P. 1
CECCAR=Rezolvari Studii de Caz= 30 Iunie 2010

CECCAR=Rezolvari Studii de Caz= 30 Iunie 2010

|Views: 1,240|Likes:
Published by danieladiaconescu

More info:

Published by: danieladiaconescu on May 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/10/2013

pdf

text

original

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România Filiala Gorj

PROGRAM PREGĂTIRE STAGIARI ANUL II, GRUPA 2

Studii de caz

STAGIAR: AN II, GRUPA 2

Tg. Jiu 2010

1

1. Întreprinderea ALFA are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de frigidere. În exerciţiul N, ea a lansat un nou model din care a vândut 100 de bucăţi. După vânzare s-au constatat defecţiuni grave în etanşeizarea frigiderelor. Societatea a informat cumpărătorii asupra defecţiunilor şi s-a angajat să le repare gratuit. Cheltuielile cu reparaţiile sunt estimate la 500.000 lei. Furnizorul materialelor de etanşeizare şi-a asumat responsabilitatea defectelor şi a decis să ramburseze societăţii ALFA suma de 300.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor cu reparaţiile. Care este incidenţa în situaţiile financiare ştiind că se aplică OMFP 3055/2009? Rezolvare : Analizand aceasta situatie avem: - exista o obligatie prezenta ca urmare a unui eveniment trecut: angajamentul pe care societatea si l-a luat fata de cumparatori de a remedia defectiunile; - este probabila iesirea de resurse generatoare de avantaje economice viitoare: cheltuielile cu reparatiile; - este necesar un provizion pentru cea mai buna estimare a cheltuielilor cu reparatiile: 500.000 lei; - prin aplicarea regulii de mai sus se va recunoaste un activ pentru suma de 300.000 lei pe care furnizorul s-a angajat sa o ramburseze societatii Potrivit art.231 (2) din OMFP 3055, dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat: % = 1518 Alte provizioane pt riscuri si cheltuieli 500.000 200.000 300.000

6812 Chelt. de exploatare privind proviz. pt. riscuri si chelt. 461 Debitori diversi

Ordinul 3055/2009 (8.7 PROVIZIOANE) art. 221, alin 1. prevede ca un provizion poate fi recunoscut daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - O entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior - Este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva - Poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei In cazul de fata toate aceste conditii sunt indeplinite 2. Pornind de la exemplul anterior, să presupunem că furnizorul materialelor de etanşeizare nu îşi asumă iniţial nici o responsabilitate şi iniţiază o expertiză tehnică. În urma acestei expertize (o lună mai târziu) furnizorul îşi asumă responsabilitatea şi rambursează societăţii ALFA suma de 300.000. lei. Care este incidenţa în situaţiile financiare ştiind că se aplică OMFP 3055/2009? Rezolvare: Ordinul 3055/2009 (8.7 PROVIZIOANE)prevede ca un provizion poate fi recunoscut daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - O entitate are o obligatie curenta generata de un eveniment anterior - Este probabil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva - Poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei In cazul de fata toate aceste conditii sunt indeplinite
2

Ordinul 3055/2009 {8.7 PROVIZIOANE art 223(b)} Provizioanele sunt constituite pentru ch.legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor. In acest caz avem: - O obligatie prezenta (reparatia) ca urmare a unui eveniment trecut (vanzarea frigiderelor). - Probabilitatea de a face costuri cu reparatiile - Estimarea costurilor la 500.000 lei si crearea unui provizion Prin urmare, ALFA va recunoaste un provizion la nivelul costurilor estimate cu reparatiile de 500.000 de lei, pe care îl va imputa contului de profit si pierdere: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = 1518 Alte provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 500.000

Ordinul 3055/2009 {8.7 PROVIZIOANE art 231(2)} prevede ca daca se estimeaza ca o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de catre o terta parte rambursarea trebuie recunoscuta numai in momentul in care este sigur cava fi primita. Rambursarea trebuie considerata ca un activ separat. Ulterior, ALFA va recunoaste o creanta fata de furnizor la nivelul sumei stabilite a fi rambursata de acesta: 461 = 7588 300.000 Debitori diverşi Alte venituri din exploatare În unele situatii, daca terta parte nu efectueaza plata, întreprinderea nu va fi facuta raspunzatoare pentru sumele în cauza. În astfel de situatii, respectivele cheltuieli nu reprezinta angajamente ale întreprinderii si ele nu vor fi incluse în provizion. 3. Societatea BETA este producătoare de produse cosmetice. Pe 15 octombrie N, o clientă a deschis acţiune în justiţie împotriva societăţii, ca urmare a unei reacţii alergice suferite în urma utilizării unei creme produse de BETA. La 31.12.N, în urma discuţiei cu avocatul societăţii, managementul a estimat un provizion pentru litigii în valoare de 50.000 de lei. Pe data de 24 februarie este pronunţată sentinţa potrivit căreia societatea ALFA trebuie să plătească despăgubiri în valoare de 75.000 de lei. Care este incidenţa în situaţiile financiare ştiind că se aplică OMFP 3055/2009? Rezolvare: 1. Prevederile OMFP 3055 aplicabile sunt: 62 - (1) Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere. În accepţiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situaţiilor financiare anuale se înţelege aprobarea acestora de către un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării entităţii, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform legii. (2) Evenimentele ulterioare datei bilanţului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor informaţii financiare selectate. (3) Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului: a) cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale; şi b) cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale.
3

Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31.000 4. sau recunoaşte un nou provizion. entitatea trebuie să actualizeze prezentările de informaţii ce se referă la aceste condiţii. ALFA efectuează înregistrarea: +Ch. b) falimentul unui client.1 Note explicative art 274(2)} prevede ca notele explicative prezinta natura si scopul comercial al angajamentelor entitatii care nu sunt incluse in bilant . entitatea nu îşi ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare.4 Casa si conturi la banci art 174} prevede ca la diferentele de curs inregistrate se recunosc in contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar dupa caz. si impactul 4 . (5) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale. În luna martie N+1 cursul euro/leu creşte semnificativ. entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale. în lumina noilor informaţii.N societatea ALFA are datorii faţă de un furnizor german în valoare de 10. sunt următoarele: a) soluţionarea ulterioară datei bilanţului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligaţie prezentă la data bilanţului.12. ulterior datei bilanţului.2.3. La 31. Ca urmare.(4) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale. în consecinţă. Ordinul 3055/2009 {9. este diminuarea valorii de piaţă a valorilor mobiliare. apărut ulterior datei bilanţului. c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaţiile financiare anuale sunt incorecte. informaţii despre condiţiile ce au existat la data bilanţului. (7) Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale sunt semnificative. Pronunţarea sentinţei şi stabilirea mărimii despăgubirii confirmă mărimea provizionului pentru litigii ce trebuie înregistrat.000 de lei. o entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilanţului: a) natura evenimentului. Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului. entitatea nu prezintă o datorie contingentă.000 de euro. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior. în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere. În consecinţă. pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului. 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli = +D 1511 Provizioane pentru litigii 25.12. in functie de cursul de schimb comunicat de BNR in ultima zi bancara a lunii in cauza. Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare şi care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situaţiile sale financiare sau recunoaşterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute. pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanţului. şi b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută. (6) Dacă o entitate primeşte.Trebuie să ajusteze ALFA datoria în valută ? Rezolvare: Ordinul 3055/2009 {8. legat de acest litigiu. entitatea ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare. neprezentarea lor ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor. care nu conduce la ajustarea situaţiilor financiare anuale. Acest eveniment determină ajustarea provizionului cu 25. confirmă de obicei că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi.

000 6. Rezolvare: 1.12 – consum de materii prime 600 kg. În cazul în care efectul creşterii cursului este semnificativ.200 3.34 14.200 8.12– consum de materii prime 300 kg Metoda de evaluare a ieşirilor de materii prime este CMP calculat după fiecare intrare: Data 1/12 5/12 12/12 23/12 27/12 31/12 Q 500 400 Intrări Cost unitar Cost total 12 15 6.000 Să se contabilizeze schimbarea de politică dacă: a)se aplică OMF 3055/2009.026 Q Ieşiri Cost unitar Cost total Q 200 700 100 500 200 200 Stoc Cost unitar 11 Cmp=11. atunci cand riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative si in masura in care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesara pentru evaluarea pozitiei financiare a entitatii.328 lei La începutul exerciţiului N. 4)29 ian – consum 500 kg Dacă în perioada anterioară s-ar fi folosit FIFO. 5.000 100 200 12 15 1. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii: 1)5.financiar al acelor angajamente asupra entitatii.34 Cost total 2.000 200 400 10 12 2.868 601 = 301 11. la începutul lunii decembrie N-1.000 3. b)se aplică IAS 8.000 600 6. 200 kg materii prime evaluate la costul de 11 lei/kg.171 2.000 2. Prevederile OMFP 3055 aplicabile acestui caz sunt: 5 . În cursul lunii ianuarie N au avut loc operaţiile: 1)4 ian – achiziţie 200 kg la costul de 16 lei/kg.800 Q Ieşiri Cost unitar Cost total Q 200 200 500 100 100 400 200 200 Stoc Cost unitar 10 10 12 12 12 15 15 15 Cost total 2. Societatea Alfa avea în stoc.12 – achiziţie 500 kg la costul de 12 lei/kg 2)12.34 14.34 4.consum 300 kg. acest lucru trebuie sa facă obiectul publicării în notele explicative.71 7.302 11.000 Q 500 Intrări Cost Cost total unitar 12 6. managementul constată că.43 Cmp=14. 2)15 ian .000 1.171 7. deoarece creşterea cursului este determinată de condiţii care au survenit după data bilanţului.000 4.200 1. situaţia ar fi fost următoarea: Data 1/12 5/12 12/12 23/12 27/12 31/12 400 15 6. 3)23. 3)21 ian – achiziţie 600 kg la costul de 20 lei/kg.200 1.12 – achiziţie 400 kg la costul de 15 lei/kg 4)27. metoda cea mai potrivită pentru a estima consumul real de materii prime este FIFO.868 2.200 6.000 3.71 11.000 300 14. Nu.

Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. având în vedere natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor. pe seama rezultatului reportat. respectiv modificarea poziţiei financiare. În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente.(1) Principiul intangibilităţii.44. (4) Corectarea pe seama rezultatului reportat. Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice. Dacă FIFO ar fi fost utilizată şi în exerciţiul N-1. (4) Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere.12. luate pe baza situaţiilor financiare anuale. valoarea stocurilor în bilanţ ar fi fost de 3. fie la exerciţiile financiare precedente. sau de a nu utiliza. greşelilor de aplicare a politicilor contabile. (6) Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează. de asemenea. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară. Schimbarea de politică: În notele la situaţiile financiare ale exerciţiului N se va face următoarea prezentare: Începând cu exerciţiul financiar N+1 întreprinderea utilizează FIFO pentru evaluarea stocurilor la ieşire deoarece se apreciază că CMP utilizat până la 31. ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.920 lei.000 lei. se efectuează în context. (7) În notele la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii suplimentare cu privire la erorile constatate. sunt prezentate în notele explicative. (8) Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii.000 lei iar valoarea cheltuielilor din contul de profit şi pierdere ar fi fost mai mare cu 87. nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii. . 63. (5) Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.N-1 nu mai permite estimarea credibilă a costurilor stocurilor ieşite din gestiune datorită variaţiilor semnificative de preţuri constatate şi care se aşteaptă să persiste şi în cursul exerciţiului N. . 2. care nu sunt de natură să influenţeze informaţiile financiar-contabile. (2) Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor. nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare. Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu. a erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente. informaţii credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise. Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar-contabile Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor. b) ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare anuale. (2) Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare.(1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent. (3) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza. pot fi corectate pe seama contului de profit şi pierdere erorile nesemnificative. începând cu exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile. corectarea acestora nu presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciţiu financiar (3) În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente perioadelor precedente. Totuşi. Cheltuiala cu impozitul pe profit ar fi fost mai mică cu 13. 6 . Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exerciţiu financiar.

868 2.600 Q Cost total 2. Ajustarea va afecta contul de stoc. rezultatul reportat şi impozitul exigibil: 301 = Materii prime % 132 1173 106.868 3.868 lei Soldul iniţial conform FIFO = 200 kg x 15 lei = 3. În luna aprilie 2007 societatea constata ca a omis sa înregistreze în contabilitatea anului 2005 veniturile facturate. lei.600 1.200 15/01 21/01 600 29/01 31/01 601 = 301 14. Cota de impozit pentru anul 2005 a fost de 16%.868 16 1. 7 .34 200 200 14.000 lei 3.000 14.600 8.000 100 400 16 20 1.000 4.34 2.63(6) prevede ca erorile semnificative si erorile nesemnificative se efectuiaza pe seama rezultatului reportat. rezultate dintr-un contract de prestari de servicii în suma de 3.000 200 14. IAS 8 – corectarea unei erori va fi contabilizata retrospectiv.34 lei = 2. Rezolvare: Ordinul 3055/2009 – Corectarea erorilor contabile art 63(5).200 1.Ordinul 3055/2009 – Costul stocurilor art 162(1) prevede ca in cazul schimbarii metodei contabile trebuie asigurata comparabilitatea Ajustarea stocului initial pentru asigurarea comparabilitatii a) Schimbarea de estimare va presupune: ajustarea stocului iniţial pentru asigurarea comparabilităţii: Soldul iniţial conform CMP = 200 kg x 14. b)se aplică IAS 8. Eroarea va fi corectata fie prin retractarea sumelor comparative pentru perioada anterioara in care a survenit.34 16 100 100 600 200 200 16 16 20 20 20 6. daca eroarea a survenit inainte de aceasta.000 – 2868 = 132 lei Presupunem că schimbarea de estimare este recunoscută de fisc (în acord cu prevederile Codului fiscal român).000.08 Impozit pe profit exigibil Stoc Cost unitar Începând cu luna ianuarie N+1 se aplică FIFO: Intrări____ Ieşiri____\ Cost Cost Cost Data Q Cost Q unitar total unitar total 1/01 4/01 200 16 3. Să se contabilizeze schimbarea de politică dacă: a)se aplică OMF 3055/2009.92 Rezultat reportat reprezentând Efectele schimbărilor de politici contabile şi estimări 4411 25.000 4.068 200 100 14.068 20 12.600 12. fie se va recurge la retractarea soldului initial al rezultatului reportat al primei perioade prezentate.

000 lei. În contul de profit şi pierdere: .570 3.cheltuiala cu impozitul pe profit ar fi fost mai mare cu 480 lei. iar pentru celelalte impozite si taxe aferente salariilor. . Atunci cand o eroare contabila este corectata . entitatea trebuie sa prezinte urmatoarele: a) natura erorii b) valoarea corectiei pt fiecare perioada anterioara prezentata 8 .profitul net ar fi fost mai mare cu 2520 lei. regularizarea obligatiilor suplimentare de plata sau de rambursat fatade bugetul general consolidat se efectueaza pe baza declaratiei anuale rectificative privind impozitul pe profit. calculat în baza declaratiei rectificative privind impozitul pe profit 1174 = Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 4411 Impozit pe profit 480 Pentru orice an anterior anului fiscal curent. cod 710 Extras din notele la situaţiile financiare În exerciţiul N-1 a fost omisă înregistrarea în contabilitate a unor facturi de prestări servicii în valoare de 3.capitalurile proprii ar fi fost mai mari cu 2520 lei.Înregistrarea facturilor omise 4111 Clienţi = % 1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale 4427 TVA colectată 3. Deoarece eroarea constatată este semnificativă. .TVA de plată ar fi fost mai mare cu 570 lei. cod 101. prin declaratia rectificativa. Dacă omisiunea nu ar fi avut loc situaţiile financiare ale exerciţiului N1 s-ar fi prezentat astfel: În bilanţ: .000 570 Înregistrarea impozitului pe profit datorat.cifra de afaceri ar fi fost mai mare cu 3. b) se aplică IAS 8. corectarea ei a fost imputată rezultatului reportat.000 lei.creanţele clienţi ar fi fost mai mari cu 3570 lei. . Situatiile financiare sunt prezentate ca si cum eroarea nu ar fi avut loc niciodata. prin corectarea erorii din informatiile comparative ale perioadei anterioare in care a aparut . 4111 691 = = 704 441 3000 480 Corectarea unei erori este exclusa de la determinarea contului de profit sau pierdere al perioadei in care s-a descoperit eroarea. TVA 19%. numai daca nu este invocata exceptia costului sau efortului nejustificat. .

managerii estimează că.428 1.200 lei. Informatiile comparative ar trebui sa fie recalculate numai daca acest lucru nu este imposibil. Rezolvare: Înregistrările exerciţiului N: 1) achiziţia utilajului: % 213 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 1.000 lei. valoarea corectiei unei erori este legata de perioadele anteriare ar trebui sa fie raportata prin ajustarea soldului de deschidere al rezultatelor reportate. 7. La sfârşitul exerciţiului N valoarea justă este estimată la 2. La sfârşitul exerciţiului N+1.200 – 200 = 1.01. durata care corespunde cel mai bine acestora este de 6 ani iar valoarea reziduală se reestimează la 500 lei.N+1 = 1. date fiind noile condiţii de exploatare şi circumstanţe de piaţă.200 228 2) amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabilă = 1.N+1 se reestimează durata de utilitate şi valoarea reziduală şi se schimbă metoda de amortizare: Valoarea netă contabilă la 1. Politica societăţii este de a prezenta utilajele în bilanţ la valoarea reevaluată.000 lei Durata de amortizare = 5 ani Metoda utilizată = liniară Amortizarea N = 1. Care este incidenţa contabilă dacă: a)se aplică OMF 3055/2009. Managerii estimează o durată de utilitate de 5 ani şi o valoare reziduală de 200 lei.c) valoarea corectiei cu privire la perioadele anterioare celor prezentate in informatiile comparative d) faptul ca informatiile comparative au fost recalculate sau ca recalcularea unei perioade anterioare anume nu s-a facut din cauza ca ar fi solicitat costuri sau efort nesolicitat.000 lei/5 ani = 200 lei 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. Conform IAS 8 . 200 Înregistrările aferente exerciţiului N+1: 1) la 31. Se decide trecerea la metoda degresivă iar coeficientul de degresie este estimat la 2. b)se aplică IAS 8.000 -200 = 800 lei Valoarea amortizabilă = 800 – 500 = 300 lei Durata reestimată = 6 ani Durata trecută = 1 an Durata rămasă de amortizat = 5 ani Cota de amortizare liniară = 100/5= 20% 9 .12. Societatea ALFA achiziţionează la începutul lunii martie a exerciţiului N un utilaj la costul de 1. Metoda de amortizare aleasă este cea liniară.

72 Înregistrarea amortizării aferentă exerciţiilor N+3.000 imobilizari Total 1.72 = 108 108 – 36 = 72 72 – 36 = 36 36 – 36 = 0 = Amortizare liniară 180 : 5 = 36 180 : 3 = 36 36 36 36 120 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. Înregistrarea amortizării aferentă exerciţiului N+2: 6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 b) la sfârsitul exercitiului N situatia în bilant este urmatoarea: Bilant Active Suma Datorii + Capitaluri proprii Utilaj 1.000 Datorii: Furnizori de 1.Cota de amortizare degresivă = 20%x 2 = 20% Ani N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 Amortizare degresivă 300 x 40% = 120 180 x 40% = 72 36 36 36 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor Tablou de amortizare Valoare de amortizat la sfîrsitul anului 300 – 120 = 180 180 .000 400 .La data achizitiei utilajului (începutul exercitiului N) incidenta în bilant este urmatoarea: Bilant Active Suma Datorii + Capitaluri Suma proprii Utilaj 1. 36 b) se aplică IAS 8: 1. N+4 şi N+5: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare privind Amortizarea instalaţiilor amortizarea imobilizărilor etc.200 Datorii: Furnizori de imobilizari Capitaluri proprii : 10 Suma 1.000 Total 1.

Daca managerii ar vinde utilajul la sfârsitul anului (la data bilantului) ar putea încasa 1.300.000 600.000 300. 8. La 31.000 210.000 880.000 170.000 90.000 250.000 500.000 lei deoarece au estimat ca vor putea obtine cel putin 1.000 400.000 500.000/5 ) si au mai ramas de recuperat 800 lei.000 260.200 Rezerva din reevaluare Rezultatul exercitiului Total (200) 1.N se cunosc următoarele informaţii despre societatea Gama (în lei): Elemente Valoare Rezultat înainte de impozit (pierdere) Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Creşteri de stocuri Plăţi din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare Încasări din vânzarea de imobilizări corporale Diminuări de stocuri Creşteri de creanţe din exploatare Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării (plătite) Plăţi către furnizorii de imobilizări Creşteri de venituri în avans din exploatare Creşteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit) Venituri din subvenţii pentru investiţii Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor Diminuări de creanţe din exploatare Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt Diminuări de venituri în avans din exploatare Cheltuiala cu impozitul pe profit Impozitul pe profit plătit Încasări de subvenţii pentru investiţii 11 2. El nu se recunoaste drept venit în contul de profit si pierdere deoarece nu este un câstig realizat (întreprinderea nu a vândut si nici nu are intentia sa vânda utilajul).000 700.000 850.000 . din avantajele de 1.000 300. Ori daca întreprinderea nu a vândut utilajul.200.500.000 340.000 lei sperate initial s-au consumat 200 lei (amortizarea aferenta exercitiului N =200 = 1. Daca plusul de 400 lei ar fi recunoscut ca venit el ar majora profitul iar întreprinderea va trebui sa plateasca dividende si impozitele pe profit si dividende pentru el.200 lei (valoarea justa).000 70.000 150.200 Managerii au achizitionat utilajul cu 1.000 lei din utilizarea acestuia.000 1. acest plus de valoare nu trebuie inclus în rezultatul distribuibil.Total 1.000 210. Ca urmare a utilizarii.000 80.000 50. Consumul a generat o cheltuiala ce a avut ca effect diminuarea rezultatului exercitiului cu 200 lei.000 190.000 200. El se recunoaste ca rezerva din reevaluare si nu se distribuie atâta vreme cât activul care l-a generat nu s-a realizat (nu s-a transformat în lichiditati banesti). la sfârsitul anului valoarea sperata a avantajelor economice viitoare este cu 400 lei mai mare. Acest plus de valoare trebuie sa fie inclus în averea proprietarilor (în masa capitalurilor proprii). Cu alte cuvinte.000 900.12.000 100.000 50.000 1.

ştiind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.000-1.000 900.Variatia creantelor de exploatare .000-850. RĂSPUNS: Tabloul fluxurilor de trezorerie (metoda indirectă) Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare Rezultat inaintea impozitarii + Cheltuieli cu amortizarea si provizoanele .Variatia cheltuielilor in avans + Variatia datoriilor de exploatare + Variatia veniturilor in avans (exclusiv subventiile pentru investitii) .770.Venituri din dobanzi si dividende + Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate .000.000 lei.000 (600.000 2.000 (70.200.070.000 660.000) 20.000 300.000) 540.000 lei iar la sfârşitul anului de 790.000) -40.Venituri din subventii pentru investitii = Rezultatull din exploatare inaintea deducerii variatiei NFRE .000 50. investitii si finantare) = Flux net de trezorerie de exploatare Determinarea fluxului net de trezorerie din activ de investitii incasari din vanz imobilizari corporale incasari din dobanzi plati catre furnizori de imobilizari (=) Flux net de trezorerie din activ de investitii 12 2.Venituri din provizioane Eliminarea veniturilor si cheltuielilor nelegate de exploatare + Cheltuieli din cedarea investitiilor financiare pe TS .Venituri din cedarea activelor imobilizate .000 800.000 (880.000 (1.Plati de impozit pe profit (pot fi repartizate intre exploatare.000 (210.000) 650.350.300.000 80.000 1.000 0 0 (400. Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie.000 0 3.500.000 150.000 lei.Venituri din cedarea investitiilor financiare pe TS + Cheltuieli privind dobanzile .Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi la începutul anului au fost de 1.000-340.Dobanzi si dividende platite (pot fi incluse si la finantare) .000 0 x y=? .Variatia stocurilor .000 – 50.000 80.000+260.000) 660.000-250. Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine a fost de 110.000) -700.

Sold final 404 + Rulaj creditor 404 (5)Încasări din noi emisiuni de acţiuni în numerar = Creşteri de capital social prin aport în numerar în cursul exerciţiului + Creşteri de prime de emisiuni.Sold iniţial 4751 + Rulaj debitor 4751 (4)Plăţi către furnizorii de imobilizări = Sold iniţial 404 .12.000 Venituri din producţia de imobilizări corporale 800.000 Venituri din servicii prestate 2.290.000 1.000 Cheltuieli cu consumurile materiale 400.000 = 560.000 Cheltuieli în avans 20.000+Y-220.000 Lichiditati si echivalente de lichiditati la inceputul anului Lichiditati si echivalente de lichiditati la sf anului - 500.000 Câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 250.000 Venituri din vânzarea mărfurilor 1.000 200.000 X = 630.N despre entitatea ALFA S.000 80.000 220.000 Pierderi din cedarea activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării 10.A.000 Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 50.cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize (9)Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 9. Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.070.000 viitoare) 13 .000 Y = 1.000 790.000 Cheltuieli cu dobânzile 90.000 Pierderi din abandonuri de activităţi 100.000 (1) Încasări din vânzarea de imobilizări corporale = Costul activelor cedate + câştiguri din cesiune .000 Cheltuieli de personal 500.000 Cheltuieli administrative 150. (în lei): Venituri din dobânzi 200.000.350.800.000 Cheltuieli de desfacere 300.Determinarea fluxului net de trezorezie din activ de finantare încasari din credite primite de la banci rambursari de credite dividende platite (=) flux net de trezorezie din activ de finantare Variatia lichiditatilor si a echivalentelor de lichiditati = 2.000 Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabilă obţinerea de avantaje economice 500.pierderi din cesiune (2) Încasări din vânzarea investiţiilor financire pe termen scurt = Costul titlurilor vândute + câştiguri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt (3)Încasări din subvenţii pentru investiţii = Sold final 4751 .000 Costul bunurilor vândute 1.000. (6)Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni = Creşteri de împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni la preţ de rambursare .Creşteri de prime privind rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni (7)Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi (8)Efectele variaţiei cursurilor monedelor străine = venituri din diferenţe de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize .

050. N 3.Câştiguri din cesiunea imobilizărilor corporale 250.000 150.000 lei . Rezolvare: Elaborarea Situaţiei rezultatului global cu detalierea profitului sau pierderii prin clasificarea cheltuielilor după funcţii: Situaţia rezultatului global N-1 Venituri (1) Costul vânzărilor Profitul brut Alte venituri (2).000 152.000 lei. -venituri din dobanzi 200.000 90.000+400.000 2.000 798.000 500.000 300.pierderi din abandon de activităţi 100.000 lei.000.000.12.Cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 50.000 950. (3)din care: -pierderi din cedarea activelor 10.000 lei (4)din care: .A.000=3.000 lei. .000+1.700.000+500. Se dau următoarele informaţii disponibile la 31.000 1.000 100. Costurile de distribuţie Cheltuieli administrative Alte cheltuieli (3) Costurile finanţării Profitul înaintea impozitării Cheltuieli privind impozitul pe profit Profit sau pierdere din activităţi continue Pierdere din activităţi discontinue (4) Profitul exerciţiului Alte elemente ale rezultatului global: -modificări în rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale -câştiguri din măsurarea activelor financiare disponibile pentru vânzare la valoarea justă Efectele altor elemente ale rezultatului global asupra impozitului pe profit Alte elemente ale rezultatului global la valoare netă de impozit Rezultat global al exerciţiului CA = 2.000 (1)din care: -cifra de afaceri 3.000.000 Costul vanzarilor = 1.N despre entitatea ALFA S.800.000.000 Se cere să se prezinte "Profitul sau pierderea exerciţiului" ştiind că entitatea delimitează cheluielile din exploatare după funcţii conform regulilor prevăzute de norma IAS 1.700.000.000 60.000 lei.Cheltuieli cu impozitul pe profitul obţinut din activităţi continue 100.000 lei (2)din care: .000 14 . (în lei): Clienţi 1.000 625.000 10.Venituri din producţia de imobilizări corporale 800.200.000=2.

000 Ajustări pentru deprecierea valorii mărfurilor 20.000 Cheltuieli în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 80.000.000 Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 3.000 900.000 Împrumuturi acordate unei entităţi afiliate într-o perioadă mai mică de 1 an (din care 2.000 5.Marfuri ( 400.000 perioadă de 5 ani) Venituri în avans (din care angajate într-o perioadă mai mare de 1 an 200.Număr de salariaţi ce lucrează pentru realizarea producţiei cu ciclu scurt de fabricaţie 2.Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării .N N Elemente ACTIVE NECURENTE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizari financiare Cheltuieli în avans Active necurente .000 de 1 an 100.000 100.000 Impozite amânate 80.000 Mărfuri 400.12.000 Active financiare disponibile pentru vânzare (din care disponibile pentru vânzare într-o 300.Total TOTAL ACTIV DATORII CURENTE Furnizori 15 380.Clienţi (1.000 150.000) 2.000 500.000 .000) .000) Provizioane pentru litigii (din care cu scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mare 160. Rezolvare: Bilanţul contabil la 31.000 – 20.000.000.Active financiare disponibile pentru vânzare Active curente .000 120.000 Cheltuieli de cercetare ce vor fi angajate în anul următor 100.000) 240.400.Produse finite Creante .000 120.Materii prime si materiale consumabile .000 Ajustări pentru deprecierea valorii creanţelor clienţi 100.000 – 100.000 3.Debitori Cheltuieli în avans Lichidităţi Alte active curente .000.000) .000 pentru un împrumut de 500.000 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rambursabile în rate constante anuale într-o 50.000 lei a fost prelungită scadenţa cu 2 ani iar acordul a fost semnat înainte de data de închidere a exerciţiului financiar) Credite primite pe termen lung (din care cu scadenţa în anul următor 400.Construcţii deţinute în vederea vânzării .000 Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării 150.270.000) Construcţii deţinute în vederea vânzării în anul următor 120.000 Să se identifice care dintre elementele de mai sus sunt active curente şi care sunt datorii necurente conform modelului "Situaţiei poziţiei financiare" din IAS 1 “Prezentarea situaţiilor financiare”.Împrumuturi acordate unei entităţi afiliate .Total ACTIVE CURENTE Stocuri .000) 200.000 perioadă mai mare de 1 an 200.

400.000.4 1.000 656.000 100.4 1.000 80.820.000 40.200 360 296. Riscuri si cheltuieli Imprumuturi primite pe termen lung Alte datorii curente .Dividende de plata .4 360 296.rezerve din reevaluare Rezultatul reportat Rezultatul exerciţiului Actiuni proprii TOTAL CAPITALURI PROPRII TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII 11. litigii Alte datorii necurente .000 2.Impozit pe profit Provizioane pt.Venituri în avans Datorii necurente .856.4 4 5311 = 5 Descarcarea gestiunii de marfuri % 607 378 4428 16 = .000 1.000 200.TVA de plata Datorii curente .Total TOTAL DATORII CAPITALURI PROPRII Capital social Prime de capital Rezerve Alte rezerve .856.4 1.560 296.000 1.Venituri în avans .Total DATORII NECURENTE Împrumuturi primite pe termen lung Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni Impozite amanate Provizioane pt.subventii pentru investitii . 2 3 Trecerea ambalajelor in categoria marfurilor spre a fi vandute Inregistrarea adaosului comercial 20% si a TVA neexigibil Vanzarea ambalajelor ca marfuri 371 371 = = 711 381 % 378 4428 % 707 4427 371 2.Datorii in legatura cu personalul .4 1. Completati inregistrarile contabile pentru următoarele operaţii: 1 Obtinerea din productia proprie a 381 = ambalajelor la costul de 1.

Durata de utilizare estimată pentru acest activ este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea liniară.000 .000. Completati inregistrarile contabile pentru următoarele operaţii: a Achizitionare de ambalaje 600. La sfârşitul exerciţiului N+2. 5.achiziţia echipamentului: +A. .000 95. pentru achiziţia unui echipament tehnologic al cărui cost este de 500.încasarea subvenţiei: +A 5121 = Conturi la bănci în lei +D 4751 Subvenții guvernamenta le pentru investiții +D 404 Furnizori de imobilizări 200. La începutul exerciţiului N.000 17 . TVA 19% % 381 4426 4111 = 401 714 600 114.950 5.000 500.m.000 950 600 600 400 400 200 38 200 b Facturare la terti produse finite la pretul de 5. TVA 19% impreuna cu ambalajele in regim restituire = % 701 4427 4111 358 c Inregistrarea restituirii ambalajelor in valoare de 400 419 381 419 4111 Ambalaje in valoare de 200 nu se mai restituie de catre client 608 = = = = = = = 419 381 4111 358 708 4427 358 13. Rezolvare : Înregistrările exerciţiului N: .000 u. ALFA este obligată să ramburseze 80% din subvenţia primită.000 u. +A % 213 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 595.m. întreprinderea ALFA obţine o subvenţie de 200.12.

plata furnizorului de imobilizări: -D 404 Furnizori de imobilizări .amortizarea echipamentului: +Ch +(-A) 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.000 (500. 100.000/5) . imobilizărilor 100.000 (200.virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: -D 18 +V .000/5) Înregistrările aferente exerciţiului N+2: .. 100.virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: -D 4751 Subvenții guvernamentale pentru investiții = +V 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 40.virarea cotei de venituri în avans la veniturile din subvenţii pentru investiţii din contul de profit şi pierdere: -D 4751 Subvenții guvernamentale pentru investiții = +V 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 40.000 (500.amortizarea echipamentului: +Ch 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = -A 5121 Conturi la bănci în lei 595.000 (500.000 = +(-A) 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000/5) .amortizarea echipamentului: +Ch 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = +(-A) 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000/5) .000 (200.000/5) Înregistrările aferente exerciţiului N+1: .

metoda de amortizare liniară.000 14.000 (200. valoare justă 42.000/10 = 5.000 x 80% = 160.000 200.000 lei Durata de amortizare = 10 ani Amortisment N = 50.500 50.000 lei.000 lei.000 = 80.Subvenţia rămasă de virat: .000/5) .000 9.Cheltuiala generată de rambursarea subvenţiei 200. Rezolvare : Înregistrările exerciţiului N : 1) achiziţia echipamentului : % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă 2) amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabilă = 50.Subvenţia ce trebuie rambursată: .Subvenţia primită în exerciţiul N: . Prima reevaluare are loc după 3 ani.000 – 120. Dispuneţi de următoarele date legate de o instalaţie: cost de achiziţie 50. A doua reevaluare are loc după 3 ani de la prima. valoare justă 16.000 (i)imputarea cu prioritate a subvenţiei rambursate asupra venitului în avans: -D -A 4751 = 5121 80.Subvenţia virată la venituri până la data rambursării . Ce înregistrări se efectuează conform OMFP 3055/2009.000 x 3 = 120.000 lei 6811 = Cheltuieli din exploatare 19 = 404 Furnizori de imobilizări 59.4751 Subvenții guvernamentale pentru investiții = 7584 Venituri din subvenţii pentru investiţii 40.500 2813 Amortizarea 5.000 = 80.000 lei.000 200.000 – 80.000 Conturi la bănci în Subvenții lei guvernamentale pentru investiții (ii)trecerea pe cheltuieli a restului de subvenţie rambursată: +Ch 6588 Alte cheltuieli din exploatare = -A 5121 Conturi la bănci în lei 80. durata de viaţă utilă 10 ani.000 160.000 .Rambursarea subvenţiei pentru investiţii: .000 40.

000/7 ani = 6.000 lei a) anularea amortizării cumulate: 2813 Amortizarea instalaţiilor etc b) reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice = 2131 Echipamente tehnologice .000 Valoarea netă contabilă = 50. 5. 6.000 lei 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 lei Valoarea justă = 42.000 Şi.000 = 50. imobilizărilor Înregistrările aferente exerciţiului N+3: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc. imobilizărilor 2) reevaluarea echipamentului: 5.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+4: 1) amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabilă = 42.000 lei Plus de valoare = 12. 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 = 30.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+2: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.000 – 20.000 lei Durata de amortizare = 7 ani Amortisment N+4 = 42.privind amortizarea imobilizărilor Înregistrările aferente exerciţiului N+1: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor instalaţiilor etc.000 = 12.000 5. realizarea rezervei din reevaluare: 20 . 105 Rezerve din reevaluare 20.000 – 4x5.

000 2) reevaluarea echipamentului: Valoarea netă contabilă = 42.000 – 16.29) – 8000 = 571. imobilizărilor Şi realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 571.000 Minus de valoare = 24.714.000 lei Valoarea justă = 16.29 Înregistrările aferente exerciţiului N+6: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.000/7 ani) Înregistrările aferente exerciţiului N+5: 1) amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.000 6. realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 1.000 lei 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.000 lei Durata de amortizare = 4 ani Amortisment N+7 = 16.000 Rezerva din reevaluare rămasă = 12.105 = 1065 1.29 ( 12.000-18. imobilizărilor 6.714. 2131 Echipamente tehnologice 18. imobilizărilor Şi.42 lei 21 4.000/4 ani = 4.000 b) reevaluarea echipamentului: 105 = Rezerve din reevaluare 8.000 = 24.000 = 42.000 – 3x6.000 – (2x1.714.42 lei Înregistrările aferente exerciţiului N+7: 1) amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabilă = 16.000 .000 a)anularea amortizării cumulate: 2813 = Amortizarea instalaţiilor etc 2131 Echipamente tehnologice .000 = 8.

corespunzatoare perioadei estimate a se folosi in continuare.2.000 lei Conturi la bănci în lei 23.N se încep lucrări de modernizare a unei instalaţii industriale având ca efect creşterea duratei de utilizare a bunului cu trei ani. La 01. Lucrările sunt efectuate de un terţ pentru suma de 20.000 15.10. 4. RĂSPUNS: OMF 3055/2009 -8.000 lei 20. 4. imobilizărilor 4.000/3 =6.amortizarea o vom calcula incepand cu 01.56 lei/luna 22 . a) Se înregistrează lucrările de modernizare: % = 404 Furnizori de imobilizări 2131 “Echipamente tehnologice (maşini. utilaje şi instalaţii de lucru)” 4426 “TVA deductibilă“ b) Se înregistrează plata lucrărilor: 404 = Furnizori de imobilizări c) Se înregistrează amortizarea in anul N: 5121 23.000 lei 3. activul trebuie prezentat in bilant la cost.67 lei/an : 12 luni = 555. N . conform OMFP 3055/2009. minus ajustarile cumulate de valoare.000 lei.1 Reevaluarea imobilizarilor corporale art.Înregistrările aferente exerciţiului N+8: 1) amortizarea echipamentului: 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.000 Înregistrările aferente exerciţiului N+10: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.121(7) prevede ca daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat.1 Reevaluarea imobilizarilor corporale art.N 20.10.06.5. din cauza ca nu exista o piata activa pentru acel activ. de exemplu. TVA 19 % şi finalizate la 1.11.121(3) prevede ca daca o imobilizare corporala complet amortizata mai poate fi folosita.punere in functiune a instalatiei 01.5.2.666.000 lei . Cum se contabilizează lucrarea la beneficiar. OMF 3055/2009 -8.N. cu ocazia reevaluarii acesteia I se stabileste o noua valoare si o noua durata de utilizare economica.000 Înregistrările aferente exerciţiilor N+9: 6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.

67 5.666.200 lei. utilajul este reevaluat la 900 lei.200 228 2) amortizarea echipamentului in anul 2006: Valoarea amortizabilă = 1.666. În condiţiile aplicării OMFP 3055/2009 precizaţi care este mărimea amortizării pentru anul 2008 (metoda de amortizare liniară): Rezolvare : OMF 3055/2009 -8. Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile intocmite pentru acest exercitiu.121(1) prevede ca entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitului financiar.111.1 Reevaluarea imobilizarilor corporale art.54 16.5.2.2005: % 2131 Echipamente tehnologice 4426 TVA deductibilă = 404 Furnizori de imobilizări 1. O societate comercială a achiziţionat la 31.6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor“ 2813 Amortizarea instalaţiilor” 1.12.428 1. La 1 ianuarie 2008.2005 un utilaj X având un cost de 1.200 – 480) / 4 = 180 lei/an 23 .555.200 lei Durata de amortizare = 4 ani Amortisment N = (1.67 e) Se înregistrează amortizarea in anul N+2: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea instalaţiilor” privind amortizarea imobilizărilor“ f) Se înregistrează amortizarea in anul N+3: 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea instalaţiilor” privind amortizarea imobilizărilor“ 6.12.12 d) Se înregistrează amortizarea in anul N+1: 6811 = Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor“ 2813 Amortizarea instalaţiilor” 6. astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa. Durata de viaţă este estimată la 4 ani. 1) achiziţia echipamentului la 31. la sfârşitul căreia se consideră că se va putea obţine suma de 480 lei din vânzarea sa.

cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile intocmite pentru acest exercitiu. Amortizarea calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza in contabilitate incepand cu exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea. Categoria II – Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare 24 . astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoatea justa.200 – 480) / 4 = 180 lei/an 6811 = 2813 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc.6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc. 180 3) amortizarea echipamentului in anul 2007: Valoarea amortizabilă = 1.2008 Valoarea neta contabila = 1. imobilizărilor 4) amortizarea echipamentului in anul 2008: Reevaluarea echipamentului la 01.200 – 2 *180 = 840 lei Valoarea justa = 900 lei Plus de valoare: 60 lei a) anularea amortizării cumulate: 2813 = Amortizarea instalaţiilor etc b. 450 5) amortizarea echipamentului in anul 2009: 6811 = 2813 450 Cheltuieli din exploatare Amortizarea privind amortizarea instalaţiilor etc. 105 Rezerve din reevaluare 180 360 = 60 c.01.121(1) prevede ca entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitului financiar. Reevaluarea valorii rămase: 2131 Echipamente tehnologice 2131 Echipamente tehnologice.5.2. inregistrarea amortizarii echipamentului in anul 2008 900/2=450 lei/an 6811 Cheltuieli din exploatare privind amortizarea imobilizărilor = 2813 Amortizarea instalaţiilor etc.1 Reevaluarea imobilizarilor corporale art.200 lei Durata de amortizare = 4 ani Amortisment N = (1. imobilizărilor OMF 13055/2009 -8.

Cei care controlează sunt prevăzuţi prin legislaţia fiecărei ţări (auditori. b) opţională. 3.000 lei. controlează şi utilizează situaţiile financiare.500. Aţi constatat că în costurile de transformare a stocurilor întreprinderea auditată a cuprins suma de 30.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi: a) 7. cenzori) şi au ca referinţă în activitatea lor normele contabile. Normele contabile sunt comune şi obligatorii pentru toţi cei care stabilesc. nu fac parte din costul stocului unui produs: a) valoarea deşeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv. Situaţiile financiare sunt destinate să satisfacă nevoile comune de informaţii ale unei game largi de utilizatori. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.000 lei. că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10. c) cheltuielile de comercializare. autonome.200. ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei (din care 150. Ce sunt şi ce rol au normele contabile? Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilităţii care sunt. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO. c) interzisă.000 lei. integrarea costurilor aferente împrumuturilor în costul de transformare a stocurilor este: a) obligatorie.000 lei. b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricaţie. cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă.600. b) 6.000 lei reprezentând costurile unui împrumut aferent stocurilor.1. că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei. amortizabil în 20 ani.000.000 lei.000 lei. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei fiecare. c) 6. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400. Entităţile care au obligaţia de a stabili situaţii financiare sunt cele prevăzute la art. 2.000 lei pentru teren).000. Pentru mulţi utilizatori aceste situaţii financiare constituie singura sursă de informaţii complementare care să le satisfacă nevoile. durata de viaţă nu a fost modificată. 25 . 4.000 lei terenul).000 lei. potrivit Standardelor Internaţionale de Contabilitate. c) 170. 5. La 1 iulie anul N. Cum reţineţi această constatare cunoscând că.000 lei (din care 80. potrivit IAS 2. La auditul stocurilor aveţi în vedere că. organisme de interes public. de regulă. 1 din Legea Contabilităţii. Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate: a) 178. b) 162.

Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS). Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene. SIC sau IFRIC. norme de raportare. standarde sau norme contabile naţionale. 6. normele naţionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu. standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC. Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. alte referinţe contabile bine precizate şi recunoscute. R: Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte financiare. Normele contabile internaţionale sunt stabilite de IASCF (Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate) şi sunt denumite generic Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) care cuprind: Standardele Internaţionale de Raportare Financiară emise de IASB (IFRS). Standardele Internaţionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit şi Asigurări (IAASB) din cadrul Federţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC). ele permit însă şi auditorului să definească scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici. NORME DE REFERINŢĂ ÎN AUDIT 26 . Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile. doc.Aceste situaţii financiare trebuie să fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referinţele următoare: standarde internaţionale de raportare financiară. Standardele Internaţionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE). acoperind întreaga activitate a auditorului: norme profesionale de lucru. aplicate pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare. norme generale de comportament. ctb de sinteza sau bilant contabil). Standardele Internaţionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE). Practicile Internaţionale de Audit (IAPS). Acestea pot fi: Standardele Internaţionale de Audit (ISA). Normele de audit se clasifică în trei categorii. alte documente emise de IASB.

Norme generale de comportament profesional • independenţă • competenţă • secret profesional • calitatea muncii • acceptarea şi respectarea misiunilor • etc. Norme de raportare NORME DE AUDIT Ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă auditorul. Categoria IV – Evaluarea întreprinderilor 1. pentru calificarea muncii sale • opinii fără rezerve Terţilor III. De a avea asigurarea că opinia va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene Auditorului Definirea scopurilor de atins prin punerea în lucru a tehnicilor potrivite Normele (standardele) contabile(?!?) reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintã: 27 .I. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene. ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici. NORME CONTABILE Sunt comune la toţi cei care: conturile • stabilesc • controlează • utilizează • opinii cu rezerve • opinie defavorabilă • imposibilitatea exprimării unei opinii II. Norme profesionale de lucru • orientarea şi planificarea • aprecierea controlului intern • obţinerea elementelor probante • documentarea lucrărilor • etc.

valorile patrimoniale ale afacerii ţin seama de modalitatea concretă de utilizare a capitalurilor (resurselor) proprii ale întreprinderii sau. Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil. uneori şi cele atrase) îmbracă forma activelor întreprinderii : active imobilizate şi active circulante. 4. Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa. mijlocie. b) o modalitate de determinare a profitului net. mijlocie. aceste elemente patrimoniale ale afacerii pot fi înstrăinate sau vândute individual. b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la realizarea activitãtilor întreprinderii. conducerii si gestionãrii personalului urmãreste examinarea: a) structurii întreprinderii. c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de productie material rãspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpãrãtorului) ei potential. b) necesitatea de restructurare a întreprinderii. lichidităţi. 5. este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. Altfel spus. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil). 6. mare). Metodele de evaluare care conduc la obţinerea valorilor patrimoniale ale afacerii se bazează pe teoria conform căreia valoarea unei afaceri este dată de suma valorilor elementelor sale componente: active imobilizate corporale şi necorporale. stocuri. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi si prezentati câteva din metodele de determinare. c) stabilirea organigramei întreprinderii. c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii la un moment dat. într-o variantă lărgită. Diagnosticul functiei organizãrii. titluri de valoare. împrumutate. în general. c) resurselor umane ale întreprinderii. 3. b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a contribui la realizarea obiectivelor si functiilor întreprinderii. Celelalte active 28 . are drept scop: a) stabilirea gradului de uzurã si a valorii mijloacelor fixe.a) o metodã de cunoastere a rentabilitãtii. Se presupune că. conducerii si gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã. mare). c) stabilirea calitãtii conducerii si a salariatilor întreprinderii. Forma de utilizare a capitalurilor (proprii. în cadrul evaluãrii întreprinderii. tehnologic si de exploatare. 2. Obiectivul diagnosticului tehnic. Obiectivul diagnosticului functiei organizãrii. a ansamblului resurselor de care aceasta a dispus. b) absenteismului. conducerii si gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã. Obiectivul diagnosticului organizãrii.

B.Valoarea substanţială (V. interesat de reconstrucţia firmei sau de folosirea unor anumite active.C. Activul net contabil Formula de calcul şi interpretarea sunt comune evaluării şi analizei financiare.Capitalurile Permanente Necasare Exploatării (C.S. precum şi pasivele de regularizare.) .C. Activul net contabil se determină conform formulei: Activ net contabil (ANC) = Active – Datorii În varianta de calcul directă. motiv pentru care aceste valori sunt cunoscute şi sub denumirea de valori matematice. la care se adaugă provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.Valoarea de Lichidare (V. Prima categorie de metode corespunde opticii vânzătorului firmei. În vederea obţinerii valorilor patrimoniale. După modul de prelucrare a bilanţului contabil valorile folosite în evaluarea patrimonială sunt: a) valori patrimoniale determinate pe baza activului şi pasivului: .N.) .bilanţiere.N. rezultatul aplicării principiilor contabile. de regulă. activele de regularizare sunt.N.C. Printre aceşti factori se pot enumera: principii contabile care nu permit reflectarea valorii actuale a elementelor patrimoniului. Valoarea 29 . care este interesat de vânzarea activelor şi recuperarea investiţiilor.Activul Brut Contabil (A. privilegierea aspectului juridic al unor operaţii în defavoarea aspectului economic. Pentru a cunoaşte componenţa patrimoniului întreprinderii şi valorile la care aceasta l-a dobândit se utilizează datele contabilităţii.) b) valori patrimoniale determinate pe baza activului utilizat în exploatare . 1. bilanţul contabil este în general reprelucrat pentru a se elimina influenţa unor factori care distorsionează valoarea economică actuală a întreprinderii. fiind denumite şi valori funcţionale.) .L.) .Activul Net Contabil (A. evaluatorul analizează şi prelucrează fiecare post de activ şi pasiv în vederea eliminării influenţelor unor factori care nu dau o valore reală firmei.P. nefiind considerate veritabile investiţii (utilizări de resurse). mai precis bilanţul contabil (ca şi componentă a situaţiilor financiare ale întreprinderii).) Diferenţa dintre cele două categorii de valori patrimoniale este dată de părţile participante la tranzacţia de vânzare cumpărare a firmei evaluate. În cadrul metodelor de evaluare patrimoniale. A doua categorie de metode corespunde opticii cumpărătorului. ANC reprezintă suma capitalurilor proprii bilanţiere.C.E.Activul Net Contabil Corectat (A. măsuri administrative legate de evaluarea unor active sau de aspecte fiscale şi care obligă la înregistrări în disonanţă cu situaţia particulară a întreprinderii etc.

Activele în afara exploatării sunt evaluate separat şi prezentate distinct de valorile patrimoniale în raportul de evaluare. Activul net contabil dă indicii asupra solvabilităţii globale a întreprinderii şi asupra dimensiunilor capitalurilor proprii care ar rămâne după lichidare proprietarilor acesteia. capitalizarea unor beneficii. Ele pot fi valorificate separat de activitatea de bază a afacerii fie prin vânzare. Eliminarea activelor în afara exploatării Este vorba de active fără utilitate sau cu utilitate redusă pentru actuala structură de exploatare a întreprinderii. active în surplus. Complexitatea conţinutului său impune o muncă laborioasă care presupune aportul evaluatorilor specializaţi în evaluarea proprietăţilor imobiliare. Corecţiile activelor de exploatare 30 . Activul net contabil corectat Ţine seama de incidenţa unor factori care conduc la reflectarea valorii reale a activelor şi datoriilor întreprinderii.2. determinată astfel: Preţ de vânzare – Cheltuieli accesorii de vânzare . Plusvaloarea obţinută din vânzare desemnează rezultatul obţinut în urma ieşirii din patrimoniu prin vânzare a activelor. investiţii în terenuri. investiţii în alte întreprinderi. fie prin încheierea unor contracte de asociere sau de închiriere. care îmbracă forma valorii de realizare nete. echipamentelor şi a altor active imobilizate corporale. prin diverse metode: comparaţia de piaţă. după formula: Activ net contabil corectat (ANCC) = ANC ± Corecţii active ± Corecţii datorii Unii evaluatori preferă în locul metodei aditive pe cea substractivă care se scrie: Activ net contabil corectat (ANCC) = Active corectate – Datorii corectate Indiferent de varianta de calcul aleasă. active auxiliare.patrimonială se poate determina înainte sau după repartizarea externă a rezultatului exerciţiului (sub formă de dividende). determinat astfel: Plusvaloare aferentă activelor = Venituri din cedarea activelor – Cheltuieli privind activele cedate A. cu două subetape: eliminarea activelor în afara exploatării şi stabilirea valorilor curente ale activelor de exploatare A. A. 2. CORECŢIILE ACTIVELOR.Impozit pe plusvaloarea obţinută din vânzare Valoarea de piaţă se poate determina ţinând cont mai ales de natura activului. De asemenea. activul net constituie garanţia creditorilor în cazul evoluţiei nefavorabile a activităţii întreprinderii. metode specifice tipului de activ. Activul net contabil corectat se determină. Exemple de astfel de active: surplus de personal. excedent de disponibilităţi sau depozite la termen. în stabilirea activului net contabil corectat trebuie parcurse două etape: corecţiile activelor şi corecţiile datoriilor. Evaluarea lor se face la valoarea de piaţă. în ipoteza continuităţii activităţii.1.

aplicabilă dacă brevetul este cedat spre exploatare unui terţ a)  31 .1. aplicabilă atunci când efectul economic generat de proiect se determină sub forma unui cash-flow diferenţial (suplimentar) pe care l-ar putea obţine întreprinderea în urma aplicării proiectului de cercetare Constă în actualizarea cash-flow-ului net degajat de proiectul de cercetare pe un orizont de prognoză finit. Valoarea lor provine dintr-o protecţie legală (drept de proprietate comercială.  3) Brevete Metode de evaluare (în funcţie de calitatea utilizatorului): pentru titularul brevetului – după modul de utilizare metoda de actualizare a profitului net estimat pe durata de viaţă a brevetului. aplicându-se metode specifice (comparaţii de piaţă. următoarele: cheltuielile de cercetare-dezvoltare considerate a avea valoare economică.A. imobilizările necorporale identificabile distinct sunt corectate astfel: a) cele considerate nonvalori se elimină (cheltuieli de constituire. faţă de care avantajele viitoare comportă un grad ridicat de incertitudine. metode bazate pe costul de înlocuire). 1) Cheltuieli de cercetare – dezvoltare (proiecte de cercetare) considerate a avea valoare economică Metode de evaluare specifice:  metoda bazată pe costul de înlocuire Constă în actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate în bilanţ şi imputabile unui proiect de acest fel. În evaluare. metode de randament. după stabilirea valorii lor de piaţă sau a altei valori curente (valoare de utilizare). imobilizările necorporale. intelectuală) şi din privilegii. sunt clasificate în : imobilizări neidentificabile distinct (goodwill-ul). denumite şi active intangibile. respectiv imobilizări identificabile distinct. mărci. cheltuieli de cercetaredezvoltare) b) cele care prezintă valoare pentru afacere sunt păstrate. cu luarea în considerare a valorii reziduale la sfârşitul perioadei de prognoză. programe informatice. Imobilizările necorporale Sunt investiţii care nu îmbracă forma fizică a bunurilor materiale propriu-zise.  metoda discounted cash-flow.2. goodwill-ul – concept mult mai complex. 2) Concesiuni Metode de evaluare specifice: metoda bazată pe profit (metoda contribuţiei la variaţia profitului). Se determină contribuţia de profit rezultată din vânzările realizate în plus. aplicabilă atunci când nu se poate estima rezonabil profitul imputabil unui singur activ intangibil Constă în cuantificarea profitului (efectul economic al utilizării bunului sau a activităţii concesionate) suplimentar generat de produsul întreprinderii evaluate în raport cu alte produse vândute pe aceeaşi piaţă. în funcţie de care se stabileşte valoarea activului intangibil. concesiuni. Dintre aceste din urmă imobilizări necorporale vor fi prezentate în continuare sub aspectul metodelor de evaluare care le sunt specifice. Doar cele din a doua categorie vor fi tratate la această unitate de curs. brevete. aplicabilă dacă brevetul este utilizat în activitatea proprie  metoda actualizării profitului (metoda economiei de redevenţă). care cere abordări specifice – făcând obiectul următoarei unităţi de curs. Pentru a fi încorporate în valoarea patrimonială Activ net contabil corectat.

aplicabilă în cazul mărcilor achiziţionate (al căror cost de achiziţie este înregistrat în contabilitate ca şi cheltuieli activate) şi al creării imaginii de marcă (când valoarea mărcii este dată de totalul cheltuielilor necesare pentru introducerea sa pe piaţă) Evaluarea se poate face pe baza costului istoric.pentru întreprinderea care foloseşte un brevet de invenţie fără a fi proprietară metoda actualizării profitului. control. efortul se estimează prin necesarul de resurse umane pentru fiecare fază de producţie. construcţii. metoda bazată pe profit.2. care este dat de sumele care ar trebui alocate. la ora actuală. instalaţii de lucru).2. a vechimii sau a valorii) sunt terenurile. Imobilizările corporale Acestea se mai numesc bunuri fizice sau tangibile şi din punct de vedere contabil se împart în: terenuri şi amenajări la terenuri. pentru care se pot aplica următoarele metode: 32 . cele care necesită cele mai multe corecţii (ca urmare a importanţei pentru activitatea întreprinderii. servicii. consumul de resurse materiale. utilaje.   A. echipamente tehnologice (maşini. care se obţine prin însumarea diferitelor costuri generate de investiţiile succesive care au vizat creşterea valorii mărcii. Valorizarea efortului în resurse umane se face pe o perioadă de timp rezonabilă de creare a produsului şi este apoi influenţat cu un coeficient de repartizare a altor cheltuieli conexe producerii. Pentru acestea vor fi prezentate în continuare câteva metode de evaluare specifice. mobilier. aplicabilă dacă este dificil de estimat profitul anual constant pe care lar aduce brevetul achiziţionat Valoarea brevetului este dată de valoarea netă contabilă actualizată la inflaţie. b)  4) Mărci Metode de evaluare specifice:  metoda bazată pe cost. aparate şi instalaţii de măsurare. aparatură birotică. În ceea ce priveşte evaluarea imobilizărilor corporale se păstrează aceeaşi clasificare ca şi în contabilitate. respectiv pe baza costului de înlocuire. pentru a obţine o marcă echivalentă cu cea care face obiectul evaluării. prin care se urmăreşte determinarea costurilor şi eforturilor asociate acestora şi implicit a valorii produsului software De regulă. construcţiile şi echipamentele. aplicabilă dacă se poate estima profitul anual constant pe care l-ar aduce brevetul achiziţionat  metoda contabilă. care să conducă la reflectarea valorii lor de piaţă sau a altei valori curente (valoare de utilizare). animale şi plantaţii. reglare. 1) Terenuri În cadrul terenurilor trebuie distinse: a) terenuri fără construcţii. aplicabilă mărcilor achiziţionate sau create care prin utilizare generează profit (s-a expus)  5) Programe informatice Metode de evaluare specifice: metoda actualizării profitului (s-a expus) metoda comparaţiei de piaţă. precum şi alte active corporale). adică numărul de programatori pe lună sau pe an. Dintre grupele menţionate. care se bazează pe culegerea unor informaţii credibile privind piaţa produselor software şi pe asimilarea produsului ce face obiectul evaluării cu produse similare create sau comercializate de către întreprinderi de profil străine sau autohtone  metoda evaluării dimensionale. mijloace de transport. cum sunt amortizarea echipamentelor.

Coeficient de depreciere) x (1. teren inclus). finisaje. odată cunoscut preţul de vânzare al proprietăţii imobiliare (teren inclus). precum şi a altor factori.Coeficient de neadecvare funcţională) Unde  Coeficientul de actualizare este stabilit în funcţie de evoluţia preţurilor la materialele de construcţie şi manopera specifică. conform căreia valoarea rămasă actualizată a = Valoarea unui echipament nou similar * (1 .Coeficient de depreciere) 33 echipamentului . facilităţile urbanistice. formă. pentru care se pot aplica următoarele metode:  metoda costului de înlocuire net. conform căreia valoarea rămasă actualizată a construcţiei = Valoarea de reconstrucţie (pe suprafaţa desfăşurată sau volumul total al construcţiei evaluate) x (1. neadecvarea instalaţiilor sau a echipamentelor aferente construcţiei.  terenuri cu construcţii. utilizării altor construcţii în zonă. posibilităţile de construcţie. în funcţie de deprecierea monetară şi/sau evoluţia raportului de schimb valutar. supradimensionare. maşini şi utilaje. Beneficiul specific terenului este renta curentă reprezentând suma plătită pentru dreptul de ocupare şi utilizare a terenului (chiria).   metoda bazată pe costul istoric.  Coeficientul de neadecvare funcţională este estimat ţinând seama de următorii factori: demodare. metoda comparaţiei de piaţă În acest caz se ţine seama de preţurile unor tranzacţii recente cu terenuri similare în ceea ce priveşte: localizarea. pentru care se pot aplica următoarele metode: metoda proporţiei.Coeficient de depreciere) x (1. metoda capitalizării rentei de bază Aceasta este o metodă de randament care presupune capitalizarea. la o rată corespunzătoare. care presupune. Aceasta se culege de pe piaţă.Coeficient de neadecvare funcţională) 2)  Unde: Valoarea de reconstrucţie se poate determina pe baza costului unitar pentru clădiri similare sau pe baza unui cost unitar de barem corectat în funcţie de diferenţele de dimensiune. dotare cu instalaţii (metoda comparaţiilor unitare)  Coeficientul de depreciere este estimat în funcţie de uzura fizică şi deprecierea economică (externă) datorată evoluţiei cererii. potrivit căreia se stabileşte un raport între valoarea terenului şi valoarea construcţiei de pe el (de exemplu 20-30% din valoarea construcţiei de pe teren)  metoda extracţiei. riscul de expropriere. 3) Echipamente. că se poate determina valoarea terenului prin aplicarea unei abateri forfetare (de exemplu 15-30% din valoarea proprietăţii imobiliare. caracteristicile fizice.  b) Construcţii. conform căreia valoarea rămasă actualizată a construcţiei = Valoare la data punerii în funcţiune (majorată cu eventualele modernizări) x Coeficient de actualizare x (1. a beneficiului ce poate fi obţinut prin utilizarea terenului. pentru care se pot aplica următoarele metode: metoda costului de înlocuire net (valorii de reconstrucţie netă). facilităţilor urbanistice.

capitalizarea dividendelor). se pot aplica corecţii unor titluri imobilizate şi/sau unor creanţe imobilizate.  participaţie minoritară. în principal datorită vitezei lor mari de rotaţie care le menţine apropiate de valorile curente. A. Imobilizările financiare Sunt investiţii financiare realizate de întreprindere în vederea dezvoltării externe.Unde Valoarea unui echipament nou similar se poate determina pe baza mai multor metode (a identificării.Coeficient de neadecvare funcţională) A. aşa cum s-a mai arătat. Activele circulante Această a doua grupă de activ a bilanţului contabil cuprinde: stocurile. Necesită mai puţine corecţii. titlurile sunt evaluate la valori de piaţă prin metode specifice (de exemplu se acceptă cotaţia bursieră a zilei – dacă titlurile sunt cotate.2. Se procedează la actualizarea creanţei respective la o rată egală cu diferenţa dintre rata normală a pieţii şi rata practicată. comisioane) 34 . funcţională (adecvarea pentru utilizarea curentă şi de perspectivă). conform căreia valoarea rămasă actualizată a echipamentului = Valoare la data punerii în funcţiune (majorată cu eventualele modernizări) x Coeficient de actualizare x (1. 1) Titluri de participare. 2) Creanţe imobilizate şi titluri imobilizate purtătoare de dobândă În cazul acestora intervin corecţii doar dacă rata dobânzii de primit în urma investiţiei este mult mai mică decât a pieţii.3. ambele categorii având scadenţa mai mare de un an. strategică (legată de o decizie strategică în privinţa afacerii). a asimilării. politica de dividende. Activele circulante se evaluează astfel: 1) Stocurile  materiile prime. precum şi cea implicată de reglementările de mediu (care pot afecta utilizarea şi tehnologia existentă). în cadrul cărora trebuie să se facă distincţia între :  participaţie semnificativă sau majoritară. ambalare.2. starea. mărfurile se evaluează la cursul zilei (dacă sunt cotate la burse de mărfuri). materialele. factorii externi care influenţează activitatea emitentului sau se aplică o metodă de randament . În cazul evaluării imobilizărilor financiare şi stabilirii Activului net contabil corectat. costuri viitoare de utilizare).ţinând seama de rentabilitatea. a corelării)  Coeficientul de depreciere se estimează ţinând cont de deprecierea: economică (vechimea. Se materializează în titluri de valoare achiziţionate şi în împrumuturi acordate altor întreprinderi. se aplică o metodă bursieră .Coeficient de depreciere) x (1. când titlurile în cauză se consideră în afara exploatării În acest caz.4. la preţul posibil de valorificare (livrare) diminuat cu cheltuielile accesorii de vânzare (transport. ci cu o evaluare a unei afaceri ca întreg. considerată filială. creanţele pe termen scurt.   metoda bazată pe costul istoric. când întreprinderea emitentă. aparţine cu întreg patrimoniul său întreprinderii evaluate (cumpărătoare a titlurilor) În acest caz nu avem de a face cu o evaluare de titluri. disponibilităţile băneşti şi elementele asimilate lor.

Activele de regularizare şi primele de rambursare a obligaţiunilor Elementele cuprinse în aceste două ultime grupe de activ ale bilanţului contabil (conform Legii Contabilităţii nr.2. Legea societăţilor comerciale nr. dizolvarea anticipată hotărâtă de acţionari sau tribunal. CORECŢIILE PASIVELOR Acestea se referă atât la unele capitaluri proprii şi la pasivele asimilate lor (provizioane pentru riscuri şi cheltuieli). care se decotează prin actualizarea la o dobândă egală cu diferenţa dintre dobânda pieţii şi dobânda practicată 4) alte datorii. Activul net de lichidare Această valoare patrimonială. 82/1991) sunt rezultatul aplicării principiilor contabile. 35 . produsele finite şi produsele în curs de execuţie se evaluează la cost de producţie în funcţie de gradul de finisare apreciat de evaluator 2) Creanţele  se actualizează creanţele exprimate în devize  se constituie sau se corectează provizioanele în funcţie de riscurile previzibile legate de clienţi 3) Disponibilităţile băneşti şi elementele asimilate  comportă actualizare în cazul în care sunt exprimate în devize A. aferentă afacerii luate ca întreg se determină atunci când se consideră că întreprinderea îşi va încheia activitatea. este valoarea de lichidare. care nu se iau în considerare din motivele arătate la tratarea activelor de regularizare 3. neavând valoare economică. 5) pasivele de regularizare. aceste elemente de activ sunt considerate nonvalori şi nu se iau în calculul Activului net contabil corectat. care se diminuează cu impozitul latent pe care îl conţin 2) provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. prevăzută în standardele de evaluare. care se pot constitui în momentul evaluării dacă există procese în curs sau previzibile sau se anulează provizioanele constituite deja şi considerate nejustificate 3) creditele pe termen lung cu dobândă preferenţială. B. 31/1990 republicată arată că încetarea activităţii întreprinderii urmată de o lichidare progresivă are loc în următoarele situaţii: ajungerea la scadenţă a duratei de funcţionare.5. În consecinţă. elementele de pasiv care suferă corecţii sunt : 1) subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele reglementate. Lichidarea progresivă apare în cazul încetării activităţii în mod voit sau ca urmare a încălcării unor prevederi legale. cât şi la datoriile propriu-zise şi la pasivele de regularizare. În acest caz baza de evaluare a activelor. Astfel. Conceptul de valoare de lichidare trebuie nuanţat în funcţie de modul de încetare a activităţii întreprinderii şi anume lichidare progresivă sau lichidare imediată. care se majorează cu impozitul latent aferent plusvalorii care s-ar obţine din vânzarea activelor (în acest caz activele sunt evidenţiate la valoarea de piaţă. exclusiv impozitul aferent).

respectiv Legea nr. În cele două cazuri de lichidare a afacerii. reducerea numărului asociaţilor sau a acţionarilor sub numărul prevăzut prin lege sau din alte cauze prevăzute în statut. spaţii în surplus. 36 . valoarea patrimonială atribuibilă acesteia se determină sub forma unui activ net obţinut ca diferenţă între active (evaluate la valori lichidative sau de lichidare) şi datorii (cele din bilanţ. mai puţin penalizatoare. elemente tehnice necorespunzătoare. Acest tip de lichidare mai este denumit ordonat. onorariile lichidatorilor. Lichidarea imediată (judiciară. pentru că se face într-o perioadă de timp rezonabilă pentru a obţine cel mai bun preţ pe active. vândută ca materiale recuperabile şi nu pentru utilizare în continuare. unde se mai întâlneşte şi denumirea de valoare de vânzare forţată. prezintă particularităţi următoarele:  Proprietăţile imobiliare pot fi evaluate la valoarea recuperabilă care este valoarea unei proprietăţi fără teren. incapacitatea de plată şi procedura falimentului sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. indemnizaţii de concediere a personalului. În acest caz se utilizează valoarea lichidativă atribuibilă activelor. lipsa pieselor de schimb. Lichidarea imediată reprezintă o lichidare judiciară datorată încetării plăţilor întreprinderii şi intrării în stare de faliment. Dacă se utilizează o altă valoare. penalităţi de rambursare anticipată a împrumuturilor sau de rupere a contractelor de închiriere. Sub aspect legislativ. fără modernizări sau reparaţii. care doresc să le răscumpere (desigur la valori mai mici decât cele de piaţă). În ceea ce priveşte evaluarea activelor la valori de lichidare. activul net de lichidare se obţine astfel: Activ net de lichidare = Active evaluate la valori lichidative – Datorii la valoare contabilă În cazul lichidării imediate.  Titlurile de participare se evaluează la un preţ probabil de negociere care poate fi inferior valorii lor de utilitate. alţi factori. care sunt vândute pentru a se acoperi datoriile întreprinderii şi pentru a se distribui activul net rămas între acţionari sau asociaţi.  În cazul stocurilor. Stocurile foarte depreciate pot fi evaluate la valoarea de casare (dezmembrare). anularea contractului de societate. conservarea activelor. activul net de lichidare se determină pe baza formulei: Activ net de lichidare = Active evaluate la valori de lichidare – Datorii bilanţiere – Datorii suplimentare apărute în urma elaborării bilanţului de lichidare . utilizare specializată. forţată) şi valoarea care îi corespunde este tratată în standardele de evaluare.64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare. În cazul lichidării progresive. aceasta va fi influenţată de următorii factori: raritatea activului. eventual majorate cu datoriile specifice lichidării). amplasare necorespunzătoare.Costurile lichidării Datoriile suplimentare apărute în urma elaborării bilanţului de lichidare sunt în principal de natură fiscală. Câteva exemple privind costurile lichidării ar fi: cheltuieli de funcţionare pe perioada lichidării. comisioane de vânzare. valorile de lichidare mai pot fi cunoscute prin preţurile oferite de furnizorii iniţiali.realizarea sau incapacitatea realizării obiectului de activitate.23/1993. publicitate.

în timp ce la 37 . producţie neterminată sistată. a) valoarea substanţială brută (V.C.N.B. = T.B.S. .B.) Această metodă ţine cont de totalul activelor unei firme (la valoarea lor netă) dar şi de amortizările aferente activelor imobilizate şi provizioanele aferente activelor circulante. Avem astfel următoarea relaţie pentru evaluarea firmei pe baza acestei metode A.S.E.N. situaţie care cere penalizarea valorii de încasat înregistrată în contabilitate. Avem astfel valoarea substanţială brută.B. În plus.S. c) valoarea substanţială netă (V. V. Alte creanţe vor fi încasate la o valoare mai mică decât cea contabilă.B. sau la valoarea probabilă de negociere dacă sunt necotate. Astfel. O parte din creanţe nu vor mai fi încasate. = A. Acesta va diminua valoarea crenaţelor sau va fi considerat un cost al lichidării.D.) Valoarea substanţială a patrimoniului reprezintă ansamblul mijloacelor corporale a firmei care funcţionează organizat pentru realizarea obiectului de activitate.T.) V.R.B. = V.  Datoriile exprimate în devize sunt actualizate la cursul de la data întocmirii bilanţului de lichidare (dacă se suprapune cu data evaluării).C. din care se scad toate datoriile. b) valoarea substanţială redusă (V.  Titlurile de plasament se evaluează la cursul bursier.A.R.S.) porneşte fie de la V.) ia în calcul V.T.S.S. În practica evaluării.S.C. din care sunt scăzute datoriile pe termen scurt (D.C.V. dar care nu se află în proprietatea sa. valoarea substanţială netă şi valoarea substanţială redusă.S. (valori nete) + amortizări + provizioane 5. operaţie care va influenţa bilanţul de lichidare.B. bunuri uzate. Valoarea substanţială (V. sunt folosite trei valori substantiale diferite ca mărime datorită elementelor care stau la baza determinării lor. + Datorii + Active leasing/închiriate – Active închiriate altor firme .S. dacă sunt cotate. în leasingul operaţional imobilizările sunt înregistrate în afara bilanţului. se va calcula un cost de colectare a creanţelor. 4. fie de la VSR din care se elimină datoriile pe termen mediu şi lung. Creanţele exprimate în devize se actualizează la cursul de la data întocmirii bilanţului de lichidare (dacă se suprapune cu data evaluării). caz în care are loc trecerea lor pe cheltuieli. Această valoare cuprinde aşadar şi activele folosite de către firmă. apreciat la 5-10% din valoarea lor.S.S. precum şi toate elementele corporale şi necorporale care nu sunt necesare exploatării. Activul Brut Contabil (A.) porneşte de la valoarea activelor folosite de către firmă (indiferent de caracterul de proprietate) din care se scade valoarea activelor închiriate/împrumutate altor firme. Un aspect foarte important de urmărit în determinarea valorii substanţiale îl reprezintă caracterul leasingului.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Această metodă de evaluare conduce spre o valoare substanţială.R. f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect. 38 .) cât şi a imobilizărilor.F. iar N.N. g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.E.P. 6. C. c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare. Pe măsură ce activitatea unei firme se dezvoltă.N. d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale.R. Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare.E.F. iar ratele de leasing la împrumuturi şi datorii asimilate.P.R. e) Produsele comandate sa se obtina in timp util. capitalurile permanente asigură finanţarea atât a necesarului de fond de rulment (N. dar cu deosebirea că aceasta ţine cont de modul de finanţare al alocărilor de capital în activele de exploatare. este în creştere.exploatare – Rambursarea datoriilor financiare Categoria X – Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii 1. se efectuează noi investiţii.) Aşa cum se cunoaşte.F.leasingul financiar valoarea imobilizărilor corporale primite sunt înregistrate la mijloace fixe. = Imobilizari nete + N. b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare. Capitalurile Permanente Necasare Exploatării (C.

Specificatiile trebuie să cuprindă date ale perioadei curente. pretul materialului. productiei Corelarea programării productiei cu informatiile legate de stoc si cerintele legate de termenele de livrare din comenzi. Volumul productiei aprovizionată să fie determinată prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare Revizuirea corespunzătoare a comenzilor de aprovizionare. comenzi rapide. Folosirea previziunii d) informatiile dintro comandă sunt Emiterea de copii ale comenzilor emise neclare personalului corespunzător. b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor . Comenzile nu sunt introduse în sistem Prenumerotarea comenzilor în timp util Verificarea periodică a intrarilor în sistem. Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei. amănuntit. Revizuirea corespunzătoare si aprobarea contractelor si comenzilor. c) informatie indisponibilă sau incorectă Mentinerea unor date corecte în evidenta legată de nivelul stocului sau nivelul stocurilor. 39 . Monitorizarea problemelor de productie legate de specificatiile materialelor folosite. Monitorizarea variantelor de pret. Comunicarea specificatiilor de productie departamentului de aprovizionare. c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane. b) informatii incomplete legate de pret Obtinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodică. Investigarea intrărilor de date e) Informatie indisponibilă sau Specificarea modului de transport si a datei incorectă a produselor comandate si de livrare în comanda de aprovizionare neprimite Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare Corelarea informatiei productiei receptionate si informatiile legate de comenzi date Urmărirea comenzilor neonorate de furnizor f) Comenzile date pot fi pierdute Prenumerotarea si înregistrarea corectă a comenzilor c) Proceduri inadecvate de prevenire a Proceduri de aprobare a comenzilor utilizării neautorizate Desemnarea de personal autorizat care să aprobe comenzile Mentinerea unei securităti a comenzilor de aprovizionare 2.RISCURI POSIBILE a) specificatiile să fie necorespunzătoare PROCEDURI DE CONTROL INTERN Revizuirea specificatiilor existente de către personalul tehnic. stoc corespunzător.

abilităţi şi experienţa care fac posibilă îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor. • neconformitatea cu legile. ori de câte ori necesităţile o vor cere. • modul profesional de abordare a informaţiilor financiare. în contextul evaluării anuale a angajaţilor şi urmărirea evoluţiei carierei. . . Totodată. regulile şi politicile specifice. stabilit prin fişa postului. c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat. Acţiuni pentru asigurarea acestuia: a) definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă. regulamentele.Managerul trebuie să susţină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale. e) asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt satisfăcute. cărora le încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a salariatului.Atribuţiile entităţii pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariaţi şi aceştia acţionează concertat. . complementară formelor de pregătire externe entităţii publice. f) dezvoltarea capacităţii interne de pregătire. se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice. Se vor întocmi şi se vor actualiza. fişele postului pentru toţi funcţionarii publici şi personalul contractual din entitatea publică. g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei. . norma de lucru.d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil. • nerespectarea atribuţiilor din fisa postului • suprasolicitarea personalului • nerespectrarea normelor privind securitatea muncii Proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor: . Raspuns: Riscurile posibile ce pot să apară : • neconcordanţe între atribuţii şi competenţa profesională. .Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente. f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.Managerul şi salariaţii au acele cunoştinţe.Sarcinile sunt încredinţate şi rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager – salariat – manager (şef – subaltern – şef). . încă din timpul procesului de recrutare.Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică. rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare.Performanţele angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an şi sunt discutate cu aceştia de către realizatorul raportului. b) conducerea interviurilor de recrutare.Competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în echilibru permanent. h) se verifică dacă se respectă programul de lucru. . Aceasta este o obligaţie permanentă a fiecărui nivel de management. stabil. e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal. • caracterul incomplet şi inexact al operaţiilor şi documentaţiilor. g) definirea politicii de pregătire / mobilitate. pe baza unui document de evaluare definit. d) revederea necesităţilor de pregătire. .Managementul entităţii publice va comunica tuturor angajaţilor care sunt sarcinile entităţii. la care să aibă acces toţi salariaţii. • nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor. 40 .

c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate. întocmirea corectă a statelor de plată şi a celorlalte documente privind asigurările sociale. Riscurile posibile ce pot sa apara. Risc de neintocmire a acestor documente De pierdere a acestor documente Diferente intre evidenta receptionerului si a gestionarului Risc de supraincarcare cu responsabilitati a unui singur angajat. Risc de sub. f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare. b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii. Datele punctuale sunt complementare celor repetitive dar sunt puse in evidenta la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate. Aceste sunt purtatoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este facuta la timp si deci este necesar ca auditorul sa le cunoasca din timp pentru a-si organiza controalele din timp.de receptie pentru a se putea compara din de receptie. h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp. brevetele. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate.. d) Protejarea materialelor primate. ca de exemplu la inventare fizice. punct de vedere cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandate Verificarea facturilor primite cu ordinele de achizitie Specificatiile cuprinse in ordinele de Inspectarea materialelor primite pentru a achizitie nu sunt clare se constata ca indeplinesc cerintele de calitate dorite Monitorizarea permanenta a eventualelor probleme de productie aparute ca urmare a prelucrarii unor materiale a caror calitate este sub standard Riscul netestarii materialelor primite cu specificatii ce se regasesc in ordinele de achizitii.supraExistenta unor proceduri de testare a materialelor primite Proceduri de implemenare a acestordocumente la cele doua nivele Prenumerotare a acestor documente Reconciliere periodica a celor două documente cu ordinele de achizitie si facturile primite Numirea unor persoane autorizate pentru aceste 41 . Conturile anuale reflecta operatiile tratate de catre intreprindere. software-urile.Se verifică listele de pontaj. stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente. sunt riscuri legate de natura operatiilor tratate. sau 3.Competenţa şi performanţa trebuiesc susţinute de instrumente adecvate. g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit. i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Datele punctuale prezentate din contabilitate sunt purtatoare de riscuri particulare. evaluare la sfarsitul exercitiului. care includ tehnica de calcul. RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERN Informatiile legate de ordinele de Transmiterea ordinelor de achizitie cumparare sunt indisponibile departamentului depart. e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare.. metodele de lucru etc. .

c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu prelucrarea lor. are drept scop fructificarea cu maximum de eficientă a rezultatelor productiei. verificarea la primire transfer in depozit a documentatiei cu materialele primite. la termenele si în conditiile solicitate si nu în ultimul rînd asigură un cîstig real cel putin pe măsura eforturilor. acte Nerespectarea unor astfel de conditii Crearea si respectarea unor proceduri de protectie a muncii in conformitatea cu legislatia in vigoare Existenta unor proceduri precise legate de pastrarea materialelor periculoase 4. Risc de neinregistrare sau inregistrare Existenta documentatiilor de transfer. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. incorecta si sau incompleta toate materialele ce se transfera sa fieinsotite de Risc de pierdere a documentatiei de o asemenea documentatie. contribuind astfel la valorificarea întregului potential tehnico-productiv de care dispune firma în permanenta misiune de a oferi cumpărătorului marfă de calitate. b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta. Investigarea numerelor lipsa Numararea periodica a materialelor si compararea acestora cu necesarul normal ce ar trebui sa existe in depozit la un anumit moment dat Inexistenta sau folosirea inadecvata a Transferul materialelor in productie doar procedurilor de transfer in productie a pe baza unor cereri de tranfer aprobate materialelor Prenumerotarea acestor documente Risc de pierdere a acestor cereri de Verificare in cadrul dep. trecerea acesteia în consumul final în cel mai scurt timp posibil. Verificare inadecvata sau neefectuata la Mentinerea si controlul periodic asupra timp a materialelor primite procedurilor de testare a materialelor primite.evaluare a stocului nivele Protejare fizica inadecvata a bunurilor Asigurarea protectei materialelor primite primite Luarea la cunostiinta a coditiilor de stocare pentru fiecare categorie de materiale Risc de inregistrare distorsionata a Reconcilierea periodica(ex. REZOLVARE: Vânzarea.: la fiecare informatiilor aprovizionare) a facturii de cumparare cu ordinele de achizitie si stocul. de productie ca transfer toate materialele receptionate sunt in conforitate Existenta de materiale transferate fara cu cererile de transfer. Vânzarea produselor se poate face: .pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului 42 . la nivelul unei entitati. Prenumerotarea acestor documente. ca activitate cu continut problematic complex prin intermediul tehnicilor si modalitătilor specifice. presupune: a) Implementarea strategiilor de marketing. Activitatea de vinzare .

urmată sau nu de onorarea imediată a acesteia . Indiferent de calea prin care se asigură vânzarea produselor. Calea prin care se vând produsele este în functie de natura produselor.pe bază de comandă anticipată fermă. fie din productia curentă. un rol definitoriu în extinderea vânzărilor în economia de piată revine actiunii de promovare. sfera de utilitate. dar previzibilă. Întreprinderea producătoare trebuie să-si programeze un raport corespunzător între volumul productiei de fabricat în timp si nivelul stocurilor de produse finite care urmează a fi asigurat pentru realizarea unei desfaceri continue si evitarea rupturilor de stoc.la cecere neprogramată. De a trimite bunuri care nu sunt conforme cu comanda De a trimite bunuri neconforme din punct de vedere cantitativ si calitativ al comenzii De a realiza vânzări fără a pune la zi Completarea fisei de magazie situaţia stocurilor De a accepta comenzi fără a avea stocuri Verificarea nivelului stocurilor prin disponibile asigurarea unui stoc minim stabilit De a face livrări de bunuri care nu sunt Verificarea semnăturii de primire de câtre “recunoscute”de către clienţi din punct de client a facturii sau a documentului care atestă vedere calitativ. Livrările câtre diferiti clienti se pot face fie din stocurile de produse finite. a celei de informare a viitorilor utilizatori despre caracteristicile produselor. modalitătile practicate de producător-furnizor pentru desfacerea produselor sale .. din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale publice. a preturilor si a reducerilor (dacă sunt acordate de persoana autorizată) Bunurile trimise trebuie să aibă comenzi semnate de persoane autorizate Examinarea bunurilor din punct de vedere cantitativ. RISCURI POSIBILE De a vinde bunuri clienţilor îndoielnici PROCEDURI DE CONTROL INTERN Verificarea clientului prin cerere de referinţe Client din partea băncii sau a colaboratorilor cunoscuti. caracteristicile si potentialul de cumpărare ale clientilor. cantitativ şi al comenzii livrarea (avizul de însotire a mărfii) De a avea clienţi îndoielnici fără a Verificarea scadentarului soldurilor clienti înregistra un provizion si urmărirea recuperării debitelor restante de la clientii îndoielnici Plăti efectuate care nu sunt înregistrate Verificarea înregistrării plătilor.de înregistrare si este făcută de persoana autorizată). calitativ si al comenzii De a vinde bunuri pentru preţuri care nu sunt autorizate şi a acorda reduceri care nu sunt în concordanţă cu procedurile societăţii. căile de distributie utilizate. a conditiilor de executie si de desfacere etc. Verificarea permanentă a soldului clientilor si stabilirea unui sold maxim Verificarea notei de comanda (dacă are nr. respectiv a facturilor emise 43 .

Categoria III – Expertize contabile 1. pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice.arbitraje în cauze civile . Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă? Reglementarile profesionale privind expertiza ctbila sunt cuprinse in: a) regulamentul de organizare si functionare al CECCAR stipulează că experţii contabili. care prevede ca acestea pot fi effectuate numai de catre pers care au dobandit calitatea de expert ctbil in conditiile legii. în exercitarea profesiei. cum ar fi: .expertize de gestiune b) standardul professional CECCAR nr 35 privind expertizele contabile.expertize amiabile (la cerere) .expertize contabil-financiare . fiind 44 .

etc. evaluare. de a evalua anumite lucruri. problema.care aproba OG 65/1994 OG nr. a adevarului obiectiv cu privire la o anumita fapta. Expertiza = operatia facuta de unul sau mai multi experti cu scopul de a constata unele fapte. Expertiza contabila este o forma de cercetare stiintifica in vederea lamuririi modului in care sunt reflectate in documente si in evidenta tehnic-operativa si contabila anumite fapte.65/1994 – privind organizarea si functionarea CECCAR Lg.asociati sau actionari in cursul functionarii sau la dizolvarea societatii . sau un mijloc de proba dispus sau cerut de organul juridic in materie civila sau penala efectuat de un specialist. de a masura. 45 . comfirmare. situatie. contabila.118.pentru modificarea si completarea OG nr. de a controla.inscrise. imprejurare. etc. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile? Destinatarii expertizelor contabile sunt persoanele fizice si persoanele juridice care le solicita : . criminalistica.112 Norma profesionala 35/2001 – privind expertizele contabile Norma profesionala 12264/2002 – privind activitatea de expertiza contabila judiciara 2. imprejurari. nr. conturile si actele justificative ale unui agent economic in scopul de a furniza partilor interesate datele pentru o echitabila regularizare a situatiei. medicala.65/1995 Lg.partile in litigiu Indifferent de natura si obiectivele urmarite realiz expertizelor ctbile necesita parcurgerea unor etape obligatorii in vederea stabilirii unui diagnostic final cu privire la activitatea expertizata. de natura financiar-contabil.201-214 Codul de Procedura Penala art. in partea active a tabloului expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania OG nr. 186/1999 – aproba OG89/1998 Codul de Procedura Civila art. expertiza in general este un mijloc de proba de constatare. problema sau litigiu. situatii. In sinteza. 3. Expertiza contabila este misiunea data unui expert de a controla registrele. lamurire sau dovedire pe baza cercetarii stiintifice.42/1995 . Care este finalitatea expertizelor contabile? Expertiza este activitatea de cercetare efectuata de un specialist ce are calitatea de expert cu scopul de a stabiliadevarul intr-o situatie. Prin natura si continutul faptei.120-125 OG 2/2000–privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara Regulamentul de organizare si functionare CECCAR art. grafologica. care prin cunostintele si experienta ce o poseda trebuie sa aduca lamurirea diferitelor aspecte necesare solutionarii unor cauze.89/1998 . cauza sau litigiu. cu viza la zi. de a examina.managerii pt a cunoaste anumite aspecte ale patrimoniului . expertiza poate fi: tehnica.

calitatea lor este prezumată. expertul trebuie sa analizeze posibilitatea de a-si indeplini misiunea sub aspectul competentei. argumentarea ştiinţifică are calitatea ei. Palierul de ansamblu al lucrărilor efectuate de profesionistul contabil. 5. d) Principiul secretului profesional si al confidentialitatii expertizelor contabile Este un principiu esential al unei profesii exercitata independent. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare? Raspuns : Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil. situand expertul contabil printre confidentii utilizatorului serviciului sau prestatiei. sunt urmatoarele: a) Independenta Problema independentei profesionistilor contabili este reglementata si de norma profesionala 111. Palierul individual. Principiul responsabilitatii efectuarii expertizelor contabile Aprecierea responsabilitatii cu care a fost efectuata o expertiza contabila poate fi facuta de utilizator. Consecinta calitatii necorespunzatoare a expertizelor contabile este neluarea in considerare de catre instante si organele de cercetare penala. 46 f) . Pe acest palier. implicit expertul contabil. Pe acest palier se organizează şi se derulează controlul de calitate în cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale. independentei sau incompatibilitatii. privind comportamentul profesional. iar pe ansamblu afecteaza perceptia publicului despre calitatea serviciilor prestate. aprecierea calităţii expertizelor se face de către solicitant care . Aprecierea argumentării ştiinţifice a expertizelor contabile se realizează pe două paliere. concret al fiecărei expertize contabileîn parte. c) Calitatea expertizelor contabile Raportul de expertiza contabila judiciara are caracter de proba stiintifica care trebuie sa aiba un grad inalt contributiv la solutionarea cauzei (norma profesionala 113). e) Acceptarea expertizelor contabile Inainte de acceptarea efectuarii unei expertize contabile. b) Competenta expertului contabil Expertul contabil trebuie sa-ai intretina nivelul de competenta pe tot parcursul carierei sale profesionale. Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă? Experizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări cu caracter ştiinţific. Totuşi. de regulă . judecă calitatea expertizelor contabile în funcţie de utilitatea acesteia în atingerea scopurilor pentru care a fost solicitată. Prin urmare .4.

Indicator Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori N-1 400 300 200 47 N 420 330 250 .Categoria VIII .Analiza diagnostic a întreprinderii 1. pentru o întreprindere se cunosc următoarele informatii financiare: Indicator N-1 N Imobilizări 500 550 Stocuri 500 470 Creante 100 200 Disponibilităti 50 60 TOTAL ACTIV 1150 1280 Indicator u. Cifra de afaceri 2000 Cheltuieli materiale 600 Cheltuieli salariale 1000 Cheltuieli fiscale şi sociale 150 Cheltuieli cu amortizarea 100 Cheltuieli cu dobânda 50 Impozit pe profit 25 Să se calculeze fluxul de numerar de gestiune şi disponibil şi să se explice destinatile acestuia din urmă.m.

(DATFIN1 ... Se mai numeste si cash-flow de exploatare. venituri din vânzarea 48 . cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u. Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare. investitie si finantare.CPR0) = 75 – ( 420 -400 ) = 75 – 20 = 55 CFDcr = CHD .m. Este efectiva deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit.Datorii salariale şi fiscale Credite de trezorerie 240 10 250 30 CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG) Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune.m. impozit pe profit 200 u.(CPR1 . cheltuieli salariale 4000.m. cheltuieli cu amortizarea 500 u..m. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru actionari în cazul unei intreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.. de remunerare a investitorilor de capital si a creditorilor din rezultul de exploatare obtinut. cheltuieli cu dobânzi 300 u.m..DATFIN0) = 50 – ( 330 – 300 ) = 50 – 30 = 20 RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CPR = variatia capitalurilor proprii DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata CASH-FLOW OPERATIONAL (CFO) Reprezinta capacitatea potentiala de finantare viitoare a intreprinderii. cheltuieli materiale 4500 u. Formula de calcul: CFG = RN + CHD + CHAMO = 75 + 50 + 100 = 225 RN = rezultatul net (2000 – 1925) = 75 CHD = cheltuiala cu dobanda CHAMO = cheltuiala cu amortizarea CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD) Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii.m. Formula de calcul: CFD = CFDact + CFDcr = CFDact = RN . Formula de calcul: CFO = RN + CHAMO = 75 + 100 = 150 RN = rezultatul net CHAMO = cheltuiala cu amortizarea 2..

m. datorii financiare la sfârşitul anului 1200 u.Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300200 = 1000 Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare . Rezolvare: BILANTUL CONTABIL se prezinta astfel: ACTIV Imobilizări Stocuri Creanțe Disponibilități SUMA 1500 500 100 100 PASIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale Datorii fiscale si sociale Credite de trezorerie 2200 SUMA 700 500 500 300 150 50 2200 49 .m..Plati catre fr si angajati .m.Datorii financiare = 10001200= -200 CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300 3..Dobanzi platite . Datele te obliga sa folosesti metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) . Se cunosc următoarele informatii financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul comertului cu amănuntul de bunuri de larg consum: Indicator Imobilizări Stocuri Creante Disponibilităti Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale Datorii fiscale si sociale Credite de trezorerie Cifra de afaceri u. creşterea activului circulant net 200 u..m.mijloacelor fixe 500 u. 1500 500 100 100 700 500 500 300 150 50 5000 Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotatie ale elementelor de activ şi pasiv circulant şi viteza de rotatie a activului circulant net . datorii financiare la începutul anului 1000.

se observa ca nivelul acesei rate se afla peste nivelul valorii minime. Pentru caracterizarea vitezei de rotatie a activelor circulante. Ciclul parcurs de acestea este format din totalitatea operatiunilor ce intervin între momentul transformarii capitalului banesc în capital real (active imobilizate si active circulante). 2. Arata ca durata unei rotatii este de 86.000 = = 3.200 Exprima numarul de rotatii al activelor totale într-o perioada de timp.Analiza rotatatiei activelor Viteza de rotatie a activelor este caracterizata prin numarul de cicluri pe care acestea le parcurg. Asa cum rezulta din analiza ratei de rotatie a activelor totale. 50 . Numarul de rotatii (Nr) este in functie de cifra de afaceri (CA) si volumul activelor circulante (Ac) si se calculeaza cu ajutorul formulei : a. de reducerea posturilor.15 ori. Indicatorul sintetizeaza aspectele legate de procesul de aprovizionare si productie. Rata de rotatie a activelor imobilizate(RAI): Cifra de afaceri 5. scurtarea ciclului de productie sau a perioadei de desfacere si incasare a contravalorii bunurilor vandute.000 = = 2.4 zile. 2. Analiza gestiunii activelor imobilizate 1) Rata de rotatie a activelor totale (RAT) calculata ca raport între veniturile totale (Vt) si activele totale (At): R AT = Vt 5. pâna în momentul în care se recupereaza fondurile investite. O valoare ridicata si în crestere a numarului de rotat ii exprima capacitatea firmei de a obtine un nivel ridicat al veniturilor cu acelasi volum al activelor disponibile. Viteza de rotatie reflecta toate schimbarile intervenite intr-o perioada determinata in activele de exploatare si cea financiara a firmei. se pot utiliza urmatorii indicatori : numarul de rotatii denumit si coeficient de rotatie . Nr = Cifra de afaceri Active circulante = 5.15 rotatii 700 Si arata ca activele circulante se rotesc intr-un an de 7. 1.34 Active imobilizate 1.27 At 2.000 = 7. caracterizând în mod sintetic eficient a utilizarii acestora. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante nete Viteza de rotatie a activelor circulante poate fi tratata ca un mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor circulante dar si ca instrument de dimensionare a fondului de rulment al firmei.500 R AI = Evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de active imobilizate.

1 2 3 4 Indicatori Active circulante Cifra de afaceri Simbol Ac CA 700 5.Crt. durata unui circuit denumit si viteza de rotatie in zile (Vz). Stocurile reprezinta acea componenta a activelor circulante cu cel mai scazut grad de lichiditate. Nr.Soldul mediu al stocurilor .10 rotatii Reducerea nivelului acestui indicator semnifica accelerarea vitezei de rotatie.000 Aceste rate exprima numarul de cicluri pe care stocurile le parcurg în medie în cursul unui exercitiu financiar.200 T T = = c = ⋅ 365 = 51. Se calculeaza cu relatia: Vz = A ⋅ T 1. Pentru caracterizarea rotatiei stocurilor se folosesc aceeasi indicatori utilizati pentru ansamblul activelor circulante. 51 .15 Durata in zile a unei Vz 51. Creantele reprezinta cealalta componenta a activelor circulante ce intra în procesul de rotatie. respectiv numarul de zile necesare pentru parcurgerea unui ciclu.CA . B. A.000 Numarul de rotatii Nr 7. DSt = St 500 ⋅ 365 = ⋅ 365 = 36. dar si de conditiile de gestiune din fiecare întreprindere. 1) Numarul mediu de rotatiii al stocurilor (NST): N St = CA 5. în calculul indicatorilor de rotatie este indicat sa se utilizeze o valoare medie a stocurilor pentru perioada respectiva.50 CA 5. Acestea sunt formate din creante comerciale si alte creante.10 zile si este favorabila daca are valori mici. ceea ce face ca ratele de rotatie sa fie determinate atât pe total cât si pentru principala lor componenta (clientii). Încetinirea vitezei de rotatie a stocurilor semnifica o reducere a eficient ei folosirii lor având drept efect imobilizarea de resurse financiare si scaderea rentabilitatii. ele urmând stocurilor în acest proces.000 = = 10 rotatii St 500 St . ce exprima marimea intervalului de timp necesar parcurgerii de catre activele circulante a circuitului economic.Cifra de afaceri 2) Durata medie a unei rotatii a stocurilor (DSt): Pentru a reduce influenta unor factori întâmplatori.10 zile N r CA CA 5.Cresterea nivelului acestui indicator semnifica accelerarea vitezei de rotatie.000 Ac Arata ca durata unei rotatii este de 51. Nivelul lor difera de la o întreprindere la alta în functie de natura activitatii desfasurate. a.

De aceea. precum si de gradul de imobilizare al capitalului.14 K per 700 Aceasta rata exprima numarul de rotatii realizate de capitalul permanent pe parcursul unui exercitiu financiar. ceea ce înseamna ca rotatia lor nu exprima intervalul de timp necesar pentru reînnoirea lui. ci intervalul în care acesta trece prin toate stadiile circuitului economic. Creantele fata de clienti încorporeaza si taxa pe valoarea adaugata aferenta. Analiza vitezei de rotatie a capitalurilor Desfasurarea normala a activitatii fiecarei firme. respectiv un interval mediu de revenire a capitalurilor sub forma de disponibilitati de 180 zile. pentru a asigura comparabilitatea datelor este necesar ca. Nivelul minim pentru aceasta rata este de doua rotatii pe an.03 ⋅ 365 = ⋅ 365 = 7. Nivelul sau depinde de sectorul de activitate în care activeaza firma. fie sa se elimine TVA-ul din nivelul creantelor. de stabilitatea financiara a acesteia. 2800 300 100 200 . fie sa se majoreze cifra de afaceri cu taxele aferente.30 CA 5.14 Kpr 700 Fiind principala componenta a capitalului permanent. 1) Rata de rotatie a capitalului permanent: R Kper = CA 5.000 = = 7. în timp ce cifra de afaceri nu include aceasta taxa. Capitalul permanent ramâne la dispozitia firmei o perioada mai mare de un an.Pentru caracterizarea rotatiei acestora se utilizeaza indicatorul „termenul mediu de încasare a creantelor” (Ti) calculat cu relatia: Ti = Cr 100 ⋅ 365 = ⋅ 365 = 7. Indicator Cheltuieli de exploatare platibile Amortizare Cheltuieli cu dobânzi Impozit pe profit 52 u.950 Ti = Cr ( fara TVA) 84. Nivelul acestei rate de rotatie a capitalului permanent din cât se observa se afla la un nivel de sub doua rotatii pe an. rotatia capitalului propriu este determinata de aceeasi factori de influenta. Din contul de profit şi pierderi al societătii din exercitiul precedent se cunosc următoarele informatii: 4.30 sau CA( inclusiv TVA) 5. necesita asigurarea surselor financiare pentru acoperirea sau constituirea mijloacelor economice ale firmei. se apreciaza ca valoarea minima care asigura o eficienta acceptabila a capitalului permanent este de doua rotatii pe an. Totusi.m. 2) Rata de rotatie a capitalului propriu: R Kpr = CA 5.000 = = 7.000 unde: Cr – soldul mediu al conturilor de creante (pot fi luate în calcul creantele totale sau numai cele fata de clienti).

Solvabilitatea financiară (Sf): Sf = Capital _ propriu = 700 / 5000 = 0.Rata datoriilor (Rd) exprimă capacitatea unei întreprinderi de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi pe seama activelor sale.14 Capital _ propriu O rată de sovabilitate de 35-40% este un indiciu al efotului propriu depus de întreprindere pentru utilizarea corespunzătoare a capitalului propriu.Solvabilitatea patrimonială (Sp) reprezintă gradul în care firmele pot face faţă obligaţiilor de plată: Sp = Capital _ propriu • 100 = (700 / 2200) x 100 = 31.81 .2–1.Rata de solvabilitate (Rs) indică ponderea datoriilor pe termen mediu şi lung în capitalurile proprii: Rs = Credite _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung ⋅ 100 = 50/700 = 7.35-0.Rata rentabilităţii financiare (Rrf): 53 .18 Rd=30-40% Total _ active . .8 Ratele de rentabilitate: Impozit pe profit = 200 => profit inaintea impozitarii = 200 / 0.47 Limita trebuie sa fie intre 1.Solvabilitatea generala masoara capacitatea entitatii de a face fata tuturor datoriilor inregistrate in bilant. Sg = Active totale / Datorii totale = 2200 / 1500 = 1.Marja de profit (Mp): Mp = Pr ofitul _ net ⋅ 100 = (1050 / 5000) x 100 = 105 % Cifra _ de _ afaceri . Sp>30% Total _ pasiv .este o valoare favorabila .250 ( presupunem cota de impozit pe profit = 16%) .14Sf=0.16 = 1.5 Cifra _ de _ afaceri . Rd = Total _ datorii ⋅ 100 = 1500 / 2200 = 68.Să se calculeze şi să se interpreteze ratele de solvabilitate şi cele de rentabilitate pentru întreprindere. Indicatori de solvabilitate: .

Rrf =

Pr ofitul _ net ⋅ 100 = (1050 / 700) x 100 = 150% Capitalul _ propriu

- Rata rentabilităţii economice (Rre) măsoară eficienţa resurselor alocate; trebuie să fie superioară ratei inflaţiei şi să permită reînnoirea şi creşterea activelor într-o perioadă cât mai scurtă: Rre = Pr ofitul _ din _ exp loatare ⋅ 100 = (1050 / 2200) x 100 = 47,73% Total _ active

- Rata rentabilităţii activelor totale (Rrat): Rrat = Pr ofitul _ brut ⋅ 100 = (1250 / 2200) x 100 = 56,81% Active _ totale

- Rata rentabilităţii resurselor consumate (Rrrc): Rrrc = Pr ofitul _ net ⋅ 100 Cheltuieli _ aferente _ CA

- Rata rentabilităţii generale (Rrg): Rrg = Pr ofitul _ net ⋅ 100 = (1050 / 3400) x 100 = 30,88% Cheltuieli _ totale

54

- 2010 Categoria VI – Administrarea si lichidarea intreprinderilor 1. Câţi cenzori va avea o societate pe acţiuni? Societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar. Cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi. Cenzorii trebuie să îşi exercite personal mandatul. La societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, în mod obligatoriu, reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor. Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil, care poate fi terţ ce exercită profesia individual ori în forme asociative. Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor: a) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor; b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta; c) persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de administraţie, respectiv al consiliului de supraveghere şi directoratului, în temeiul art. 15314;@ d) persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege. Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit. În caz de deces, împiedicare fizică sau legală, încetare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit de supleant. În situaţia prevăzută mai sus, precum şi în situaţia în care numărul cenzorilor nu se poate completa prin înlocuirea cu supleanţi ori nu mai rămâne în funcţie niciun cenzor, administratorii vor convoca de urgenţă adunarea generală în vederea desemnării unui nou cenzor. Cel puţin un cenzor trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil
2. Rolul cenzorilor în cadrul societăţii pe acţiuni. 55

Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. Despre toate acestea, precum şi asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunării generale un raport amănunţit. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România. Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari. Cenzorii sau, după caz, auditorii interni vor aduce la cunoştinţă membrilor consiliului de administraţie neregulile în administraţie şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale prevederilor actului constitutiv pe care le constată, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunoştinţă adunării generale. Cenzorii au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul operaţiunilor. Este interzis cenzorilor să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor. Orice acţionar are dreptul să reclame cenzorilor faptele despre care crede că trebuie cenzurate, iar aceştia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală. Pentru îndeplinirea obligaţiei, cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale. Pentru celelalte obligaţii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat. Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în exerciţiul mandatului lor. Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare. 3. Ce fel de registre trebuie sa aibă o societate pe acţiuni? În afară de evidenţele prevăzute de lege, societăţile pe acţiuni trebuie să ţină: a) un registru al acţionarilor care să arate, după caz, numele şi prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul acţionarilor cu acţiuni nominative, precum şi vărsămintele făcute în contul acţiunilor. Evidenţa acţiunilor tranzacţionate pe o piaţă reglementată/sistem alternativ de tranzacţionare se realizează cu respectarea legislaţiei specifice pieţei de capital; b) un registru al şedinţelor şi deliberărilor adunărilor generale; c) un registru al şedinţei şi deliberărilor consiliului de administraţie, respectiv ale directoratului şi consiliului de supraveghere; d) un registru al deliberărilor şi constatărilor făcute de cenzori şi, după caz, de auditori interni, în exercitarea mandatului lor; e) un registru al obligaţiunilor, care să arate totalul obligaţiunilor emise şi al celor rambursate, precum şi numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidenţa obligaţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau printr-un sistem alternativ de tranzacţionare va fi ţinută conform legislaţiei specifice pieţei de capital; f) orice alte registre prevăzute de acte normative speciale.

56

Dacă fondul de rezervă. după caz. până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. al auditorului financiar rămâne depus la sediul societăţii şi la cel al sucursalelor în cele 15 zile care preced întrunirea adunării generale. registrele prevăzute. respectiv membrii directoratului. cu cel puţin 30 de zile înainte de ziua stabilită pentru şedinţa adunării generale situaţia financiară anuală pentru exerciţiul financiar precedent. respectiv auditorilor interni şi auditorilor financiari. În cazul în care registrul acţionarilor este ţinut de către o societate de registru independent autorizată. În toate cazurile. va fi completat. în lipsa unor asemenea prevederi. De asemenea. Consiliul de administraţie. certificate privind aceste date. respectiv directoratul. este obligatorie menţionarea în registrul comerţului a firmei şi a sediului acesteia. precum şi a oricăror modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare. Fondatorii vor participa la profit. condiţiile participării se vor stabili de adunarea generală. De asemenea. după constituire. după caz. excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominală. în mod corespunzător. (1). Dispoziţiile alineatului precedent sunt aplicabile. Registrul acţionarilor şi registrul obligaţiunilor se pot ţine manual sau în sistem computerizat. pe cheltuiala lor. s-a micşorat din orice cauză. 57 . cel puţin 5% pentru formarea fondului de rezervă. Situaţiile financiare anuale se vor întocmi în condiţiile prevăzute de lege. şi în ceea ce priveşte registrul obligaţiunilor. pentru a fi consultate de acţionari. însoţită de raportul lor şi de documentele justificative. Raportul cenzorilor sau. dacă acest lucru este prevăzut în actul constitutiv ori. în aceleaşi condiţii. potrivit legii. (1). Societatea comercială poate contracta cu o societate de registru independent privat ţinerea registrului acţionarilor în sistem computerizat şi efectuarea înregistrărilor şi a altor operaţiuni legate de acest registru. chiar dacă acesta a atins suma prevăzută la alin. Situaţiile financiare anuale ale societăţilor comerciale vor fi verificate sau auditate. entităţile care ţin evidenţa acţionariatului conform prevederilor legale au obligaţia să pună la dispoziţia acţionarilor şi a oricăror alţi solicitanţi informaţii privind structura acţionariatului respectivei societăţi şi să le elibereze. Ţinerea registrului acţionarilor şi/sau a registrului obligaţiunilor de către o societate de registru independent autorizat este obligatorie în cazurile prevăzute de lege. sunt obligaţi să pună la dispoziţia acţionarilor şi a deţinătorilor de obligaţiuni. pentru fiecare exerciţiu financiar. în fiecare an. a fost aprobat de adunarea generală extraordinară. Din profitul societăţii se va prelua. se include în fondul de rezervă. dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizărilor. trebuie să prezinte cenzorilor. la cerere. cu respectarea prevederilor alin. sau.Administratorii.

Datele cuprinse în situaţiile financiare anuale sunt transmise în formă electronică de către oficiile registrului comerţului către Ministerul Finanţelor Publice. Pentru societăţile comerciale a căror cifră anuală de afaceri nu depăşeşte 10 milioane lei.C. respectiv directoratul. 3) Denumirea sau firma unei societati in comandita pe actiuni Conform art.A. anunţul prevăzut la alin. în termen de 15 zile de la data aprobării acestora. 2) Actul de infiintare al unei S. Asociatii comanditari: responsabilitatea lor este limitata la capitalul subscris si actiunile lor sunt negociabile. Consiliul de administraţie. pentru societăţile comerciale care au o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane lei. Societatea in comandita pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut. firma unei societati in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie.persoane fizice. Societăţile în comandită pe acţiuni Actionarii unei societati in comandita pe actiuni (S. respectiv directoratul societăţii-mamă.C. 82/1991. respectiv directoratul.C.) 1) 58 . Persoanele care au un rol important in constituirea societatii impreuna cu persoanele care au semnat efectiv actul constitutiv se numesc fondatori.persoane juridice romane sau straine. în condiţiile stabilite prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului. Sumele percepute pentru eliberarea de copii nu pot depăşi costurile administrative implicate de furnizarea acestora. Partea a IV-a. si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime "societate in comandita pe actiuni". precum şi de procesul-verbal al adunării generale. condamnate pentru: fals. Acestia raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. delapidare. este obligat ca. uz de fals. pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului.35 din Legea nr. este obligat ca. Consiliul de administraţie. 4. însoţite de raportul lor. (2) va fi publicat. să depună la registrul comerţului copii pe suport hârtie şi în formă electronică sau numai în formă electronică. 4) Emblema unei societati in comandita pe actiuni (S. cetateni romani sau straini. să depună la oficiul registrului comerţului copii ale situaţiilor financiare anuale consolidate.26/1990. pentru acces gratuit.A. eliberează acţionarilor copii de pe aceste documente. raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari. definite astfel de reglementările contabile aplicabile. având ataşată o semnătură electronică extinsă. în termen de 15 zile de la data adunării generale.La cerere. în condiţiile prevăzute de Legea contabilităţii nr. Aprobarea situaţiilor financiare anuale de către adunarea generală nu împiedică exercitarea acţiunii în răspundere. Pot fi actionari la o societate pe actiuni: . pe cheltuiala societăţii şi prin grija oficiului registrului comerţului. ale situaţiilor financiare anuale. de natura a o deosebi de firma altor societati. Pot fi fondatori numai persoanele care nu au fost. Un anunţ prin care se confirmă depunerea acestor acte va fi publicat în Monitorul Oficial al României. republicată. gestiune frauduloasa. consiliul de administraţie. potrivit legii.) Societatea cuprinde un numar de cel putin 2 asociati cuprinsi in doua categorii: comanditari si comanditati. Prezentaţi o serie de aspecte legate de societăţile în comandită pe acţiuni.A. dare sau luare de mita sau pentru alte infractiuni de acest gen. .

In actul constitutiv trebuie stabilita activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare societatea in vederea obtinerii de profit. Partile de interes ale comanditatilor nu contribuie la formarea capitalului social.A. Orice societate comerciala trebuie sa dispuna de un sediu local principal.) Societatea este administrata numai de catre asociatii comanditati. Acesta nu poate fi mai mic de 90.A. Dividendele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. putand insa exercita actiune in regres impotriva societatii. decedat sau care a incetat exercitarea mandatului sau. nu pot lua parte la deliberarile adunarilor generale pentru alegerea cenzorilor sau.C. 30 alin. administratorii vor putea fi revocati de Adunarea Generala a Actionarilor. Actul constitutiv al societatii in comandita pe actiuni va cuprinde conform Legii 31/1990: 59 . in asa fel incat cuantumul sa reprezinte echivalentul in lei a sumei de 25. Emblema este un atribut facultativ de identificare a societatilor comerciale fata de firma care este obligatorie. alege alta persoana in locul administratorului revocat. cu aceeasi majoritate.C. o singura societate poate avea mai multe embleme. etc. Cota parte din beneficiul net repartizat a se plati fiecarui asociat constituie dividend. Guvernul Romaniei va modifica o data la 2 ani aceasta valoare minima a capitalului social. printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.000 de lei. a auditorului financiar. loc unde isi desfasoara activitatea cu caracter de permanenta principalele organe de conducere ale societatii in cauza. chiar daca poseda actiuni ale societatii. G. Asociatii comanditati sunt alesi de adunarea generala. Adunarea Generala. 2 Legea 26/1990 privind registrul comertului).C. Aceasta ca si firma va fi scrisa in primul rand in limba romana. a activitatii principale si a activitatilor secundare.) Administrarea societatii este incredintata unuia sau mai multor asociati comanditati.C. 8) Aportul asociatilor unei societati in comandita pe actiuni (S.000 de euro. aprobat prin H. Capitalul social este divizat in actiuni. licit si moral. Administratorul revocat ramane raspunzator nelimitat fata de terti pentru obligatiile pe care le-a contractat in timpul administratiei sale. in functie de rata de schimb. care sunt administratori. 12) Continutul actului constitutiv al unei S. 5) Sediul social al unei societati in comandita pe actiuni (S. La o societate in comandita pe actiuni nu sunt permise aporturi in creante. Asociatii comanditati. Numirea trebuie aprobata si de ceilalti administratori.A. 656/1997 si trebuie sa fie posibil. comercializare. 9) Conducerea unei societati in comandita pe actiuni (S.Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen (art. tranzactii.A. Suportarea de catre asociati a pierderilor inregistrate de societate se face proportional cu cota de participare la capitalul social.) Aportul asociatilor in societatea in comandita pe actiuni poate fi doar in numerar (obligatoriu) si in natura (facultativ). 10) Controlul unei societati in comandita pe actiuni (S. prestari de servicii. cu stabilirea domeniului principal. In societatea in comandita pe actiuni. Administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor printr-o hotarare luata cu majoritatea stabilita pentru adunarile extraordinare.) Este un element de identificare si de stabilitate al societatilor comerciale. intermedieri.A. Obiectul de activitate trebuie sa fie bine determinat. Acesta se stabileste potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala . Dividendele se platesc numai din beneficiile reale si pe baza de bilant contabil. 11) Participarea asociatilor la beneficii si la pierderi Repartizarea beneficiului net se face de catre Adunarea Generala a Actionarilor. Spre deosebire de firma. Noul administrator devine asociat comanditat.A. Aceasta poate fi de: productie. daca sunt mai multi.C.CAEN. dupa caz. 7) Capitalul social al unei S. pana la limita aportului social subscris.C.A. Acestia pot fi numiti prin actul constitutiv ori printr-un act ulterior.C. 6) Obiectul de activitate al unei S.

domiciliul si cetatenia in cazul persoanelor fizice. fie pentru actiunile emise pentru un aport in natura. 5.C. nationalitatea. codul numeric personal. Datele de identificare a asociatilor: numele. 19. 18. 15. Daca sunt mai multe categorii de actiuni. prenumele. locul si data nasterii.A. 3. Partea a IV-a. Diferenta de capital social subscris va fi varsata fie pentru actiunile emise pentru un aport in numerar in termen de 12 luni de la data invatricularii societatii. 14. denumirea. controlul gestiunii si functionarea societatii. emblema (daca exista) si sediul social. 656/1997). atunci capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.Puterile conferite administratorilor (respectiv directorilor) si daca ei urmeaza sa le exercite separat sau impreuna. agentii. Clauze privind conducerea. administrarea. 4. prenumele.sucursale. 10. Daca se face o subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre toti semnatarii actlui constitutiv. domiciliul si cetatenia. In cazul in care se fac mai multe modificari la actul constitutiv. 7. Sediile secundare . d) atunci cand reducerea nu este motivata de pierderi. domiciliul si cetatenia. locul si data nasterii. Modul de dizolvare si lichidare al societatii in comandita pe actiuni. Datele de identificare a primilor cenzori sau primilor cenzori sau a primului auditor: numele. si denumirea. 2. numarul de inregistrare in registrul comertului. codul numeric personal. cuantumul acestuia. prin: 60 . codul unic de inregistrare in cazul persoanelor juridice. Numarul si valoarea nominala a actiunilor. Capitalul social subscris si varsat si in cazul in care societatea are un capital autorizat. 17.atunci cand se infiinteaza odata cu societatea. prenumele. codul numeric personal. Forma. Valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate. valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica . modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. Restrictiile cu privire la transferul de actiuni daca acestea exista. Modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor. Cuantumul total (sau macar cel estimativ) al tuturor cheltuelilor pentru constituire.G. 11. in termen de cel mult 2 ani de la data inmatricularii. Actul constitutiv se poate modifica de catre asociati cu respectand conditiile de fond si forma prevazute pentru incheierea lui. trebuiesc trecutenumarul.1. locul si data nasterii. Datele de identificare a primilor membri a consiliului de administratie. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Obiectul de activitate (se precizeaza domeniul si activitatile principale conform legii CAEN H. Capitalul social poate fi redus prin: a) micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale. urmata de anularea lor. respectiv a primilor membri aiconsiliului de supravegere: numele. daca se are in vedere o atare infiintare. sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. 16. 8. acesta se va actualiza cu toate modificarile la zi. sediul social. 6. Avantaje rezervate fondatorilor. Durata societatii. b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale. va cuprinde textul integral al prevederilor modificate din actul constitutiv. 9. 13) Modificarea actului constitutiv al unei S. Actul aditional modificator. 12. c) dobandirea propriilor actiuni. 14) Reducerea sau majorarea capitalului social Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.

. decat in proportie cu valoarea obligatiunilor rambursate.cand numarul actionarilor scade sub minimul legal. c) alte procedee prevazute de lege.) S.hotararea Adunarii Generale. 15) Fuziunea si divizarea Societatea poate fuziona cu una sau mai multe societati existente.A. . este supusa regulilor generale de lichidare a societatilor comerciale reglementata tot de Legea 31/1990.) Lichidarea societatii se face de catre unul sau mai multi lichidatori numiti de Adunarea Generala.declararea nulitatii societatii.C. .falimentul societatii. . 16) Dizolvarea unei societati in comandita pe actiuni (S. b) restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi.imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea acesteia. Divizarea societatii poate avea loc fie prin deprinderea unei parti din patrimoniu si transmiterea catre una sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta fie prin impartirea intregului patrimoniu al societatii intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta si in acest caz.C.C. isi inceteaza existenta. 61 . luata cu unanimitate de voturi.A.A. . .trecerea timpului stabilit pentru durata societatii. . Lichidarea S. nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri facute actionarilor din sumele rambursate in contul actiunilor. Cand societatea a emis obligatiuni. Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in numerar si/sau in natura. 17) Lichidarea unei societati in comandita pe actiuni (S.hotararea tribunalului la cererea oricarui asociat pentru motive temeinice. se dizolva prin: .in orice alte situatii prin hotararea Adunarii Generale a asociatilor. Aceasta se face fie prin absorbtia unei societati. fie prin contopirea cu alte societati rezultand o societate noua. proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala.A. Acestia vor putea fi persoane fizice si/sau juridice.a) scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate.C. societatea care se divide.

ART. Se optează pentru impozitare normală. TVA colectat şi TVA de plată. Prezentaţi modul de determinare a accizelor în cazul ţigaretelor.40 lei 168 Cota 9% 19% 19% Preţ vanzare cu TVA 654 lei 285.40 lei 1368 lei 2.Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor 1.60 lei 68. Să se determine TVA deductibil. se plăteşte acciza minimă. 62 . Agenţia de turism X din Bucureşti achiziţionează următoarele servicii: Serviciu achiziţonat Preţ achiz fără TVA Cota Preţ achiziţie TVA deductibil cu TVA Cazare Hotel AA Iaşi 500 lei 45 lei 9% 545 lei Masă Restaurant BB 200 lei 38 lei 19% 238 lei Transport Bucureşti – Iaşi şi 300 lei 57 lei 19% 357 lei retur TOTAL 1000 lei 140 1140 lei Agenţia aplică un adaos de 20% la preţul de achiziţie şi vinde serviciile către SC Y SRL din România. dar nu mai puţin de 91% din acciza aferentă ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută.Calculul accizei pentru ţigarete (1) Pentru ţigarete.60 lei 428. acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem. Când suma dintre acciza specifică şi acciza ad valorem este mai mică decât acciza minimă. Rezolvare: Vanzarea catre SC Y SRL Serviciu achiziţonat Cazare Hotel AA Iaşi Masă Restaurant BB Transport Bucureşti – Iaşi şi retur TOTAL TVA deductibil – 140 TVA colectat – 168 TVA de plata – 168 – 140 = 28 4427 = 4426 140 4427 = 4423 28 Preţ achiz fără TVA 500 lei 200 lei 300 lei 1000 lei Adaos 20% 100 40 60 200 TVA colectat 54 lei 45. care reprezintă acciza minimă. 177 .

(5) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte de către persoana care produce ţigaretele în România sau care importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţă publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme. 3. 177 al. exemplarul al doilea se transmite autorităţii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comandă pentru timbre. un exemplar rămâne la autoritatea fiscală centrală. potrivit modelului prevăzut în anexa nr. (2) Situaţia prevăzută la alin.direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor. a operatorului înregistrat/destinatarului înregistrat sau a importatorului. Această situaţie va cuprinde informaţii referitoare la cantităţile livrate în luna de raportare. iar exemplarul al treilea se transmite autorităţii fiscale centrale .1 52.direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor. care se vor înregistra la autoritatea fiscală centrală .direcţia cu atribuţii în elaborarea legislaţiei în domeniul accizelor. 4. 63 . de antrepozitarul autorizat pentru depozitare pentru ţigaretele achiziţionate.000 de ţigarete. După înregistrare. asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul. (4) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul este preţul la care produsul este vândut altor persoane decât comercianţi şi care include toate taxele şi impozitele. (2) Înregistrarea de către autoritatea fiscală centrală a preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul se face pe baza declaraţiei scrise a antrepozitarului autorizat. prin ordin al ministrului. (1) se întocmeşte în 3 exemplare. (3) Declaraţia se va întocmi în 3 exemplare. până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei de raportare. (11) Semestrial. iar exemplarul al treilea se va transmite autorităţii vamale teritoriale competente cu aprobarea notelor de comandă pentru timbre. exemplarul al doilea rămâne la persoana care a întocmit-o. antrepozitarii autorizaţi. cu următoarele destinaţii: primul exemplar rămâne operatorului economic.Norme metodologice: Art. (1) Preţurile maxime de vânzare cu amănuntul pentru ţigarete se stabilesc de antrepozitarul autorizat pentru producţie. Norme metodologice Art. 177 al. (2) Acciza specifică se calculează în echivalent euro pe 1. (1) În vederea determinării accizei aferentă ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută. de operatorul înregistrat/destinatarul înregistrat sau de importatorul de astfel de produse şi se notifică la autoritatea fiscală centrală . operatorii înregistraţi/destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi de astfel de produse sunt obligaţi să prezinte lunar. cu excepţia celor pentru care preţurile se declară de producătorul intern.5 6. exprimate în 1000 de bucăţi ţigarete. situaţia livrărilor de ţigarete efectuate în luna de raportare. (3) Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal stabilit. modelul-tip al acesteia fiind prevăzut în anexa nr. aferente fiecărei categorii de preţ practicate şi valoarea accizei corespunzătoare. Ministerul Finanţelor Publice va stabili nivelul accizei minime în funcţie de evoluţia accizei aferente ţigaretelor din categoria de preţ cea mai vândută.

iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. indiferent dacă modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente. (6) Ori de câte ori se intenţionează modificări ale preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul. cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrală. Rezolvare: 64 . lista cuprinzând preţurile maxime de vânzare cu amănuntul. va fi depusă la autoritatea fiscală centrală cu minimum două zile înainte de data practicării acestor preţuri. care renunţă la comercializarea pe piaţa internă a unui anumit sortiment de ţigarete. de către orice persoană. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. pe perioada de până la epuizare. operatorul înregistrat/destinatarul înregistrat sau importatorul autorizat de astfel de produse. (2) şi cu respectarea termenelor prevăzute la alin. Acestea au un preţ extern unitar de 50 euro. (7) Este interzisă vânzarea de ţigarete. în două cotidiene de mare tiraj. a operatorului înregistrat/destinatarului înregistrat sau a importatorului. a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat preţuri maxime de vânzare cu amănuntul. 1 la titlul VII din Codul fiscal. care va cuprinde în mod expres data de la care se vor practica preţurile maxime. dar nu mai puţin de 3 luni. de către orice persoană.(4) Declaraţia. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. (8) Antrepozitarul autorizat. declarat. are obligaţia de a comunica acest fapt autorităţii fiscale centrale şi de a înscrie în continuare preţurile aferente acestor sortimente în declaraţia preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul. (11) Preţul de vânzare al ţigaretelor practicat de orice persoană nu poate depăşi preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat în vigoare la momentul vânzării. Redeclararea se face pe baza aceluiaşi model de declaraţie prevăzut la alin. la un preţ ce depăşeşte preţul maxim de vânzare cu amănuntul. antrepozitarul autorizat. autoritatea fiscală centrală va publica aceste liste pe site-ul propriu. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%. Câte un exemplar din cele două cotidiene va fi depus la autoritatea fiscală centrală în ziua publicării. operatorul înregistrat/destinatarul înregistrat sau importatorul are obligaţia să redeclare preţurile pentru toate sortimentele de ţigarete. accizele sunt 20%. Să se determine Accizele. (10) În situaţiile în care nu se pot identifica preţurile de vânzare cu amănuntul maxim declarate pentru ţigaretele provenite din confiscări sau pentru cele care nu au fost identificate ca fiind comercializate în regim duty-free. (5) Cu minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare. (9) În situaţia destinatarului înregistrat care achiziţionează doar ocazional ţigarete dintr-un alt stat membru. (6) Este interzisă vânzarea. acesta va urma procedura prevăzută la alin. (4) şi (5). calculul accizelor se face pe baza accizei totale prevăzute în anexa nr. (1) . (7) După primirea declaraţiilor privind preţurile maxime de vânzare cu amănuntul şi după publicarea acestora în două cotidiene de mare tiraj.(6). prin grija antrepozitarului autorizat. va fi publicată. 3.

taxa vamală şi comisionul vamal.5 l/sticla = 10. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.2688 lei/euro = 297.80 lei 5.400 + 240 = 2. pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent.Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei. unde: . Să se determine acciza pentru o cantitate de 20. 218 valoarea in lei a accizelor.5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%.400 = ? lei. de acciza specifică(K).400 = 240 lei. .400 lei TV = 10% x VV = 10% x 2. Rezolvare: Pentru alcool etilic. 65 . CV = ?% x VV = ?% x 2.75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. datorată bugetului de stat.000 + 400 = 2. de cursul de schimb(R) şi de cantitate (în litri)(Q). VV = (preţul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport şi de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 x 50 x 4 lei ) + ( 100 x 4 lei ) = 2. 20.640 Acciza o vom determina după formula: A = Bi x cota. stabilita potrivit prezentului titlu in echivalent euro. Să se determine valoarea accizei.748.2688 ron/euro si este valabil pentru anul 2010.Bi = baza de impozitare.640 x 20% = 528 lei 4. C KxR A = ------x---------x Q 100 100 Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică x acciza unitară x cursul de schimb.000 x 0.000 l = 100 hl Acciza = 100 hl x 93% x 750 euro/hl alcool etilic x 4.000 sticle de alcool etilic a 0.000 sticle de vin spumos a 0.000 de sticle.A = acciza. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal. Aceasta este formată din valoarea în vamă. Acciza = 2. Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = 2. accizele(A) se determină în funcţie de: concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum(C). a taxei speciale pentru autoturisme/autovehicule si a impozitului la titeiul din producţia interna. pe unitatea de masura. se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro. Societatea A vinde către societatea B cele 5. Conform codului fiscal art. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal. O societate comercială A produce o cantitate de 5. Cursul stabilit la 01 octombrie 2009 este de 4.

. vinurile.x Q 100 unde: A = cuantumul accizei K = acciza unitara prevazuta la art. 176 din Codul fiscal = 34. (1). bauturile fermentate.M. b) in cazul furnizorilor autorizati de energie electrica sau de gaz natural . . băuturi fermentate (altele decât berea şi vinul) şi produse intermediare. cu exceptia cazurilor 66 . accizele datorate bugetului de stat se determină pe baza: accizei unitare(K).05 EUR ⋅ 4. Depunerea declaratiilor de accize . bauturi fermentate spumoase si produse intermediare: KxR A = ----.) La vinuri spumoase.Orice platitor de accize prevazut la prezentul capitol are obligatia de a depune lunar la autoritatea fiscala competenta o declaratie de accize.ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost receptionate produsele accizabile. prin derogare de la alin. .Prin exceptie de la prevederile alin. pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia. operatorul neinregistrat are obligatia de a depune declaratia de accize pentru fiecare operatiune in parte.2688 ⋅ 3750 = 5475 LEI 100 Obligatiile platitorilor de accize Plata accizelor la bugetul de stat . .05 EURO R = cursul de schimb leu/euro = 4.Sunt supuse accizarii berea.In cazul importului unui produs accizabil.2688 lei/euro Q = cantitatea (in litri) = 5000 sticle x 0. (L. (1). alcoolul etilic. termenul de plata a accizelor este: a) in cazul operatorilor inregistrati . care nu este plasat intr-un regim suspensiv.Prin exceptie de la prevederile alin.data de 25 a lunii urmatoare celei in care a avut loc facturarea catre consumatorul final.Accizele sunt venituri la bugetul de stat. momentul platii accizelor este momentul inregistrarii declaratiei vamale de import. produsele intermediare.750 litri A= 34. a cursului de schimb(R) şi cantitatea (în litri)(Q).75 l /sticla = 3. tutunul si uleiurile minerale. Calcul acciza pentru vinuri spumoase. Termenul de plata a accizelor este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care acciza devine exigibila. (1).Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta de catre platitorii de accize. indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva.

166 alin. care sa asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este insotita de factura ce va reflecta cuantumul accizei.Antrepozitarul autorizat .Valoarea garantiei va fi analizata periodic. acciza se plateste in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care a fost depusa declaratia. c) transportul de produse accizabile.Lunar. pentru a reflecta orice schimbari in volumul afacerii sau in nivelul de accize datorat. conform prevederilor din norme. valoarea si durata garantiei vor fi prevazute in norme.Orice platitor de accize poarta raspunderea pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a declaratiilor de accize la autoritatea fiscala competenta. Evidente contabile Orice platitor de accize are obligatia de a tine registre contabile precise. achizitiile de materii prime. precum si de documentul de insotire simplificat. cantitatea fabricata in cursul lunii. (1) lit. astfel: a) miscarea produselor accizabile in regim suspensiv este insotita de documentul administrativ de insotire. Responsabilitatile platitorilor de accize . . pentru luna precedenta. . originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. modelul acesteia fiind precizat in norme.Tipul.Pentru produsele accizabile. 67 . operatorul inregistrat. cand acciza a fost platita.In situatiile prevazute la art.Toate transporturile de produse accizabile sunt insotite de un document. b) si e). conform legislatiei in vigoare. trebuie sa se depuna imediat o declaratie de accize la autoritatea fiscala competenta si. Garantii . pana la data de 15 a fiecarei luni. in masura in care aceste produse sunt ambalate in pachete destinate vanzarii cu amanuntul. conform modelului prezentat in norme. conform prevederilor prezentului titlu si celor ale legislatiei vamale in vigoare. care sunt transportate sau detinute in afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal. Documente fiscale . care sa contina informatii cu privire la stocul de materii prime si produse finite la inceputul lunii. care sa contina suficiente informatii pentru ca autoritatile fiscale sa poata verifica respectarea prevederilor din prezentul titlu. . este insotit de factura sau aviz de insotire. 193.. dupa caz. Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile. operatorul neinregistrat si reprezentantul fiscal au obligatia depunerii la autoritatea fiscala competenta a unei garantii. antrepozitarii autorizati pentru productie sunt obligati sa depuna la autoritatea fiscala competenta o situatie. prin derogare de la prevederile art. Aceasta prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau detinute de catre alte persoane decat comerciantii. altele decat cele marcate. . stocul de produse finite si materii prime la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse livrate. modul de calcul.dupa acceptarea conditiilor de autorizare a antrepozitului fiscal -.

68 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->