) Diferen\ele de status economic ]i social dintre familii ]i dintre elevi, problemele familiale multiple cu care se confrunt` unii duc la marginalizarea ]i izolarea social` a unor elevi, precum ]i la autoizolare: Nu prea am prieteni din clas`, pentru c` nu au problemele mele. Copiii subliniaz` importan\a prieteniei ]i a rela\ion`rii bune cu colegii de ]coal` ]i [n afara spa\iului acesteia. Lipsa prieteniei, a afectivit`\ii familiale sunt factori care duc la exacerbarea comportamentelor violente,

150

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

deviante cu repercusiuni negative [n planul performan\ei ]i al particip`rii ]colare a acestor elevi. Numai c` la v@rsta lor prietenia poate [nsemna frecventarea unor grupuri/anturaje nefavorabile a c`ror influen\` negativ` se poate repercuta de multe ori [n planul particip`rii ]i performan\ei ]colare. Am repetat a VII-a: aveam anturaje cu b`ie\i, m` duceam s` m` plimb prin parcuri lipseam veneam o s`pt`m@n`, restul, 3, 4 nu mai veneam. Mergeam la fotbal, ne cump`ram semin\e, suc... st`team de vorb`. (Elev, clasa a VIII-a, }coala Nr. 22, Bucure]ti) ...anturajul foarte mult conteaz`, dac` apare unul singur ce nu e supravegheat... [l influen\eaz` ]i pe altul (Interviu cu diriginte la clasa a VIII-a, }coala Pechea) O atitudine de respingere a ]colii de c`tre elev, dublat` de atitudinea nefavorabil` a familiei (uneori obiectiv`, centrat` pe lipsurile materiale) ]i/sau a ]colii (discriminare) sau a comunit`\ii (marginalizare), reprezint` o cauz` puternic` de abandon ]colar. Oportunitatea imediat`, dar fals`, de a ob\ine libertate (]coala fiind de multe ori perceput` ca o constr@ngere) ]i bani [i determin` pe elevii cu rezultate (mai) slabe la [nv`\`tur` s` abandoneze, gener@nd o orientare prezenteist` ]i fatalist`, specific` culturii s`r`ciei. Modelul familial ]i preocuparea asidu` (uneori nevoit`, alteori nu) a p`rin\ilor pentru asigurarea resurselor necesare traiului zilnic (un trai la nivelul subzisten\ei de multe ori) fac ca valorile relative la ]coal` ]i importan\a acesteia [n formarea ]i integrarea social` a elevului s` fie practic reziduale. Atitudinea caracteristic` a elevilor (]i p`rin\ilor lor) fa\` de ]coal` [n ziua de azi: [Atitudinea elevului fa\` de educa\ie...] Este exact oglinda a ce face acas`. Unii sunt respectuo]i, din clasa I p@n` [n a VIII-a nu se schimb`. Copilul ce vede [n familie aplic` ]i la ]coal`... ]i vocabular ]i comportament ]i respect... tot. [...] Azi p`rin\ii nu ]tiu unde s` se mai duc` s` c@]tige un ban... dac` ei sunt pleca\i, majoritatea copiilor sunt singuri de diminea\a p@n` seara. Pleac` singur la ]coal`, nici nu ]tie p`rintele cum se [mbrac`, dac` i-a dat ceva de m@ncare. Majoritatea p`rin\ilor le dau drumul de acas` ca s` scape de ei... nu au condi\ii de trai, nu au c`ldur` ]i atunci... Du-te la ]coal`!. }i copilul vine ]i nepreg`tit. N-are c@nd s` [i supravegheze. (Profesor, }coala Nr. 73, Bucure]ti) Dac` mul\i dintre p`rin\i sunt mai pu\in con]tien\i de importan\a ]colii pentru copiii lor sau sunt con]tien\i doar la nivel declarativ-formal, o mare parte dintre elevi apreciaz` ]coala ]i poten\ialul acesteia de a-i forma pentru o integrare social` adecvat`: Dac` ai liceu sau facultate e]ti mai bine v`zut de ceilal\i. La ]coal` te formezi ]i ca disciplin`, ]i ca persoan`. (Interviu de grup) Vreau s` g`sesc meseria potrivit`. S` fac ceva ce-mi place. Posibilitatea de a ajunge undeva, s` ne construim un mediu de via\` mai bun. }coala, liceul ]coala e cea mai important`. [...] (Elev, }coala Frumu]i\a, Gala\i) Lipsa de responsabilitate a unor p`rin\i, egoismul ]i egocentrismul lor, incon]tien\a cu care sacrific` viitorul copiilor lor g@ndind m`rginit, mercantil, prezenteist aici ]i acum, nici un dram de visare, nici un fel de orizont, nici un fel de viitor prosper pentru copiii lor pe care-i transform` [n for\` de munc` brut`, ce deserve]te obiectivul m`runt ]i suprem [n acela]i timp al supravie\urii, pentru care exist` doar ziua de azi ]i cel mult cea de m@ine. Nu este neap`rat o condamnare a acestor p`rin\i, c@t mai mult o constatare trist` a realit`\ii cotidiene. Dar a]a cum a constatat un profesor, copiii sunt victimele p`rin\ilor lor.... Putem ad`uga c` sunt ]i victimele societ`\ii [n care tr`iesc, iar ]coala este parte a acestei societ`\i.

C\ut\m drumul spre [coal\!

151

R`t`ci\i [n mirajul adolescen\ei, c@nd toat` lumea le este [nainte, c@nd orizontul le este difuz, iar formele de [ndrumare ]i control sunt percepute de multe ori cu un puternic spirit de frond`, elevii sunt de multe ori abandona\i de ni]te p`rin\i r`t`ci\i la r@ndul lor [n mirajul provoc`rilor existen\iale ale supravie\urii, cu o [ncredere ne\`rmurit` [n ]coal` ]i capacitatea ei singular` de a scoate oameni din copiii lor. }coala, la r@ndul ei, pare [ncremenit` [n neputin\` de multe ori ]i r`t`cit` [n mirajul reformelor ]colare eclectice, de un experimentalism periculos nu doar pentru genera\iile actuale, c@t ]i pentru cele viitoare. Elevii, p`rin\ii, profesorii, noi, to\i ceilal\i spectatori ]i actori deopotriv`, c`ut`m drumul spre ]coal`, un drum pavat cu bune inten\ii. Deocamdat` rezultatele, chiar bine cosmetizate, ne arat` c` [n Rom@nia, educa\ia este scindat` [n dou`: a lor ]i a noastr`. Cine sunt ei ]i cine suntem noi vedem [ntr-un fel acum ]i vom vedea cu totul altfel peste 20 de ani. Deocamdat` c`ut`m cu to\ii, chinuit, r`spunsul la [ntrebarea Este abandonul ]colar un posibil pre\ al supravie\uirii [n societatea rom@neasc`?

152

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

Capitolul 10
Recomand`ri
n aceast` sec\iune se reg`sesc o serie de recomand`ri specifice pentru ]colile incluse [n cercetare, [ns` aceste recomand`ri pot fi extrapolate ]i la nivelul altor ]coli. Exist` c@teva direc\ii de ac\iune importante, fiecare localizat` la nivelul celor 3 grupe mari de actori: familia ]i elevul, ]coala ]i comunitatea. Dintre aceste trei categorii de actori, ]coala este cea care poate avea ini\iativ` ]i poate s` constituie elementul de stimulare a schimb`rii, pe de o parte [n sensul de atragere a elevilor la ]coal` ]i stimularea implic`rii p`rin\ilor, iar pe de alt` parte de determinare a comunit`\ii (autorit`\i locale, O.N.G.-uri, biseric` etc.) s` se implice mai mult [n [mbun`t`\irea infrastructurii ]colare ]i sprijinirea familiilor cu probleme. La nivelul ]colii ]i cadrelor didactice, este necesar` o mai mare apropiere a acestora de elevi ]i de familiile acestora, mai ales [n ceea ce-i prive]te pe elevii cu probleme familiale. Contactul profesorilor cu familiile elevilor nu trebuie s` se reduc` la ]edin\ele (lunare) organizate cu p`rin\ii, ci trebuie realizate mai des. {n unele cazuri, mai ales [n mediul rural, probabil c` trebuie \inut` o str@ns` leg`tur` cu serviciile de asisten\` social` (publice/non-guvernamentale) ]i efectuate vizite [mpreun` cu lucr`torii sociali pentru a vedea care sunt nevoile/problemele ]i a g`si rapid solu\ii punctuale, dar ]i pe termen lung de motivare a particip`rii ]colare. De asemenea, poate c` ar trebui rev`zut ]i procesul de formare/formarea continu` a cadrelor didactice [n direc\ia unei proces educativ real centrat pe elev, pe nevoile lui, [n care profesorul are cel pu\in un dublu rol: de a transmite o serie de cuno]tin\e de specialitate elevului ]i acela de educator, [n care comunic`, [nainte de toate, prin intermediul unei rela\ii profunde cu elevul, d@ndu-i posibilitatea acestuia s` devin` con]tient de valoarea sa. O mare parte a elevilor sunt atra]i de ]coal` ]i prin maniera deschis`, prietenoas` de predare a lec\iilor de c`tre profesori. O asemenea schimbare de atitudine ar duce at@t la prevenirea ]i corectarea p`r`sirii timpurii a ]colii, c@t ]i la recuperarea rapid` a celor care au p`r`sit de cur@nd ]coala. {n completarea acestei sugestii vine ]i recomandarea ca profesorii/]coala s` dezvolte activit`\i periodice extra-curriculare (serb`ri, excursii, cercuri tematice, lectur`, competi\ii sportive, chiar ]i jocuri pe calculator), toate [ntr-un cadru organizat, ghidat ]i controlat de c`tre ]coal`, [n care s` atrag` majoritatea copiilor, [n special pe cei cu probleme familiale ]i de integrare, cu premii simbolice pentru to\i participan\ii. Asemenea activit`\i i-ar \ine pe unii elevi dincolo de anturajele nefavorabile, responsabile uneori de cre]terea abandonului ]colar. De asemenea organizarea de [nt@lniri cu personalit`\i/persoane care au absolvit ]coala respectiv` ([n rural ]colile [nvecinate) pentru a oferi elevilor un bun exemplu de reu]it`. {n acest fel C\ut\m drumul spre [coal\!

153

s-ar putea derula (mai bine) ]i proiecte/ac\iuni de orientare ]colar` (mai ales pentru trecerea la clasa a IX-a) [n care s` fie implica\i ]i p`rin\ii. Consilierul ]colar ar trebui s` fie o prezen\` constant` [n ]coli, pentru a fi liantul [ntre elev, familia acestuia ]i ]coal`. Elevii au nevoie de asisten\` psihologic`, mai ales cei cu probleme de integrare (]i din cauza absenteismului/a rezultatelor slabe la [nv`\`tur`) sau cei care provin din familii cu caren\e afective (fie c` p`rin\ii sunt dezinteresa\i de acest aspect, fie c` sunt familii monoparentale sau p`rin\ii sunt pleca\i de acas`, de obicei la munc` [n alt` localitate). Monitorizarea atent` a activit`\ilor/performan\ei educa\ionale a elevilor ai c`ror p`rin\i sunt pleca\i la munc` [n str`in`tate trebuie s` reprezinte o prioritate. Dezvoltarea de programe de tip A doua ]ans` reprezint` o bun` solu\ie de recuperare a elevilor care au abandonat ]coala. {ntruc@t educa\ia adul\ilor este important`, ]i a]a cum am ar`tat [n cadrul studiului ]i concluziilor copiii sunt centra\i pe mam`, ar trebui dezvoltate programe educa\ionale adresate tinerelor mame, care le-ar ajuta nu doar s` dep`]easc` mai u]or unele greut`\i economice prin cre]terea poten\ialului de acces la diferite oportunit`\i de munc`, dar ]i s`-i sprijine pe copii [n procesul de participare ]colar`. Costurile economice ale unor asemenea ini\iative ar fi destul de reduse, iar beneficiile ar dep`]i cu mult aceste costuri. De asemenea, dezvoltarea de programe de tip ]coal`-dup`-]coal` reprezint` o necesitate stringent`. Aceste programe trebuie adresate [n special copiilor cu posibilit`\i materiale mai slabe, care s` nu pl`teasc` sau s` pl`teasc` doar o sum` modic`. Identificarea unor voluntari care s`-i ajute pe copii [n realizarea lec\iilor ]i desf`]urarea altor activit`\i post-]coal` ar reprezenta o resurs` semnificativ`. Stimularea implic`rii autorit`\ilor locale [n mod constant [n activit`\ile ]colii. Focalizarea suportului material pe familiile s`race/cu probleme care au copii [n situa\ie de risc/abandon ]colar. Ac\iunile trebuie s` fie at@t de natur` preventiv`, c@t ]i reactiv`. De asemenea, autorit`\ile locale pot stimula O.N.G.-urile ]i dezvolta [mpreun` programe social-educative la nivelul comunit`\ii. Tot autorit`\ile locale pot interveni pentru diminuarea polariz`rii educa\ionale [n cazul ]colilor neatractive situate [n cartiere/zone r`u famate. La nivelul sistemului de [nv`\`m@nt se impune o revizuire a proceselor de titularizare [n vederea evit`rii fluctua\iilor masive de personal didactic ]i g`sirea unor modalit`\i eficace de stimulare a acestora de a preda [n ]colile din mediul rural sau urbanul periferic.

154

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

A1. Evolu\ia efectivelor de elevi ]i studen\i 2001-2009. Cre]tere/sc`dere fa\` de anul 2001-2002

C\ut\m drumul spre [coal\!

Anexe

155

A2. Evolu\ia efectivelor de elevi ]i studen\i 2001-2009. Ponderi urban - rural

156

Parteneriat multiregional pentru prevenirea p\r\sirii timpurii a [colii

* Include at@t [nv`\`m@ntul de mas`, c@t ]i [nv`\`m@ntul special. Obs.: Datele nu includ elevii ]i studen\ii str`ini. Sursa: MINISTERUL EDUCA|IEI, CERCETRII }I INOVRII, 2009, Raport asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt, tabelul A II.2, p. 20

A3. Num`rul de cadre didactice pe niveluri de [nv`\`m@nt ]i medii de reziden\` [n perioada 2001-2009

C\ut\m drumul spre [coal\!

Obs.: Pentru [nv`\`m@ntul liceal, profesional ]i postliceal, pentru mediul de reziden\` s-a luat [n considerare tipul de localitate [n care este situat` unitatea de [nv`\`m@nt. Sursa: MINISTERUL EDUCA|IEI, CERCET~RII }I INOV~RII, 2009, Raport asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt, tabelul A III 1, p. 30

157

Bibliografie
Atkinson Anthony B., Marlier Eric, 2010, Income and living conditions in Europe, EUROSTAT, European Commission (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-31-10555/EN/KS-31-10-555-EN.PDF) Duminic` Gelu, Ivasiuc Ana, 2010, O ]coal` pentru to\i? Accesul copiilor romi la o educa\ie de calitate, UNICEF & Agen\ia {mpreun`, Editura Vanemonde, Bucure]ti Lewis Oscar, 1978, Copiii lui Snchez, Editura Univers, Bucure]ti Lewis Oscar, 1998, The culture of poverty. Society 35 (2): 7 Milgram Stanley, 1977, The Familiar Stranger: An Aspect of Urban Anonymity, [n S. Milgram, The individual in a social world, pp. 51-53. Reading, MA: Addison-Wesley Voicu Bogdan (coord.), 2009, Renun\area timpurie la educa\ie: posibile c`i de prevenire, (UNICEF) Rom@nia ]i Centrul Educa\ia 2000+ (CEDU) Zamfir C`t`lin, 1995, Standardul de via\` al bucure]tenilor: un ora] cu risc social ridicat, [n C. Zamfir, (coord.), Dimensiuni ale s`r`ciei, Editura Expert, Bucure]ti Zamfir C`t`lin, Zamfir Elena, (coord.), 1993, |iganii [ntre ignorare ]i [ngrijorare, Editura Alternative, Bucure]ti Zamfir Elena, Preda Marian, Dan Adrian, 2004, Surse ale excluziunii sociale [n Rom@nia, Revista de Asisten\` Social`, Nr. 1-2 * * * Banca Mondial`, Ministerul Muncii, Familiei ]i Egalit`\ii de }anse, Institutul Na\ional de Statistic`, Rom@nia: Raport de evaluare a s`r`ciei. Programul de asisten\` analitic` ]i consiliere. Raport faza [nt@i, Anul fiscal 2007 (http://siteresources.worldbank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/PovertyAssessmentReportRom.pdf) * * * Institutul Na\ional de Statistic`, Anuarul statistic al Rom@niei, 2010 * * * Ministerul Educa\iei, Cercet`rii ]i Inov`rii, 2009, Raport asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt (http://www.edu.ro/index.php/articles/12926)

C\ut\m drumul spre [coal\!

159