Sunteți pe pagina 1din 22

Problema 1 Rezolvare: Valoarea marfurilor cumparate - 1000lei Rabat 3% ( 1000 lei * 3%) - 30 lei Valoare 1 (1000 lei 30 lei

i ) - 970 lei Remiza 2% ( 970 lei * 2%) - 19.4 lei Valoare 2: 970 lei 19.4 lei - 950.6 lei Risturn 2% ( 950.6 lei * 2%) 19.01 lei Net comercial 50.6lei-19.01 lei) 931.59 lei Scont de decontare ( 931.59lei * 4%) 37.26 lei Net financiar ( 931.59 lei 37.26 lei) 894.33 lei TVA 19% 894.33*19% ) 169.92 lei Total factura: 1064.25 lei Adaos comercial 20% ( 931.59 lei * 20%) 186.32 lei TVA 19% ( 1117.91 lei * 19 %) 212.40 lei Total marfuri vandute la pret cu amanuntul ( TVA inclus ): 1330.31 lei Scontul este un venit financiar pentru client si nu se include in costul de achizitie al marfii cumparate. Contabilizarea achizitiei marfurilor: % 371 4426 = 401 1101.51 931.59 169.92

Scont: 4% 401 = 767 37.26 lei

Descarcarea de gestiune: % 607 378 4428 Problema 2 Rezolvare: conform IAS 2 Contabilitatea stocurilor in costul de achizitie a stocurilor se cuprind: pretul de cumparare, taxe de import si alte taxe, costuri de transport, manipulare si alte costuri care pot fi atribuite direct achizitiei de produse finite, materiale si servicii ( cheltuieli de manipulare, verificarea calitatii, asigurari). Reducerile comerciale si alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de achizitie. Valoare materii prime: 15000 lei = 371 1330.31 931.59 196.32 212.40

Transport : 1000lei Remiza: 500 lei Cheltuieli salariale aferente gestionarului : 4000 lei Valoarea costului de achizitie : 15000 lei 500 lei + 1000 lei = 15 500 lei Cheltuieli salariale aferente gestionarului nu se includ deoarece nu sunt imputabile costului de achizitie. Problema 3 Rezolvare:
In raport cu dimensiunea riscului de neincasare se determina si procentul care se aplica la suma creantelor neincasate la termen pentru calculul provizionului Anul 2007: risc de neincasare 40% - 59500 lei *40% =23 800 lei Se constituie provizion: 6814 = 491 23 800 lei Anul 2008: probabiliate de incasare 30% rezulta riscul de neincasare 70 % Valoarea provizionului trebuie sa fie de 41650 lei ( 59 500 lei * 70%) In contabilitate se integistreaza diferenta de 17850 lei 6814 = 491 17850 lei

Problema 4 Rezolvare: Societatea ALFA trebuie sa inregistreze un provizion la minimul dintre costul indeplinirii contractului de 3000 lei ( 1000 l* 3lei/litru) si penalitatea de 400 lei. 6812 = 1518 400 lei

Marimea provizionului pentru contractele deficitare nu este influentata de decizia managementului. Problema 5 Rezolvare La inchiderea exercitiului N Valoare rata anuala: 100 000 lei Valoarea platilor minimale de leasing : 265 711 lei Avans platit 2000 lei Datorie neta: 265 711 lei -2 000 lei = 263 711 lei Dobanda pt datoria neta: 263 711 lei * 10% = 26 371.1 lei Rata de capital ( 100 000 lei 26 371.1 lei = 73 628.9 lei Contabilizarea operatiei la locatar:

% = 404 167 666 4426 Problema 6 Rezolvare

119 000.00 73 628.90 26 371.10 19 000.00

Achizitie de marfuri 5 buc * 600 lei/buc = 3000 lei Adaos comercial 20% : 3000 * 20% = 600 lei TVA neexigibil 3600* 19% = 684 lei % 371 4426 = 401 3570 3000 570

adaos comercial: 371 = % 378 600 4428 684

vanzare marfuri 27 560 lei, tva inclus tva aferent vanzarii( 27 560 *19/119) = 4 400.34 lei in contabilitate: 4111 = % 707 23159.66 4427 4400.37

k= (Si 378 + RC 378) / (Si 371+ RD 371)/1.19 Si + 7600/45600 = 0.1666 adaos comercial pt vanzare 23159.66 * 0.1666 = 3858.40 costul marfurilor vandute: 23159.66 3858.40= 19 301.26 descarcarea de gestiune: % = 371 27560.00 607 19301.26 378 3858.40 4428 4400.34 Pt rezolvarea acestei probleme am folosit metoda coeficientului, asa cum este prezentata ea in OMFP 1752/2005

Problema 7 Rezolvare: Receptia marfurilor fara factura: % = 408 1190 371 1000 4428 190 Primirea facturii: Se storneaza operatia: 408 = % 371 1000 4428 190

Se inregistreaza factura corect: % = 401 1071 371 900 4426 171 Problema 8 Rezolvare Costul materiilor prime achizitionate: Si + I E = Sf 328 + I 1732 =366 E = 366+1732-328 = 1770 lei Costul produselor finite obtinute Si + I E = Sf 146+ I 6000 = 150 I = 150 + 6000 146 = 6004 Costul de productie al perioadei: Costul produselor finite obtinute - S initial productie in curs de executie + S final productie in curs de executie Costul de productie al perioadei Problema 9 Rezolvare: Calculul costului materiei prime consumate: Costul de achizitie al materiei prime : + Costul de achizitie al intrarilor de materie prima 6004lei 362lei 354lei 5996lei

1000 lei 6000 lei

- Costul de achizitie al costului final de materie prima = Costul de achizitie al materialelor consumate: calcululul costului de productie al produselor finite:

2000 lei 5000 lei

Costul de achizitie al materialelor consumate: 5000 lei + costul de prelucrare 16000 lei = costul de productie al produselor fabricate 21000 lei + valoarea productiei neterminate initiale 1000 lei - valoarea productiei in curs finale 5000 lei costul de productie al productiei finite 17000 lei Calculul costului productiei vandute costul de productie al productiei finite + valoarea stocului initial de produse finite - valoarea stoclui final de produse finite costului productiei vandute Calcululul costului complet costului productiei vandute + cosluri de distributie + cheltuieli directe de vanzare cost complet Problema 10 Rezolvare: Problema 11 Rezolvare: Problema 12 Rezolvare: 17000 lei 3000 lei 1000 lei 19000 lei 19000 lei 5000 lei 1000 lei 25000 lei

Problema 13 Raspuns: Art. 34. - (1) Plata impozitului se face astfel: a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);

b) contribuabilii, altii decat cei prevazuti la lit. a), au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2010, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate prevazut pentru contribuabilii mentionati la lit. a). (2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) si retinut de catre persoana juridica responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii. ( (4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. (5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. (8) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a), care inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul unui trimestru, nu mai au obligatia de a efectua plata anticipata stabilita pentru acel trimestru. (10) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) platesc pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35 alin. (1). (11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator. (12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului. (14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflatie necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate. Problema 14 Raspuns: Valoare facturata: 12*50euro = 600 euro / 2460 lei Taxa vamala 10% : 246 lei Acciza: 20% : 492 lei

Transport: 150 eur/ 615 lei Baza de impozitare TVA: 2460+246+492+615= 3813 lei Problema 15 Raspuns Taxa hoteliera Art. 278. - (1) Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intro localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea, dar numai daca taxa se aplica conform prezentului capitol. (2) Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, denumita in continuare taxa hoteliera, se incaseaza de catre persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a persoanelor cazate. (3) Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa colectata in conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situata aceasta. Calculul taxei Art. 279. - (1) Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unitatile de cazare. (2) Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa intre 0,5% si 5%. In cazul unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, cota taxei poate varia in functie de clasa cazarii in hotel. (3) Taxa hoteliera se datoreaza pentru intreaga perioada de sedere, cu exceptia cazului unitatilor de cazare amplasate intr-o statiune turistica, atunci cand taxa se datoreaza numai pentru o singura noapte, indiferent de perioada reala de cazare. Scutiri Art. 280. - Taxa hoteliera nu se aplica pentru: a) persoanele fizice in varsta de pana la 18 ani inclusiv; b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II; c) pensionarii sau studentii; d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar; e) veteranii de razboi; f) vaduvele de razboi sau vaduvele veteranilor de razboi care nu s-au recasatorit; g) persoanele fizice prevazute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6

martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare; h) sotul sau sotia uneia dintre persoanele fizice mentionate la lit. b)-g), care este cazat/cazata impreuna cu o persoana mentionata la lit. b)-g). Plata taxei Art. 281. - (1) Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au platit cazarea. (2) Unitatile de cazare au obligatia de a depune lunar o declaratie la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale, pana la data stabilita pentru fiecare plata a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaratiei se precizeaza in normele elaborate in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor. Problema 16 Riscuri posibile in activitatea departamentului de resurse umane Rezolvare
Riscuri posibile:

neconcordante intre atributii si competena profesionala; neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile si politicile specifice; nerespectarea confidenialitaii informaiilor; caracterul incomplet i inexact al operaiilor si documentaiilor; modul profesional de abordare a informaiilor financiare; Nerespectarea atributiilor din fisa postului Suprasolicitarea personalului Nerespectrarea normelor privind securitatea muncii PROCEDURI Atribuiile entitii pot fi realizate numai dac sunt cunoscute de salariai .i acetia acioneaz concertat; - Fiecare salariat are un rol bine definit n entitatea public, stabilit prin fia postului; - Sarcinile sunt ncredinate i rezultatele sunt comunicate numai n raportul manager salariat manager (ef subaltern ef); - Managerul trebuie sa sustin salariatul n ndeplinirea sarcinilor sale.

Managementul entitii publice va comunica tuturor angajailor care sunt sarcinile entitii, rezultate din actul normativ de organizare i funcionare. Totodat, se va ngriji ca aceste sarcini s se regseasc n Regulamentul de organizare i funcionare a entitii publice, la care s aib acces toi salariaii. Se vor ntocmi i se vor actualiza, ori de cte ori necesitile o vor cere, fiele postului pentru toi funcionarii publici i personalul contractual din entitatea public. Aceasta este o obligaie permanent a fiecrui nivel de management

Managerul asigur ocuparea posturilor de ctre persoane competente, crora le ncredineaz sarcini potrivit competenelor i asigur condiii

pentru dezvoltarea capacitii profesionale a salariatului.

- Managerul i salariaii au acele cunotine, abiliti i experiena care fac posibil ndeplinirea eficient i efectiv a sarcinilor; - Competena angajailor i sarcinile ncredinate trebuie s se afle n echilibru permanent, stabil. Aciuni pentru asigurarea acestuia: definirea cunotinelor i deprinderilor necesare pentru fiecare loc de munc; conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit; identificarea planului de pregatire de baza a noului angajat, nc din timpul procesului de recrutare; revederea necesitailor de pregatire, n contextul evalurii anuale a angajailor i urmrirea evoluiei carierei; asigurarea faptului c necesitile de pregtire identificate sunt satisfcute; dezvoltarea capacitii interne de pregtire, complementar formelor de pregtire externe entitii publice; definirea politicii de pregtire/mobilitate; se verifica daca se respecta programul de lucru, norma de lucru - Performanele angajailor se evalueaz cel puin o dat pe an i sunt discutate cu acetia de ctre realizatorul raportului; - Competena i performana trebuiesc susinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.; - se verifica listele de pontaj, intocmirea corecta a statelor de plata si a celorlalte documente privind asigurarile sociale, Problema 17 Rezolvare Riscuri posibile: Comunicarea insuficienta la nivelul strategiilor de marketing Gestionarea ineficienta a relatiilr cu clientii/furnizorii Nerespectarea termenelor de finalizare a comenzilor Erori in documentele de vanzare Proceduri: Se verifica periodic daca fiecare salariat isi cunoaste atributiile postului, norma de lucru, regulamentul intern Se verifica respectarea legislatiei la intocmirea documentele de vanzare si de transport Se verifica implementarea corecta a strategiilor de marketing Problema 18 Rezolvare Riscul de a folosi la nivelul entitatii a echipamentelor tehnologice uzate moral Neefectuarea de studii de piata pentru a identifica cerintele clientilor

Lipsa unui program adecvat de formare profesionala la nivelul personalului Competena i performana nu sunt susinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.; - lipsa de comunicare cu celelalte departamente la nivelul entitatii Proceduri - se verifica periodic fisele tehnice ale echipamentelor si modul de functionare - se verifica daca sunt respectate termenele privind reviziile tehice periodice - se verifica si se analizeaza costurile implicate pentru piese de schimb si reparatii -se verifica modul in care este adus la cunostinta personaluilui modul de utilizare si functionare a echipamentelor, procesele verbal;e privind instructajul tehnic periodic Problema 19 Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate aspectele lor semnificative constituie Rezolvare A) obiectivul unei misiuni de audit de baza Problema 20 Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca: Raspuns: C Au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute de legislatia in vigoare Problema 21 Rezolvare Valoare ansamblu imobiliar: 400000 lei Din care valoare teren: 80 000 lei Valoare constructie: 320 000 lei Conf. prevederilor legale si doctrinei contabile terenurile nu se amortizeaza. Tabel de amortizare cladire Valoare la cost istoric: 320 000 lei Valoare de utilizare 20 ani Amortizarea anuala cladire anul Amortizarea anuala N-11 16 000 N-10 16 000 N-9 16 000 N-8 16 000 Valoarea neta contabila

N-7 N-6 N-5 N-4

16 000 16 000 16 000 16 000

208 000 192 000 lei / 300 000 (valoarea justa )

Reevaluare ansamblu: 450 000 lei din care 150 000 lei pt teren Diferenta din reevaluare pt cladire : 108 000 lei ( 300 000 192 000) Diferenta din reevaluare pt teren 70 000 lei ( 150 000 80 000) Diferenta din reevaluare de inregistrat: 178 000 lei Raspuns corect: varianta a Problema 22 Care din afirmatiile urmatoare este exacte? Raspuns b) controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectarea tuturor cazurilor de abatere de la normele legale de la politicile si procedurile stabilite de conducerea bancii. Problema 23 Elementele probante: definiie, rol, criterii de apreciere. Potrivit Standardelor Internaionale de Audit, elementele probante ntr-o misiune de audit (audit evidence sau elments probants) reprezint informaii obinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta i fondeaz opinia; aceste informaii constau n documente justificative i documente contabile care stau la baza situaiilor financiare i care sunt coroborate cu informaii din alte surse. Elementele probante sunt obinute printr-o combinare adecvat a testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controalele substantive. Testele de procedur sunt testele care permit obinerea de elemente probante privind eficacitatea conceperii i funcionrii sistemelor contabile i de control intern. Controalele substantive sunt controale proprii ale auditorului n contabilitatea intreprinderii i constau n proceduri care urmresc obinerea elementelor probante prin care sunt detectate anomalii semnificative n situaiile financiare; ele sunt de dou tipuri: - controale privind tranzaciile, operaiile i soldurile conturilor; - proceduri analitice care constau n analiza tendinelor i ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaiilor i examene de coeren cu alte informaii. n funcie de credibilitatea informaiilor obinute n etapele precedente, auditorul stabilete programele de control a conturilor pe baza crora s poat obine elementele probante necesare fundamentrii opiniei sale. Aceast etap a misiunii are, deci, ca obiectiv reunirea elementelor probante pentru a putea exprima o opinie motivat asupra conturilor anuale, ceea ce presupune asigurarea respectrii regulilor legale i regulamentare de ctre intreprindere i anume: - regulile de prezentare i de evaluare stipulate n normele legale i n cele profesionale; - reguli de pruden; - regulile referitoare la inventarieri;

- reguli de inere a registrelor i a contabilitii; - existena activelor i faptul c acestea aparin intreprinderii; - pasivele patrimoniale, veniturile i cheltuielile privesc intreprinderea n cauz. Elementele probante trebuie s ndeplinesc cumulativ dou condiii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii: s fie suficiente i s fie juste (adecvate). Caracterul suficient se stabilete n raport cu numrul de elemente probante colectate; caracterul just se apreciaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinena, fiabilitatea lor. n mod normal, auditorul consider necesar s se sprijine pe elemente probante care nu sunt concludente prin ele nsele, dar care contribuie la elaborarea convingerii sale. El poate deseori s fie determinat s caute elemente probante de surs sau natur diferit pentru a corobora o aceeai afirmaie. Elementele probante trebuie, n ansamblul lor, s permit auditorului s-i fac o opinie cu privire la situaiile financiare. n general, auditorul nu examineaz totalitatea informaiilor la care are acces pentru a-i forma opinia, n msura n care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operaii sau un control intern, aplicnd tehnici de sondaj bazate pe raionament profesional sau eantion statistic. Factorii care influeneaz raionamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind: - Importana riscului de inexactitate; acest risc poate depinde de: natura elementelor n cauz; adecvarea controlului intern; natura activitilor realizate; existena unor situaii susceptibile de a exercita o influen neobinuit asupra conducerii intreprinderii; situaia financiar a intreprinderii. - Importana relativ a elementului avut n vedere, innd seama de ansamblul informaiilor bilanului contabil. - Experiena cptat n cursul unor auditri anterioare. - Concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori. - Tipul de informaie disponibil. n cazul obinerii de elemente probante pornind de la testele de procedur, aspectele sistemelor contabile i de control intern asupra crora auditorul va strnge elemente probante se refer la: - conceperea sistemelor contabile i de control intern; sunt aceste sisteme concepute de o manier care s previn sau s detecteze i corecteze anomalii semnificative? - funcionarea sistemelor contabile i de control intern; aceste sisteme au funcionat de o manier satisfctoare pe toat perioada? n colectarea elementelor probante pornind de la procedurile de conformitate, auditorul se asigur de posibilitatea obinerii unor afirmaii n materie: de existen: controlul intern exist? de eficacitate: controlul intern funcioneaz eficace? de permanen: controlul a funcionat eficace pe toat perioada n cursul creia auditorul nelege s se sprijine pe el? n cazul obinerii de elemente probante pornind de la controalele substantive, auditorul trebuie s determine dac elementele rezultate din aceste controale precum i din testele de procedur sunt suficiente i adecvate pentru a stabili dac la elaborarea situaiilor financiare de ctre conducerea ntreprinderii au fost ntrunite criteriile urmtoare: de existen: un element al activului sau pasivului exist la un moment dat; de drepturi i obligaii : un element de activ este un drept al intreprinderii iar un element de pasiv este o obligaie pentru intreprinderea dat, la un moment dat;

de apartenen (de realitate) tranzaciile sau evenimentele se refer la intreprinderea dat i s-au produs n cursul perioadei respective; de exhaustivitate: activele, datoriile, tranzaciile sau evenimentele au fost nregistrate i toate faptele importante au fost menionate; de evaluare : nregistrarea unui activ sau a unei datorii s-a fcut la valoarea lor de inventar; de msurare: o operaie sau un eveniment este nregistrat la valoarea sa de tranzacionare i un venit sau o cheltuial aparin perioadei; de prezentare si publicitate : o informaie este prezentat, clasat i descris conform referenialului contabil aplicabil. Obinerea de elemente probante privind o informaie dat, de exemplu, existena de stocuri, nu scutete obinerea de elemente probante pentru o alt afirmaie, de exemplu, evaluarea lor. Auditorul poate obine un grad de certitudine mai ridicat atunci cnd elementele probante adunate, de origine i de natur diferite, sunt concordante. n acest caz, auditorul poate obine un grad de certitudine global superior celui pe care l obine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, atunci cnd elementele probante obinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradiciei. Trebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obinerea unor elemente probante i utilitatea informaiei obinute. Cu toate acestea, dificultile i costurile suportate pentru a controla un element deosebit nu pot justifica valabil, prin ele nsele, omisiunea unei proceduri. Atunci cnd auditorul are dubii legitime cu privire la o informaie care prezint o importan semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s obin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv.

Problema 24 Raspuns Care sunt prevederile de baz ale contractului de prestri de servicii de audit? Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt: - partile contractante; - obiectul contractului; - durata prestarii serviciilor; - descrierea auditului financiar si rapoarte; - utilizarea raportului de audit financiar; - tariful prestatorului si plata acestuia; - obligatiile partilor; - limitarea raspunderii prestatorului; - raspunderea beneficiarului; - limitari ale auditului financiar; - drepturi de proprietate intelectuala; - confidentialitatea; - prelungirea contractului; - modificarea contractului; - incetarea contractului; - forta majora; - comunicarea pe suport electronic; - legea contractului; arbitrajul;

-dispozitii finale Problema 25 Raspuns 10 lucrri de efectuat cnd se examineaza conturile de capitaluri proprii. De obtinut si de analizat lista operatiilor care afecteaza capitalurile proprii, privind in special noile emisiuni, rascumpararile de actiuni De cercetat restrictiile care ating distribuirea beneficiilor nedistribuite sau a conturilor de capitaluri proprii De informat daca s-au produs schimbari semnificative in entitate inraport cu anul precedent in ce priveste detinerea sau structura de capital In caz de pierderi trebuie verificata existenta unei capacitati de finantare suficiente continuarii activitatii De analizat orice modificare a capitalului social prin prisma respectarii reglementarilor legale si statutare De verificat respectarea egalitatii : Capitaluri proprii inainte de repartizare = capitaluri proprii dupa repartizare + distribuiri de capital (dividende) De analizat operatiile care privesc miscarile ce au loc in cadrul capitalurilor proprii , in special cele ce au loc ca urmare a afectarii rezultatului net al exercitiului De analizat , in cadrul grupurilor de societati, interesele minoritare, operatiunile intragrup De consultat procesele verbale ale adunarii actionarilor, ale consiliilor de administratie in ceea ce priveste masurile stabilite referitoare la capitalurile proprii De evaluat fundamentarea informatiilor date in notele anexe la situatiile financiare privind capitalurile proprii Problema 26 Raspuns Obiectivele controlului intern sunt A. protejarea activelor intreprinderii : 1. definirea responsabilitatilor 2. separarea sarcinilor si functiilor 3. descrierea functiilor 4. procedura acordarii imputernicirilor B. asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile 1. modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative 2. organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii 3. organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia 4. respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile 5. controalele de baza ale activitatii contabile C. asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii D. promovarea eficacitatii exploatarii Problema 27

Raspuns: Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in acceasi cauza, calitatea de martor avand intaietate. Expertul contabil se afla in incomptibilitate daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el , sotul sau vreo ruda apropiata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie subiectiv. Asemenea situatii sunt: - daca, in calitate ade organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre parti in proces s-a pronuntat asupra unor aspecte ori a luat parte la intocmirea actelor primare, a evidentelor tehnico operative sau la elaborarea situatiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecatii - daca, in calitate de ecxpert contabil si-a exprimat o prima opinie in aceeasi cauza supusa judecatii deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat in sustinerea primei solutii. In particular expertul contabil care a efectuat o expertiza extrajudiciara la cererrea unei parti in proces se afla in incompatibilitate cu calitate ade expert numit din oficiu. Daca indeplineste conditiile de independenta si de competenta poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte. Problema 28 Raspuns Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentatia stiintifica are calitatea ei. Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor cntabile se realizeaza pe 2 paliere. Palierul individual conccret al fiecarei expertize . pe acest palier aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula judeca calitatea expertizelor in functie de utilitatea acestuia in atingerea scopurilor pentru care a fost solicitata. Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate in cadrul profesiei cointabile axat pe aprecierea modului de aplicare a NORMELOR PROFESIONALE.

Problema 29 Raspuns Faptele care atrag raspunderea disciplinara a expertilor contabili sunt: - abateri de comportament sanctionate cu mustrare - absenta nemotivata de la intrunirea AGA a filialei sau de la Conferinta Nationala sanctionata cu avertisment - absenta nemotivata de la 2 sedinte AGA ale filialei sau CN - neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti la termenele satbilite de regulament - nerespectarea normelor privind pastrarea secretului profesionalsanctionate cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei pe o perioada de la 1-3 luni Abateri disciplinare sanctionate cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei:

absenta nemotivata de la 3 reuniuni consecutive ala AG ale filialei sau CN publicitatea fara respectarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si a contabililor autorizati din romania neplata cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti la termenele satbilite de regulament executarea unei pedepse cu private de libertate care nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale de profil neplata la buget in termenul si in cuantumul prevazut de lege a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de catre persoanele fizice incarcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei refuzul de a pune la dispozitiea organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesionala practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei legal constituite

Problema 30
5. Ce relaie exist ntre valoarea ntreprinderii i rata de actualizare: Raspuns B invers proporional

Problema 31 Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se corecteaz cu: Raspuns B amortismentele, variaia necesarului de fond de rulment i investiia de meninere Problema 32 Raspuns Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere. -Cost cap propriu expr prin act commune = dividend ultimul an/val justa medie a actiunii+crestere preconizata a dividendului - cand se considera ca remunerarea fondurilor proprii se realizeaza prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi : KCPR = DIV/S + (1-d)* /CPR DIV = dividendul pe actiune distribuit S = cursul bursier al actiunii firmei analizate d = rata de distribuire a dividendelor = profitul net al firemie CPR = valoarea contabila a cap proprii ale firmei 118. CMPC = CAO (CAO/CI) + CAP (CAP/CI) + CDF (CDF/CI) (1-T), unde: CMPC = cost mediu ponderat al capitalului; CAO = cost capital aferent actiunilor ordinare;

CAP = cost capital aferent actiunilor preferentiale; CDF = cost capital imprumutat pe termen mediu si lung; CI = capital investit; T = rata impozitului pe profit. Problema 33 Raspuns 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare: amortismente se inlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insficienta de amortizare, referinta constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emise de expertii tehnici; - salarii si asimilate salariilor- insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate, referinta constituind-o standardele si studiile effectuate de experti in munca si protectia sociala; - stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe intreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la inceput si sfarsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil; - profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor Problema 34 Raspuns
Metoda bursiera de evaluare capitalizarea bursier Reprezint valoarea n burs, la un moment dat, a aciunilor emise n circulaie de ctre o societate comercial n loc de valoarea curent (de pia) a aciunii se poate utilize valoarea medie de pia pe un interval dat.Cash-flow-urile se calculeaza pornind de la profitul net anual si apoi ajustandu-l

cu toate operatiunile care intr-un fel sau altul afecteaza numerarul: cheltuielile cu amortizarea se adauga inapoi intrucat nu afecteaza profiturile; cumpararile de active fixe din acel an se scad, intrucat trebuie platite cumva, si asa mai departe Metoda se foloseste pentru societatile cotate la bursa Problema 35 Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile Raspuns: Stiinta contabilitatii s-a realizat in stransa legatura cu mediul economic, social si cultural. Contabilitatea a fost individualizata ca un limbaj de comunicare si ca un sistem de informare. Cunostintele necesare practicarii contabilitatii sunt tot mai mult solicitate de noul mediu economic in formare bazat pe relatii capitaliste. Utilitatea contabilitaii poate fi legata de 3 ratiuni care fundamenteaza existenta contabilitatii: schimburile comerciale, 2) resursele unmane, naturale, financiare si tehnice limitate, 3)terte persoane interesate de informatia contabila. Domeniul contabilitatii se constituie ca o disciplina stiintifica matura, cu o pluritate

de paradigme si grupuri disciplinare ( comunitati stiintifice) deschise cerecetarii fundamentale si aplicative Procesele de normalizare a practicilor contabile, al nivel national dar si mondial, au facut ca limbajul contabil sa devina normalizat ( adica standardizat) . procesul de normalizare a transformat contabilitatea intr-un limbaj pe care invatamantul il poate face cunoscut viitorilor specialisti. In consecinta, toti acesti factori au determinat ca un profesionist contabil sa isi indeplineasca atributiile in baza urmatoarelor principii: integritate, obiectivitate, competenta profesionala, confidentialitate profesionalism, respectarea normelor tehnice si profesionale. Profesionist contabil trebuie s dispun de un nivel ridicat de competen pe care consumatorii nu o au i deci nici nu pot s aprecieze calitatea serviciilor cumprate Problema 36 Despre IFAC Raspuns: IFAC este organizaia mondial a profesiei contabile care are rolul de a servi interesul public prin ntrirea profesiei i prin contribuia la dezvoltarea unor puternice economii internaionale. IFAC este alctuit din 157 membri i asociai din 123 de ri i jurisdicii, reprezentnd mai mult de 2,5 milioane de contabili din sectorul public, educaie, n serviciul guvernului, industrie i comer. Prin intermediul Consiliilor independente de elaborare a standardelor, IFAC stabilete standardele internaionale de etic, audit i certificare, educaie i contabilitate pentru sectorul public. De asemenea, emite ndrumri pentru a ncuraja performanele de nalt calitate ale profesionitilor contabili din activitate. IFAC este o federatie a celor 50 de organizatii nationale membre (NMO) si este organizata n 39 de comitete tehnice. Problema 37 Care sunt factorii care trebuie analizati cand se initaiala infiintarea unui organism profesional in domeniul contabilitatii? Raspuns Succesul infiintarii unui organism profesional depinde de numeroi factori precum - deservirea interesului public si a tuturor utilizatorilor de informatii contabile prin asigurarea unui cadru normativ standardizat - luarea n considerare a interesului general, - transparena sistemului, - eficacitatea urmririi regulilor stabilite mergnd dac e cazul pn la sanciuni, - spiritul mutual de parteneriat ai actorilor sistemului cu puterea public,

Problema 38
Etica penttru profesionistii contabili angajati

Raspuns

6 Msurile de protecie din mediul de lucru includ, dar nu sunt limitate la: Sistemul de supraveghere corporativ al organizaiei angajatoare sau alte structuri de supraveghere; Programele de etic i conduit ale organizaiei angajatoare; Procedurile de recrutare din cadrul organizaiei angajatoare care accentueaz importana angajrii unui personal extrem de competent; Controale interne aprofundate; Proceduri disciplinare adecvate; Conducerea care subliniaz importana conduitei etice i se ateapt ca angajaii s acioneze n mod etic; Politicile i procedurile de implementare i monitorizare a calitii performanei angajailor; Comunicarea oportun a politicilor i procedurilor organizaiei angajatoare, inclusiv orice modificare a acestora, tuturor angajailor i formarea i educarea adecvat cu privire la aceste politici i proceduri; Politici i proceduri de mputernicire i ncurajare a angajailor de a informa nivelele superioare din cadrul organizaiei angajatoare asupra oricror aspecte etice care i privesc fr team de represalii; Consultarea cu un alt profesionist contabil corespunztor. n situaiile n care un profesionist contabil angajat consider c alte persoane vor continua o conduit sau aciune care nu sunt etice, n cadrul organizaiei angajatoare, profesionistul contabil angajat trebuie s aib n vedere apelarea la consilierea juridic. n aceste cazuri extreme, n care orice msuri de protecie disponibile au fost epuizate i nu exist posibilitatea de a reduce ameninarea la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat poate concluziona c este adecvat demisionarea din cadrul organizaiei angajatoare. CONFLICTE POTENIALE Un profesionist contabil angajat are obligaia profesional de a se conforma principiilor fundamentale. Pot exista totui situaii n care responsabilitile acestora fa de o organizaie angajatoare i obligaiile profesionale de a se conforma principiilor fundamentale intr n conflict. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie s susin obiectivele legitime i etice enunate de ctre angajator i regulile i procedurile stabilite n sprijinul acestor obiective. Cu toate acestea, atunci cnd conformitatea cu principiile fundamentale este ameninat, un profesionist contabil angajat trebuie s aib n vedere modul n care va reaciona n aceste situaii. Ca o consecin a responsabilitilor fa de o organizaie angajatoare, un profesionist contabil angajat se poate afla sub presiunea de a aciona sau de a se comporta ntr-un mod care s amenine direct sau indirect conformitatea cu principiile fundamentale. Astfel de presiuni pot fi explicite sau implicite; ele pot veni de la un supervizor, manager, director sau alt persoan din cadrul organizaiei angajatoare. Un profesionist contabil angajat poate s se confrunte cu presiuni legate de: - nclcarea legii sau a reglementrilor; - nclcarea standardelor tehnice sau profesionale; - Facilitarea strategiilor lipsite de etic i ilegale de gestionare a veniturilor; - Minciuna sau inducerea n eroare involuntar (inclusiv inducerea n eroare prin pstrarea tcerii) a altor persoane, n special:

a auditorilor organizaiei angajatoare; sau a reglementatorilor. - Emiterea, sau alt tip de asociere cu un raport financiar sau non-financiar care reprezint n mod semnificativ eronat faptele, inclusiv situaii legate de: situaiile financiare; respectarea fiscalitii; respectarea legilor; sau rapoarte solicitate de ctre organele de reglementare a titlurilor de valoare. Semnificaia ameninrilor generate de astfel de presiuni, cum ar fi cele legate de intimidare, trebuie evaluat i, dac sunt altfel dect n mod clar nesemnificative, trebuie avute n vedere msuri de protecie ce trebuie aplicate pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil aceste ameninri. Astfel de msuri de protecie pot include: Obinerea unei consilieri, cnd este cazul, din interiorul organizaiei angajatoare, de la un consilier profesionist independent sau de la un organism profesional relevant. Existena unui proces oficial de soluionare a disputelor n interiorul organizaiei angajatoare; Apelarea la consultana legal. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a ntocmi sau aproba situaii financiare de uz general pentru o organizaie angajatoare trebuie s se asigure c acele situaii financiare sunt prezentate n conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiar. Un profesionist contabil angajat trebuie s menin informaiile pentru care este responsabil astfel nct acestea: - s descrie clar natura real a tranzaciilor de afaceri, a activelor i a datoriilor; - s clasifice i s nregistreze informaiile n timp util i ntr-un mod adecvat; i - s reprezinte faptele cu acuratee i n mod complet din toate punctele de vedere. Atunci cnd nu este posibil reducerea ameninrii la un nivel acceptabil, un profesionist contabil angajat ar trebui s refuze s rmn asociat cu informaiile pe care le consider c sunt sau pot fi eronate. Dac profesionistul contabil angajat este contient de faptul c emiterea unor informaii eronate este fie semnificativ fie persistent, acesta trebuie s aib n vedere informarea autoritilor competente conform Seciunii 140. Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, s fac apel la consultan juridic sau s demisioneze. LUAREA DE MSURI N CUNOTIN DE CAUZ Principiul fundamental al competenei profesionale i al prudenei solicit ca un profesionist contabil angajat s se implice doar n misiuni semnificative pentru care deine, sau poate obine, suficient formare de specialitate sau suficient experien. Un profesionist contabil angajat trebuie s nu duc n eroare, n mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregtire i experien, nici nu trebuie s omit s fac apel la consilierea de specialitate adecvat i asisten atunci cnd este cazul. . Msurile de protecie vizate pot include: Obinerea unei formri sau a unei consilieri suplimentare. Asigurarea c exist suficient timp disponibil pentru a ndeplini sarcinile relevante. Obinerea asistenei de la persoane care au experiena necesar. Consultarea, dac este cazul, cu: - superiorii din cadrul organizaiei angajatoare;

- experii independeni; sau - un organism profesional relevant. Atunci cnd ameninrile nu pot fi eliminate sau reduce la un nivel acceptabil, profesionistul contabil angajat trebuie s aib n vedere dac s refuze sau nu ndeplinirea sarcinilor respective. Dac profesionistul contabil angajat determin c refuzul este adecvat, motivele pentru a face acest lucru trebuie s fie clar comunicate. INTERESE FINANCIARE Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale afinilor, care ar putea, n unele situaii, s conduc la ameninri generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu, ameninrile generate de interesul propriu la adresa obiectivitii sau confidenialitii pot fi cauzate de existena unui motiv sau a unei ocazii de a manipula informaii sensibile referitoare la pre pentru a ctiga beneficii financiare. Exemple de situaii care pot conduce la ameninri generate de interesul propriu includ, dar nu sunt limitate la situaii n care un profesionist contabil angajat sau o rud sau afin al acestuia: - deine un interes financiar direct sau indirect n organizaia angajatoare i valoarea acestui interes poate fi direct afectat de deciziile luate de ctre profesionistul contabil angajat; - este eligibil pentru o prim aferent unui profit i valoarea primei poate fi direct afectat de deciziile luate de ctre profesionistul contabil angajat; - deine, direct sau indirect, opiuni pe aciuni n organizaia angajatoare, a cror valoare poate fi direct afectat de deciziile luate de ctre profesionistul contabil angajat; - deine, direct sau indirect, opiuni pe aciuni n organizaia angajatoare care sunt, sau vor fi n curnd, eligibile pentru conversie; sau - se poate califica pentru opiuni pe aciuni n organizaia angajatoare sau pentru prime aferente performanei dac sunt atinse anumite obiective. Dac ameninrile sunt n mod clar semnificative, msurile de protecie sunt analizate i aplicate aa cum este necesar pentru a elimina sau reduce ameninrile la un nivel acceptabil. Astfel de msuri de protecie pot include: politici i proceduri ale unui comitet independent de conducere pentru a determina nivelul de form a remuneraiei conducerii superioare; prezentarea informaiilor cu privire la toate interesele relevante i la orice planuri de tranzacionare a aciunilor relevante pentru cei care sunt nsrcinai cu guvernarea organizaiei angajatoare, conform oricror politici interne; consultarea, atunci cnd este cazul, cu superiorii din cadrul organizaiilor angajatoare; Consultarea, atunci cnd este cazul, cu cei nsrcinai cu guvernarea organizaiei angajatoare sau a organismelor profesionale relevante; Proceduri de audit interne i externe; Educaie actualizat cu privire la aspecte legate de etic i restricii legale i alte reglementri privitoare la un potenial trafic intern. STIMULENTE

ACCEPTAREA SAU EMITEREA DE OFERTE Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite, incluznd cadouri, ospitalitate, tratamente prefereniale i solicitarea necorespunztoare de relaii de prietenie i loialitate. Ofertele de stimulente pot reprezenta ameninri la adresa conformitii cu principiile fundamentale. Cnd unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude afiliate i se ofer un stimulent, situaia trebuie atent evaluat. Ameninrile generate de interesul propriu cu privire la obiectivitate sau confidenialitate apar atunci cnd un stimulent este oferit pentru a influena aciunile sau deciziile, pentru a ncuraja un comportament ilegal sau incorect sau pentru a obine informaii confideniale. Ameninrile generate de intimidare cu privire la obiectivitate sau confidenialitate apar dac astfel de stimulente sunt acceptate i sunt urmate de ameninri de a face public ofert respectiv, dunnd astfel fie reputaiei profesionistului contabil angajat, fie reputaiei afinului sau rudei apropiate a acestuia. Un profesionist contabil angajat ar trebui s evalueze riscul asociat tuturor ofertelor de acest gen i ar trebui s ia n considerare dac aciuni de tipul de celor de mai jos ar trebui ntreprinse : (a) Cnd s-au fcut astfel de oferte, s informeze n cel mai scurt timp nivelele superioare de conducere sau nivelele nsrcinate cu guvernarea organizaiei angajatoare; (b) S informeze prile tere despre aceast ofert - de exemplu, un organism profesional sau angajatorul persoanei care a fcut oferta; un profesionist contabil angajat ar trebui, totui, s fac apel la consultan juridic nainte de a trece la aceast etap; i (c) S i pun, n cel mai scurt timp, la curent pe afini i pe rudele apropiate asupra ameninrilor relevante i msurilor de protecie ce trebuie luate, dac acetia ocup poziii ce pot permite oferirea de stimulente, de exemplu ca urmare a situaiei lor profesional; i (d) S informeze conducerea superioar sau pe cei nsrcinai cu guvernarea organizaiei angajatoare atunci cnd afinii sau rudele apropiate sunt angajai de ctre competiie sau de potenialii furnizori ai acelei organizaii. Un profesionist contabil angajat se poate afla ntr-o situaie n care se preconizeaz c, sau este presat s, ofere stimulente pentru a subordona raionamentul altor persoane sau organizaii, pentru a influena procesul decizional sau obinerea de informaii confideniale. Astfel de presiuni pot veni din interiorul organizaiei angajatoare, de exemplu, din partea unui coleg sau unui superior. Ele pot veni i de la o persoan sau de la o organizaie din exterior care sugereaz aciuni sau decizii de afaceri ce pot fi avantajoase organizaiei angajatoare, influennd probabil activitatea unui profesionist contabil angajat. Un profesionist contabil angajat trebuie s nu ofere un stimulent pentru a influena n mod nefavorabil raionamentul profesional al unei tere pri. Atunci cnd presiunea de a oferi stimulente care nu sunt etice vine din exteriorul organizaiei angajatoare, un profesionist contabil angajat trebuie s se conformeze principiilor i ndrumrilor cu privire la soluionarea conflictelor etice prezentate n Partea A din acest Cod.