Sunteți pe pagina 1din 160

C`ut`m drumul spre ]coal`!

O analiz` a cauzelor abandonului ]colar în patru jude\e din România

a cauzelor abandonului ]colar în patru jude\e din România Coordonator studiu: Adrian-Nicolae Dan Ligiana Mihaela

Coordonator studiu: Adrian-Nicolae Dan

Ligiana Mihaela Petre, Daniela Ana Popa, Teodora Eugenia Popa, Cristina Daniela Popescu, Adrian-Nicolae Dan

Bucure]ti, 2011

Lucrarerealizat`[n500exemplare

DescriereaCIPaBiblioteciiNa\ionaleaRom@niei

R`t`ci\i[nmiraj:c`ut`mdrumulspre]coal`!

ASTEPTAMCIP-ul

ISBN…….

Cuprins

Cuprins Prefa\` 7 {n loc de introducere 10 Cap. 1 Contextul general al cercet`rii 13 1.1

Prefa\`

7

{n loc de introducere

10

Cap. 1 Contextul general al cercet`rii

13

1.1 Indicatori ai educa\iei [n Rom@nia. Scurt` analiz`

13

1.2 S`r`cia [n Rom@nia

16

 

1.2.1

S`r`cia copiilor

17

Cap. 2 Obiectivele, grupurile \int` ]i metodologia cercet`rii

19

2.1 Obiectivul general ]i obiectivele specifice ale proiectului

19

2.2 Grupul \int` al proiectului

19

2.3Cercetareaprivindcauzeleabandonului]colar[npatrujude\e.

 

Aspecte metodologice

20

2.3.1 Selec\ia ]colilor

20

2.3.2 Grupurile \int` ale cercet`rii

22

2.3.3 Instrumentele cercet`rii

22

Cap. 3 Contextul specific al cercet`rii privind cauzele abandonului ]colar

26

3.1

Descrierea ]i analiza localit`\ilor

26

3.1.1 Bucure]ti

26

3.1.2 Cluj

26

3.1.3 D@mbovi\a

31

3.1.4 Gala\i

38

3.2

Descrierea ]colilor

42

3.2.1 Impresia general` l`sat` de dot`rile ]colii

42

3.2.2 Situa\ia cadrelor didactice

50

3.2.3 Principalele probleme ale procesului ]colar

56

3.2.4 Implicarea comunit`\ii locale [n via\a ]colii

61

3.2.5 Posibilit`\ile de continuare a studiilor pentru elevii de clasa a VIII-a

66

Cap. 4 Factori ]i cauze ale abandonului ]colar

68

4.1 {nv`\`m@ntul primar ]i trecerea la clasa a V-a

68

4.2 {nv`\`m@ntul secundar (V-VIII) ]i trecerea la clasa a IX-a

72

 

4.2.1 Cauze ale abandonului ]colar: percep\ia cadrelor didactice

72

4.2.2 Cauze ale abandonului ]colar: percep\ii la nivelul elevului ]i familiei

77

Cap. 5 Profilul elevilor care abandoneaz` ]coala

82

5.1 Caracteristici ale familiei de provenien\`

82

5.2 Apartenen\a la grupuri etnice sau religioase

86

5.3 Performan\a ]colar` [n raport cu ceilal\i colegi de clas`

89

5.4Atitudineafa\`deeduca\ie,[ncrederea[n]coal`aelevilor

5.4Atitudineafa\`deeduca\ie,[ncrederea[n]coal`aelevilor care abandoneaz`   90 5.5 Profilul clasei din care

care abandoneaz`

 

90

5.5

Profilul clasei din care a abandonat elevul

95

Cap. 6 Motivele invocate pentru abandon

99

6.1 Motive ale abandonului ]colar: percep\ia cadrelor didactice

99

6.2 Motive ale abandonului ]colar la nivelul elevului

103

6.3 Motive ale abandonului ]colar la nivelul p`rin\ilor

104

Cap. 7 Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor ]i p`rin\ilor

105

7.1 „Cam c@t` ]coal` ar fi bine s` fac?”

105

7.2 „Cum va fi via\a mea [n absen\a prematur` a ]colii?”

107

7.3 „Cam c@t` ]coal` ar fi bun` pentru copilul meu?”

109

Cap. 8 Studii de caz

 

110

8.1.

Studiu de caz: }coala Nr. 73 Barbu Delavrancea, Bucure]ti

111

8.1.1 Elevii, [ncotro? Continuarea studiilor dup` clasa a VIII-a

111

8.1.2 Cine ]i c@\i dintr-o genera\ie ajung la facultate

113

8.1.3 „Fiii ]colii” sau absolven\i cu care ]coala se m@ndre]te

[n

mod deosebit

113

8.1.4 Dot`rile ]colii

 

113

8.1.5 Cadrele didactice

115

8.1.6 Principalele probleme ale ]colii

116

8.1.7 Implicarea comunit`\ii locale, a autorit`\ilor ]i p`rin\ilor

[n

via\a ]colii

118

8.1.8 Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor

118

8.1.9 {ncrederea [n educa\ie ]i [n ]coal` a celor intervieva\i

119

8.1.10 Performan\a ]colar`

120

8.1.11 Problema abandonului ]i a trecerii la nivelul secundar (V)

]i liceal (IX)

 

120

8.1.12 Profilul general al elevilor care abandoneaz` ]coala

121

8.1.13 Motivele invocate pentru abandon

122

8.1.14 Profilul clasei cu elevi [n (situa\ie cu risc de) abandon ]colar

123

8.1.15 Nivelul de integrare a elevului [n colectiv

123

8.1.16 Concluzii

 

123

8.2.

Studiu de caz: }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca

125

8.2.1 Descrierea

localit`\ii

125

8.2.2 Descrierea

]colii

126

8.2.3 Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor

127

8.2.4 Problema abandonului ]i a trecerii la nivelul secundar (V)

]i liceal (IX)

 

128

8.2.5 Profilul general al elevilor care abandoneaz` ]coala

129

8.2.6 Motivele invocate pentru abandon

131

8.2.7 Profilul clasei din care a abandonat elevul

132

8.3 Studiu de caz: }coala cu clasele I-VIII F@nt@nele, D@mbovi\a

132

8.3.1. Descrierea localit`\ii F@nt@nele

133

8.3.2. Descrierea

]colii

134

8.3.3. Aspira\iile ]i a]tept`rile de la educa\ie ale elevilor

137

8.3.4. Problema abandonului ]i trecerii la nivelul secundar (V)

]i liceal (IX)

138

8.3.5. Profilul elevilor care abandoneaz` ]coala

138

8.3.6. Motivele invocate pentru abandon

139

8.3.7. Profilul clasei din care au abandonat elevii

139

8.4. Studiu de caz: }coala Nr. 16, Gala\i

140

8.4.1. Descrierea

localit`\ii

140

8.4.2. Descrierea ]colii ]i a problematicii abandonului

141

8.4.3. Motivele pentru care elevii abandoneaz` ]coala

143

8.4.4 Concluzii

144

Cap. 9 Concluzii

145

Cap. 10 Recomand`ri

153

Anexe

155

Bibliografie

159

Cap. 10 Recomand`ri 153 Anexe 155 Bibliografie 159 C \ u t \ m d r
Mul\umiri C ercetarea[nurmac`reiaarezultatprezentulstudiuafostrealizat`dec`treexper\iai

Mul\umiri

C ercetarea[nurmac`reiaarezultatprezentulstudiuafostrealizat`dec`treexper\iai institu\iilorpartenere[ncadrulproiectului Parteneriat multiregional pentru prevenirea

p`r`sirii timpurii a ]colii:LigianaMihaelaPetre–Direc\iaGeneral`deAsisten\`Social`]i

Protec\iaCopiluluiSector3,Bucure]ti,DanielaAnaPopa–Funda\iaInim`deCopildinGala\i,

TeodoraEugeniaPopa–Inspectoratul}colarJude\eanD@mbovi\a,CristinaDanielaPopescu – Inspectoratul }colar Jude\ean Cluj. Responsabilitatea acestora a fost [mp`rt`]it` de c`tre Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor,carea[ncredin\atsarcinacoordon`riicercet`rii]iaraportului domnuluiconf.univ.dr.Adrian-NicolaeDan. Fiec`ruiprotagonist[nparte, Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor dore]tes`[imul\umeasc`[n primulr@ndpentruc`aacceptataceast`provocare,dar]ipentruprofesionalismul,pasiunea, d`ruirea]iresponsabilitateapecare]i-aasumat-oaduc@ndu-]icontribu\ialarealizareaacestui studiu.

Mul\umirilenoastreseadreseaz`,deasemenea,]ireprezentan\ilorinstitu\iilorf`r`ac`ror

colaborarenus-arfipututculegedatelecercet`rii.Estevorbadedirectoriicelor20de]coli[n

cares-arealizatcercetarea:VasileBotea,PetruIulianFle]ner,MagdalenaF@ciu,Ani]oaraMoraru, CorneliaParaschivaZamfirescu,JeaninaLoredanaPetre,IonGheorghe,Dora}tefan,Alexandra Dicu\`,StanRo]ca,DorinaStan,LiviaLilianaCioban,IosifGabrielV@tc`,OctavianT`ma], Adrian Vasile Lar, Ana Viorica }tefu, Gheorghe Miron, Monica Dasc`lu, Mariana Mogo], CharlotteBarbu,dar]ideinstitu\iile]iautorit`\ilelocaledincelepatruzonevizatedecercetare carene-aufacilitataccesul]ine-aufurnizatoseriededateimportantedesprecomunit`\ileincluse

[nstudiu,ISMBSector3,Direc\iileGeneraledeAsisten\`Social`]iProtec\iaCopilului,Direc\iile

Jude\enedeStatistic`etc.

Dorims`amintim]isprijinulprofesioni]tilordincadrulFunda\ieiDezvoltareaPopoarelor

]iFunda\ieiInim`deCopildinGala\i,careaucontribuitdirectsauindirectlarealizareacercet`rii:

SimonaCarobene,RalucaPetcu\,SuzanaGabrielaB`descu,VirginiaIacobescu,AndreeaArhire,

M`d`linaLescai.

Cu siguran\`, nu [n ultimul r@nd protagoni]tii – ]i sper`m destinatarii [n viitor ai unor interven\iimaiarticulate]ieficiente–c`rora\inems`lemul\umimpentruparticiparesuntcopiii, tinerii,p`rin\ii]icadreledidacticeintervievate.

Prefa\`

Prefa\` P rezentulstudiufacepartedintr-unproiectmaiamplu,cuodurat`de3ani,„ Parteneriat multiregional pentru prevenirea

P rezentulstudiufacepartedintr-unproiectmaiamplu,cuodurat`de3ani,„Parteneriat

multiregional pentru prevenirea p`r`sirii timpurii a ]colii”,implementatdeFunda\ia

Dezvoltarea Popoarelor, [mpreun` cu partenerii ei: Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor Filiala D@mbovi\a,Funda\iaDezvoltareaPopoarelorFilialaCluj,Direc\iaGeneral`deAsisten\`Social`

]iProtec\iaCopiluluiSector3,Inspectoratul}colarJude\eanD@mbovi\a,Inspectoratul}colar

Jude\eanCluj,Funda\iaInim`deCopildinGala\i,CompagniadelleOpereSocialidinItalia]i SotasdinLituania.Proiectulestecofinan\atdinFondulSocialEuropean,ProgramulOpera\ional

SectorialpentruDezvoltareaResurselorUmane2007-2013.

La15anidela[nfiin\are,Funda\iaDezvoltareaPopoarelor(FDP)r`m@nefidel`misiuniisale

deaoferioportunit`\isocio-educative]ideintegrareprofesional`persoaneloraflate[nsitua\ie de risc social. {n viziunea FDP, fiecare persoan` []i poate valorifica talentele cu care a fost [nzestrat`.FDPintervine[nmodintegratlanivelulcomunit`\ilorcutreimariobiective:prevenirea abandonului]colar,promovareaocup`riidurabile,dezvoltareaini\iativelordeeconomiesocial`. Proiectul socio-educativ [n cadrul c`ruia a fost elaborat prezentul studiu are ca obiectiv prevenireap`r`siriitimpuriia]coliidec`treeleviicareprezint`riscdeabandon,dinpatruregiuni

dinRom@nia:Bucure]ti-Ilfov,Nord-Vest,Sud-Muntenia,Sud-Est,respectivdinsectorul3din

Bucure]ti,precum]ijude\eleD@mbovi\a,Cluj]iGala\i.

Printreac\iunilespecificepecareproiectul]ilepropune[nfavoareaa1200deelevidincele

20de]coliamintim:activit`\idecre]tereagraduluidecon]tientizareaimportan\ei]coliiprin

consiliereindividual`]idegrup,adresateat@televilor,c@t]ip`rin\ilor,caravanepromovatede eleviicurezultate]colarebunela[nv`\`tur`[nfavoareaelevilorcurisc,vizitecuscopeducativ, acordareadebursesociale,monitorizarea]i[nso\ireacontinu`aelevilor]ifamiliilorprinvizite la domiciliul acestora. Un punct forte al proiectului [l constituie dezvoltarea ]i [nt`rirea parteneriatului la nivel local ]i multiregional prin [nt@lniri periodice ale re\elelor jude\ene ]i multiregionale,cuscopuldeadezvoltaplanurideinterven\ieadaptaterealit`\iilocale.Unaspect inovator [l constituie dezvoltarea unui model de program ,,}coal` dup` ]coal`”, realizat cu sprijinul exper\ilor transna\ionali din Italia ]i Lituania. Modelul unitar creat urmeaz` s` fie implementat[nadouaparteaproiectuluiprincreareaaoptcentre]coal`dup`]coal`[ncelepatru regiuni.Membriire\eleimultiregionale,formatedinautorit`\ilocalecuroluridiferite[ndomeniul

educa\iei,precum]ireprezentan\iai]colilor,auocazia[nacestsenss`aprofundezeexperien\a]i realitateadinceledou`\`ri,Italia]iLituania,prinschimburidebunepractici]imaialess`fie [nso\i\ideexper\itransna\ionalipropu]ideCDOOpereSocialiprinintermediulseminariilorce voravealoc[nvedereacre`rii]iadapt`riimodeluluide]coal`dup`]coal`.Experien\elevizitate vorfisintetizate[ntr-unghiddebunepractici[ndomeniu.Pentruatingereaacestorobiective,

esen\ial`estemunca]icolaborareacontinu`cucadreledidacticedincele20de]coliundese

implementeaz`proiectul,acesteafiindsus\inuteprinmomentedeformare[ncadrulatelierelor interactive,undeunpunctcentral[lconstituieimportan\araportuluiadult-educator]ielev. Din dorin\a de a aprofunda experien\a [ndelungat` pe care FDP]i partenerii s`i o au [n domeniul educa\iei, FDP ]i-a propus prin cercetarea de fa\` s` abordeze – cu instrumentele specificeuneicercet`ricalitative–cauzelemereuactualealeabandonului,prinintermediulunor

studiirealizatedeparteneriiproiectuluilanivellocal:DGASPCsector3,Inspectoratul}colar

Jude\eanD@mbovi\a,Inspectoratul}colarJude\eanCluj,sarcinacoordon`riirevenindu-ifunda\iei.

Scopulafost[nc`dela[nceputaceladeaaprofundafenomenulabandonului]ialrisculuide

Scopulafost[nc`dela[nceputaceladeaaprofundafenomenulabandonului]ialrisculuide abandon,dindorin\adeaputeaadapta[npermanen\`interven\iafunda\iei]iapartenerilors`ila realitatea at@t de vie a familiilor, a contextului ]colar [n continu` schimbare, pentru a cre]te eficien\a]ieficacitateainterven\iilor. {nacestcontext,studiulnu]i-apropuss`epuizezecauzelefenomenului,cimaidegrab`s` lase spa\iu protagoni]tilor de a le individualiza ]i exprima, iar cititorului de a le desprinde, constituindu-se[nfacilitatorulexprim`riiunorexperien\edec`treactoriiprocesuluistudiat:elevii -copii]itineri,p`rin\iiacestora]icadreledidactice.Nedorimcacercetareanoastr`s`nasc` [naintedetoate[ntreb`rifiec`ruicititorcointeresatdeacestdomeniu,s`determineoredescoperire arolului]colii,afiec`ruiadulteducator,aimportan\eidince[ncemaiacutearaportului]colii cufamilia,asprijinuluicaretrebuiemereureinventat]ireadaptatpentrumotivarea]i[nso\irea elevilor.

Porninddelaaceast`provocare,studiul[]ipropunes`re[nt`reasc`importan\aimplic`rii]i

aresponsabilit`\iipersonaleafiec`ruiadintreactoriiprocesuluieducativ:educat,educator,l`rgind

accep\iuneaacestuiadinurm`nudoarlamediul]colar,ci]ilaresponsabilitateaadultuluieducator

dinfamilie]idinsocietate.Adultuleducatortrebuies`[nve\es`surprind`acelsecretsaupunct

deleg`tur`decarecopilulsaut@n`rularenevoiepentruadescoperilumea,[nciudaunorcontexte

socialedificile,[nciudaconstr@ngerilordenatur`economic`]isocial`.Cheiadelectur`este

redescoperireaunuipunctpozitivdeplecaresauderepornireprintr-ointerven\iec@tmaiapropiat`

deuniversulelevului:aplecadelacaracteristicilefiec`ruielev,delatotce[ldefine]te,[nving@nd

iner\iaimaginiisocialecolective]iomogenepecarelumeaadult`oproiecteaz`asupraelevilor.

Iner\ie,pentruc`interven\iapersonalizat`,av@nd[npermanen\`[ncentruleielevul,estemaiales

[ncontextuldificildeazi,demulteoriistovitoare,neprovoac`zilnicla[ntreb`ri,daresteo

posibilitatereal`dea\ineadultuleducator[ntr-otensiunecotidian`mereuviecare[lpoateajuta

s`redescoperesensul,gustul]ibog`\ialacareestechematprinrolulpecare[lare.

Cuto\ii[mp`rt`]imideeac`experien\a]colar`esteunadintrecelemaisemnificative[nvia\a

unuicopil]it@n`r]ic`„mersulla]coal`”nudoarteformeaz`pentruviitor,darpentruuncopil

aceast`experien\`estepartedinnormalitateavie\ii.Implicit,pentrucaaceast`experien\`s`devin`

semnificativ`,estenevoiedeunclimatde[ncredere,derela\iisemnificativecuadultul[ncadrul

c`roraelevuls`experimentezesemnifica\iaeduca\iei[ncadrulsemnifica\iei[ntregiisalevie\i.

Neputin\a,e]ecul,abandonul,fieeledob@ndite[n]iprin]coal`sau[nafaramediuluiei, vizeaz`[nmoddirecteducatorul,[n\eleg@ndaicito\iadul\iiimplica\i[nproces,dar]isistemul educativ,a]acumesteelorganizat,cumecanismele]iconstr@ngerilesale.Elevilordeazilise [nt@mpl` s` acumuleze o serie de e]ecuri, f`r` ca cineva s` []i dea seama sau s` []i asume responsabilitatea,acesteasuntpurtate]i[nt`ritecuv@rsta,etap`cuetap`,p@n`lapunctul[ncare copilulajunges`fieconvinsc`nupoates`reu]easc`,c`numerit`]i[nconsecin\`,aparfrustrarea, plictiseala,lipsadesemnifica\iea]colii]iavie\ii[ngeneral,agresivitatea,refugiul[nafaraaceea ce]coalapropune,singur`tatea.Sepetreceastfelodram`[nminteaelevuluinesus\inutdepropria familie]inicideadultuleducatordin]coal`:copilul]it@n`rulpierdfascina\ia]ibucuriadea cunoa]te,[nv`\areadevinetrist`]if`r`semnifica\ie.{nspateleacestordificult`\ist`[ns`neputin\a ]idificultateadeaeducaaadul\ilor,neasumareauneiresponsabilit`\ipersonale,omotiva\ie obosit` ]i competen\e limitate ale p`rin\ilor ]i uneori ale cadrelor didactice care conduc la dificultateacopilului]it@n`ruluidearedescoperisensuleduca\iei.

M`rturiileelevilorintervieva\i,pecarev`invit`ms`leparcurge\i[naceststudiu,confirm` onevoieuman`]iadev`rat`aacestoradearedescoperi[n]coal`nudoarinforma\ii]icuno]tin\e, cir`spunslaseteadesemnifica\ie,iar[nrela\iacueducatorulcare[i[nso\e]teoexigen\`aunui raportsemnificativpentru[ntreagalorvia\`,raportcares`-iajutes`creasc`]is`descoperelumea, s`-iajutes`fac`fa\`confrunt`rilorei,s`-iajutes`sedescoperepesine.Cinevadescoperiprintre experien\eledinaceststudiuacestem`rturii,vaaveaocaziacadincolodedificult`\iledesistem, dincolodeneajunsuri]ilimite,dincolodeneputin\e]idefactoriexternisauexternaliza\i,s` redescopererolulluiat@tdebogatdemodelatoralconstruc\ieipersoanei.{naintedetoate[ns` [nseamn` ca fiecare actor implicat [n procesul educativ s` redevin` protagonist al vie\ii lui, [nseamn`s`devin`el[nsu]iliber,libers`construiasc`,s`ia[nconsiderarefiecarenou`tentativ` caoposibilitate,s`redescoperedorin\adeareporni,[ncadrulresponsabilit`\iipecareoare.

Altfeleduca\iavar`m@nedoarinstruire]i[nv`\are,vareveni[ntotdeaunaunuialtuiarolul

deafimai[nm`sur`s`schimbelucrurile]is`lefac`s`mearg`,vomasista[npermanen\`lao

neputin\`]ioexternalizarec`treunaltuldinafaranoastr`atotceeacenufunc\ioneaz`,vom

asistalae]eculelevuluicarenuvafacedec@ts`„centralizeze”totcenumerge[nfamilie,[n

]coal`,[nsistem.Eoinvita\iedeafaceunpas[napoifiecaredintreceicareneasum`munrol[n

educa\ie]ideanerepune[ndiscu\ie]i[njoc,redefinindu-nerolul,devenindprotagoni]ti[nacest

proces,parteneralfamiliei,reconstruindalian\eeducativecuaceasta]icusocietatea,redefinind

valorileautenticecare[lajut`pecopils`deaosemnifica\ievie\ii.Practics`redevenimadul\i-

educatori[nfa\acopiilor-elevi.

Calitateaeduca\iei,nudoarainstruirii,]i[ntr-unsensmultmailargavie\iicopiilor[n]coal`, estepatrimoniultuturor]ineprive]te[negal`m`sur`pefiecaredintrenoi,[nfunc\iedemandatul social pe care ni l-am asumat. De aceea, fundamental` este [ncrederea [n legitimitatea de a [mp`rt`]iacestrol,deaneexprima,deaneimplica[na]afel[nc@t]coalas`(re)devin`[nainte detoateunlocalraporturilorsemnificative]iautenticealecopiluluicuadul\ii,[ncarecopilul prime]teaten\iapentrupersoanasa,pentrutotceeace[lconstituiecaom.

L`cr`mioaraREDIu, Manager proiect Funda\ia Dezvoltarea Popoarelor

{nlocdeintroducere { nultimiianinufoartepu\inedintredomeniilesocialului(s`n`tate,pia\amuncii,asisten\`

{nlocdeintroducere

{ nultimiianinufoartepu\inedintredomeniilesocialului(s`n`tate,pia\amuncii,asisten\`

social`etc.)auf`cuts`curg`r@uridecerneal`,kilometri[ntregidebenziaudio/video,zeci

demiidechestionare]imiidestudiidecaz,rapoarteacademice,preziden\iale,interna\ionaleetc. Educa\ianuasc`patnicieaaten\ieipublicurilor,specializate(academici,deciden\i)sauobi]nuite (elevi, p`rin\i) – dar [n final, cu to\ii beneficiari ai unui sistem [ntr-o perpetu` restructurare, transformare]i[ncerc`rideschimbare]i[mbun`t`\iresecven\ial`.

{nacestecondi\iidecear(mai)finevoiedeunnoustudiu?Pentruc`studiuldefa\`esteun studiuaplicat,f`c@ndpartedintr-unprocesdediagnoz`]iinterven\ie,fiindpracticosecven\`a procesuluideschimbare]iameliorareaunorsitua\iiproblematice,[ncareabsenteismul,abandonul ]iperforman\a]colar`redus`suntat@tcauzele,c@t]iefecteleunorprocesecomplexe,str@nslegate [ntreele:s`r`cie,]omaj,investi\iireduse,conjuncturale[ninfrastructura]colar`(maiales[n mediul rural, urbanul mic sau ]colile „r`u famate” de la periferia marilor ora]e), neputin\a p`rin\ilor,profesorilor]iacomunit`\ii,atitudineacontradictorieasociet`\iicuprivirelaeduca\ie etc.

Unadintreop\iunileacestuistudiu,asumat`dec`treautori,afostaceeadeanuteoretiza studiul,ad`ug@ndu-ioseriedeteoriialeeduca\iei,ale[nv`\`riietc.,cimaidegrab`deap`strao structur`deraport,descriptiv-analitic`,bazatpeculegereadedateprimare,calitative,dar]ipe datesecundarecantitative,]iinterpretareaacestora,[n[ncercareadeaidentificaoseriedecauze

specificealeabandonului]colar[ncele4jude\e]i20de]colianalizate.Desigurc`[nvederea

elabor`riiacestuiraportne-aufostdefolososeriedestudii/rapoarteelaboratedec`trediferi\i

autori,[nspecial[nultimiizeceani,rapoartecesereg`sesc[nbibliografiaconsultat`inclus`la

finalulacestuistudiu.

Deasemenea,oalt`op\iune–derivat`[nspecialdup`analizadatelorculese–afostaceea

deanudezvoltalanivelteoretictemas`r`ciei]iaexcluziuniisociale,dinacelea]iconsiderente

expuseanterior.

Ultimaop\iunecaretrebuieamintit`esteaceeadeal`sastudiuls`curg`,[nparteadediagnoz`

[ndeosebi,precumopovestespus`dec`treprotagoni]tiiprincipaliaiacesteia–elevii,p`rin\iilor

]iprofesorii,iarautoriiluis`intervin`precumunnarator,pun@ndcaplacapacesturia]puzzle,

ac`ruifrumuse\e]icomplexitatev`invit`ms`odescoperi\i[ncontinuare.

Raportulestestructurat[n10capitole[ncadrulc`roraaccentulestepuspediagnoza]ianaliza

datelorculese[ncadrulprocesuluidecercetaredincele4jude\e(Bucure]ti,Cluj,D@mbovi\a]i

Gala\i)]i20de]coli. Capitolul 1 faceofoartescurt`trecere[nrevist`acontextuluigeneralal cercet`rii, prezent@nd o serie de indicatori macro cu privire la resursele umane din sistemul

educa\ional,efectiveledeelevi]ifinan\areaacestuisector[nultimii10ani,precum]idatedespre

nivelul s`r`ciei popula\iei [n ansamblu ]i [n particular cea a copiilor. Capitolul 2 prezint` obiectivele,grupurile\int`]imetodologiacercet`rii.Accentulestepuspeprezentarea]iexplicarea metodologiei cercet`rii ]i a instrumentelor utilizate pentru colectarea datelor. Capitolul 3 ne introduce [n cadrul fizic al cercet`rii, mai precis este vorba de o descriere destul de ampl` a

localit`\ilor (cu excep\ia ora]ului Bucure]ti) ]i o descriere a ]colilor din punct de vedere al infrastructuriifizice.Deasemenea,[nacestcapitolseface]ioanaliz`privindsitua\iacadrelor didactice,principaleleproblemeale]colii]iimplicareacomunit`\iilocale[nvia\a]colii. Capitolul

4 analizeaz`cauzeleabandonului]colardiferen\iatpecicluride[nv`\`m@nt(primar]isecundar)

]i[nfunc\iedecategoriiledeactorisocialidirectimplica\i(elevi]ip`rin\i,pedeoparte]icadre didactice pe de alt` parte). {n Capitolul 5 se [ncearc` realizarea unui profil al elevilor care abandoneaz`]coala,iar[n Capitolul 6 –identificareamotivelorinvocate(dec`treelev/familie) pentruabandon. Capitolul 7 surprindeaspira\iile]ia]tept`rileelevilor]ip`rin\ilordelaeduca\ie, iar Capitolul 8 sefocalizeaz`perealizareaunorstudiidecaz,am`nun\ite,[n4]coli(}coala Nr. 73, Bucure]ti, }coala Traian D@rjan, Cluj-Napoca, }coala cu clasele I-VIII F@nt@nele, jud. D@mbovi\a]i}coalaNr.16,Gala\i)–c@teuna[nfiecaredincelepatrujude\e.{nfine, Capitolele

9 ]i 10 con\inconcluziile]irecomand`rilestudiului.Capitolele1-7,9]i10aufostelaboratede Adrian-NicolaeDanpebazadatelorculesedec`treceilal\ipatruautori(LigianaMihaelaPetre, CristinaDanielaPopescu,TeodoraEugeniaPopa,DanielaAnaPopa)careauelaboratstudiilede

cazincluse[nCapitolul8.

cazincluse[nCapitolul8.

A]adarv`invit`mlalectur`,lareflec\ie]iac\iune,v`invit`ms`vede\irealitateadezvr`jit`

alumii]colii,cuplusurile]iminusurileei(ca]istudiuldefa\`,dealtfel).Dup`anider`t`cire,

fr`m@nt`ri]ic`ut`ri,s`reg`simdrumulc`tre]coal`]ieduca\iede[nalt`calitate,deoareceacolo

seafl`toatetainelepecareavemnevoies`ledezleg`m.Schimbarea[nbineaRom@nieipetermen

lungst`(]i)[nputerea]colii.Iaraceast`schimbare[ncepecufiecaredintrenoi.Acum.

Capitolul1

Contextulgeneralalcercet`rii

Educa\ia este cea mai bun` provizie pe care o po\i face pentru b`tr@ne\e” –Aristotel

D up`1990,darcuprec`dere[nultimii10ani,s-adiscutatmasivdesprenecesitateaunei

reformecoerente[ndomeniuleduca\iei.Aufostpropuse,promovate]iexperimentate

diferitepolitici]iprogrameeduca\ionale,daracesteas-auarticulatdestuldeslab[ntr-ostrategie

educa\ional`coerent`petermenlung.Astfel,sistemuleduca\ionalrom@nesc,p@n`[nanul2010,

s-adoveditfragmentar,c`ut@ndmaidegrab`vinova\idec@tsolu\ii. {nacestcapitolnusefaceoanaliz`asistemuluieduca\ionalrom@nesc,cise[ncearc`doar plasareacercet`rii[ntr-uncadrumaigeneral,determinatdedou`coordonatefundamentale,despre care s-a discutat mult [n ultimii ani: accesul la ]coal`, participarea ]i performan\a (diferen\iat`/polarizat`)elevilor]is`r`ciapopula\iei.Undeva[ntreacestedou`coordonateseafl`

cadreledidactice,care[nopinianoastr`aupierdutdinstatutulsocialde\inut[ntrecut,caurmare

anumero]ifactoriprintrecare]is`r`cirealor,dar]isc`dereaimportan\eiacordat`]coliidec`tre

popula\ie[ngeneral.

1.1Indicatoriaieduca\iei[nRom@nia.Scurt`analiz`

De]i[nultimiianiRom@niaparemaidegrab`o\ar`acontrastelordinpunctdevedereal educa\iei–performan\edeosebitealeelevilorlaunpol]ie]ec]iabandon]colarmasivlacel`lalt pol–[nacestcapitolnune-ampropusdec@ts`creion`moimaginedeansambluasupraunor aspecteparticularealesistemuluieduca\ional,prinanalizaunorindicatorimacro. {nacestsensne-amconcentratpeprezentareaevolu\ieiefectivelorcorpuluiprofesoral]ia

cohortelordeelevidup`anul1990/2000.

Efectivele corpului profesoral la nivel na\ional ([nv`\`m@nt primar, gimnazial, liceal ]i

profesional)ausc`zutconstant[nintervalul2001-2009,maiaccentuat[nciclulgimnazial(cu

20%)]icu6-9%[ncelelaltecicluri.

Num`ruldecadredidacticepeniveluride[nv`\`m@nt]imediidereziden\`[nperioada

2001-2009;cre]tere/sc`derefa\`deanul2001-2002

Obs.:Pentru[nv`\`m@ntulliceal,profesional]ipostliceal,pentrumediuldereziden\`s-aluat[nconsideraretipuldelocalitate [ncareestesituat`unitateade[nv`\`m@nt.

Sursa:DateINS(2001-2009)

Dac`[nceeaceprive]teefectivelecorpuluiprofesoraldin[nv`\`m@ntulprimardemas`,[n

intervalul2001-2009diferen\eleurban/ruralnusuntsemnificative,[nregistr@ndu-seosc`derede

aproximativ9%,diferen\eleaparlanivelurilegimnazial,liceal]iprofesional.Astfel,efectivele

corpuluiprofesoralscad[nintervalulanalizatcu26%[nurban]irespectiv14%[nrurallanivel

gimnazial,propor\ionalcusc`dereaefectivelordeelevi(cuaproximativ38%respectiv21,4%).

Num`rulprofesorilorasc`zutcaurmareamaimultorfactori–delacomasarea]colilor]ia

sc`deriicohortelorgenera\ionaledecopiidup`1990,p@n`lasc`dereaatractivit`\ii[nv`\`m@ntului

pentruprofesoricaurmareasalariz`riiinadecvateetc.

Dup`1998]iefectiveledeeleviscadprogresivcaurmareasc`deriinatalit`\ii,sc`derece

s-a accentuat [n ultimii ani. Astfel, dac` [n 1990 rata natalit`\ii [n urban era de 12,9‰ [n 2008

ajungela10,3‰;deasemeneaosc`dere]imaiaccentuat`sepetrece[nmediulrural:dela14,3‰

[n1990la10,4‰[n2008 1 .At@traportulasuprast`riisistemuluina\ionalde[nv`\`m@ntdin2008

1 AnuarulstatisticalRom@niei,2010.

c@t]iceldin2009(elaboratedec`treMinisterulEduca\iei,Cercet`rii]iInov`rii)arat`osc`dere

[ngrijor`toareaefectivelordeelevi:

„{n perioada 2001-2008, popula\ia ]colar` s-a redus la nivel general cu 216,1 mii persoane. Reducerea cea mai drastic` s-a [nregistrat la nivelul [nv`\`m@ntului gimnazial – 398,2 mii elevi. Anul ]colar 2008/2009 se [nscrie [n aceea]i tendin\` descendent`, reducerea fiind de 68 mii elevi ]i studen\i, comparativ cu anul 2007/2008. [ … ] Astfel, [n

[nv`\`m@ntul primar, reducerea popula\iei ]colare a fost, [n perioada de referin\`, de 169,1

mii persoane (6,0 mii [n 2008/2009, comparativ cu 2007/2008), pe ansamblul efectivelor

de elevi, respectiv cu 82,4 mii [n mediul urban ]i cu 86,8 mii [n rural. Acela]i trend, dar

]i mai accentuat, se constat` ]i [n cazul gimnaziului, num`rul de elevi reduc@ndu-se cu 398,2 mii, pe ansamblu, respectiv cu 281,2 mii [n mediul urban ]i cu 117,0 mii [n rural. Dup` o cre]tere u]oar` [nregistrat` [n 2007/2008, [n anul ]colar 2008/2009 tendin\a de sc`dere se reia, popula\ia din gimnaziu reduc@ndu-se cu 31,4 mii, comparativ cu anul ]colar anterior. Reducerea, pe ansamblu, a efectivelor ]colare corespunz`toare [nv`\`m@ntului primar ]i gimnazial, care va mai continua ]i [n urm`torii ani, conform prognozelor demografice, a antrenat ]i va mai antrena consecin\e la nivelul resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum ]i [n ceea ce prive]te structura re\elei ]colare, [n special [n mediul rural 2 .” (MinisterulEduca\iei,Cercet`rii]iInov`rii,2009, Raport asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt, p.29)

asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt, p.29)

Sc`dereacantitativ`nuestesingura[ngrijorare,cimaidegrab`sc`dereacalitativ`manifestat`

[nspecialprinperforman\ele]colarealeelevilor.{nacestsens,acela]iraportmen\ioneaz`c`:

O alt` tendin\` negativ`, cu caracter general, care a fost men\ionat` ]i [n raportul precedent, vizeaz` men\inerea ([n unele cazuri chiar accentuarea) discrepan\elor dintre

mediul urban ]i rural, [n defavoarea zonelor rurale, at@t [n ceea ce prive]te participarea la educa\ie (la toate nivelurile de [nv`\`m@nt, cu excep\ia [nv`\`m@ntului profesional),

c@t ]i rezultatele elevilor la evalu`rile na\ionale ]i interna\ionale.” (MinisterulEduca\iei,

Cercet`rii]iInov`rii,2009, Raport asupra st`rii sistemului na\ional de [nv`\`m@nt,p.8)

{nintervalul1990–2008popula\iacuv@rstade5-19aniasc`zutdela5.543.512la3.623.161

copii–osc`deredeaproape2milioane(34,6%).Sc`deriaccentuates-auprodus[nspecial[n

mediulrural,a]acumrezult`dintabeleleprezentate[nanexeleA1]iA2.

Pefondulacesteisc`deridemograficeseproduce]iosc`dereanum`ruluideprofesori(vezi

anexaA3),deasemeneamaiaccentuat[nmediulrural.Cutoateacestea,num`ruldeelevi/cadru

didacticscade[nintervalul2000-2009,dup`cumurmeaz`:

Num`rul de copii/elevi pe cadru didactic [n intervalul 2000-2009

Sursa:calculepropriipebazadatelordinanexeleA1,A2]iA3
Sursa:calculepropriipebazadatelordinanexeleA1,A2]iA3

Aceastaarputeas`[nsemnec`[nv`\`torii/profesoriipotacordaelevilormaimult`aten\ie,

[ntruc@tnum`rulmediudeelevicerevineunuiprofesorasc`zutsemnificativ.

2 http://www.scribd.com/doc/45320051/Starea-Invatamantului-in-Romania-2009

Deasemenea,unaltindicatorimportantestepondereacheltuielilorpentrueduca\iedin

totalulcheltuielilorpublice.RaportulMECI2009men\ionatanteriorarat`c`:

Rom@nia a alocat [nv`\`m@ntului [n 2007 peste 17% din totalul cheltuielilor publice, fiind unul dintre serviciile publice cel mai [nalt finan\ate”.

}icomparativcualte\`ridinUERom@niast`binelaacestcapitol:

Cheltuielile publice pentru educa\ie ca % total cheltuieli publice, date comparative (2006)

ca % total cheltuieli publice, date comparative (2006)

Sursa:Raportasuprast`riisistemuluina\ionalde[nv`\`m@nt,MECI2009,p.14

{nacestcontext,sumarschi\at,[ncareputemvedeaoseriedeaspectepozitive,ne[ntreb`m

„cenumergetotu]i”[n[nv`\`m@ntulrom@nesc?O[ntrebaredificil`,c`reia,probabil,[ivomg`si

oserieder`spunsuripar\iale[nurm`toareler@nduri.

1.2S`r`cia[nRom@nia

Dup`1990s`r`cia[nRom@niaacunoscutfluctua\iisemnificative,subliniate[nnumeroase

rapoarte]istudiidespecialitate.{nceleceurmeaz`vomsubliniadoarc@tevadatestatisticecu privirelafenomenuls`r`ciei[nultimiiani,datenecesarepentrua[n\elegemaibinecontextul analizelorrezultate[ncapitoleleurm`toarepebazadatelorculese[nteren. Astfel,vom[ncercas`subliniemdiferen\ele[ntreurban]irural,]ideasemeneas`r`cia copiilor]iaaltorgrupurivulnerabile(romi). Dup`cumsearat`[ntr-unraportdin2007 3 :

„De]is-au[nregistratprogresesemnificative[nceeaceprive]tereducereas`r`cieiabsolute, beneficiile cre]terii economice revigorate nu au reu]it s` ajung` la toate segmentele popula\iei. Discrepan\a dintre nivelul de trai rural ]i cel urban, la fel ca ]i inegalit`\ile regionale, r`m@n vizibile. Chiar dac` s`r`cia rural` a fost [n mod evident diminuat` [ncep@nd cu 2000, aceasta era [nc` destul de mare [n 2006, cu un nivel de 22,3%.” (p.4)

Rateales`r`cieiabsolutepentruzoneurbane]irurale,2000-2006

Rateales`r`cieiabsolutepentruzoneurbane]irurale,2000-2006 Sursa: Rom@nia: Raport de evaluare a s`r`ciei. Programul de

Sursa: Rom@nia:

Raport de evaluare a s`r`ciei. Programul de asisten\` analitic`

]i consiliere. Raport faza [nt@i,

Anul fiscal 2007,p.4

3 BancaMondial`,MinisterulMuncii,Familiei]iEgalit`\iide}anse,InstitutulNa\ionaldeStatistic`, Rom@nia: Raport de

evaluare a s`r`ciei. Programul de asisten\` analitic` ]i consiliere. Raport faza [nt@i, Anul fiscal

bank.org/INTROMANIAINROMANIAN/Resources/PovertyAssessmentReportRom.pdf

2007 http://siteresources.world-

{nfunc\iedeetnieanalizeleCASPISlanivelulanului2003ar`tauc`76.8%dintreromi

tr`iau[ns`r`cie,[ntimpcedoar24.4%dintreetniciirom@nierau[ns`r`cie.Acela]iraportdin

2007arat`c`:

„Sunt mari discrepan\e [ntre nivelul de bun`stare al romilor ]i cel al celorlalte grupuri. {n 2006, [n r@ndul popula\iei rome existau de patru ori mai multe persoane care se puteau afla printre cei s`raci fa\` de restul popula\iei. Popula\ia rom` este afectat` de rate de ]omaj peste medie, condi\ii improprii de locuit, un nivel sc`zut al s`n`t`\ii ]i o rat` relativ mare a analfabetismului.” (p.5)

]i o rat` relativ mare a analfabetismului.” (p.5) 1.2.1S`r`ciacopiilor

1.2.1S`r`ciacopiilor

{nRom@niapondereacopiilorafla\i[nriscdes`r`cieera[n2008de32,9%,[ntimpce

pentrupopula\ia[nansamblupondereaerade23,4%.RaportulB`nciiMondialedin2007arat`

c`:

„Copiii ([ntre 0-14 ani) ]i tinerii ([ntre 15-24 ani) sunt expu]i celui mai ridicat risc de s`r`cie. {n compara\ie cu 2003, rata de s`r`cie [n r@ndul acestora s-a mic]orat cu peste 30%, dar riscul de s`r`cie relativ` continu` s` creasc`. Aproximativ 75% dintre copiii s`raci apar\in zonelor rurale, unde riscul de s`r`cie al unui copil este de trei ori mai mare [n compara\ie cu cel al unui copil care locuie]te [ntr-o zon` urban`. Mai mult de o treime dintre copiii s`raci locuiesc [n gospod`riile de\inute de fermieri, cu un grad de s`r`cie de ]apte ori mai ridicat dec@t cel al copilului unui angajat.” (p.6)

Dac` analiz`m comparativ datele statistice asupra s`r`ciei copiilor din Rom@nia [n contextulcelorlalte\`rialeUE,seconstat`c`[nRom@niapondereacopiilorafla\i[nriscdes`r`cie estecumultpesteponderile[nregistrate[nalte\`riUE.

Ponderea copiilor afla\i [n risc de s`r`cie la nivel na\ional [n UE-27 [n raport cu popula\ia total` (2008)

nivel na\ional [n UE-27 [n raport cu popula\ia total` (2008)

Sursa:AnthonyB.Atkinson,EricMarlier,2010,“IncomeandlivingconditionsinEurope”,tabelul5.2,p.108

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-31-10-555/EN/KS-31-10-555-EN.PDF

{ncheiem aceast` prezentare sintetic` a s`r`ciei [n Rom@nia subliniind c` aceasta se

{ncheiem aceast` prezentare sintetic` a s`r`ciei [n Rom@nia subliniind c` aceasta se constituiecaocauz`aabandonului]colar/performan\ei]colarereduse,careulteriordevineo cauz`as`r`ciei:cualtecuvinteavemorela\iecircular`detipcauz`-efect-cauz`,subliniat`]ide

c`treraportulB`nciiMondialedin2007:

„{n ultimii ani educa\ia este unul dintre factorii cel mai str@ns corela\i cu nivelul de bun`stare. Riscul de s`r`cie scade [n mod substan\ial odat` cu cre]terea nivelului de educa\ie, fiind aproape de zero pentru adul\ii cu educa\ie superioar`.” (p.6)

Capitolul2

Obiectivele,grupurile\int`

]imetodologiacercet`rii

}coala cea bun` este aceea [n care ]i ]colarul [nva\` pe profesor” –NicolaeIorga

{ nacestcapitolvomprezentapescurtcaresuntobiectivelegeneralealeproiectului[ncadrul

c`ruias-adesf`]uratcercetareaprivindcauzeleabandonului]colar,precum]igrupurile

\int`,metodologia]iinstrumentelespecificeelaborate[nvedereaculegeriidatelordinterendin

celepatrujude\e(20de]coli)incluse[ncercetareaprivindcauzeleabandonului]colar.

2.1Obiectivulgeneral]iobiectivelespecificealeproiectului

Obiectivulgeneralalproiectului„Parteneriat multiregional pentru prevenirea p`r`sirii tim- purii a ]colii”[lreprezint`prevenireap`r`siriitimpuriia]coliidec`treeleviicurisc,dinpatru regiunidinRom@nia:regiuneaSud-Muntenia(jud.D@mbovi\a),regiuneaNord-Vest(jud.Cluj),

regiuneaSud-Est(jud.Gala\i)]iregiuneaBucure]ti-Ilfov(sectorul3).

Atingereaacestuiobiectivavizat,printrealtele,necesitatearealiz`riiunuistudiucares` culeag` date empirice despre cauzele abandonului ]colar. {n acest sens obiectivul specific al cercet`riiafostaceladeaidentificaacelecauzeparticularealeabandonului]colarlanivelul

jude\elor/comunit`\ilorstudiate,pentruaputeacontribuilaprevenirea]icorectareap`r`siriitim-

puriia]colii.

2.2Grupul\int`alproiectului

Grupul\int`afostformatdinelevicuriscdeabandon]colarsau[nabandondingrupurivul-

nerabile (mediul rural, romi), iar activit`\ile ce vor fi dezvoltate sunt destinate cu prec`dere

popula\ieirome(minim40%dingrupul\int`suntromi)]ipersoanelordinmediulrural(60%

dingrupul\int`),pentrualeasiguraacestoraoportunit`\isporitedeaccesareulterioar`aform`rii

dingrupul\int`),pentrualeasiguraacestoraoportunit`\isporitedeaccesareulterioar`aform`rii

profesionale,careleofer`]anse]icompetitivitatecrescutepentruparticipareaviitoarepepia\a

muncii.

Deasemenea,altegrupuri\int`aufostconstituitedincadredidactice(uniiav@nddiferite

pozi\ii/func\ii[ncadrul]colii:dirigin\i,directori,coordonatorietc.),elevicarenusunt[nsitua\ie

deabandon,p`rin\iaielevilor.

2.3Cercetareaprivindcauzeleabandonului]colar[npatrujude\e.

Aspectemetodologice

Elaborareametodologiei]iainstrumentelorcercet`riiaparcursmaimultefaze.{ntr-oprim` faz`s-austabilitcriteriiledeselec\ie]is-af`cutselec\ia]colilorceurmaus`intre[nprocesulde culegereadatelor.Dup`acestproces,aufostrealizateinstrumentelecercet`riicalitative([nspecial ghiduriledeinterviu).{naceast`faz`amtrecut[nrevist`]ialtestudiirealizaterecent[nRom@nia, pentruavedeasimilarit`\i]idiferen\e[ntrefenomenelelocale/regionalecuprivirelaabandonul ]colar,dar]ipentruautilizametodologii]iinstrumentecompatibilecares`permit`eventualcom- pararea[ntimpsau[ntrediferiteregiuni/localit`\i.{nacestsensmetodologiaadoptat`apornitde laceautilizat`dec`treB.Voicu&al.[nstudiullordin2009 4 . O[ntrebareimportant`lacaretrebuiaformulatunr`spunsprecisafostaceeadac`–av@nd [nvedere[ntregulcontext–estemaiindicat`ocercetarecantitativ`pebaz`dechestionarsauo cercetarecalitativ`,av@ndlabaz`interviuriindividuale]idegrup.Dup`oconsultare]ireflectare temeinic`,s-aajunslaconcluziac`ocercetaredetipcantitativnuestefezabil`dincauzaresurselor marisolicitate,nedisponibile(operatorideteren,timp,multiplicareachestionareloretc.).Chiar

dac`[nfinals-adecisrealizareauneicercet`ridetipcalitativ,amdecisculegereaunordatesta-

tistice(cantitative)delanivelulunorinstitu\ii(INS,Prim`rie,DGASPC,Inspectorat]colaretc.), cuprivireladezvoltarealocalit`\ii,situa\ia]coliloretc.(asevedeafi]alocalit`\ii,deex.).

Perioadadedesf`]urareacercet`riiafostOctombrie2010–Februarie2011,culegereadatelor

f`c@ndu-se[nintervalulnoiembrie–decembrie.

2.3.1Selec\ia]colilor

Realizareaactivit`\iideselec\iea]coliloraavutlabaz`urm`toareleetape:

a)Stabilireacriteriilordeselec\ie.

b)Elaborareainstrumentelordelucru(chestionar).

c)Alegerea]colilorcarevorfiincluse[nprocesuldeselec\ie.

d)Desf`]urareaprocesuluideselec\ie.

e)Analiza]iinterpretareadatelor.

f)Selectarea]colilorparticipante[ncadrulproiectului.

a)Stabilireacriteriilordeselec\ie

Procesuldeselec\ieacelor20de]coli(c@tecinci[nfiecareregiunedeimplementare:Bu-

cure]ti–Sector3,D@mbovi\a,Cluj,Gala\i)aavutlabaz`oseriedecriteriilegatederisculde

abandon]colar:

l

Nivelulde]colarizare

l

Situa\iasocio-economic`afamiliilorelevilorcuriscdeabandon]colar

l

Mediuldeprovenien\`alelevilor

4 VoicuBogdan(coord.),2009, Renun\area timpurie la educa\ie: posibile c`i de prevenire, (UNICEF)Rom@nia]iCentrul

EDUCA|IA2000+(CEDU).

l

Etniaelevilor

l

Ratadeabandon]colar

l

Absenteismul

l

Rezultatelela[nv`\`tur`

l

Spa\iuldisponibil:pentrufunc\ionareaunuicentrudeconsiliere,pentruimplementarea

programului„}coal`dup`]coal`”. l

programului„}coal`dup`]coal`”.

l Disponibilitateadecolaborare]iimplicareap`rin\ilor,elevilor,cadrelordidactice]iaper-

sonaluluideconducere.

b)Elaborareainstrumentelordelucru(chestionar) Pebazacriteriilordeselec\ie,afostelaborat„Chestionarul adresat directorului unit`\ii de [nv`\`m@nt”,cuscopuldeam`suragradul[ncareunitateade[nv`\`m@nta[ndeplinitcriteriilede selec\ie,necesarepentruincludereasa[nproiectul,,Parteneriatmultiregionalpentruprevenirea p`r`siriitimpuriia]colii”.

c)Alegerea]colilorincluse[nprocesuldeselec\ie

Lanivelulcelorpatruregiuniselectate,responsabiliicuselec\ia]coliloraufostpartenerii

dinproiect]idinInspectoratele}colareJude\ene]iDirec\iaGeneral`deAsisten\`Social`]iPro-

tec\iaCopiluluiSector3,Bucure]ti.

Astfel,Chestionaruladresatdirectoruluiunit`\iide[nv`\`m@ntafostaplicat[n8]colidinBu-

cure]ti(sectorul3),[n12]colidinjude\ulD@mbovi\a,[n10]colidinCluj]i13]colidinGala\i.

d)Desf`]urareaprocesuluideselec\ie {ntoateregiuniledeimplementareauavutloc[nt@lnirilacareauparticipatdirectoriiunit`\ilor de[nv`\`m@nt,reprezentan\iaiautorit`\ilorlocale,aiInspectoratelor}colareJude\ene. {ncadrul[nt@lnirilorcudirectoriiunit`\ilorde[nv`\`m@nt,afostdiscutat`modalitateade selec\ieacelor20de]coli]is-adatsprecompletare Chestionarul adresat directorului unit`\ii de [nv`\`m@nt.

e)Analiza]iinterpretareadatelor Pentrufiecareregiune[nparte,s-arealizatoanaliz`cantitativ`]icalitativ`adatelorob\inute, pentruasestabilicaresuntprimelecinci]coli,dinfiecareregiune,care[ndeplinesc[nceamai marem`sur`criteriiledeselec\ievizate[ncadrul Chestionarului adresat directorului unit`\ii de [nv`\`m@nt.

f)Selectarea]colilorparticipante[ncadrulproiectului.

Lanivelulfiec`reiregiuni,cele5]coliselectate,careau[ndeplinitcelmaibinecriteriile,

sunturm`toarele:

Bucure]ti:

l

}coalaNr.73Barbu}tef`nescuDelavrancea

l

}coalaNr.55

l

}coalaNr.22Mexic

l

}coalaNr.67

l

}coalaNr.86

D@mbovi\a:

l

}coalacuclaseleI-VIII,Cojasca

l

}coalacuclaseleI-IV,Iazu

l

}coalacuclaseleI-VIII,F@nt@nele

l

}coalacuclaseleI-VIII,Cioc`nari

l

}coalacuclaseleI-VIII,Bilciure]ti

Cluj: l }coalaEmilIsac l LiceuldeArtePlasticeRomulusLadea(cares-aunitcu}coalaSimionB`rnu\iu–clasele

Cluj:

l

}coalaEmilIsac

l

LiceuldeArtePlasticeRomulusLadea(cares-aunitcu}coalaSimionB`rnu\iu–clasele

I-VIII)

l

}coalaSpecial`CentrudeResurse]iDocumentareprivindEduca\iaIncluziv`/Integrat`

l

}coalacuclaseleI-VIIITraianD@rjan

l

}coalacuclaseleI-VIIIGeorgeBari\iu–Jucu

Gala\i:

l

}coalaNr.2Gh.Petra]cu,Tecuci

l

}coalaGimnazial`Frumu]i\a

l

}coalaNr.22DimitrieCantemir,Gala\i

l

}coalaNr.16NicolaeB`lcescu,Gala\i

l

}coalaGimnazial`Nr.2,Pechea

Raportulurban/rural[nceeaceprive]teselec\ia]colilorafostde12la8,[nD@mbovi\afiind

selectatenumai]colidinrural,iarlaGala\i]iClujdou`]irespectivo]coal`.

2.3.2Grupurile\int`alecercet`rii

Cercetareaavizatmaimultegrupuri\int`,beneficiaridirec\isauindirec\i,darcuto\iicon-

sidera\iactorisocialicheie[nprocesuleduca\ional.

Astfelaufostvizatemaimultecategorii:

t

deelevi,

 

l

[nfunc\iedeclasa[ncareseaflau(claseleIV-VIII]itrecerealaclasaaIX-a)

l

[nfunc\iedeperforman\ala[nv`\`tur`/situa\iedeabandon/riscdeabandon

l

elevicareauabandonatlatrecerealaclasaaV-a

l

elevicareauabandonatlatrecerealaclasaaIX-a

l

elevicareaucontinuat]coalalatrecerealaclasaaV-a]irespectivaIX-a

t

dep`rin\i,

 

l

aicopiilorcuproblemedeparticipare/performan\`]colar`redus`

l

aicopiilorf`r`probleme

t

deprofesori,

 

l

[nv`\`tori

l

dirigin\i/profesori

l

directoriai]colilorincluse[ncercetare.

{ntr-oprim`faz`s-adorit]irealizareaunorinterviuricual\iactoricomunitari(individuali

saucorpora\ii,formalisauinformali),[ns`resurselereduseavuteladispozi\ie([nspecialresursa

detimp)nune-aupermisacestlucru,iarpedealt`parteamconsideratc`vomculegeinforma\ie

suficient`]irelevant`delaceilal\iactoriastfel[nc@ts`rezulteodiagnoz`comprehensiv`lanivel

de]coal`]idelocalitate.

2.3.3Instrumentelecercet`rii

Aufostelaboratemaimulteinstrumentespecifice,cares`ghidezeprocesuldeculegereuni-

tar`adatelor[ntoatelocalit`\ile]i]colileincluse[nproiect.Acesteinstrumenteaufost:

l

Descrierea cercet`rii realizat` [n fiecare localitate.

l

Fi]a localit`\ii

l

Fi]a ]colii

l

Fi]a clasei

l

Fi]a clasei a IV-a

l

Fi]a clasei (clasa a V-a, a VI-a, a VII-a)

l

Ghid de interviu [n profunzime cu elevi [n abandon

l

Ghid interviu de grup cu elevi care au fost clasa a VIII-a ]i au abandonat

l

Ghid interviu de grup cu elevi care au fost clasa a VIII-a ]i au continuat

l

Ghid interviu cu diriginte clasa a VIII-a

l

Ghid de interviu pentru p`rin\ii copiilor f`r` probleme de ]colaritate

l

Ghid pentru diriginte clasele V-VII ]i pentru [nv`\`tori

l

Interviu individual cu p`rin\i ai elevilor [n abandon dup` clasa a IV-a

l

Descrierea ]colii – scurt interviu cu directorul

l

Num`rul de interviuri ce trebuie realizate [n fiecare ]coal`/localitate

interviuri ce trebuie realizate [n fiecare ]coal`/localitate l Descrierea cercet`rii realizat` [n fiecare localitate.

l Descrierea cercet`rii realizat` [n fiecare localitate. Pentrufiecare]coal`careafostselectat`aufostnominalizateactivit`\ileprincipalegenerate denecesitateadeacolectadateobiectivecareprivesc]coala,localitatea]iclasadeelevialeas` careferin\`.Aufostindica\iprincipaliiactori]isursedeinformare(]coala,clasa,elevi,absolven\i, p`rin\i,cadredidactice)]imodalit`\ilederealizarediferen\iat`ainterviurilorindividualeside grupetc.

l Fi]a localit`\ii Fi]alocalit`\iiareprezentat[nfaptdescrierea]ianalizalocalit`\ilor.Printreinforma\iile solicitates-aunum`rat:

n Dincetr`iescoamenii,caresuntprincipaleleocupa\ii,principaliiangajatori.Angajatorii

suntlocalnicisaudinafarasatului–exist`navet`?

n Exist`oamenipleca\ilamunc`[nstr`in`tate?Caresuntprincipaleledestina\ii?Copiiilor

mergcueisaunu?Cucinestau?

n Cumarat`localitatea([nspecialpentrurural)dinpunctdevederealexisten\eiutilit`\ilor

publice]iinfrastructurii:str`zilesuntasfaltate,exist`ap`curent`,canalizare,gaze(sauexist`

proiectedeintroducere,oameniivor/nuvors`seconecteze).

n Caresuntposibilit`\ileoferitedetransportulpublicpentruaajunge[ncelmaiapropiat

ora]?

n Perspectivededezvoltare.

l Fi]a ]colii Fi]a]coliiacuprinsodescrieregeneral`a]colii,pedou`dimensiunimajore:

a)Datecantitativedespre]coal`:totalelevi[nscri]i,num`rclase,provenien\aelevilor(alt cartier/dinafaralocalit`\iietc.),transportulelevilor,num`relevidealteetniidec@tcearom@n`,

participare]ipremiilaconcursuri]colare[n2008/2009etc.

b)Dategeneraledespre]coal`,subiective]iobiective(intervievator/directorul]colii):

n Impresiageneral`l`sat`dedot`rile]colii.

n }coalaareprobleme[naatragecadredidactice?Dar[naasiguracontinuitatea?C@tecadre didacticesuntlocalnice?C@\isuntnaveti]ti?

n }coalaareprobleme[naatragecadredidactice?Dar[naasiguracontinuitatea?C@tecadre didacticesuntlocalnice?C@\isuntnaveti]ti?

n Care sunt principalele probleme ale ]colii [n opinia cadrelor didactice, directorului, a elevilor,p`rin\ilor.

n Comunitatealocal`seimplic`[nvia\a]colii?Cum?Careerela\iacuautorit`\ilelocale? Darcup`rin\ii?

n

Cese[nt@mpl`cuabsolven\iiclaseiaVIII-a,unde[]icontinu`studiile?

n

Camc@\idintr-ogenera\ieajunglafacultate?(lu@nd[nconsiderareultimii5-6ani).Dar

dingenera\iilemaivechi?

l Fi]a clasei Fi]aclaseiafostelaborat`specificpentruclasaaIV-a]ipentrucelelalteclase(V-VIII), urm@ndaficompletat`dec`tre[nv`\`tor,respectivdiriginte.{naceast`fi]`s-aurm`rit,specific, graduldepromovabilitate,corigen\`]irepeten\ie,num`rulcelorcareauabandonat]coala,nivelul

deeduca\iealp`rin\ilor,migra\iacirculatorie,apreciereaasupraclasei,profilul[nv`\`torului/di-

riginteluietc.

l Ghidurile de interviu [n profunzime cu elevi [n abandon sau care au continuat S-auurm`rittemespecificeprecumatitudineafa\`deeduca\ie(aelevului,dar]iap`rin\ilor); factoriicareauconduslaabandon;performan\a]colar`]iabandonul;atitudinifa\`decondi\iile din]coal`(cumardescrie]coala]iclasa[ncarea[nv`\atetc.);aspira\ii,a]tept`ri,planuride viitor(cum[]iimagineaz`viitorul,dac`areunmodel[nvia\`etc.).

l Ghidurile de interviu cu dirigin\i ]i [nv`\`tori Unasemeneainterviuesteimportantnudoardinperspectivafurniz`riidedatedespreelevii claseilacareafost/estediriginte,ci]idinperspectiva„profilului”s`u,astfelc`amcolectatdate factualedesprev@rst`,graddidactic,dac`facenaveta,vechime/vechimea[n]coalarespectiv`etc. {ntreb`riledespreelevi]i]coal`s-aureferit,printrealtele,la:principaleleproblemeale copiilordev@rst`]colar`siale]coliidinlocalitate;atitudineaelevilordinziuadeazidespre educa\ie;profilulelevilorcare,[nprincipal,nuvinla]coal`]icaresuntmotivelepentrucarenu frecventeaz`]coala,precum]ialecelorcarefrecventeaz`]coala;percep\iaprivindaspira\iile elevilor]ice]i-arfidorits`fac`ceimaimul\idintreeietc.

l Ghiduri de interviu cu p`rin\i ai elevilor [n abandon/f`r` probleme de ]colaritate

{nacesteinterviuriaufostsurprinseoseriededatedesprev@rst`,educa\ie,ocupa\ia,situa\ia

familial`]idac`maiau]ial\icopii[n[ntre\inere,evaluaresubiectiv`aniveluluidetrai,situa\ia

locuirii,principalasurs`devenitetc.Deasemenea,amcules(diferen\iatpeabandon/non-abandon)

datedespreprincipaleleproblemecucareseconfrunt`familiaintervievatului;[ncrederea[n]coal`

]i[nimportan\aeduca\iei;motivelepentrucarecopilullornumaimergela]coal`;careafostper-

forman\acopiluluipec@ndmergeala]coal`;cefacecopilulacum]icevaface[nviitoretc.

{ncadrulcercet`rii]ialprocesuluideculegereadateloraufostrealizate:

n 15 rapoarte narative asupra ]colilor studiate (realizate de c`tre exper\ii care au cules datele/coordonatculegereadatelor[nteren);

n

62interviuricuelevi(dincare9interviuridegrup);

n

23interviuricup`rin\i;

n

70interviuricucadredidactice;

n

46fi]ealeclaselor;

n

20fi]eale]colilor;

n

12fi]ealelocalit`\ilor.

n 20fi]eale]colilor; n 12fi]ealelocalit`\ilor.

Deasemeneaaufostrealizate4studiidecaz,focalizatefiecarepec@teo]coal`dinfiecare

jude\inclus[ncercetare,studiicaresereg`sesclafinalulanalizei.Scopulacestorstudiiafost

aceladeaexemplificac@tmaibineposibilsitua\iaunor]coli,exactdec`treceicareaucolectat

datele[nteren,carecunosccelmaibinesitua\iaacelor]coli,]i[nm`suraposibiluluis`fietrase

oseriedeconcluziigeneralvalabilepentru]colileincluse[nstudiu.

Capitolul3

Contextulspecificalcercet`riiprivind

cauzeleabandonului]colar

{

Oamenii [nva\` [nv`\@nd pe al\ii” –Seneca

nacestcapitols-arealizatoanaliz`asupracondi\iilorcarepotinfluen\aparticiparea/

abandonul]colaralelevilor.Astfel,aufostprezentate]ianalizate:

l

caracteristicilegeneralealelocalit`\ilorincluse[ncercetare,

l

impresiageneral`l`sat`dedot`rile]colii,

l

situa\iacadrelordidactice,

l

principaleleproblemeale]colii,

l

implicareacomunit`\iilocale[nvia\a]colii,

l

posibilit`\iledecontinuareastudiilorpentrueleviideclasaaVIII-a.

3.1Descrierea]ianalizalocalit`\ilor

{naceast`sec\iuneamurm`ritoprezentaregeneral`]ioanaliz`asupraunorcaracteristici

determinantepentrumodulspecificdevia\`allocalnicilordinlocalit`\ileanalizate.

3.1.1Bucure]ti

Ora]ulBucure]tifiinduncazaparteamaless`nufacemoprezentare,nicichiarsumar`,a acestuia,cititorulcareardoris`afleasemeneadateav@ndladispozi\ienenum`ratesurse,una dintreelefiindWikipedia 5 .

3.1.2Cluj

{njude\ulClujcercetareas-arealizat[ndou`localit`\i:municipiulCluj-Napoca]icomuna Jucu.LaJucunuamreu]its`culegemdatelestatisticenecesareuneiprezent`rideansamblu,drept

pentrucarene-amlimitatlaprezentareaunordatesinteticepentruCluj-Napoca(tabelul3.1.2.)

5 Bucure]tihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti

Tabelul3.1.2.Situa\iasocio-demografic`(anuldereferin\`2009)[nora]ulCluj-Napoca

*Lanivelul[ntreguluijude\Cluj

*Lanivelul[ntreguluijude\Cluj

**Lanivelulcomunit`\iidinzonaPata-R@t,undes-arealizat]istudiuldecaz(vezicap.8.2)

Activit`\ileeconomice[nCluj-Napocasuntextremdediversificate,exist@nd28.843firme

careaucapitalprivat,aproximativ56careaucapitaldestat]iaproximativ31deregiiautonome

(aproximativ115arputeaficucapitalmixt).Domeniiledeactivitateprincipalesunt:telefonie

mobil`,produceredemobil`,parcuriindustriale,industriealimentar`,IT,b`nci,serviciifinanciare,

por\elan,medicamente,comer\cuam`nuntuletc.

Castructur`ocupa\ional`,dintotalulfor\eiactivedemunc`doarcca10%sunt]omeri,restul

Castructur`ocupa\ional`,dintotalulfor\eiactivedemunc`doarcca10%sunt]omeri,restul

fiindsalaria\i(privat/stat)]i[ntreprinz`toripecontpropriu.Deasemenea,seestimeaz`c`cel pu\in 100.000 de persoane sunt plecate la munc` [n str`in`tate, iar cca 4000 de persoane

beneficiaz`deVMG(cca13persoane/1000locuitori).

Infrastructuraesteunamodern`,laacestcapitolora]ulCluj-Napocast@nddestuldebine:

MunicipiulCluj-Napocaesteconsideratlaoraactual`unadintrecelemaiimportante mariaglomer`riurbanedinRom@nia,al`turideBucure]ti,Timi]oara,Ia]i,Bra]ovetc.Av@nd

opopula\iedeaproximativ400.000delocuitori,estecusiguran\`celmaimareora]din

Transilvania. {nEvulMediu,se]tiepreabinec`afostunadintre cet`\ileimportante]irenumiteale Ungarieisub denumireaKolosvar,urm@ndcaadministra\iarom@neasc`s`seinstaureze[n

anul1918,dup`MareaUniredela1Decembrie.

Veche cetate ]i renumit centru politic, economic, medical, cultural ]i universitar,

municipiulCluj-Napocas-adezvoltat,dinpunctdevedereindustrial,dup`1950,c@nds-a

construitplatformaindustrial`aora]ului.Dintreunit`\ileindustrialecelemaicunoscute[n epoc` ar merita amintite urm`toarele: Combinatul de Utilaj Greu (C.U.G.), Fabrica de confec\ii,,Flac`ra”,Fabricade[nc`l\`minte,,Clujana”,Fabricadeobiectesanitare,,Sanex”,

Fabricadepor\elan,,Iris”,Fabricile,,Arm`tura”,„Unirea”,„16februarie”,Combinatulde

medicamente]iprodusefarmaceutice,,Terapia”. Revolu\iadindecembrie1989aprodusoschimbare aproaperadical`[nceeaceprive]te evolu\ia[nprezentaora]ului.

Dinpunctdevederecultural,ora]ul]i-aredob@nditstatutuldevechecetateuniversitar` (concurat [n mod serios de acela de important centru industrial) ]i cultural`, deoarece continuitateainstitu\iilorde[nv`\`m@nt]iacelordecultur`nuafostafectat`deaniicare i-au urmat anului 1989. Deschiderea spre Occident a ridicat nivelul de performan\` al universit`\ilordinmunicipiulCluj-Napoca,precum]ialmultorinstitu\iideprestigiudin [nv`\`m@ntulpreuniversitar,aconduslaprogresul]tiin\elormedicalesaudinaltedomenii fundamentale,laschimburidearti]tietc. Din punct de vedere economic, domeniile de interes ale clujenilor s-au schimbat, preferin\eleorient@ndu-secudeosebire[nsprepia\adecapital]iinvesti\ii[ndomeniulbancar, [ndomeniulimobiliarelor,alfinan\elor,alburseidevalorietc.Foartemulte(majoritatea)

dintrevechilefabricifunc\ionale[naintede1989aufalimentat,faptcareasf@r]itprina

antrenaconsecin\edestuldegrave,lanivelsocial. Din punctdevederesocial,popula\iacelmaiseriosafectat`deacestetransform`ria fostaceeadincartierelem`rgina]e 6 ,careproveneaaproape[nexclusivitatedinzonarural`, mai precis din p`tura s`rac` a satelor, deposedat` de p`m@ntul pe care l-a avut prin fenomenulcolectiviz`rii]i[ncadrat`[nmodobligatoriu[nindustriajude\ului]iaora]ului. Laoraactual`,cartierelelimitrofealeora]ului,cudeosebireIris,Some]enisauD@mbu Rotund,potficonsideratezonepaupere,cuunnivelrelativsc`zutdinpunctdevedere cultural–deaiciserecruteaz`omarepartedintreasista\iisocialaiora]ului.S`r`cia]i niveluleduca\ionalsc`zutalmultorfamiliidinacestecartieresereflect`]i[ndezinteresul ]iindiferen\acvasiabsolut`ap`rin\ilorfa\`deeduca\iacopiilor,[ngreun@ndmultprocesul educativ]colar. {nceeaceprive]teprincipaleleocupa\iialelocuitorilormunicipiuluiCluj-Napoca,acestea suntfoartediferite]inumeroase,[nfunc\iedezonelereziden\ialepecarelepopuleaz`. Dinpunctuldevederealutilit`\ilorpublice]ialinfrastructurii,municipiulCluj-Napoca

esteunuldintrecelemaimodernedin\ar`–90%drumuri]istr`ziasfaltate,canalizare,ap`

curent`,gazmetanetc.Estedat`[nfolosin\`]iomarepartedincenturadeocolireaora]ului ]i,[ngeneral,vechilecartieresuntoazedelini]te,de confort]ideciviliza\ie–cuadev`rat modeledeurbanitate.

Despretransportulpublicsepoateafirmac`elesterezolvat[npropor\iede100%.To\i

locuitoriicartierelorora]uluiajungu]or[ncentru,folosindmijloaceletransportului[ncomun –tramvai,troleibuz,autobuz.Distan\ele[nsinenusuntfoartemari]inuridic`probleme deosebite.Excep\iefacnumainoilecartierereziden\ialedinzoneleF`get,Baciu,Apahida, Flore]ti,mai[ndep`rtatedeora],darcuunstandarddevia\`]ideciviliza\ieextremde ridicat,alec`rorlocuitorisedeplaseaz`[nspreora]maialescuautomobilepersonale,dar ]icuautobuzele. Perspectivele de dezvoltare ale municipiului Cluj-Napoca sunt optime ]i presupun existen\aunoroportunit`\ispecificemarilorora]ealeRom@niei.

Grupurileetnicemajoritarealeora]uluisunturm`toarele:80%rom@ni,15%maghiari,

5%altena\ionalit`\i(dintrecare1,5% popula\ierom`). Dintreaspectelecaremerit`aten\ie,[ntruc@tvizeaz`[nmoddirect}coalaGeneral`Traian D@rjandincartierulSome]eni,trebuieobservat`maiatentsitua\iapopula\ieideetnierom` dinzonaPata-R@tamunicipiuluiCluj-Napoca.

dinzonaPata-R@tamunicipiuluiCluj-Napoca. 6

6 Cartiereconstruitepevechilep`m@nturiaflate[nposesiauneipopula\iideetniemaghiar`,vestit`pentrutalentuldelegumicultori, popula\iecarealimentaculegume]icuzarzavaturi,[ntregmunicipiul,p@n`dup`[ncheiereacolectiviz`rii.

Cartierul Pata-R@t este situat [n extravilan, [nspre nord, [n imediata proximitate a rampei de colectare

Cartierul Pata-R@t este situat [n extravilan, [nspre nord, [n imediata proximitate a rampei de colectare a gunoiului menajer al ora]ului. Zona este populat` aproape [n exclusivitate de reprezentan\i ai etniei rome a c`ror situa\ie (economic`, social`) merit` o aten\ie particular`. Este o lume complex`, pestri\`, grav afectat` de s`r`cie ]i de promiscuitate, o lume alc`tuit` din persoane migrante, mul\i dintre ei f`r` acte de identitate, aflate unele dintre ele [n tranzit prin jude\ul Cluj. De regul`, maturii sunt lipsi\i de ocupa\ii care s` le asigure un trai decent, iar foarte mul\i dintre asista\ii social ai ora]ului se recruteaz` din r@ndurile acestei minorit`\i. {n aceste condi\ii, nivelul educa\iei copiilor este unul redus, mai redus [n compara\ie cu al altor copii din alte zone ale ora]ului. Promiscuitate, s`r`cie sever`, lipsa unei educa\ii s`n`toase, prezen\a elementului infrac\ional, iat` pe scurt marile probleme ale comunit`\ii de etnie rom` din zona Pata-R@t. {n condi\iile date, integrarea acestor copii [n ]coal` reprezint` o problem` real` ]i [ngreuneaz` mult situa\ia acestei institu\ii. }coala Traian D@rjan a fost [nfiin\at` [n anul 1912, dup` ce, ini\ial, [n cartierul Some]eni mai func\ionase o institu\ie de [nv`\`m@nt, [nfiin\at` [n acest cartier [n 1761, probabil [n urma activit`\ii reprezentan\ilor }colii Ardelene. {n anul 1890 a func\ionat o }coal` confesional` ortodox` cu patru clase, av@ndu-l [nv`\`tor pe preotul Ioachim Trifu. {ncep@nd din anul 1912, ]coala a func\ionat f`r` [ntrerupere [n amplasamentul actual. Construc\ia noului local, [nceput` [n anul 1939, a fost sistat` [n 1940, din cauza condi\iilor istorice concrete. Reluarea cursurilor a [nceput [n 1944. {n anul 1945, ]coala avea o popula\ie de elevi alc`tuit` din 368 de membri, dintre care 68 erau maghiari. {n prezent, ]coala are un colectiv de elevi format din 426 membri, dintre care 122 provin de la [nv`\`m@ntul cu frecven\` redus` ]i 304 sunt [nscri]i [n cadrul [nv`\`m@ntului la zi.

Cristina Popescu – Ora]ul Cluj-Napoca, descrierea localit`\ii

Comuna Jucu este situat` [n partea de est a jude\ului Cluj, la interferen\a a dou` mari unit`\i de relief: Podi]ul Some]an [n vest ]i C[mpia Transilvaniei [n est, fiind traversat de la sud la nord de r@ul Some]ul Mic. Comuna este format` din 5 sate: Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Jucu Herghelie, G`d`lin ]i Vi]ea.* Suprafa\a comunei este de 85 km 2 , iar popula\ia de peste 4.000 de locuitori. Odat` cu deschiderea parcului industrial Tetarom III [n localitate, este de a]teptat o cre]tere rapid` a popula\iei comunei ]i o eventual` avansare a ei la statutul de ora] [n urm`torii ani. Domeniul Juc a apar\inut familiei nobiliare Suki, odinioar` una din cele mai bogate ]i mai influente familii din Transilvania. Primele atest`ri documentare dateaz` din secolul XIV. Jucu de Jos apare men\ionat [n documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. {n partea st@ng` a r@ului Some] se afla Jucu Nobil, domeniu re]edin\` a familiei Suky. Aici

a fost atestat` [n 1332 cea mai veche ]coal` s`teasc` din Transilvania. De cealalt` parte a

r@ului (Jucu de Jos ]i Jucu de Sus, unificate [n 1966 [n Jucu de Sus) se [ntindea [n continuare domeniul Suky.** {n localit`\ile comunei se practic` cultura cerealelor ]i legumicultura, comuna fiind cunoscut` ]i pentru cre]terea cailor de ras`. Printre companiile importante care desf`]oar` activit`\i economice [n comun` se afl` ]i

o companie finlandez` (din martie 2007). Compania american` Accenture ]i-a anun\at, de asemenea, inten\ia de a investi peste 500 mil. de euro, l@ng` viitorul complex Nokia Village.

Un alt efect al venirii Nokia la Jucu este orientarea unor dezvoltatori imobiliari pentru proiecte aici, precum ]i inten\ia altor companii de a-]i dezvolta investi\ii [n zon`. De asemenea,IKEAareounitatedeproduc\ie[ncomun`,[nzonag`riiC.F.R. {nJucudeJoss-an`scutistoricul]ipublicistulrom@ntransilv`neanGeorgeBari\iu

(1812-1893),conduc`toralRevolu\ieidela1848,celcareadat]inumele]colii.Lafel,

originaridinJucusuntpoe\iiclujeniMartaPetreu]iMirceaPetean.**

*Sursa:http://www.e-primarii.ro/primaria-jucu

**Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Jucu,_Cluj

**Sursa:http://ro.wikipedia.org/wiki/Jucu,_Cluj 3.1.3D@mbovi\a {n jude\ul D@mbovi\a, [n cele 5 sate incluse

3.1.3D@mbovi\a

{n jude\ul D@mbovi\a, [n cele 5 sate incluse [n cercetare – F@nt@nele, Cojasca, Iazu (apar\in@nddecomunaCojasca),Cioc`nari(com.Nicule]ti)]iBilciure]ti(com.Bilciure]ti)–

situa\iasocio-demografic`(2009)esteprezentat`[ntabelul3.1.3.

Tabelul3.1.3.Situa\iasocio-demografic`(anuldereferin\`2009)[nsateleincluse[n

cercetare–jud.D@mbovi\a

cercetare–jud.D@mbovi\a C \ u t \ m d r u m u l s p r
Activit`\ileeconomicealecelorcincisatedinD@mbovi\asunt[ncvasitotalitatealor[nagri-
Activit`\ileeconomicealecelorcincisatedinD@mbovi\asunt[ncvasitotalitatealor[nagri-

cultur`,cre]tereaanimalelor]icomer\ulcuam`nuntul,iar[nsatulBilciure]tifiindnominalizat`

]iactivitateadeconstruc\ii.
]iactivitateadeconstruc\ii.

Satulcentrudecomun`este,a]acumse[nt@mpl`[ngeneral[nRom@nia,maidezvoltatdec@t

celelaltesate.Unit`\ileeconomicenon-agricolesunt[ndomeniulcomer\uluicuam`nuntul,practic

neexist@ndunit`\iproductive,acesteaoferindlocuridemunc`unuinum`rredusdelocalnici.O

parteimportant`alocalnicilor[]ic@]tig`traiuldinmuncilesezoniere[nagricultur`(economia

informal`)]idoaromic`partesuntsalaria\isauob\invenituridintransferuri(economiaformal`).

Amf`cutaceast`descrierealocalit`\ilorpentruafundamentapresupunereac`laoriginea problemelor legate de abandonul ]colar ]i rezultatele slabe la [nv`\`tur` ale elevilor stau ]i

problemeleeconomice/s`r`ciap`rin\ilor]is`r`ciacomunitar`,precum]iincapacitateap`rin\ilor

dea-iajutapecopiiilorlaob\inereaunormaibuneperforman\e]colare.

Semnificativ`[nacestsenseste]isitua\iaajutoruluisocial[nsatelestudiate:[nlocalit`\ile[n

carepredomin`grupuletnicalromilorsaupopula\ie[mb`tr@nit`,num`rulbeneficiarilordeVMG

estecumultmaimare:
estecumultmaimare:
estecumultmaimare:

Structuraocupa\ional`apopula\ieiesteconcordant`cuexplica\iilefurnizateanterior:

Se observ` o serie de diferen\e notabile [ntre satele

Se observ` o serie de diferen\e notabile [ntre satele F@nt@nele ]i Iazu ]i satele Cojasca, Nicule]ti]iBilciure]ti([ncarepopula\iaderomiestefoartesc`zut`),maiales[nceeaceprive]te pondereasalaria\ilor]iapensionarilor,dar]ipondereapersoanelorocupate[nagricultur`.

Infrastructuracelor5sateesteprezentat`[ntabelulurm`tor:

Infrastructuracelor5sateesteprezentat`[ntabelulurm`tor:

{nceleceurmeaz`vorfiprezentatelocalit`\ileincluse[ncercetare,dinjude\ulD@mbovi\a 7 :

Bilciure]ti,Cioc`nari,Cojasca,F@nt@nele]iIazu.

Numele de Bilciure]ti este legat de un participant la b`t`lia de la Finta ]i care dup` victorieseparec`afostr`spl`titdedomnitorulMateiBasarabcuacestsat.Despreacest Bilciure]teanu,careapoiadatnumelesatului]icomunei,sespunec`era]efulc`ru\a]ilor dinsatcarel-auajutatpedomnitor[naprovizionareaarmateicualimente]imuni\ii.De fapt,locuitoriisatelorcarealc`tuiescast`zicomunaBilciure]tiaufostamesteca\iindirect

[naceast`b`t`lie,numit`„b`t`liadelaFinta”din17mai1653.Dup`anul1653,ceicare

seduceau„lavale”s`munceasc`pep`m@ntulBilciure]teanuluinumaispuneauc`„seduc lavale,cilaBilciure]teanu”. Principaleleobiceiurilocalecaresedesf`]oar`]iast`zisunts`rb`toriledeiarn`:colindul

(23decembrie),serbareaCr`ciunului,steaua]ipomenireamor\ilorprin[mp`r\ireabucatelor

]islujbadelabiseric`.{nultimaziaanului,fecioriisatuluiseorganizeaz`[ngrupuride

ur`tori]imergdincas`[ncas`cuplugu]orul,capra]iursul.{ndiminea\azileide1ianuarie

copiiimergcusorcova,s`rb`torileiernii[nBilciure]ti[ncheindu-secuIordanul.

7 Descrierilesuntrealizatedec`treTeodoraPopa,careacoordonatculegereadatelorlaniveluljude\uluiD@mbovi\a.

Popula\iacomuneilucreaz`[ntr-opropor\iecov@r]itoare[nagricultur`,practicat`[n special[ngospod`riileproprii,Bilciure]tiulfiindoa]ezarecufunc\iepredominantagricol`. Persoanelecarelucreaz`[nafaralocalit`\ii[]idesf`]oar`activitatea[nindustrie([nora]ele dinapropiereT@rgovi]te,Bucure]ti),construc\ii,comer\.Omic`partedinlocuitorilucreaz` [nsectorulter\iar. ComunaBilciure]tide\ineobogat`re\eadedrumuri,compus`dindrumuriasfaltate, drumuribetonate,drumuripietruite]idrumuridep`m@nt. Drumul asfaltat DJ 711 (44 km) traverseaz` localit`\ile T@rgovi]te-B`leni-Dobra-

Bilciure]ti-Cojasca-Bujoreancaundeintersecteaz`DN1Acarefaceleg`turacuBucure]tiul

spresud]icuPloie]tiulsprenord-est.

DJ711Atranziteaz`localit`\ileBilciure]ti-S`bie]ti-Colacu-Ghergani-Pitaru-Potlogi-

Corbii Mari, este drum betonat, pietruit sau asfaltat ([n func\ie de tronsoane) ]i are

aproximativ40km.Acestsectordedrumasigur`oleg`tur`important`cuautostradaA1.

{nceprive]tere\eauadealimentarecuenergieelectric`sepoatespunec`cele2satedin

cadrulcomuneiBilciure]tisuntelectrificate[ntotalitate.

Dinanul2005comunadispune]idere\eadealimentarecuap`(aproximativ15km)

realizat`dinfonduriSAPARD.

Celedou`satealecomuneinuaualimentarecugazenaturale]iniciacceslacaleferat`.

Teodora Popa - Satul Bilciure]ti, descrierea localit`\ii

Teodora Popa - Satul Bilciure]ti, descrierea localit`\ii

SatulCioc`nariesteatestatdocumentardinanul1595,c@ndseaflapevechiul„drumal

oilor”pecaresef`ceatranshuman\a,obiceip`stratp@n`ast`zi.Totdeatuncis-ap`strat str`vechiul me]te]ug al prelucr`rii manuale a lemnului de esen\` moale pentru confec\ionareaobiectelordeuzcasnic.Zgomotulprodusdeuneltelelorrudimentareadat ]inumelesatului.Me]te]ugulsepractic`]iast`zinumaideceiv@rstnici,darproduselelor aupierdut[nfa\aconcuren\eicuproduseleprelucrateindustrial.Ceitinerilucreaz`[nzona industrial`ajude\uluiIlfovsau[nBucure]ti. Sunt]ilocuitoriaisatuluicaresuntpleca\ilamunc`[nSpaniasauItalia.P`rin\iicare pleac`pentruperioademailungidetimp[]iiaucopiiicuei,iarceicarepleac`lamunci sezoniere[ilas`acas`[ngrijarudelor. Dinpunctdevederealexisten\eiutilit`\ilorpublice]iinfrastructurii,stradaprincipal` esteasfaltat`,darnuexist`ap`curent`,canalizare]igaze. Localitateaestesituat`lajum`tateadistan\eidintremunicipiulT@rgovi]te]iBucure]ti. Pentru locuitorii satului Cioc`nari este mai simplu s` ajung` la Bucure]ti, dec@t la T@rgovi]te,deoarecesprecapital`exist`zilnicmijloacedetransport[ncomun(microbuze)

dinlocalitateaPeri],situat`la3km.Leg`turacumunicipiulT@rgovi]teeste[ngreunat`de

faptulcanuexist`dec@tunsingurautobuzcarepleac`diminea\alaora6.00]ise[ntoarce

dup`-amiazalaora17.00.{nceeaceprive]temijloaceledecomunicare,exist`telefonie

mobil`]ire\eadeinternetlacareesteconectat`]i]coala. Satulprezint`unnivelslabdedezvoltareeconomic`]isocial`,principalaocupa\iea

locuitorilortrecu\ide40deanifiindexecutareaproduselordinlemn[nateliereleproprii,

iardintreceitineriaproximativ30%auunlocdemunc`stabil.

Teodora Popa – Satul Cioc`nari, descrierea localit`\ii

ComunaCojascacuprindesateleF@nt@nele,Cojasca]iIazu.Dintrecei7300locuitoriai comunei, 1831 locuiesc [n satul Cojasca,

ComunaCojascacuprindesateleF@nt@nele,Cojasca]iIazu.Dintrecei7300locuitoriai

comunei, 1831 locuiesc [n satul Cojasca, majoritatea fiind rom@ni, spre deosebire de locuitoriicelorlaltedou`sateformatenumaidinpopula\iedeetnierom`. Ocupa\iileoamenilordinsatulCojascasuntcultivareap`m@ntului]icre]tereaanimalelor. Foartepu\inilucreaz`lamagazinelemixtedinlocalitate,patroniiacestorareprezent@nd uniciiangajatoridinzon`. Localniciicareaudeciss`plece[nItalia,CiprusauSpaniapentrualucra]i-aul`sat copiiicucel`laltp`rinter`mas[nsat,fiecuorud`apropiat`,darnu]i-auluatcopiiicuei. Dinpunctdevederealexisten\eiutilit`\ilorpublice]iinfrastructurii,str`zilesuntpar\ial asfaltate,exist`ap`curent`]iposibilitateacanaliz`riiprintr-unproiectalPrim`riei.Marea majoritate a locuitorilor sunt interesa\i s` se conecteze la utilit`\ile publice, mai pu\in familiilenumeroase]is`race. Leg`turacuora]elecelemaiapropiate,respectivT@rgovi]te,Buftea]iBucure]ti,este asigurat`prinserviciiledetransportpublic. Perspectivelededezvoltarealesatuluiconstau[n:

-extindereaasfalt`rii; -introducereare\eleidecanalizare; -construireauneicl`diripentruprogramul after-school proiectatdePrim`riaCojasca; -modernizareac`minuluicultural.

Teodora Popa - Satul Cojasca, descrierea localit`\ii

LocuitoriisatuluiF@nt@nele,comunaCojasca,jude\ulD@mbovi\a,sunturma]iiuneicete

de\iganiursaricoloniza\iprin1825deboierulMihalacheCornescu,proprietardemo]ie[n

Corne]ti]i[nCojasca.BoierulCornescule-a[ng`duits`sea]ezepemo]ialuipentrua-i folosicafierari]icat`ietoridelemne.Uneleelementedegraimoldav,prezente]iazi[n vorbirealorrom@neasc`,indic`venirealordinspreMoldova.

|iganiiaufost[mpropriet`ri\i[n1864,prinLegearural`dintimpulluiAlexandruIoan

Cuza,numaiculocdecase]igradin`.Mait@rziu,dup`primulr`zboimondial,auprimit p`m@ntarabilpu\iniiparticipan\ilar`zboi. {ntrecutocupa\iilelocuitoriloracestuisataufostfier`ritul,l`ut`ria]inego\ulm`runt, iarfoartepu\inilocuitorimunceaupep`m@ntulunorboieri.

{naintedeRevolu\iadindecembrie1989,c@\ival`utarierauangaja\i[norchestrepopulare

deconcertdinBucure]ti,Buftea]iT@rgovi]te.OrchestraD@mbovi\adinT@rgovi]te,dup`

ceafostorganizat`deIonelBudi]teanu]imaiapoideDumitruBenedic,afostdirijat`de

violonistulStoicaConstantin(}apteluni)dinF@nt@nele,iar[nturneele[ntreprinse[n1972-

1973]i1974,prinmaimulteora]eeuropene,[ntrecareParis,Madrid,Roma]iViena,a

avutunsuccesdeosebit.

Niciast`zil`utariidinF@nt@nelenusuntnoti]ti,eic@nt@nddup`ureche,darcutoate

acesteasuntprivi\icaadev`ra\iarti]ti]isuntrespecta\idecomunitate.Num`rulb`rba\ilor

caremaipractic`aceast`meserieeste[nsc`dere,principalalorpreocuparefiindnego\ul

(v@nz`riautomobile,tranzac\iiimobiliareetc.).

{nafaracelorcareaucontractepeperioadedeterminatecal`utari,ceilal\ilocalnicinu

aulocuridemunc`stabile,fiind[ngeneralliber-profesioni]ti.Majoritateafemeilorsunt

casnice,ocup@ndu-sedetreburilecasei]idecre]tereacopiilor,caredecelemaimulteori

sunt[nnum`rfoartemare(5-12copii).

Locuitorii acestei comunit`\i sunt respectuo]i ]i nu genereaz` ac\iuni de violen\` domestic`. {ninteriorulsatuluinuexist`IMM-uricares`solicitefor\`demunc`local`,cidoar c@tevaasocia\iifamiliale.{nconsecin\`,nuexist`angajatorimajori[nzon`,for\ademunc` migr@ndspreora]elemaiapropiate(Buftea]iBucure]ti),num`rulpersoanelorangajatefiind [ns`foartemic. Satulnubeneficiaz`demijloacedetransport[ncomun,popula\iafiindnevoit`s`se

deplaseze3kmp@n`lasta\iileceseg`sescpeDJ72.

{ntreanii2000-2008,[ngeneralb`rba\iiemigraudelaolun`latreiluni[nGrecia,Turcia

]iPortugaliaundepracticau[ngenerall`ut`riapentrua-]i[ntre\inefamiliilenumeroase r`maseacas`.

Dup`anul2008fenomenulaluatamploare,b`rba\iilu@ndcuei]ifamiliile,inclusiv

copii,]ir`m@n@nd[n\aradereziden\`operioad`mailung`detimp(1-2ani).Principalele

\`ri de emigrare sunt Fran\a ]i Germania. Din discu\iile purtate cu rudele r`mase [n comunitate,sededucec`[nscriucopiiila]coli[nstatelerespective,darnumaipentrua [nv`\alimbavorbit`acolo.Nuexist`niciuncaz[ncarep`rintelesauoinstitu\ieoficial`din aceste \`ri s` solicite o situa\ie ]colar` a copiilor [n vederea [nscrierii la ]coal` [n \ara respectiv`.Suntrarecazurile[ncarecopiiir`m@nacas`[ngrijabunicilorsauaaltorrude. Principalelestr`zialesatuluiaufostasfaltateiarmajoritatealocuin\eloraufostconstruite

dup`1990]iauparter]imansard`.

PrindiverseproiectePhares-auintrodusutilit`\ipublicecumarfisistemuldeap`curent` ]i electrificare complet` a satului. Exist` o firm` specializat` care colecteaz` de]eurile menajere, re\eaua de canalizare este [n lucru, mare parte din locuin\e sunt conectate la re\eauaelectric`]ideap`,dardatorit`imposibilit`\iideplat`afacturilordebran]`rilesunt frecvente. Cutoateacestea,nuexist`perspectiveviabilededezvoltare,deoarecelocuitoriiseafl` [ntr-unperpetuuprocesdemigrare]idincauzalipseiinvestitorilor[nzon`.

Teodora Popa - Satul F@nt@nele, descrierea localit`\ii

Teodora Popa - Satul F@nt@nele, descrierea localit`\ii

SatulIazufacepartedincomunaCojasca]iestesituat[nparteadevestacomunei.{n

perioada1825-1850,boierulMi]uCornescu,av@ndnevoiedeoamenidemunc`pemo]ia

sa,aadusc@tevafamiliide\igani,careeraufolosi\icat`ietoridelemne[np`dure.Cutimpul,

num`rulloracrescut]iau[nceputs`confec\ionezediverseobiectecasnicedinlemndetei:

linguri,polonice,albii,fuse,suveici.C@ndexploatareap`duriloraintrat[nadministra\ia satului,locuitoriisatuluiIazuau[nceputs`confec\ionezec`r`mid`desob`]ipentruzid`rie.

Dinanul1962,opartedineiaulucratlaC.A.P.,fie[nculturamare,fie[nzootehnie.Mul\i

dintre ei au [mbr`\i]at activit`\i din industrie, unde au muncit ca sudori, mecanici sau muncitorinecalifica\i. Majoritateafamiliilorsuntnumeroase,auveniturifoartemici,careprovindinajutorul de]omaj,aloca\iilecopiilor]iactivit`\icucaractersezonier.Greut`\ilecotidiene,lipsade

educa\ieap`rin\ilor,c`s`toriileprematureconducladezorganizareafamiliilor,cuefecte gravepentrucopii.

educa\ieap`rin\ilor,c`s`toriileprematureconducladezorganizareafamiliilor,cuefecte gravepentrucopii. {nprezent,majoritateafemeilordinsatsuntcasniceiarb`rba\iiaumuncisezoniere.{n perioadamai-noiembrie,opartedinfamiliiledinsatpleac`[njude\elePrahovasauIlfov pentrualucra[nagricultur`.Acestaspectinfluen\eaz`negativactivitatea]colar`acopiilor acestorfamilii,deoarece[naceast`perioad`numaifrecventeaz`]coala. Leg`turacuora]elecelemaiapropiate,respectivT@rgovi]te,Buftea]iBucure]ti,este

asigurat`prinserviciiledetransportpublic,centrulsatuluifiindlanumai2kmdecentrul

comuneiCojasca.

Teodora Popa - Satul Iazu, descrierea localit`\ii

3.1.4Gala\i

{njude\ulGala\i,[ncelepatrulocalit`\iincluse[ncercetare–ora]eleGala\i]iTecuci]i

comunelePechea]iFrumu]i\a–situa\iasocio-demografic`(2009)esteprezentat`[ntabelul3.1.4.

Tabelul3.1.4.Situa\iasocio-demografic`(anuldereferin\`2009)

[nlocalit`\ileincluse[ncercetare–jud.Gala\i

[nlocalit`\ileincluse[ncercetare–jud.Gala\i 3 8 P a r t e n e r i a t m u
* la nivelul jude\ului Gala\i, conform datelor ANPDC (iunie, 2010)
* la nivelul jude\ului Gala\i, conform datelor ANPDC (iunie, 2010)

http://www.copii.ro/files2/situatii_defalcate_pe_judete_iunie_2010.xls

}idinpunctdevederealinfrastructuriilocalit`\ileselectate[njude\ulGala\istaudestulde

bine(maipu\in[nceeaceprive]teconectarealare\eauadegazealocalit`\ilorruralePechea]i

Frumu]i\a).

Frumu]i\a). C \ u t \ m d r u m u l s p r

Principaleleactivit`\ieconomice]istructuraocupa\ional`apopula\ieisuntprezentate[n

tabelulurm`tor:

tabelulurm`tor:

tabelulurm`tor:

Num`rulbeneficiarilordeajutorsocial/VMGraportatla1000locuitori[nregistreaz`varia\ii

semnificative:dela3,2laPecheala42,5laFrumu]i\a–ceeacedovede]tec`aceast`localitate

esteunacuopopula\iedependent`/[nstaredes`r`ciemaimultdec@tcelelalte.
esteunacuopopula\iedependent`/[nstaredes`r`ciemaimultdec@tcelelalte.

{n r@ndurile urm`toare sunt prezentate descrierile generale ale localit`\ilor incluse [n cercetare[njude\ulGala\i.

Frumu]i\aesteolocalitatedezvoltat`[nperioadamodern`,dup`1950.Localitateaeste

situat`[nluncaPrutului]iavea[n2010aproximativ5.300delocuitori.

Activitateaeconomic`estedat`de49deagen\ieconomicicareaucaobiectdeactivitate

comer\ul]idedou`societ`\iagricole.Angajatoriisunt[ngenerallocalnici.Destuldemul\i

localnicifacnavetadelaGala\i,aflatla25dekm.Exist`ofirm`detransportculicen\`pe

aceast`zon`,iarmijloaceledetransport(microbuze)circul`frecvent.Exist`11kmde

drumuriasfaltate]i29dekmdedrumuripietruite,precum]i6kmdedrumna\ional.Satul

esteracordatlaap`curent`]icanalizare,darnuexist`re\eadedistribu\ieagazelor.Ca perspectivededezvoltare,Prim`riavreas`accesezefondurileeuropenepentrudezvoltarea infrastructurii.

DindateledelaPrim`rierezult`calanivelulanului2010erau569delocalnicipleca\i

(lamunc`)[nstr`in`tate,maialesspreItalia]iSpania.Copiiir`m@n[ngeneralacas`,cu bunicii,curudeleapropiatesauchiarcufra\iimaimari. }coala Frumu]i\a este cea mai veche din comun`. Cl`direa ]colii a fost renovat` de

cur@nd.Areunnum`rde232deelevi.Gr`dini\aFrumu]i\aare62deelevi[nscri]i.De

asemenea,exist`]iunmediator]colar(exist`412romi[nlocalitate)careseimplic`activ

[nvia\a]colii. EleviidelaclasaaVIII-aauposibilitateadea-]icontinuastudiilelaliceeledinGala\i. Destuldemul\idintreeiauintratlaliceefoartebune;deexemplu[ntr-ogenera\ieauintrat patruelevilaLiceulPedagogic.Dinp`catefoartepu\inidintr-ogenera\ieajunglafacultate

–cam3-4,deoarecep`rin\iinu[ipotsus\inefinanciar.Dingenera\iilemaivechiintraucam

doielevilafacultate.

Daniela Popa - Satul Frumu]i\a, descrierea localit`\ii

Daniela Popa - Satul Frumu]i\a, descrierea localit`\ii

Pecheaesteolocalitateceacunoscutdezvoltarea[nspecialdup`1950,fiindsituat`[n

parteadesudajude\uluiGala\i,la34km.nord-vestdemunicipiulGala\i.Nucleullocalit`\ii

l-aconstituitmo]iaunuiboiercareapopulatzonacurobi,caremunceauterenurilede\inute deacesta.Deaiciarezultatomareparteapopula\ieideetnierom`,pecareo[nt@lnim]i

azi,chiardac`nuserecunoa]te.Localitateaavea[n2010aproximativ11.300delocuitori.

Din punct de vedere morfologic, a]ezarea are structura aglomerat`, cu case a]ezate una l@ng` alta, av@nd ie]ire fie la ]osea, fie [n uli\ele perpendiculare pe ]osea. Uli\ele sunt [nguste, f`r` aliniere. Pechea este o a]ezare tipic` fostelor sate de cl`ca]i c`rora boierii le-au atribuit loturi de cas`, pe care abia puteau s`-]i ridice casa ]i anexele gospod`re]ti. Din aceast` cauz` loturile de folosin\` din spatele casei erau mici.”* Preponderent`esteactivitateaagricol`,at@t[ngospod`riiautonome,c@t]iorganizat`sub form` de asocia\ii agricole. Exist` [n comun` societ`\i economice care au ca obiect de activitatecomer\ul]iproduc\ia:restaurant,pizzerie,covrig`rie,b`nci,brut`rie.Angajatorii

sunt[ngenerallocalnici.Exist`oamenicarefacnavetadelaGala\i,aflatla36dekm.Exist`

ofirm`detransportculicen\`peaceast`rut`,iarmijloaceledetransport(microbuze),sunt dese. {n ceea ce prive]te migra\ia for\ei de munc`, sunt cam 1000 de localnici pleca\i [n str`in`tate,maialesspreItalia]iSpania.Copiiir`m@n[ngeneralacas`,cubunicii,curudele

apropiatesauchiarcufra\iimaimari. {nsatstr`zilesuntasfaltate,chiardecur@ndafostref`cutdrumulcefaceleg`turacu ora]ul Tecuci. Sunt 15 km de drumuri asfaltate ]i 85 de km de drumuri pietruite. De asemeneaexist`ap`curent`]icanalizare,darnuexist`gaze.Prim`riavreas`acceseze fondurieuropenepentrudezvoltareainfrastructurii.

}coalaNr.2Pecheaesteceamaivechedincomun`.Afostrenovat`decur@nd.Are

actualmenteunnum`rde176deelevi]inum`rulacestoraeste[nsc`dere,tendin\`care

poatefiobservat`[nultimiiani.

Dintreabsolven\iicucare]coalasem@ndre]te[nmoddeosebitseremarc`boxerulLucian

Bute.

*Sursa:Wikipediahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pechea,_Gala%C8%9Bi

Daniela Popa - Satul Pechea, descrierea localit`\ii

Ora]ulTecuciesteolocalitatecuoistorieveche,originilelocalit`\iifiindplasate[nepoca

Ora]ulTecuciesteolocalitatecuoistorieveche,originilelocalit`\iifiindplasate[nepoca

medieval`.Areopopula\iedeaproximativ43.200delocuitori,fiindaldoileaora]cam`rime

dinjude\ulGala\i.Ora]ulTecuciaremultecl`diridepatrimoniu]is-adezvoltatlagrani\a jude\uluiGala\icuVrancea]iVaslui.

{nTecucisunt520deagen\ieconomicicareaucaariedeactivitate:comer\,produc\ie

mic`,servicii]idoar20deagen\iauactivit`\iagricole.Angajatoriisunt[ngenerallocalnici

saumaricompaniicomerciale,darsefacenaveta]idelaGala\i,aflatla80dekmdeTecuci,

cutrenulsaucumicrobuzul.

Dinregistreleprim`rieireiesec`unnum`rde2674delocuitorisuntpleca\i[nstr`in`tate

–Italia,Spania,Irlanda.Pu\inicopii[i[nso\escpep`rin\iilor[nstr`in`tate.Estefrecvent` situa\ia[ncarecopiiipleac`cup`rin\ii,darapoise[ntorcs`studieze[nRom@nia.

MunicipiulTecuciestestr`b`tutde11kmdedrumna\ional,are62dekmdedrumasfaltat

]i48dekmdedrumpietruit.Exist`re\eadeap`curent`]idegaz,majoritateagospod`riilor

fiindconectate. Caperspectivededezvoltare,Prim`riaacceseaz`fondurieuropenepentrudezvoltarea infrastructurii. }coala Nr. 2 Tecuci este amplasat` [ntr-o zon` cu un anumit specific. Majoritatea popula\iei de aici este de etnie rom`. Este o ]coal` mic`, ce se confrunt` cu probleme specifice.Afostinclus`[ntr-oseriedeproiecte:PHARE,Adoua]ans`etc.Absolven\ii

claseiaVIII-a[]icontinu`studiile(cam50%dintreelevi)laliceeledinora],ceimaimul\i

laGrupul}colarOvidCaledoniudinTecuci,]ifoartepu\inilaColegiulCalistratHoga]sau

LiceulSpiruHaret.

Daniela Popa – Ora]ul Tecuci, descrierea localit`\ii

3.2Descrierea]colilor

{nacestsubcapitolsuntanalizateoseriedecaracteristicifiziceale]colilor(diferitedot`ri debaz`]inunumai),precum]iaspecteprivindsitua\iacadrelordidactice(titulari,localnici, navet`etc.).Deasemenea,suntanalizate]iprincipaleleproblemecucareseconfrunt`]coala([n viziunea diferi\ilor actori), implicarea comunit`\ii locale [n via\a ]colii ]i posibilit`\ile de continuareastudiilorpentrueleviideclasaaVIII-a.

3.2.1Impresiageneral`l`sat`dedot`rile]colii

Unuldintrefactoriicarearputeainfluen\asemnificativatragereaelevilorc`treparticiparea

]colar`estereprezentatdefelul[ncarearat`o]coal`.Maiprecisnereferimlareabilitarea]colii

(cl`dirii),aprezen\ei/absen\eiunorfacilit`\idebaz`cumarfigrupulsanitar[ninteriorul]colii,

sistemulde[nc`lzire]igraduldeconforttermicasigurat[ntimpuliernii,prezen\as`lilordesport,

existen\aunormaterialedidacticemoderne]i[ncantitatesuficient`,biblioteca,supraaglomerarea

]colii,cancelaria,facilit`\iTIC(calculatoare,internet,aparatedecopiat/multiplicatetc.)

Opiniacomun`potrivitc`reiaestedea]teptatca]coliledinmediulrurals`fiemaislab

dotatedec@tceledinmediulurbanafostconfirmat`]i[nstudiulnostru.Maimultdec@tat@t,se

parec`[nlocalit`\ile[ncareeleviiromisuntdominan\icanum`r]idot`rile]coliisuntmaislabe.

Astfel,impresiageneral`l`sat`dedot`rile]coliioscileaz`peundublucontinuum:

- dela]colidestuldeslabdotate]ip@n`la]colifoartebineechipate; - de la prezen\a – [n cadrul aceleia]i ]coli – a unor echipamente de [nalt` calitate (calculatoare,whiteboard,smartboard)p@n`laabsen\agrupurilorsanitare[ninteriorul]colii. {nspecial[nmediurural,]coalaofer`oseriedecontrastedestuldegreudeacceptatpentru osocietatemodern`asecoluluiXXI.

osocietatemodern`asecoluluiXXI. S`lile de clas` – cu dot`rile aferente – reprezint`

S`lile de clas` – cu dot`rile aferente – reprezint` pentru elevi (probabil) principalul elementdeinfrastructur`]colar`necesarasigur`riiunuinivelbazaldeeduca\ie.Holurilesunt]i eleutilizate,[nunelesitua\ii,pentrudiverseactivit`\i]colare.

] . Holul are o suprafa\` apreciabil`

]i este utilizat pentru diverse activit`\i cu caracter festiv, [n cazul vremii nefavorabile, dar nu beneficiaz` de lumin` natural` ]i astfel se pierde din

] La acest moment, se [nva\` [n dou`

schimburi, diminea\a ciclul primar ]i dup`-amiaza elevii de gimnaziu.” (}coala Bilciure]ti,DB)

„{n anul 2003, ca urmare a unui proiect finan\at de Banca Mondial`, ]coala a fost reabilitat` [n [ntregime, construindu-se [nc` trei s`li de clas` ]i trei grupuri sanitare interioare. Astfel, cl`direa actual` a ]colii se [ntinde pe o suprafa\` de 730 m 2 ]i are 9 s`li de clas`.” (}coalaF@nt@nele,DB)

„{n 2008 ]coala a [mplinit 100 de ani de activitate. La [nceput a fost o cl`dire construit` de comunitate s` fie ]coal` de la bun [nceput. Pe parcursul celor 100 de ani nu a avut alt` destina\ie. Este bine dotat`, are s`lile mari, luminoase, mobilier nou ]i datorit` oportunit`\ilor din ultimii 5-6 ani este chiar foarte bine dotat`.” (LiceuldeArte,CJ)

„Cele cinci s`li de clas` sunt luminoase [

avantajul oferit de l`rgimea acestuia. [

Suntdestuldemultesitua\ii[ncarecl`dirilenuaufostreabilitate,[nspecialdinpunctde vederealrezisten\eistructurii]ialreabilit`riitermice.Celmaifrecvent,la[nceputulanului]colar, cl`dirilesuntzugr`vite]ireparateuneledot`ri]ispa\iidestrict`necesitate.Cutoateacestea,a]a cums-asemnalatlaJucu,probabilc`exist`multe]coliunde„se simt racilele unui mod de munc` a]a, [n timp, oarecum dominat de suficien\`”.

„Referitor la aspectul ]colii, cl`direa nu a fost reabilitat`, [dar ] are 8 s`li de

clas` luminoase dotate cu mobilier nou (prin Programul PHARE)[ Cojasca,DB)

[Urmeaz`s`fieconstruite ] alte 2 cl`diri, una cu 6 s`li de clas` pentru ]coal` ]i cealalt` pentru gr`dini\`. }coala este dotat` cu o central` termic` proprie. La acest moment, datorit` spa\iului insuficient se [nva\` [n trei schimburi.” (}coalaF@nt@nele,DB)

„{n prezent localul ]colii dispune de 5 s`li de clas`, cancelarie pentru cadrele

didactice, magazie pentru materialul didactic, cabinet medical, grupuri sanitare. Cabinetul medical nu este func\ional, deoarece nu are dotarea ]i [ncadrarea

] (}coala

necesare. [

] []coala ] nu dispune de telefon fix ]i acces la Internet.” (}coala

Iazu,DB)

„Impresia general` l`sat` de dot`rile ]colii nu pot s` spun c` am o impresie prea bun`, ]i mi se pare totul perimat, dep`]it, lipsit de modernitate ]i de

func\ionalitate. Cred c` trebuie revizuit totul radical ]i abordat a]a, [n detaliu. […] Exist` material

func\ionalitate. Cred c` trebuie revizuit totul radical ]i abordat a]a, [n detaliu. […] Exist` material didactic, poate prea pu\in utilizat de c`tre cadrele didactice, dar, repet, se simt racilele unui mod de munc` a]a, [n timp, oarecum dominat de suficien\`.” (}coalaJucu,CJ)

}coliledinmediulurbanstaumaibinelaacestcapitol,exist@ndodiferen\iere/discrepan\`

vizibil`[ncompara\iecu]coliledinmediulrural.Practicputemvorbideo„diferen\iereistoric`”:

nici[naintede1989]inicidup`]colileruralenuprimescaceea]iaten\ieprecum]colileurbane.

{nceeaceprive]tesitua\iadinlocalit`\ileruraleFrumu]i\a]iPechea(jude\ulGala\i):

„}coala este [ngrijit`, bine ambientat`. A fost renovat` [n 2005. Clasele sunt luminoase,curate,mobilier[nstaredefunc\ionalitate.Tablecucret`,laboratoare dotate cu material didactic.”(}coalaFrumu]i\a]i}coalaPechea,GL)

Dar]i[ntre]colilesituate[nmediulurbanexist`diferen\ieriputernice,[nfunc\iedezonare

]idecompozi\iadominant`apopula\iei]colare.DeexemplulaTecuci,unde249dincei298de

eleviai]coliisuntdeetnierom`proveninddincartierulsugestivdenumit„Mahala”–]coala,de]i

renovat`,nuesteatractiv`,[nspecialpentrucadreledidactice.

„}coala este renovat`, av@nd reabilitate clasele, birourile ]i grupurile sanitare. }coala este conectat` la internet, are materiale didactice. Biblioteca este micu\`, c@teva zeci de volume.

[

mai fi titulari la gimnaziu. {n fiecare an vin al\i profesori.” (}coalaNr.2,Tecuci,GL)

] Atragerea ]i men\inerea cadrelor didactice este o problem` major`. {n cur@nd, nu vor

Cancelaria–loculde respiro ]ideorganizarepentruprofesori,esteunloccentral[n]coal`, at@tpentruprofesoric@t]ipentruelevi]ip`rin\iilor.Nudepu\ineoriunasemeneaspa\iupoate influen\adeciziaunui(t@n`r)profesordear`m@nepetermenlung[ntr-o]coal`saudeaplecac@t

maicur@nd.LaCojasca,deexemplu,unde[nva\`aproximativ450elevi(to\ideetnierom`)]i

predau32profesorilaunnum`rde16clase,cancelariaestefoartemic`,fiinddestuldeimproprie

pentruactivit`\ilecurentealeprofesorilor.{nschimb[nsateleBilciure]ti]iCioc`nari 8 ,cancelariile suntmaibinedotate,situa\iesimilar`reg`sit`]i[nBucure]ti:

„Cancelaria este dotat` cu calculator conectat la internet; de asemenea, ]coala mai beneficiaz` de un aparat xerox.” (}coalaBilciure]ti,DB)

„Cancelaria a fost mobilat` anul trecut, secretariatul, biroul directorului.”

(}coalaNr.67,Bucure]ti)

„Cadrele didactice au acces [n cancelarie ]i [n biroul profesorului coordonator la urm`toarele mijloace de [nv`\`m@nt: dou` calculatoare, o imprimant`, un videoproiector, un retroproiector ]i un xerox.”(}coalaCioc`nari,DB)

„Cancelaria e mobilat` de cur@nd, arat` foarte bine, este modern`, scaune comode.” (}coalaNr.86,Bucure]ti)

LaJucu(CJ)unde]coalaesteplasat`[nlocalulunuivechiconacboieresc,cancelaria

sufer`laacestcapitol,ca]irestulspa\iilor]colare:

„Starea cancelariei este medie. O cancelarie cu mobilier vechi, care, sigur, trebuie revizuit, de asemenea.” (}coalaJucu,CJ)

8 Sateceapar\indecomuneleBilciure]ti,respectivNicule]ti.Aicipopula\iaderomiestemultmairedus`dec@tlaCojasca

(undesunt[nregistra\i5652romi):29,respectiv21romi.

}coalavafimutat`c@ndva[ns`

„Din p`cate, noul local al ]colii trebuia finalizat p@n` [n 2009. Din motive de finan\are precar`, din motive de modificare a proiectului, deocamdat` [nc` stagneaz` lucr`rile. S` sper`m c` ritmul se va accelera ]i ne vom [ndrepta spre finalizarea ei.” (}coalaJucu,CJ)

]i ne vom [ndrepta spre finalizarea ei.” (}coalaJucu,CJ) Bibliotecile

Bibliotecile ]colilorsuntpuncteimportantedereper[nformareaelevilor.Cumerade a]teptat,bibliotecile]colilordinmediulurbansuntmaibinedotatecuc`r\idec@tceledinmediul

rural.Deexemplu,la}coalaNr.16,Gala\i,pentruanulcurentsuntaproximativ11.000volume

la334elevi(aproximativ33c`r\i/elev),la}coala Nr.22,Gala\isuntaproximativ28,3c`r\i/elev,

laFrumu]i\a(GL)raportulestede22c`r\i/elev,laBilciure]ti(DB)raportulestede17c`r\i/elev,

laCioc`nari(DB)aproximativ10,5c`r\i/elev,iarlaF@nt@neledoar6,2c`r\i/elev.

Exist`]iexcep\iipozitive,[nsensulc`biblioteciledin]colileruralesuntfoartebinedotate,

chiarmaidotatedec@tceledinora]elemari.Estecazulbiblioteciidela}coalaNr.2,Pechea,unde

exist`aproximativ16.000devolumepentruopopula\ie]colar`de174deelevi(92c`r\i/elev).

„Num`rul volumelor existente [n bibliotec` este [n jur de 16.000, multe achizi\ionate [n ultimii ani prin programe ale Inspectoratului }colar.” (}coala Pechea,GL)

„Num`rul de volume din bibliotec` este unul mediu pentru o ]coal` rural`. {n schimb, printre copii sunt cititori destul de mul\i ]i biblioteca este fi]at`, are un orar bine stabilit ]i func\ioneaz`.” (}coalaJucu,CJ)

,, [la}coalaNr.16] Biblioteca are 11.000 de volume.” (}coalaNr.16,Gala\i)

„Prin unire avem foarte multe c`r\i, deci aici [n S. B`rnu\iu erau peste 10.000 de volume, iar dincolo peste 20.000, deci biblioteca comun` este foarte bine

dotat`. [

lucreaz` ]i la primar ]i la gimnaziu.” (LiceuldeArte,CJ)

] Avem c`r\i, manuale, foarte multe softuri educa\ionale cu care se

Lanivelul]colilorstudiateexist`at@tbibliotecibinedotate(Bucure]ti,Pechea),c@t]i

bibliotecicupu\inevolume(Iazu)sauf`r`bibliotecar(F@nt@nele),uneledintreele[nchiz@ndu-se

[ntretimp(Bilciure]ti).

„Biblioteca unit`\ii a func\ionat p@n` la data de 01.09.2010, cu un nr. de 3.600 volume, marea majoritate fiind achizi\ionate [n perioada 2005/2009.” (}coala Bilciure]ti,DB)

„Avem mai pu\ine materiale didactice, pentru c` [n ultimii 10 ani nu s-au primit prea multe – la bibliotec` aproape deloc ([n prezent biblioteca con\ine 14.000

).” (}coala Nr.67,

de volume, dar sunt vechi, unele de 40, 50 de ani, rupte Bucure]ti)

„Biblioteca dispune de un num`r de peste 2000 de volume.” (}coalaCioc`nari, DB)

„Num`rul volumelor existente [n bibliotec` este [n jur de 5000, multe achizi\ionate [n ultimii ani prin programe ale Inspectoratului }colar.” (}coala Frumu]i\a,GL)

„Biblioteca ]colar` are un num`r de 4311 volume iar func\ia de bibliotecar este [ndeplinit` prin

„Biblioteca ]colar` are un num`r de 4311 volume iar func\ia de bibliotecar este [ndeplinit` prin extindere de sarcini de c`tre secretarul ]colii.” (}coala F@nt@nele,DB)

„Avem bibliotec`, dar e de pe vremea lui Creang`, acolo nu s-au f`cut investi\ii. C`r\i avem foarte multe, dar mobilier, rafturi mai noi, nu. Ar fi bine sa fie modernizat` un pic ]i biblioteca.” (Director,}coalaNr.86,Bucure]ti)

„Cele circa 360 de volume de carte ]colar` din mini-biblioteca ]colii au fost achizi\ionate [n ultimii 5 ani.” (}coalaIazu,DB)

,, [ La}coalaNr.22 ] Volumele [n bibliotec` sunt peste 15.000.” (}coalaNr.22, Gala\i)

„Am avut o bibliotec`, de la 8000 de volume, acum avem 13.000, am f`cut al`turi ]i o sal` de lectur`. Volumele sunt ]i vechi, dar ]i carte nou`, achizi\ionate prin diverse programe sau dona\ii.” (}coalaNr.55,Bucure]ti)

{ntr-o perioad` [n care mass-media ]i internetul ocup` un loc prioritar [n preferin\ele elevilordepetrecereatimpuluiliber,biblioteca]ilecturanumaireprezint`unlocderefugiu, petrecereatimpuluiliber]iacumularedecuno]tin\e.Nuaveminforma\iidesprenum`ruldetitluri [mprumutatedec`treelevi,astfelc`avemdoaroimaginecantitativ`afenomenului,nu]iuna calitativ`.

Echipamentele]idot`rile]colare(mobilier,materialdidactic,calculatoareetc.)faciliteaz` realizarea proceselor ]colare, lipsa sau inadecvarea acestora afect@nd negativ aceste procese precum]iatractivitatea]coliipentruelevi,dar]ipentrup`rin\iiacestora]inu[nultimulr@nd pentruprofesori.At@t]coliledinmediulurbanc@t]iceledinmediulruralsuntdotatecumobilier nou, chiar modular, cele mai multe dintre ele av@nd echipamente moderne (table magnetice, whiteboardetc.).

[ S`lile au ] „mobilier nou (din 2008), table corespunz`toare; laboratorul de informatic` are calculatoarele conectate la internet.” (}coalaBilciure]ti,DB)

„S-a schimbat mobilierul [n propor\ie de 70-80%, s-a zugr`vit, s-a reparat de multe ori acoperi]ul, care este foarte vechi, din 1938; toate tablele [nlocuite, laborator de informatic`.” (}coalaNr.67,Bucure]ti)

[ Lanivelul]coliiexist` ] un cabinet de informatic` (15 calculatoare ]i dou`

] }coala beneficiaz` ]i de material didactic diversificat, primit

odat` cu calculatoarele din fonduri PHARE [n urma proiectului Accesul la educa\ie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi. Tot din cele dou` proiecte finan\ate din fonduri PHARE ]i de Banca Mondial`, ]coala a beneficiat de mobilier nou [n toate s`lile de clas`.”(Raport,}coalaF@nt@nele,DB)

„{n ultimii 4-5 ani am tot adus mobilier pentru fiecare clas`. Calitatea nu e

foarte, foarte bun`. Table bune, aduse din Ungaria acum 2 ani, dar cu cret`. Nu

Materialele didactice sunt destul de vechi.”

imprimante). [

ne putem [nc` permite cu marker. [

(Raport}coalaNr.55,Bucure]ti)

]

„S-au cump`rat calculatoare, materiale didactice. [

] [elevii ] []i doresc mai

multe calculatoare pentru AEL. Exist` conexiune pentru internet.” (Raport, }coalaFrumu]i\a,GL)

„}coala dispune de [nc`lzire central` ]i instala\ii de ap` curent`. Toate s`lile de clas` ]i de grup` sunt dotate corespunz`tor cu mobilier, care permite aranjarea lui [n func\ie de strategiile de lucru alese.” (Raport,}coalaIazu,DB)

de strategiile de lucru alese.” (Raport,}coalaIazu,DB)

Ositua\ieinteresant`oreg`simla}coalaNr.73,Bucure]ti,undedincauzaschimb`rii

localului,unelelucrurinufunc\ioneaz`laparametrioptimi.Multmaibun`este[ns`situa\iala }coalaNr. 86,undedirectorulaafirmatc`„{n general dotarea este bun`. Mai avem un pic p@n` la foarte bun`!

„Nu au sal` de festivit`\i ]i laboratoare. Au un centru de informare, f`cut printr-un proiect pe care l-au ob\inut [n 2007. D-na director afirm` c` anul trecut au primit laboratorul de chimie, care este nou-nou\, dar ca ]i material de lucru nu prea au truse de lucru. «La chimie nu avem nici o substan\`, pentru c` atunci c@nd ne-am mutat [ntr-un alt local pentru ca ]coala s` fie reconsolidat`, s-au pierdut, s-au deteriorat, mai sunt c@teva eprubete, sticl`rie, dar nu avem cu ce s` facem experimente.»” (Raport,}coalaNr.73,Bucure]ti)

„ {n ultima vreme, Prim`ria ne-a [nlocuit cam tot mobilierul din ]coal`, nu mai avem nic`ieri b`nci de pe vremea lui Creang`, clasele sunt luminoase,

]coala e aerisit`, e curat`. Fiind [ntr-un singur schimb se p`streaz` totul mai

] Avem material didactic, h`r\i, plan]e. Chiar avem ]coli concurente

care apeleaz` la noi s` le mai [mprumut`m o hart` de-a noastr`, c` e mai bun`.

] Am reu]it s` facem cu ajutorul prim`riei ]i laboratorul de fizic`, unde avem

videoproiector ]i retroproiector, unde putem viziona filme, DVD-uri ]i tot felul

ar mai fi

laboratorul de chimie, dar am promisiuni c` anul acesta [l rezolv`m ]i pe acela, iar c@nd se mut` ]coala de muzic` de la noi, vom face ]i un program ]coal` – dup` – ]coal` pentru copiii, cu posibilit`\i materiale mai slabe, care s` nu pl`teasc` sau s` pl`teasc` doar o sum` modic`. (Director,}coala Nr.86, Bucure]ti)

bine. [

[

de materiale ajut`toare la ore

]i

[n general e bine dotat` ]coala

Majoritatea]colilorau]ilaboratordeinformatic`,darsunt]iexcep\ii–]coliundenu exist`(Cioc`nari),]coliceauunasemenealaborator,darcarenuesteconectatlainternet(Cojasca)

saucarenuauprofesor(Bucure]ti,}colileNr.55]i67).Totu]i]coliledinmediulurbansuntmai

binedotatedec@tceledinrural:

„Baza material` a ]colii este relativ bun`, s`lile de clas` fiind luminoase, trei dintre ele fiind dotate cu table magnetice, toate av@nd mobilier ]i material

didactic [n bun` stare.” [ (}coalaCioc`nari,DB)

[Doar ] trei dintre acestea [dintrecele8s`li ] au whiteboard, un laborator de informatic`, neconectat la Internet, materialul didactic este achizi\ionat prin PIR.” (}coalaCojasca)

}coala nu beneficiaz` de laborator de informatic`.”

]

„Elevii [nva\` [n 11 s`li de clas`, au la dispozi\ie laborator de fizic`-chimie, bibliotec` modern`, cabinet de informatic` ]i din anul ]colar 2009, un modern laborator de informatic` cu 21 de calculatoare. Clasele sunt dotate cu mobilier

modern, ergonomic, materiale audiovizuale, televizor, radiocasetofoane, retroproiectoare, laptopuri.”

modern, ergonomic, materiale audiovizuale, televizor, radiocasetofoane, retroproiectoare, laptopuri.” (}coalaNr.16,Gala\i)

„Cadrele didactice sunt preg`tite, au urmat cursuri de informatic`, avem laborator de informatic`, acces la internet, pl`tit de prim`rie, dar nu avem informatician (sunt posturile blocate).” (}coalaNr.55,Bucure]ti)

„Da, avem laborator de informatic` conectat la Internet. Din punctul de vedere al informatiz`rii, s` spunem c` st`m relativ bine. Sunt unele disfunc\ii pe re\eaua Internet, dar, s` zicem, rezolvabile.” (}coalaJucu,CJ)

„}coala este foarte [ngrijit`, reabilitat` ]i aplic` conceptul de «]coal` prietenoas`». Exist` mobilier nou, laboratoarele sunt dotate, sunt c@teva table magnetice, curtea ]colii este [ngrijit`.” (}coalaNr.22,Gala\i)

„Avem laborator de informatic` dotat, cu Internet, dar f`r` cadru didactic – nu ni s-a dat voie s` supliment`m posturile cu un profesor de informatic`. Am avea pe cine s` punem, nu trebuie s` ne dea Inspectoratul – care motiveaz` c` nu are cadre didactice.” (}coalaNr.67,Bucure]ti)

Sala de sport, mai ales pentru ]colile din mediul rural, este o problem` aproape generalizat`,eleviidesf`]ur@ndu-]iactivit`\iledeeduca\iefizic`/sport[nspa\iiimprovizate.De exemplu,[ntoatecelecinci]colidinjude\ulD@mbovi\anuexist`s`lidesport,darnici[nc@teva ]colibucure]tene.

„Nu exist` sal` de sport, ci numai un teren de sport. La acest moment este [n construc\ie o baz` sportiv` de care va beneficia [ntreaga comunitate.” (}coala F@nt@nele,DB)

„Nu exist` sal` de sport, iar terenul nu este conform standardelor.” (}coala Pechea,GL)

„Sal` de sport ni s-a tot promis, nu s-a realizat, din ]apte femei de serviciu, mai avem trei la 900 de copii. Curtea ]colii ( 9.638 m 2 ) s-a [mp`r\it ]i s-a f`cut o gr`dini\`. Avem 16 clase V-VIII ]i nu avem unde s` facem mi]care.” (}coala

Nr.55,Bucure]ti)

„Se simte lipsa unei baze sportive adecvate, a unui spa\iu optim pentru curtea ]colii.” (}coalaIazu,DB)

„Nu avem sal` de sport, de]i am cerut de multe ori s` se construiasc`, pentru c` avem spa\iu enorm; avem teren de sport sintetic, f`cut acum 3, 4 ani. Curtea ]colii e bun`, nu foarte bun`.” (}coalaNr.67,Bucure]ti)

„}coala nu beneficiaz` de sal` de sport” (}coalaCioc`nari,DB)

„Avem un teren sintetic, dar nu ]i sal` de sport.” (}coalaNr.73,Bucure]ti)

Osal`desportadecvat`poatereprezentaat@tunelement[nplusdeatractivitatepentru elevi ]i stimularea particip`rii ]colare, c@t ]i un element fundamental pentru o dezvoltare armonioas`aelevilor.Totu]i,[nunele]coli,at@tdinmediulurbanc@t]idinmediulrural,s-au amenajat/improvizatunelespa\iipentrudesf`]urareaorelordesport:

„Orele de educa\ie fizic` [n sezonul rece se desf`]oar` [ntr-o sal` de gimnastic` improvizat`, necorespunz`toare.” (}coalaBilciure]ti,DB)

„{n momentul de fa\`, nu avem o sal` de sport cu destina\ie special`, cu destina\ie specific`, datorit` faptului c` noi ne derul`m activitatea [n acest local care, [n fond, nu are func\iune de ]coal`, ci este un fost conac, adaptat conjunctural la activitatea noastr`. Terenuri de sport sunt. Curtea ]colii este, de asemenea, destul de mare. Dar, sigur, utilizarea lor presupune dependen\` de sezon, de vremea de afar` ]i nu e una cvasipermanent`.” (}coalaJucu,CJ)

Atelierul mecanic a fost reamenajat ca sal` de gimnastic`, iar curtea ]colii are 1360 mp.”(}coalaCojasca,DB)

„O sal` de clas` este transformat` [n sal` de sport. Nu exist` teren de sport.” (Raport,}coalaFrumu]i\a,GL)

„{n ceea ce prive]te s`lile de sport st`m destul de prost [n ambele cl`diri. {n cl`direa din B`rnu\iu avem o sal` doar de 80 de metri p`tra\i la subsol. S` zic, cam improprie pentru desf`]urarea activit`\ilor de sport. Nu este foarte [nalt`. Iar la cl`direa din Doroban\ilor 56, sala de sport este [ntr-o sal` mai jalnic` [ntruc@t se afl` [n partea de cl`dire retrocedat`. }i nu a fost renovat` de mul\i ani. Chiar am avut probleme [n a ob\ine autoriza\ia de func\ionare.” (Raport, LiceuldeArte,CJ)

„O sal` de clas` e amenajat` ca sal` de sport. Terenurile de sport: handbal, baschet, fotbal, sunt conforme cu normele [n vigoare.” (Raport,}coalaNr.16,

Gala\i;idem}coalaNr.22,Gala\i)

„Nu avem sal` de sport. Avem o sal` de clas` amenajat`. Am reu]it s` facem dou` s`li de clas`, amenajate, pentru c` cele mai multe ore se suprapun la cei doi profesori de sport pe care [i avem. E o rezolvare pe termen scurt. Eu sper c` se va rezolva, spa\iu exist`. O sal` nu neap`rat de competi\ie, dar [n care s` facem fie educa\ie fizic`, fie activit`\i extra]colare, spectacole.” (Director,}coala

Nr.86,Bucure]ti)

spectacole.” (Director,}coala Nr.86,Bucure]ti) Grupurile sanitare

Grupurile sanitare.Celpu\indinacestpunctdevedere,mareamajoritatea]colilordin cercetarearealizat`augrupurisanitare[ninteriorul]colii,unaspectfundamentalpentruorice ]coal`asecoluluiXXI.}ilaacestcapitol,[ntre]colilestudiate,exist`diferen\enotabile,celemai multepeaxaurban-rural:

„Grupurile sanitare sunt moderne, [n interiorul ]colii [ DB)

„Toaletele sunt [n interiorul ]colii.” (}coalaNr.86,Bucure]ti)

„Avem condi\ii destul de bune. Grupuri sanitare de 2 ]i 3 stele, f`c@nd compara\ie cu ce au ei acas`. Mul\i copii nici nu ]tiu s` trag` apa. La [nceput le spun s` [i [nve\e, s` nu []i fac` nevoile pe gresie.” (}coalaNr.55,Bucure]ti)

Exist` grup sanitar [n interiorul ]colii [

„Grupul sanitar este amenajat, are ap` curent`, canalizare. S` spunem c` se reg`se]te [ntre parametri rezonabili.” (}coalaJucu,CJ)

„Exist` grupuri sanitare igienizate anual.” (}coala Nr.67,Bucure]ti)

„Exist` trei grupuri sanitare, o cancelarie, un secretariat ]i un cabinet al directorului.” (}coalaF@nt@nele,DB)

] .” (}coalaBilciure]ti,

] .”(}coalaCojasca,DB)

Nuavemfoartemultedetaliidesprec@tdemodernesaurudimentaresuntacestea,dar

Nuavemfoartemultedetaliidesprec@tdemodernesaurudimentaresuntacestea,dar

trebuiesubliniatc`unele]coli(cumarficeadelaCioc`nari)nuaugrupsanitar[ninteriorul

]colii.

„}coala nu beneficiaz` de grup sanitar [n interiorul ]colii.” (}coalaCioc`nari, DB)

„Exist` grup sanitar ]i [n ]coal` – dar este insuficient [ ]colii.” (}coalaFrumu]i\a,GL)

]i mai este ]i [n curtea

]

Dintretoate]colileanalizate,latoatecapitoleledescriseanterior,celmaibineseprezint`

}coalaNr.22MexicdinBucure]ti]i}coalaEmilIsacdinCluj-Napoca.Esteodovad`c`un

asemenealucrunuestechiarat@tdeimposibil

„}coala este dotat` la un standard ridicat de utilare ]i mobilare; mobilier total

nou, mijloace didactice noi, audio, informatice, plan]e auxiliare noi ]i de ultim` genera\ie; table noi, unele SMART (pe care le folosesc unii profesori, nu majoritatea); exist` laborator de informatic`, conexiune Internet (gratuit prin contract colaborare cu RDS), sal` de sport (program de colaborare cu asocia\ia Gladiatorul), grupuri sanitare, vestiare cu du], toalete etc.; cancelaria este spa\ioas`, mobilat`; biblioteca cu 18.000 de volume ( [n curs de inventariere), ref`cut` prin programul BEI, pe l@ng` manuale, c`r\i, programe, alte materiale, exist` un col\ de studiu, informatizat`, conexiune la internet, program de [nregistrare a cititorilor; majoritatea volumelor, c`r\ilor sunt de aproximativ 20 de ani; din partea ambasadei Mexicului au aprovizion`ri cu volume de carte

[n ultimii 3 ani, dar destul de pu\ine.” (}coalaNr.22,Bucure]ti)

„}coala surprinde, [n mod pl`cut, av@nd [n vedere pozi\ia pu\in mai retras`, dar

[n momentul [n care intri [n ]coal`, eu nu spun ca o p`rere subiectiv`, ]coala

arat` foarte bine. Este o construc\ie f`cut` de p`rin\i, de oamenii cartierului ]i care s-au g@ndit ca ]coala aceasta s` arate frumos. Spa\ii foarte mari, holuri luminoase, s`li de clas` [nalte, spa\ioase. Iar dot`rile la ora actual`, ne m@ndrim, cred c` printre ]colile generale st`m foarte bine. Avem 2 cabinete de informatic`, 2 table interactive, avem 4 videoproiectoare ]i softuri educa\ionale.” (}coalaEmilIsac,CJ)

3.2.2Situa\iacadrelordidactice

{ngeneral]colilecareseafl`[nmediulruralsaulaperiferiamarilorora]esuntmaipu\in

atractive–at@tpentruprofesoric@t]ipentrup`rin\i]ielevi.{nacestsens,[ncadrulcercet`riiam

[ncercats`observ`mdac`:

Exist` la nivelul ]colii probleme [n a atrage cadre didactice? Dar [n a asigura continuitatea (fluctua\ia de personal)? C@te cadre didactice sunt localnice? Cei care fac naveta consider` acest lucru ca fiind dificil?

{nmediulrural,situa\iacadrelordidacticetitulareeste–a]acumeradea]teptat–mai slab`dec@t[nmediulurban,exist@nd]iomaimarefluctua\iedepersonal.Aceea]isitua\iese [nregistreaz`]i[nprivin\aprofesorilorlocalniciversusceicarefacnavetadintr-oalt`localitate

(urban`).Deexemplu,[ncele5]coliruralestudiate[njude\ulD@mbovi\amaipu\indejum`tate

dintreprofesorisunttitulari]ipu\inpesteocincimesuntlocalnici.

Unadintreproblemelecucareseconfrunt`profesoriiestenaveta,lipsamijloacelorde transport ]i timpul lung necesar ajungerii la

Unadintreproblemelecucareseconfrunt`profesoriiestenaveta,lipsamijloacelorde transport ]i timpul lung necesar ajungerii la ]coal`. {n ]coli precum cea de la Cioc`nari ]i F@nt@nele,navetaprofesorilorreprezint`oproblem`serioas`:

naveta [cadrelordidactice] este dificil` deoarece satul

nu este racordat la re\eaua de transport [n comun, datorit` distan\ei considerabile p@n` la T@rgovi]te (aproximativ o or`). Referitor la naveta cadrelor care vin de la Bucure]ti, acestea sunt nevoite s` foloseasc` ma]ini de ocazie p@n` la cea mai apropiat` sta\ie de microbuz (Lucianca) situat` la 11 km de ]coal`, pe DN 1B Bucure]ti – Ploie]ti - varianta Buftea.” (}coalaCioc`nari, DB)

„{n unitatea ]colar` []i desf`]oar` activitatea 36 de cadre didactice [

„{n ]coala Cioc`nari [

]

] ,

majoritatea fiind navetiste din localit`\ile [nvecinate, precum ]i din Buftea ]i T@rgovi]te. Naveta se realizeaz` dificil datorit` distan\ei fa\` de cele mai importante localit`\i ]i pentru c` satul nu se g`se]te pe o rut` jude\ean`.” (}coalaF@nt@nele,DB)

{nunele]coli,cumarfilaCojasca]iBilciure]ti,de]iomareparteacadrelordidacticenu

suntdinlocalitate,aceastanuesteoproblem`–nicidinpunctuldevederealnavetei]inicial

continuit`\ii.{nF@nt@nele,de]imomentannusuntprobleme,sepreconizeaz`apari\iaacestora[n

viitorulapropiat,maialeslegatedecontinuitate:

„Corpul profesoral este format din 32 de cadre didactice calificate, numai 9 fiind din localitate, iar pentru celelalte naveta nu constituie o problem` nici pe

timp de iarn`. Jum`tate din cadrele didactice sunt titulare, de]i se p`streaz` continuitatea [n unitate,

timp de iarn`. Jum`tate din cadrele didactice sunt titulare, de]i se p`streaz` continuitatea [n unitate, cealalt` jum`tate fiind format` din suplinitori care se schimb` la cel mult doi ani.” (}coalaCojasca,DB)

„{n unitatea ]colar` []i desf`]oar` activitatea 18 cadre didactice (10 titulari), 8 fiind localnice ]i 10 navetiste din localit`\ile [nvecinate sau T@rgovi]te, nefiind probleme nici cu asigurarea continuit`\ii ]i nici cu transportul cadrelor didactice.” (}coalaBilciure]ti,DB)

] dar pe viitor se

preconizeaz` transferul ]i deta]area unui num`r mare de cadre didactice de la }coala F@nt@nele din cauza imposibilit`\ii decont`rii transportului.” (}coala

„Aproximativ 60% din corpul profesoral au continuitate [

F@nt@nele,DB)

De asemenea, la ]colile din D@mbovi\a corpul profesoral este dominant unul t@n`r, aproximativ trei sferturi fiind sub v@rsta de 40 de ani. O mare problem` [ns` este legat` de

fluctua\iapersonalului:[nultimii4aninumaipu\inde93decadredidacticedincele5]coli

d@mbovi\eneauplecatc`trealte]coli,uneledintreacesteaconfrunt@ndu-secuunadev`rat„exod”

(F@nt@nele,deexemplu).Totu]i,oasemeneami]careacadrelordidacticeesteoarecumdea]teptat,

a]acumrezult`]idininforma\iileculesedinteren.

Analizadatelorlaniveluljude\uluiCluj,undedoarunadintrecele5]colianalizateera

situat`[nmediulrural(iar}coalaSpecial`Nr.2areunprofilaparte),arat`c`pondereacadrelor

didacticetitulareestededou`treimi,[ntimpcepondereaprofesorilorcarefacnavetaestemai

mic`de1/5.
mic`de1/5.

De asemenea, analiza pe grupe de v@rst` a celor cinci ]coli din Cluj ne arat` un corp profesoralpu\inmaiv@rstnicdec@tlaD@mbovi\a,astfelc`treidincinciprofesoriauv@rstade p@n` la 40 de ani, ]i unul din patru profesori are peste 51 de ani. De asemenea, ]i fluctua\ia

personaluluiestemairedus`dec@tlaD@mbovi\a(doar16profesoripleca\i[nultimiipatruanila

alte]coli[ncompara\iecu93),iarcontinuitateacorpuluididacticestedeasemeneamaimarela

Cluj(profesoricumaimultde15anivechime[n]coal`–57laCJ]i32laDB).Ceamaiplauzibil`

explica\ieestedat`deapartenen\a]colilorstudiatelaClujlamediulurban,comparativcucele

dinD@mbovi\a,situate(toate5)[nmediulrural,undeatractivitateapostuluitindes`fiemairedus`.

La}coalaJucunusuntproblemelegatedeatractivitate]istabilitate,chiardac`marea

majoritateaprofesorilorfacnavetadelaCluj:

„Nu avem probleme [n a atrage cadre didactice, corpul didactic este unul calificat, cu titulari, [n spe\`, ]i apropierea de Cluj este relativ mic`, nu exist`

dificult`\i de mobilizare a unui colectiv didactic calificat. Mai sunt suplinitori, dar, [n general, se asigur` continuitatea activit`\ii lor, ]i nu [nregistr`m deficien\e din punctul de vedere al existen\ei acestor suplinitori [n cadrul ]colii, nu sufer`

] Num`rul de cadre didactice care locuiesc aici

este unul foarte mic, nesemnificativ, dac` stau ]i a]a, la o prim` analiz`, cred

c` e vorba de trei cadre didactice. [

nici ca distan\`; aproximativ 40 de minute, poate ]i mai pu\in, de la Cluj p@n` aici.” (Director,}coalaJucu,CJ)

La}coalaEmilIsacaufost[ntrecutoseriedeproblemelegatedefluctua\iacadrelor

procesul instructiv-educativ. [

]

Naveta nu este una dificil`, nici ca durat`,

didactice,dar[ncep@ndcu2010situa\ias-arezolvatprincomasareaadou`]colideoarece

s-auredusfoartemultnormeledidactice 9 ]iaproapetoatecadreledidacticesuntacumtitulare.

„Probleme au fost, acum nu mai sunt. Am avut cam 30% [n fiecare an cadre

didactice suplinitoare. Nu s-au putut face catedrele [n totalitate, aici au fost ]i

care au necesitat cadru didactic suplinitor, dar a fost o

situa\ii de

m` rog

cadru didactic suplinitor, dar a fost o situa\ii de m` rog fluctua\ie care ne-a dezavantajat. Nu

fluctua\ie care ne-a dezavantajat. Nu spun c` nu au fost bune cadrele didactice,

dar p`rin\ii solicit` titulari ]i mai ales la [nv`\`toare am avut probleme. [

Anul acesta o dat` cu comasarea celor dou` ]coli s-au redus foarte mult normele

]i aproape toate cadrele didactice sunt titulari. [

trei cadre didactice. {n afar` de o coleg`, care face naveta de la Apahida, noi

nu ne consider`m naveti]ti.” (Director,}coalaEmilIsac,CJ)

] Din cartier nu avem dec@t

]

Unaspectinteresant,legatdedescentralizare,decizie]imanagementulpersonaluluiafost semnalatdec`tredirectorul Liceului deArte dinCluj-Napoca–]ianumeimposibilitateaca]coala s` aleag` cadrele didactice [n func\ie de nevoile locale ale ]colii. Ar deschide o asemenea posibilitatedrumulc`treunmaibunmanagemental]colii]ipersonaluluididacticsauarfioCutie a Pandorei? O alt` problem` semnalat` la aceast` ]coal` a fost legat` de continuitatea suplinitorilor:

„Problema angaj`rii nu este una din responsabilit`\ile directorului (]i asta este poate o problem` general` a sistemului), faptul c` profesorii ne sunt repartiza\i [n urma unor concursuri na\ionale ]i nu ne putem alege cadrele didactice [n func\ie de nevoile locale ale ]colii, dar nu avem o fluctua\ie mare [n ceea ce

prive]te procesul suplinitor. Toate cadrele din ]coal` sunt calificate, nici nu se pune problema, avem un procent mare de cadre didactice perfec\ionate, cu

gradul didactic I, chiar ]i cu doctorat. [

continuitatea suplinirilor. Chiar dac` noi le-am acordat continuitate, datorit` sistemului de reparti\ie acest lucru nu a fost sus\inut ]i ne-am trezit cu cadre didactice noi. Este foarte important dac` ai un cadru didactic foarte bun ]i foarte implicat [n programele ]colii s` [l po\i men\ine.Altfel, nu are continuitate munca

] Avem probleme [n a asigura

9 Iat`]iunaspectpozitivalcomas`riiadou`]coli.

]colii. [

] Nu prea avem naveti]ti. Sunt profesori care nu sunt din Cluj, dar

avem naveti]ti. Sunt profesori care nu sunt din Cluj, dar momentan stau [n Cluj. (DirectorLiceuldeArte,CJ)

momentan stau [n Cluj. (DirectorLiceuldeArte,CJ)

{njude\ulGala\i,analizas-afocalizatpedou`]colidinora]ulGala\i,dou`]colidinmediul

rural(Frumu]i\a]iPechea)]io]coal`dinTecuci(urbanmediucam`rime,cuaproximativ43.200

locuitori).Prezen\a[nanaliz`a]colilordinmediulruraldetermin`,dup`p`rereanoastr`,sc`derea procentajuluicadrelordidacticetitulare(58,6%)[ncompara\iecuClujul(66,7% – undedoaro ]coal`estesituat`[nmediulrural)]icre]tere[ncompara\iecuD@mbovi\a(46,1% –undetoate celecinci]colisunt[nrural).Acela]ipatern[l[nt@lnim]i[nceeaceprive]tepondereanaveti]tilor, maicrescut`calaDB,darmaisc`zut`dec@tlaCJ–[nc`unelementcaresus\ineipotezaformulat` anterior–]ianumec`]colileruralesuntmaipu\inatractivepentrucadreledidactice–at@t[nceea ceprive]tetitulariic@t]i[nceeaceprive]tedomiciliulacestora.Diferen\elelaacestcapitolsunt notabile[ntreceledou`]colidinGala\i]icelelaltedou`dinrural,cuoparticularitatepentru}coala

Nr.2,dinTecuci(vezitabelul),exprimate]idec`treinspectoriicareaurealizatinterviurile]i

rapoartelede]coal`:

„}coala [Nr.16] nu are probleme [n a-]i atrage cadre didactice. Din 28 de cadre,

19 sunt titularele ]colii. Toate cadrele didactice sunt localnice.” (}coalaNr.16,

Gala\i)

„Nu, ]coala [22] nu are probleme [n a-]i atrage cadre didactice. Din 30 de cadre,

28 sunt titularele ]colii. Toate sunt localnice.” (}coalaNr.16,Gala\i)
28 sunt titularele ]colii. Toate sunt localnice.” (}coalaNr.16,Gala\i)

{nrural–la]coliledinlocalit`\ileFrumu]i\a]iPechea–exist`probleme[natragerea

cadrelordidactice,maialesdincauzanaveteipecareacesteasuntnevoites`ofac`,[ndeosebide

laGala\i:

„Este o problem` [n a atrage cadrele didactice, decontarea navetei fiind cauza. Frumu]i\a este o localitate agreat` de cadrele didactice, dar acestea nu vor s` se stabileasc` aici. Frumu]i\a este o pist` de lansare, fiind foarte aproape de Gala\i.” (}coalaFrumu]i\a,GL)

„Pechea este o localitate agreat` de cadrele didactice dar acestea nu vor s` se stabileasc` aici. 7 cadre sunt navetiste ]i toate []i doresc s` vin` la Gala\i sau mai aproape.” (}coalaPechea,GL)

s` vin` la Gala\i sau mai aproape.” (}coalaPechea,GL)

A]acumamsubliniatanterior,chiar]i[nmediulurban,]colileplasatelaperiferie,[ncare [nva\`eleviproveni\idinfamiliis`racesaudeetnierom`facnot`discordant`cu„]colilebune”, apropiindu-se mult de ]colile rurale din punct de vedere al atractivit`\ii, at@t pentru cadrele didacticec@t]ipentrup`rin\i]ielevi.

„Atragerea ]i men\inerea cadrelor didactice este o problem` major`. {n cur@nd, nu vor mai fi titulari la gimnaziu. {n fiecare an vin al\i profesori.” (}coalaNr.2, Tecuci,GL)

{nBucure]tiatragereacadrelordidacticenuesteoa]amareproblem`,dartotu]itraversarea ora]uluidelauncap`tlaaltulreprezint`uninconvenientpentruuniiprofesori,dreptpentrucare exist`oanumit`fluctua\ie,profesoriitinz@nds`optezepentruunserviciumaiaproapedepropriul domiciliu.Deasemenea,restructurarea]colilor]isc`dereanum`ruluideeleviafecteaz`num`rul totalaltitularilor.Faima]colii–distribuit`peuncontinuumpozitiv-negativ–dat`dedot`ri, pozi\ionare,cadredidacticeetc.,influen\eaz`masivatractivitateaei,at@tpentrucadredidactice

c@t]ipentruelevi(asevedea}coalaNr.86Mexic).

„De atras [ cadre didactice ] nu avem probleme. E decizia fiec`ruia. Fiind o ]coal` mare, a 4-a din sector din cele 75 ca num`r de copii, nu am avut situa\ia de a sta f`r` cadre didactice. 7 vin din Militari, 3 din Valea Cascadelor,

[nv`\`torii trebuie s` plece la 6 de

majoritatea sunt din alte cartiere. E dificil

acas`. Foarte greu [l convingi pe p`rinte de ce dup` 3 ani de zile nu mai este

acela]i [nv`\`tor.” (Director,}coalaNr. 55,Bucure]ti)

„P@n` anul acesta (2010) nu au fost probleme, dar \in@nd cont c` de la anul suntem restructura\i (din 9 clase la gimnaziu, r`m@nem cu 5), foarte multe

catedre se „descompun” [n ore, care vor fi asigurate prin suplinire. Vom r`m@ne

foarte pu\in titulari. P@n` acum nu am avut probleme Nr. 22,Bucure]ti)

„Conform legisla\iei, nu au posibilitatea s` []i selecteze profesorii pe care [i doresc ]i care sunt buni. O problem` major` semnalat` de toate ]colile este legat` de continuitate, deoarece la fiecare 3 ani sunt reexaminate ]i repartizate la alte ]coli. 70 % dintre cadrele didactice sunt din sectorul 3, dar ]i din alte sectoare.” (}coalaNr. 73,Bucure]ti)

„De atras, nu avem probleme. Se bat pe ]coala noastr`. {n ultima vreme, la

suplinire, s-au certat, s-au b`tut pe ]coala noastr`. Le place foarte mult, cei care

au mai fost aici, mai vor s` vin`

Majoritatea e suplinitoare, iar ace]tia au un

statut destul de ciudat, [n sensul c` beneficiaz` de continuitate 2 ani, dup` care

[ ] La continuitate suntem [ntreba\i. Mai departe, nu. Ce m` sup`r` pu\in e c`

acolo unde eu scad un calificativ la un cadru didactic, nu am un cuv@nt de spus, dac` s` mai vin` sau nu [n ]coal`; chiar am avut aceast` situa\ie. Aici ar fi o problem`. De c`utat, suntem c`uta\i, mi se cere p`rerea [n anumite situa\ii, [n

] Naveta nu o face nimeni, dec@t din cartiere m`rgina]e

(Director, }coala

altele nu. [

(Pantelimon).” (Director,}coalaNr.86,Bucure]ti)

3.2.3Principaleleproblemealeprocesului]colar

3.2.3Principaleleproblemealeprocesului]colar Impresiile]iargumenteleprivindm`sura[ncare]coalasatisfacenevoile]ia]tept`rile

Impresiile]iargumenteleprivindm`sura[ncare]coalasatisfacenevoile]ia]tept`rile diferi\iloractorisocialiaureprezentatprincipalasurs`deinformarecuprivirelaprincipalele probleme ale ]colii. Am [ncercat s` ob\inem aceste informa\ii at@t din perspectiva cadrelor didactice(]idirectorului),c@t]iaelevilor]ip`rin\ilor.Oalt`perspectiv`,maigreudesurprins, esteaceeaacomunit`\ii[nansamblulei.

Amidentificatmaimultecategoriideprobleme:

l

centrate pe elev ]i familie (material-atitudinale)

a.1)s`r`cie,situa\iematerial`precar`,condi\iidelocuireimproprii;

a.2)absenteism,dezinteres,violen\`,comportamentsemi-delincventalelevilor;

a.3)atitudineaindiferent`/negativ`ap`rin\ilorfa\`deeduca\ie,lipsadesupraveghere,

plecareap`rin\ilorlamunc`[nstr`in`tate;

a.4)apartenen\alaungrupminoritar(romi);(putemvorbiat@tdeetichetaresocial`]i

marginalizare,c@t]ideunmodspecificdevia\`alacesteipopula\ii,maipu\incentrat pe]coal`); a.5) munca la negru a copiilor – copilul transformat din consumator de resurse [n produc`torderesurse.

l

centrate pe institu\ie ]i pe personalul didactic

b.1)instabilitateinstitu\ional`(schimbareafrecvent`aconducerii]colii);

b.2)fluctua\iacadrelordidactice(titularizareapepost,problemedeatractivitatea]colii,

navetismetc.); b.3) lips` motiva\ional`, dezinteres ]i etichetare (apartenen\a la grupul minoritar al romilor); b.4) responsabilit`\i sporite ale personalului didactic ce activeaz` [n ]colile cu elevi dominantromi.

l

centrate pe dificult`\ile de organizare ]i materiale ale ]colii

c.1)lipsarepara\iilor,alaboratoarelor,s`lilordesport,amaterialuluididacticnecesaretc;

c.2)spa\iuinsuficient;

c.3)claseparalele(I-IV)sauprogram[n2-3schimburi.

l

mixte

d.1)lipsadecomunicare]icooperarefamilie/elevpedeoparte]i]coal`/comunitatepe

dealt`parte;

d.2)lipsamediatorului]colarpentrucomunit`\ilederomi;

d.3)lipsaperspectiveidearealizaceva„f`c@nd]coal`mult`”;

d.4)atractivitatea]coliidincauzapozi\ion`riispa\ialeperiferice.

l

structurale

e.1)accesuldificilalcopiilorla]coal`;

e.2)s`r`ciacomunitar`;

e.3)desfiin\areasaucomasareaunor]coli;lipsadescentraliz`rii.

Desigurc`percep\iileasupraproblemelorsunt[nmarepartediferite,fiindcentratemai

degrab`peg`sirea„vinova\ilor”]ia„scuzelor”dec@tpeidentificareasolu\iilor]iacolabor`rii

tuturoractorilorimplica\i.

Deexemplu,laBilciure]ti,directorulanominalizatcauzedincategoriilea.2,b.1,b.2]ic.1:

„Cele mai importante probleme cu care se confrunt` ]coala ar fi absenteismul, [a.2] asigurarea ambientului necesar [n ]coal` (centrala termic` nu func\ioneaz`

la parametrii normali, datorit` tensiunii slabe) [c.1] ]i nedecontarea cheltuielilor

] O alt` problem` ar putea fi

schimb`rile foarte dese ale directorului acestei ]coli (4 directori [n doi ani de zile) [b.1]. Nu este un aspect care s` fi fost identificat de ]coal`, dar din discu\iile purtate cu cei intervieva\i a rezultat aceast` fluctua\ie [n managementul unit`\ii, care a indus instabilitate ]i o stare de continu` rea]ezare a lucrurilor.” (Director, Bilciure]ti, D@mbovi\a)

de transport pentru cadrele didactice [ b.2 ] . [

de transport pentru cadrele didactice [ b.2 ] . [

La]coaladinCioc`nari–D@mbovi\a,directorulasubliniatc`principaleleproblemeale

]coliisuntlegatedefluctua\iacadrelordidactice(b.2)]imultiplecauzedincategoriaA(centrate

peelev]ifamilie):

„Principalele probleme sunt fluctua\ia cadrelor didactice (care elimin` din start continuitatea datorit` navetei foarte grele) [b.2 ]; dezinteresul unor elevi fa\` de ]coal` [a.2 ]; atitudinea real` a p`rin\ilor fa\` de educa\ie, fa\` de ]coal` ca institu\ie cu multiple func\ii [ a.3 ] ; anturajul nepotrivit al unor elevi care [i conduce pe ace]tia la e]ec ]colar [a.1 ].” (Director,Cioc`nari,D@mbovi\a)

Din raportul de ]coal` realizat la Cojasca – D@mbovi\a, o comun` cu o important` popula\iederomi,arezultatuncomplexdecauzecareafecteaz`]coala,de]imultedintreacestea s-auatenuatde-alungultimpuluicaurmareaprogramelorsocial-educativedezvoltate[nultimii

ani[nlocalitate([nspecialdeFDP).Astfel,cauzeleidentificatesuntdincategoriilea.1,a.3,a.4,

a.5]ie.3:

„At@tdininterviurileluatecadrelordidactice,c@t]idindiscu\iilepurtatecuelevi]ip`rin\i, areie]itc`principalaproblem`social`estesitua\iamaterial`precar` [a.1] ]iproblemele specificecomunit`\ilorderomi [a.4]:mariajultimpuriu,muncalanegru[nr@ndulcopiilor

(]i[nafaralocalit`\ii) [a.5]. [

Actuala]coal`cuclaseleI-VIIICojascaaveaunnum`r

maredeclasedeSAM,unde[]icontinuaustudiileeleviidinmediiledefavorizate,[nspecial

ceidelaIazu.{nlipsaacestorclase,eleviideetnierom`dincomun`numaicontinu`studiile

dup` clasa a VIII-a [e.3]. [

At@t elevii din satul Cojasca, precum ]i cei din satul Iazu

]

]

provindinfamiliidefavorizate]imarealormajoritatetr`iesc[ncondi\iiimproprii(exemplu:

11persoane[n2camere) [a.1]. [

educa\ieidinfamilie,]coalanereu]ind[ntotalitates`osuplineasc`.Lipsadecomunicare dinfamilieesteoalt`problem`careafecteaz`dezvoltareaelevilor]iactivitatea]colar`, vocabularulfiinds`rac [a.3].”(Raportulde]coal`,Cojasca,D@mbovi\a)

Problemamajor`cucareseconfrunt`]coalaestelipsa

]

LaF@nt@nele–D@mbovi\a,undedin694elevi650suntromi,problemelesuntlegate

[ndeosebideplecareap`rin\ilorlamunc`[nstr`in`tate(a.3),dar]ideabsen\amediatorului]colar

(d.2)saudesf`]urareaprocesuluididactic[n3schimburi(c.3):

„Principala problem` cu care ]coala se confrunt` este exodul familiilor [n str`in`tate, de unde ]i num`rul mare de elevi afla\i [n situa\ie de abandon din ultimii doi ani. [a.3 ] La acest moment nu exist` o situa\ie clar` a elevilor pleca\i [n str`in`tate cu familia, de]i dirigin\ii ]i [nv`\`torii se deplaseaz` periodic [n comunitate. Re[nfiin\area postului de mediator ]colar, chiar ]i cu jum`tate de norm`, ar ajuta foarte mult ]coala [n identificarea acestor elevi [d.2 ]. O alt`

problem` major` ar fi desf`]urarea procesului didactic [n 3 schimburi [ c.3 ] . Acest

problem` major` ar fi desf`]urarea procesului didactic [n 3 schimburi [c.3 ]. Acest lucru ar putea fi remediat prin finalizarea construc\iilor [ncepute.” (Director,F@nt@nele,D@mbovi\a)

La]coalaIazu–D@mbovi\a,undeavemdoarclaseleI-IV]iunderela\iaelev-[nv`\`torar

trebuis`fiefoarteapropiat`,raportulde]coal`anominalizatcelemaimultedificult`\i,ceeace

nu[nseamn`neap`ratc`]coalaIazuseconfrunt`cucelemaimulteprobleme,comparativcu

celelalte]coli,cic`exist`ocon]tientizare]ipoateopresiune(mai)acut`aacestora.Astfel,

principaleleproblemesunt:

[

generat` de navet` ([n anul ]colar 2010 – 2011, ]coala are 2 cadre didactice localnice, iar 12 cadre fac naveta, din care 4 pe ruta T@rgovi]te – Cojasca, 6 pe ruta Dobra – Cojasca ]i 2 pe ruta Butimanu – Cojasca) [ b.2 ] ; imposibilitatea asigur`rii continuit`\ii la toate clasele ([nv`\`tori care anual se schimb`, aspect ce afecteaz` colectivul de elevi) [ b.2,b.3,a.2 ] ; responsabilit`\ile sporite [ntr-o ]coal` cu popula\ie 100% de romi [ b.4 ] ; procurarea combustibilului necesar [nc`lzirii spa\iilor ]colare, igienizarea ]colii, dotarea cu material igienico – sanitar [c.1,c.2]; starea deplorabil` a c`ilor de acces c`tre ]coal` (din relat`rile unui [nv`\`tor al ]colii, [n fiecare diminea\` acei locuitori ai satului care provin dintr-o zon` foarte s`rac`, mai [ndep`rtat` de ]coal`, care nu beneficiaz` de cale de acces pietruit` p@n` la ]coal`, []i aduc copiii pe umeri, imagine pe care [nv`\`torul o asemuia cu cele v`zute la Discovery, la «documentarele din lumea a III-a» [ e.1,e.2] ; neimplicarea familiei [n sus\inerea eforturilor ]colare [ a.3 ] ; spa\iul insuficient, aspect ce face ca activitatea s` se desf`]oare [n 2 schimburi, at@t la ]coal`, c@t ]i la gr`dini\` [ c.3 ] .” (Raportulde]coal`,Iazu,D@mbovi\a)

] nedecontarea abonamentelor de transport pentru naveti]ti ]i uzura fizic`

{ncele5]colidinjude\ulGala\iproblemeleidentificatesuntcvasicomune,cuomic`

diferen\iereurban/rural.At@tla]coalaNr.16,c@t]ila]coalaNr.22dinora]ulGala\i,problemele

identificates-aucentrat[ndeosebipe elev ]i familie,dar]ipelipsadeimplicareaunorcadre

didactice(b.3):

[ Problemele sunt generate de ] „Lipsa de interes a p`rin\ilor, familiile dezorganizate sau monoparentale [ a.3 ] . Lipsa de implicare a unor cadre didactice [ b.3 ] ]i anturajul nefavorabil [n care intr` unii copii [ a.2 ] .” (Raport,

}coalaNr.16]i}coalaNr.22,Gala\i)

LaTecuci,problemelenominalizatelereg`sim[ntotalitate[ncategoriaA–acelorcentrate

peelev]ifamilie:

„Starea financiar`, lipsa de educa\ie a p`rin\ilor, num`rul mare de membri [ntr-o familie – sunt principalele probleme cu care se confrunt` ]coala.” (Raport,

}coalaNr.2,Tecuci,Gala\i)

Celedou`]colidinmediulruraldinGala\i–Frumu]i\a]iPechea–seconfrunt`mai

degrab`cuproblemelegatedeatitudineanep`s`toareaelevilor]iap`rin\ilor,as`r`ciei,dar]ia

dificult`\ilordeorganizare]imaterialeale]colii:

„Problema cea mai important` este absenteismul ridicat, mai ales la gimnaziu

[ a.2 ] . Acesta s-ar explica prin dezinteresul p`rin\ilor fa\` de ]coal` [ a.3 ] . Nu []i

sprijin` copiii s` vin` la ]coal`. Lipsa de disciplin`, lipsa de interes, lipsa de perspectiv` [a.2,a.3]. Grupul sanitar din curtea ]colii este un punct slab, precum ]i curtea ]colii care abia a fost [mprejmuit` [c.1,c.2].” (}coalaFrumu]i\a,}colile dinGala\i)

] Lipsa s`lii de sport, lipsa perspectivei pentru elevi [ d.3 ] .” (}coalaPechea,

[

}coliledinGala\i)

[ d.3 ] .” (}coalaPechea, „ [ }coliledinGala\i) La Bucure]ti, problemele sunt complexe, at@t de natur`

La Bucure]ti, problemele sunt complexe, at@t de natur` structural` (descentralizare, titularizarepepost]iinsecuritateaacestuia,imagineaproast`a]colii), centrate pe dificult`\ile de organizare ]i materiale ale ]colii (bazamaterial`deficitar`),c@t]idincategoriacelorcentratepe elev]ifamilie(s`r`cia,migra\ia,atitudineap`rin\ilor,disciplinaelevilor,valorizarea]colii):

„Problema num`rul 1: nu avem descentralizare. Pe unele cadre didactice nu am putut s` le mai p`strez, pentru c` dup` 3 ani trebuie s` dea un examen; s-a [nt@mplat ca nota s` fie mai mic` ]i astfel am pierdut oameni de valoare, iar

absolven\i care au luat note destul de mari, [n timpul anului ]colar au plecat.

Apoi, titularizarea pe post, o problem`. [

Din perspectiva p`rin\ilor, principala

problem` e grija zilei de m@ine.” (Director}coalaNr.55,Bucure]ti)

]

„Problema ]colii este faptul c` de 2 ani, mi]carea elevilor s-a accentuat, [n sensul c` vin ]i pleac` mul\i, nu foarte mul\i, dar destabilizeaz` colectivele. Astfel, colectivele nu au continuitatea lor [n timp, din cauza faptului c` elevii sunt din familii cu probleme. P`rin\ii r`m@n f`r` serviciu, pleac` din localitate, se mut` la alt domiciliu. Copiii [i urmeaz` sau r`m@n la bunici ]i se creeaz` o stare de insecuritate, care afecteaz` procesul de [nv`\`m@nt ]i chiar via\a colectivului din care fac parte, apar probleme de disciplin`, de comportament, ”

de adaptare

(Director,}coalaNr.22,Bucure]ti)

„ Am

direc\ii, pe care noi le ]tim foarte bine. Avem probleme [n a ne face reclam`, am avea nevoie de un site al ]colii ]i cost`, un panou de afi]aj unde s` punem toate

rezultatele noastre, concursuri, pe care s` [l vad` p`rin\ii, bunicii. Tot sper cu

mai avem nevoie de ni]te televizoare pe care

s` vizion`m ni]te emisiuni, documentare

dar toate astea cost` bani. Mai vrem ni]te panouri prin ]coal`, am vrea s` facem

] {n leg`tur` cu p`rin\ii, noi tot

]coala frumoas`, s` fie peste tot, de toate. [

timpul spunem c` ar trebui s` se [nfiin\eze permisul de p`rinte. E o lupt` inegal`

avea nevoie de un buget ceva mai mare, pe care s`-l aloc`m [n anumite

p`rin\ii s` rezolv pentru c` altfel

sunt foarte multe acum, avem de unde,

cu p`rin\ii, pentru c` ei doar au preten\ii de la noi, dar nu fac nimic

dar sunt unii care acas` nu fac nimic pentru copii ]i au preten\ia ca numai ]coala

s` rezolve problemele

dep`]i\i

acord cu modul nostru de interven\ie. [

la ]coal`. Sunt p`rin\i care nu calc` pe la ]coal`, nu [i intereseaz` ce fac copiii

lor, au l`sat toat` educa\ia [n grija ]colii. Aici avem o problem` pe care nu ]tiu dac` amenda aceea pe care o prevede noua lege a educa\iei ar putea s` o

rezolve

cine

]tie

] Comunicarea este cu cei care vin pe

de exemplu, atunci c@nd intervenim [ntr-o situa\ie, p`rintele nu e de

nu to\i

la un moment dat suntem ]i noi supraaglomera\i,

{n orice caz, discutam cu colegii ]i spuneam dac` nu cumva ne vor

a]tepta la col\ c` am propus amenda pentru nu ]tiu ce familie ]i ne trezim

agresa\i sau

pentru c` amenzile se dau la propunerea ]colii. Aici iar`]i

e o problem` ]i sunt curioas` cum se va rezolva.” (Director, }coala Nr. 86, Bucure]ti)

}coliledinjude\ulClujseconfrunt`cuproblemecentratepedificult`\iledeorganizare]i

}coliledinjude\ulClujseconfrunt`cuproblemecentratepedificult`\iledeorganizare]i

materialeale]colii(laJucu),mixte(d.4–la„EmilIsac”),deatitudineviolent`aelevilor]icentrate

pedificult`\ilematerialeale]colii(LiceuldeArte).

„Principalele probleme ale ]colii \in de localul inadecvat [n care se desf`]oar` activitatea noastr`, [nc`perile sunt reci, [ntunecoase, lipsite de func\iuni didactice specifice ]i, repet, asta ne induce imediat ideea c` trebuie s` depunem toate eforturile pentru a finaliza noua ]coal`.” (Director,}coalaJucu,Cluj)

„Principala problem` este migra\ia elevilor spre centru. Aceasta este cea mai mare problem` a ]colii. Cu toat` baza material` pe care o avem, cu rezultatele pe care le avem, cu toate activit`\ile, cu tot ceea ce prezent`m ]i prezent`m sistematic p`rin\ilor, nu putem s`-i oprim s` nu plece spre centru. Pozi\ia acestei ]coli este [n dezavantajul nostru ]i de fapt p`rin\ii nu [n\eleg c` ]coala aceasta ar putea s` fie ideal` pentru ei, dar pentru noi ca ]coal` este un mare dezavantaj. Asta ar fi marea problem`, o con]tientiz`m ]i nu mai ]tim ce s` facem. Tot felul de activit`\i [n care implic`m p`rin\ii, Ziua Por\ilor Deschise, activit`\i extracurriculare, serb`ri, activit`\i comune cu gr`dini\a, deja sunt vreo 3 f`cute.

{ncontinuu [i chem`m. Sunt mul\umi\i, apreciaz`. La final exist` un «Dar

».”

[Problemesemnalatedeelevi,dep`rin\i?] „Noi am f`cut tot felul de chestionare aplicate ]i p`rin\ilor. }i chiar la ultima ]edin\` cu comitetele reprezentative ale p`rin\ilor pe ]coal`, ]i nou` ni se pare c` rela\ia ]i cu familia ]i cu elevii s-a

[mbun`t`\it. Nu ni s-au semnalat probleme serioase. Mai sunt mici probleme de disciplin`, pu\in` violen\` verbal`, dar nimic deosebit.” (Director,}coalaEmil Isac,Cluj)

„O problem` pe care am identificat-o noi ]i cred c` este comun` multor ]coli este cre]terea violen\ei, ca s` zic a]a, ]i a comportamentelor inadecvate. Din aceast` cauz`, [mpreun` cu [nc` 10 parteneri, am realizat un proiect Comenius care a vizat exact aceast` problem` ]i am [ncercat s` dezvolt`m materiale voca\ionale astfel [nc@t s` [mbun`t`\im acest lucru ]i s` sc`dem num`rul comportamentelor inadecvate.” [ Care este perspectiva elevilor [n raport cu problemele]colii? ] Ce s` zic, problema de comportament, de rela\ionare [ntre elevi a fost o problem` ridicat` ]i de ei ]i am [ncercat s` g`sim solu\ii. Alte probleme dac` au fost am [ncercat s` le solu\ion`m. Poate au fost anumite probleme de infrastructur`. La un moment erau nemul\umi\i de b`i, dar le-am renovat. Suntem foarte aten\i la nevoile sau la mesajele care vin at@t din partea elevilor, c@t ]i din partea p`rin\ilor ]i [ncerc`m s` ob\inem un feedback ]i s` solu\ion`m.” (Director,LiceuldeArte,Cluj)

Am [ncercat s` identific`m ]i care este percep\ia elevilor ]i a p`rin\ilor cu privire la principaleleproblemeale]colii,[ns`lucrulacestaafostdestuldedificil.Eleviis-auraportatmai degrab`larela\iacucolegii]iuneorilaceacuprofesorii,iarp`rin\iinuauavutpracticnimicde ad`ugatprivitorlaacestaspect]idecinimicderepro]at]colii,badimpotriv`.

Deexemplu,la}colileNr.22]iNr.67dinBucure]tito\ieleviiintervieva\iauspusc`

]coalaestefoartebun`lacapitoluldot`ri,iarmicilenemul\umirisuntmaidegrab`legatede

comportamentulcolegilor(caredistrugbunuriledin]coal`,sauceimaimari[ipersecut`pecei

mici),rela\iacuvreunprofesorsaurestric\iilelegatedep`r`sireaincintei]colii.

La}coalaNr.55eleviisunt[ngeneralmul\umi\idedot`rile]colii,ceamaisemnificativ`

nemul\umirefiindlegat`denecesitatea[mbun`t`\iriis`liidesport.Unelevapunctattotu]iun

aspectcares-arputeadovediesen\ial,]ianumes`existe:

aspectcares-arputeadovediesen\ial,]ianumes`existe: „Ni]te meditatori, s` fac` ore suplimentare, [nainte sau

„Ni]te meditatori, s` fac` ore suplimentare, [nainte sau dup` ore.” (Elev,}coala

Nr.55,Bucure]ti).

Lafelca]i[ncelelalte3]colidinBucure]ti,la}coalaNr.73eleviiintervieva\is-au

declarat suficient de mul\umi\i de dot`rile ]colii. Ca lipsuri au nominalizat necesitatea unui magazin[nincinta]colii,precum]ilaboratoaredebiologie,istorie]idegeografie.

La}coalaJucudinCluj,eleviisuntdeasemeneamul\umi\ideaspectelematerialeale ]colii,cuexcep\ias`liidesport]iafaptuluic`uneoricurteaestemurdar`„pentru c` fac mizerii copiii ]i nu prea se face curat”.Deasemenea,unuldintreeleviamen\ionatcafiindnegativ]i climatuldintimpulorelor:

„P`i

(Elev,}coalaJucu,Cluj).

to\i copiii la ore strig` ]i [i deranjeaz` pe profesori. Nu pot [nv`\a.”

}coalaTraianD@rjaneste]ieadescris`[ntermenipozitivilacapitoluldotare(„ni]te h`r\i ar trebui totu]i schimbate, c`-s cam rupte”aspusunelev),[ns`separec`oproblem`arficu securitatea[n]coal`:

„Nu-mi place pentru c` [atunci ] c@nd este pauz` tot timpul pe al\ii cunoscu\i [i las` c@nd [s de servici, [i las` [n`untru, pe al\ii care nu-i cunoa]te [i scoate afar`. Nu-mi place chestia asta deloc.” (Elev,}coalaTraianD@rjan,Cluj).

Practic,acelea]icategoriideproblemele[nt@lnim]i[ncelelalte]coliincluse[nstudiu, micile diferen\e fiind date fie de particularit`\ile fiec`rei ]coli, fie de percep\iile (subiective, minoritare)aleelevilor. P`rin\ii]i-auexprimatmaigreu]imais`r`c`ciosopiniilefa\`de]coal`.Ceimaimul\i dintreei]i-auexprimatsatisfac\ia[nleg`tur`cu]coala–deladot`rip@n`larela\iacuprofesorii. Doar[nc@tevainterviuriamob\inutr`spunsurimaidiferen\iate. De exemplu, la Cioc`nari (D@mbovi\a), doi dintre p`rin\ii intervieva\i s-au declarat mul\umi\i,[ntimpceunaltulaf`cutoremarc`interesant`:

„Nu am nici o nemul\umire fa\` de ]coal`. El nu a fost receptiv. {mi pl`cea unele reguli: respecta programul, era cuminte.” (P`rinteleunuielev,}coalaCioc`nari, D@mbovi\a)

„S` se ocupe de `]tia mai pro]ti, nu de cei mai de]tep\i. [

la ]coal`

Cioc`nari,D@mbovi\a)

LaBilciure]ti,Cojasca]iF@nt@neleto\ip`rin\iis-audeclarat[nc@nta\iderela\iacu]coala,

] Nu prea am venit

mai mult mama mea