Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT CONTABILITATE
66
1.1Caracteristici tipologice ale firmei (scurt istoric) SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ SRL cu sediul n Bucureti este nregistrat la Registrul Comerului sub nr.J40/12721/91. Obiectul de activitate al firmei: a) construcii montaj: civile industriale, agroindustriale, instalaii pentru construcii, confecii i instalaii metalice, n antrepriz, reparaii i amenajri spaii comerciale, depozite. b) comer intern: materiale de construcii, confecii metalice. Scurt istoric al SC GENERAL CONSTRUCT MONTAJ : 1991 28 X nfiinarea S.C GENERAL CONSTRUCT MONTAJ capitalul iniial al firmei este de 100.000 lei; firma este alctuit la nceput din doi asociai Obiectul de activitate al firmei este: activitate de producie, prestrii de servicii i comercializare, dup cum urmeaz: executarea de lucrrii de construcii, instalaii montaj, reparaii industriale, civile i agrozootehnice. proiectare, consulting i expertizare;
67
comercializare de materiale de construcii, instalaii i utilaje, precum i de produse agroalimentare i de larg consum, inclusiv buturi alcoolice; import export utilaje, auto, precum i bunuri de larg consum; operaiuni de comisioane i intermediere n domeniile specificate mai sus; transport auto industrial i de plasare; 1992 VII n cadrul firmei se retrage un asociat cedat pri sociale; 1994 firmei i se mai altur 2 asociaii, avnd n total 3 asociai; capitalul social al firmei crete de la 100.000 la 300.000 lei; Obiectul de activitate al firmei crete i el astfel: executarea de lucrri de construcii montaj, instalaii pentru construcii civile i industriale;
reparaii, amenajri spaii comerciale, depozite; 1997 20 XII majoritatea capitalului social crete de la 300.000 la 2.100.000 lei; 1998 1 V firma mai pierde un asociat (cedat pri sociale);
68
1.2 Descrierea bilanului financiar. 1. Situaia net Structura bilanului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare funcional a datelor contabile n detrimentul unei prezentri dup criterii financiara de lichiditate si de exigibilitate. n acest sens este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si tradiional. Se ajunge astfel la construcia unui bilan financiar n care clasificarea elementelor de activ si pasiv se face exclusiv dup criteriul lichiditii (capacitatea de a fi transformat in monede sau lichiditi) i dup criteriul exigibilitii (dup posibilitatea de fi scadente la un moment dat) . Lista principalelor rubrici ale activului si pasivului, n modelul unui bilan in sistemul prescurtat este urmtoarea: ACTIV -Imobilizri necorporale -Imobilizri corporale cheltuieli -Imobilizri financiare mai mare de un an) -Stocuri -Avansuri si aconturi -Datorii furnizori -Datorii fiscale -Datorii financiare (cu durata -Capitaluri proprii -Provizioane pentru riscuri si PASIV
69
-Datorii sociale
n sinteza un bilan financiar cuprinde doua pri cu o strns interdependen a elementelor componente de activ cu elementele componente de pasiv : partea de sus a bilanului care reflecta echilibrul financiar pe termen lung cu imobilizri in activ crora le corespund capitaluri permanente in pasiv; partea de jos a bilanului care surprinde echilibrul financiar pe termen scurt in corespondenta cu datorii de exploatare i credite de trezorerie in pasiv. Posturile de bilan pun in evidenta doua reguli principale ale finanrii: nevoile permanente de alocare a fondurilor bneti se vor acoperi din capitaluri permanente, in special din capitaluri proprii;
nevoile ciclice se vor acoperi din surse ciclice.
Diferena dintre activele totale si datoriile totale contractate ne da o prima si principala evaluare a ntreprinderii la data ncheierii exerciiului. Aceasta ecuaie fundamentala a bilanului reda situaia neta respectiv averea neta a acionarilor , activul neangajat in datorii.
70
Bilanurile succesive pe anii 1999 si 2000 ale societii comerciale sunt urmtoarele: DENUMIREA ELEMENTULUI DE BILANT IMOBILIZARI CORPORALE TERENURI CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE MASINI SI UTILAJE TITLURI DE PARTICIPARE ALTE TITLURI IMOBILIZATE CREANTE IMOBILIZATE STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE MARFURI AVANSURI CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE ALTE CREANTE TITLURI DE PLASAMENT DISPONIBILITATI TOTAL ACTIV CAPITAL SOCIAL PRIME LEGATE DE CAPITAL DIFERENTE DIN REEVALUARE REZERVE REZULTATUL REPORTAT REZULTATUL EXERCITIULUI PROVIZIOANE REGLEMENTATE PROVIZIOANE PT. RISCURI SI CHELTUIELI IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE FURNIZORI AVANSURI PRIMITE DE LA CLIENTI ALTE DATORII (DE EXPLOATARE) TOTAL DATORII TOTAL PASIV Anul 1999 Anul 2000 1315350 2065200 504637,5 552000 866137,5 1002150 109125 229875 5829450 11496600 1811700 2318550 52875 3055800 6493575 10367025 1090387,5 1394962,5 31125 163500 1298850 1857600 1531575 2836425 8899425 6162937,5 15163762,5 6369375 44997975 49872000 2331675 2331675 918000 918000 2916600 2916600 9539850 11858775 225000 225000 3563850 3167700 801450 725625 1065600 1674675 15370875 17888025 4375500 4944750 2471700 2138175 1417875 1083000 23635950 26053950 44997975 49872000
SN(2000) = 49872000 - 26053595 = 23818405 SN=23818405-21362025=1846950 Aceasta situaie marcheaz atingerea obiectivului major al gestiunii financiare si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii. Creterea situaiei nete este consecina reinvestirii unei pri din profitul net si a altor elemente de acumulri (provizioane reglementate, subvenii etc.).
2. Indicatorii echilibrului financiar
Fondul de rulment(FR) Fondul de rulment reprezint o marj de siguran sau de securitate financiar care se desprinde n partea superioar a bilanului i care se utilizeaz pentru reluarea ciclului de exploatare respectiv pentru asigurarea echilibrului financiar in partea de jos a bilanului. Fond de rulment este expresia realizri echilibrului financiar pe termen lung si a contribuiei acestuia la nfptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Relaia generala de calcul este: FR = Surse permanente Alocri permanente = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) Imobilizri nete Categoriile de fond de rulment sunt urmtoarele:
72
fond de rulment brut; fond de rulment net; fond de rulment propriu; fond de rulment strin.
1. Fond de rulment brut semnifica ansamblul de active circulante
mai mare operaionalitate si are semnificaia marjei de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilanului. FRN= CP AI FRN (1999) =36732900-10489275 =26243625 FRN (2000) = 41706075-20720175=20985900 Sau: FRN=AC DTS FRN (1999)= 34508700-8265075=26243625 FRN (2000)= 29151825-8165925=20985900 Unde: FRN = fond de rulment CP = capitaluri permanente AI = active imobilizate AC = active circulante
73
capitalurile proprii la constituirea marjei de sigurana financiara la dispoziia ntreprinderii sau semnifica autonomia de care se poate bucura o ntreprindere in ceea ce privete finanarea investiiilor sale strategice. FRP = Cp - AI FRP (1999)= 20296425-10489275 =9807150 FRP (2000)= 22143375-20720175=1423200 sau : FRP = FRN DTL FRP (1999)= 26243625 - 16436475 =9807150 FRP (2000)= 20985900-19562700 =1423200 FRP=1423200-9807150=-8383950 Unde: FRP =fond de rulment propriu Cp = capitaluri proprii DTL = datorii pe termen lung
74
capitalurile mprumutate la constituirea marjei de securitate financiar respectiv dependena de capitalurile mprumutate in ceea ce dorete finanarea investiiilor sale strategice .
FRS = CP - Cp FRS(1999) = 36732900-20296425=16436475 FRS(2000) = 41706075-22143375=19562700 Sau: FRS = FRN FRP FRS(1999) = 26243625-9807150=16436475 FRS(2000) =20985900-1423200=19562700 FRS=19562700-16436475=3126225 Concluzii: Fondul de rulment net este asigurat in cei doi ani din contribuia mai ridicata a fondului de rulment strin. Aceasta semnifica faptul ca in asigurarea echilibrului financiar in partea de sus a bilanului, datoriile financiare au o pondere mai importanta. Fondul de rulment strin are o evoluie cresctoare ceea ce ne pune in garda n privina efortului de ndatorare pe care l face societatea comerciala.
75
Fondul de rulment propriu se gsete intr-o perioada nefasta nregistrnd o scdere in termeni absolui de 8.383.950. aceste lucru semnifica o anumita diminuare a autonomiei in domeniul investiional si trebuie reinut de factorii de decizie ai respectivei societi comerciale. Nevoia de fond de rulment Nevoia de fond de rulment se definete ca fiind necesarul de finanat ca urmare a relurii nentrerupte a ciclului de exploatare, aprovizionare, producere, desfacere ca urmare a rennoiri stocurilor si a creanelor. NFR = Alocri ciclice - Resurse ciclice = [stocuri + creane] DST NFR(1999) = 10445512,5- 8265075 = 2180437,5 NFR(2000) = 16619512,5-8165925= 8453587,5 NFR=8453587,5-2180437,5=6273150 Nevoia de fond de rulment are valori pozitive, chiar apreciabile, dar acesta nu se poate aprecia favorabil deoarece este rezultatul unei politici de investiii privind creterea nevoii de finanare a ciclului de exploatare.
Trezoreria net.
76
Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de rulment atunci excedentul de finanare se regsete sub forma unei trezorerii nete concretizata disponibiliti bneti ce se pot afla att n conturile bancare cit i n casa. TN = FRN - NFR TN(1999) =26243625-2180437,5=24063187,5 TN(2000) =20985900-8453587,5=12532312,5 Sau: TN= NEVOI DE TREZORERIE- RESURSE DE TREZORERIE TN(1999) =24063187,5-0=24063187,5 TN(2000)= 12532312,5-0=12532312,5 TN=12532312,5-24063187,5=-11530875 O trezorerie neta pozitiva arata ca in urma activitii desfurate, se degaja un excedent de finanare, dar aceasta descrete foarte spectaculos de la un an la celalalt. ANALIZA REZULTATELOR FIRMEI
77
O firma de activitate:
*0
financiare; prin urmare veniturile si cheltuielile sunt generate de trei domenii Activitatea de exploatare care vizeaz sectoarele : industriale; investiionale; comerciale; prestri servicii. Activiti financiare - se refera in special la participaiile la capitalul altor firme precum si alte aciuni de plasament.
Activiti excepionale -se refera la :
Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare). Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori
valorici privind volumul si rentabilitatea societii. Contul de rezultate al societii comerciale pe doi ani consecutivi este: Indicatori CHELTUIELI DE EXPLOATARE Cumprri de mrfuri Variaia stocurilor Alte cumprri si cheltuieli externe Impozite, taxe si vrsminte asimilate Salarii Cheltuieli sociale Amortismente asupra activului imobilizat An 1999 An 2000 44629200 36507525 -3900600 178725 19111950 16949250 372600 328950 3849975 3490725 1544625 1380450 640050 639075
78
Provizioane asupra activului circulant Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI FINANCIARE Dobnzi si cheltuieli asimilate Diferente negative de curs valutar Cheltuieli nete din cesiunea de VMP CHELTUIELI EXCEPTIONALE Din operaii de gestiune Din operaii de capital Amortismente si provizioane Participarea salariailor la profit Impozit pe profit VENITURI DE EXPLOATARE Vnzri de mrfuri Producia vndut VENITURI FINANCIARE Din VMP Dobnzi i venituri asimilate Diferena pozitiva de curs valutar Venituri nete din cesiunea de VMP VENITURI EXCEPTIONALE Din operaii de gestiune Din operaii de capital Reluri asupra provizioanelor excepionale
69085350 62710012,5 2937000 2517562,5 27525 1793325 300 663975 10050 35887,5 135787,5 1561125 587400 37875 25500 155250
1. Marja comercial
Marja comerciala e reprezentata ca sold pentru ntreprinderile cu profil comercial reflectante rentabilitatea activitii desfurat de acel tip de ntreprindere.
79
Anul 1999 Anul 2000 69085350 62710012,5 40728600 36686250 28356750 26023762,5
MC=28356750-26023762,5=2332987,5
2. Valoarea adugat
Valoarea adugata exprim creterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de producie ndeosebi a factorilor munca si capital deasupra valorii materialelor, subansamblelor, serviciilor cumprate de firma.
Marja comerciala +Producia vndut =Producia exerciiului Producia exerciiului -Consumuri externe =Valoarea adugat(VA)
Anul 1999 Anul 2000 28356750 26023762,5 2937000 2517562,5 31293750 28541325 31293750 28541325 -19111950 -16949250 12181800 11592075
80
Valoarea adugat exprima creterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de producie peste valoarea consumurilor externe (de la teri). 3. Excedentul brut de exploatare Excedentul brut de exploatare exprim acumularea brut din activitatea de exploatare admind ca amortizarea i provizioanele sunt doar cheltuieli calculate i nu pltite. Excedentul brut din exploatare exprim capacitatea potenial de autofinanare a investiiilor din amortizri, provizioane i profit.
Valoarea adugat -Impozite, taxe si vrsminte asimilate -Cheltuieli de personal =Excedentul brut de exploatare(EBE) EBE=6414600-6391950=22650 4. Profit de exploatare
Anul 1999 Anul 2000 12181800 11592075 -372600 -328950 -5394600 -4871175 6414600 6391950
Profitul de exploatare exprima mrimea absoluta a rentabilitii activitii de exploatare ca urmare a deducerii tuturor cheltuielilor att a celor plile cit si a celor calculate din venituri exploatrii att a celor incasabile cit si a celor de ncasat.
81
-Amortismente de exploatare -Provizioane de exploatare -Alte cheltuieli de exploatare =Profitul exploatrii(PE) PE=5622600-5687325=-64725 5.Profit curent
Profitul curent este determinat att de rezultatul exploatrii cat si de cel al activitii financiare fiind prin urmare rezultatul activitii curente.
Anul 1999 Anul 2000 5622600 5687325 2485125 2148525 -1414575 -828450 6693150 7007400
PC=6693150-7007400=-314250 6.Profit net Profitul net exprim mrimea absoluta a rentabilitii financiare cu care sunt renumerai acionrii pentru capitalurile proprii subscrise.
Profitul curent
82
+Venituri excepionale -Cheltuieli excepionale -Participarea salariailor -Impozitul pe profit =Profitul net(PN) PN=3167775-3564675=-396900 Concluzii:
Societatea comercial i-a crescut marja comercial i valoarea adugat , dar alte rezultate sunt descresctoare: Profitul exploatrii s-a diminuat ca urmare a unei puternice creteri a provizioanelor de exploatare si a altor cheltuieli de gestiune curente. Profitul curent , care este suma dintre profitul activitilor de exploatare si financiare, este si el diminuat, ca urmare a reducerii mai mult dect sensibile rezultatelor activitii financiare. Acest rezultat este reinut de analitii financiari. Profitul net al exerciiului este pozitiv dar in scdere (in termeni relativi).
B.
economica a ntreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a unei firme dup scderea tuturor cheltuielilor pltibile la o noua scaden. Capacitatea de autofinanare se poate calcula prin doua metode:
83
Metoda deductiv Excedentul brut din exploatare +Venituri financiare ncasate -Cheltuieli financiare +Venituri excepionale ncasate -Alte cheltuieli suportate -Cheltuieli excepionale -Participarea salariailor la profit -Impozit pe profit =Capacitatea de autofinanare(CAF) Metoda aditiv Profitul net +Amortismente +Provizioane +Cheltuieli excepionale calculate +Valoarea contabila a elementelor de activ cedate -Reluri ale provizioanelor -Venituri nete din cedarea elementelor de activ =Capacitatea de autofinanare(CAF) AN 1999 AN 2000 3167775 3564675 640050 639075 105000 50775 669075 238425 27075 7050 -135787,5 -155250 -35887,5 -25500 4437300 4319250 Anul 1999 Anul 2000 6414600 6391950 2485125 2148525 -1414575 -828450 10050 37875 -46950 -14775 -4800 -40875 -244275 -300000 -2761875 -3075000 4437300 4319250
ANALIZA
CASH-FLOW-RILOR
ELABORAREA
TABLOULUI DE FINANTARE Tabloul de finanare Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie practica financiara a elaborat tabloul de finanare pe baza bilanului i a contului de rezultate. Bilanul descrie situaia societii la un moment dat ca rezultat al fluxurilor
84
fizice si financiare, iar contul de rezultate nregistreaz cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri. Scopul acestui tablou este de a explica formarea fondului de rulment si relaia acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxului monetar de ncasri si pli ale exerciiului ncheiat. Ecuaia fundamentala pe care o explica tabloul de finanare este: TN=FR-NFR Se stabilete pe baza a dou bilanuri succesive : ACTIV AN 1999-AN2000 749850 47362,5 136012,5 120750 5667150 506850 3002925 10230900 3873450 304575 132375 558750 1304850 -2736487,5 -8794387,5 -5356875 4874025 PASIV AN 1999-AN 2000 0 0 0 2318925 0 -396150 -75825 1846950 609075 2517150 569250 -333525 -334875 3027075 4874025
85
Pentru elaborarea tabloului de finanare se parcurg doua etape : 1.Determinarea variaiei fondului de rulment ca urmare a modificrii structurii capitalului in partea superioara a bilanului; 2.Determinarea variaiei trezoreriei nete ca urmare a modificrii nevoii de fond de rulment; Prin intermediul tabloului de finanare se evideniaz:
fluxul de resurse financiare mobilizate de firma din: autofinanare, aport
de capital;
utilizarea acestor resurse financiare (alocri) pentru: investiii, plata
Tabloul de finanare ALOCARI Achiziii de active fixe Reduceri de propriu Dividende pltite Rambursri ale datorie financiare RESURSE FINANCIARE CAF Aport nou de capital mprumuturi pe termen mediu, lung Preturi de cesiune ale activelor
fixe I) VARIATIA FONDULUI DE RULMENT Creterea de stocuri si de creane Creterea datoriilor de exploatare Diminuarea datoriilor de exploatare Credite noi de trezorerie Rambursri de credite de trezorerie Reduceri de stocuri Reduceri de creane II) VARIATIA TREZORERIEI NETE
86
ALOCARI 10230900
FR = Resurse - Alocri = -938475 6174000 99150 TN = 6074850 Excedentul de trezorerie al exploatrii(ETE) ETE reprezint surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de exploatare i msoar capacitatea firmei de a face fa nevoii de autofinanare a investiiilor privind creterea firmei i a nevoii de rambursare a datoriilor financiare. EBE = venituri incasabile - cheltuieli pltibile =(venituri ncasate-cheltuieli pltite)+(venituri de ncasatcheltuieli de pltit) EBE = (67594725-64030050)+(74689200-71521425)=6732450 EBE = ETE + NFR ETE = EBE - NFR ETE = 6732450-6273150=459300 Excedentul de trezorerie al exploatrii este destinat acoperii cheltuielilor financiare, rambursrii mprumutului financiar, plata impozitului i a dividendelor.
87
Analiza cash-flow-rilor ntreaga activitate desfurata de societate cuprinde doua categorii de operaiuni: - de gestiune - de capital Operaiunile de gestiune sunt cele mai nsemnate i cu caracter recurent repetitiv n viaa economic a ntreprinderii. Operaiunile de capital vizeaz modificri n volumul i structura activelor si a pasivelor ntreprinderii ca urmare a deciziilor de investiii i a celor de finanate luate de conducerea ntreprinderii. Cash-flow-ul din exploatare i cash-flow-ul de gestiune Rezultatul operaiunilor de gestiune l constituie cash-flow-ul de gestiune. Deoarece mrimea acestuia e determinata in cea mai mare parte de operaiunile de exploatare, el se evideniaz cel mai frecvent ca si cash-flow din exploatare.
Cash-flow-ul exploatrii are semnificaia unei capaciti poteniale reieite din contabilitate pe baza contului de rezultate, pentru autofinanarea
88
creterii economice a ntreprinderii i pentru remunerarea investitorilor de capital. Dac luam n considerare rezultatul tuturor operaiunilor de gestiune atunci este mai corect s determinm un cash-flow de gestiune.
Venituri exceptioanale -Cheltuieli exceptionale =Rezultatul execeptional Excedentul brut din exploatare +Venituri financiare + Rezultat exceptional -Impozit pe profit = Cash-flow-ul de gestiune Cash-flow-ul disponibil(CFD)
Pentru cazul mai general cnd se ia n calcul i rezultatul operaiunilor de capital, operaiuni ce determin modificri n volumul activelor i pasivelor ntreprinderii, atunci remunerarea efectiv a investitorilor de capital se face la nivelul cash-flow-ului disponibil. n raport cu destinaiile sale Cash-flow-ul disponibil la nivelul ntreprinderii se compune din cash-flow disponibil pentru acionari i cashflow disponibil pentru creditori. CFD=CFDactionari+CFDcreditori
89
La rndul lor cash-flow disponibil pentru acionri si cash-flow disponibil pentru creditori se calculeaz astfel: Profitul net -Variaia capitalurilor proprii = Cash-flow-ul disponibil pt. acionri Dobnzi -Variaia datoriilor = Cash-flow-ul disponibil pt. creditori Deci: Cash flow-ul disponibil pentru acionari Cash flow-ul disponibil pentru creditori = Cash flow-ul disponibil 1717725 -1613250 104475 3564675 -1846950 1717725 1413825 -3027075 -1613250
90
Rmc=
Rmc2000=
Rmc1999=
Interpretare: pune in evidenta strategia comerciala a societii analizate si apreciaz influenta constrngerii pieei si a politicii preturilor de vnzare. 2. Rata marjei brute de exploatare se calculeaz ca raport intre excedentul brut din exploatare si cifra de afaceri:
Rmb=
EBE CA
Rmb2000 =
Rmb1999 =
Interpretare: msoar nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, de politica de investiii, de incidena fiscalitii si a elementelor excepionale si indica aptitudinea proprie a activitii de exploatare de a degaja profit.
91
3. Rata marjei nete se calculeaz ca raport intre rezultatul net si cifra de afaceri:
Rmn=
RN CA
Rmn2000 =
Rmn1999 =
Interpretare: aceast rat exprim eficiena global a societii respectiv capacitatea sa de a realiza profit i de a rezista concurenei.
4. Rata marjei nete de exploatare se calculeaz ca raport ntre rezultatul
Rme=
PE CA
5622600 = 7.8% 72022350 5687325 = 8.7% 65227575
Rme2000 =
Rme1999 =
92
Interpretare: pune n eviden eficiena activitii de exploatare sub toate aspectele respectiv industrial, administrativ i comercial i de asemenea prezint avantajul de a fi influenat de amortizri i provizioane devenind un rezultat net al exploatrii.
5. Rata marjei brute de autofinanare se calculeaz ca raport ntre
Rmba=
CAF CA
4437300 = 6.1% 72022350 4319250 = 6.6% 65227575
Rmba2000 =
Rmba1999 =
Interpretare: Masoara surplusul de rezerve de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si rambursarea actiunilor noi. 6. Rata marjei asupra valorii adugate se calculeaz ca raport intre excedentul brut din exploatare si valoarea adugata:
Rmva=
EBE VA
Rmva2000 =
6414600 = 53 % 12181800
93
Rmva1999 =
6391950 = 55 % 11592075
Interpretare: Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare. Ratele de rentabilitate economic Aceste rate msoar eficiena mijloacelor materiale si financiare alocate ntregii activiti a firmei. 1. Rata excedentului brut din exploatare se calculeaz ca raport ntre excedentul brut din exploatare i activul economic:
EBE EBE = activ _ economic imobilizari + NFR
6414600 = 22 % 20720175 + 8453587 ,5
Reb =
Reb2000 =
Reb1999 =
Interpretare: Aceasta rata ofer o apreciere globala asupra rentabilitii brute a capitalurilor investite si in plus prezint avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare.
2. Rata de rentabilitate economic se calculeaz ca raport ntre EBIT i
activul economic.
94
Rec=
ven _ totale chelt _ totale ( Fara _ dobanzi _ si _ impozit _ pe _ profit ) activ _ economic
7343475 = 25 % 20720175 + 8453587 ,5
Rec2000 =
Rec1999 =
3. Rata profitului net se calculeaz ca raport ntre profitul net i activul economic :
PN PN = activ _ economic imobilizari + NFR
3167775 = 11 % 20720175 + 8453587 ,5
Rpn =
Rpn2000 =
Rpn1999 =
Interpretare: aceast rat exprim rentabilitatea neta de dobnzi i impozit a activului economic investit.
95
rezultatul exploatarii nainte de deducerea dobanzilor i a impozitului pe profit i activul total. Rae= activ _ total
rez _ exp l
Rae2000 =
Rae1999 =
Interpretare: rezultatul exploatarii nainte de deducerea cheltuielilor cu dobanzile i a impozitului pe profit reprezinta rezultatul curent naintea deducerii impozitului pe profit, a dobnzilor i cheltuielilor asimilate. 5. Rentabilitatea activului economic brut se calculeaz ca raport ntre excedentul brut din exploatare i activul total.
EBE activ _ total
6414600 = 13 % 49872000 6391950 = 14 % 44997975
Raeb=
Raeb2000 =
Raeb1999 =
96
6391950 = 17 % 37381762 ,5
Interpretare: nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea aceast rat e folosita frecvent n analiza extern deoarece permite efectuarea comparaiilor n spaiu ntre ntreprinderile aparinnd aceluiai sector indiferent de mrimea lor sau de forma lor de proprietate.
7. Rata de rentabilitate economic neta se calculeaza ca raport ntre
5622600 = 12 % 46683187 ,5
5687325 = 15 % 36742687 ,5
97
Interpretare: capitalul economic net semnifica faptul ca s-au dedus amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor. Ratele de rentabilitate financiar 1. Rata de rentabilitate financiar Aceasta rat msoar randamentul capitalurilor proprii, adic al plasamentului financiar pe care acionarii l-au fcut prin cumprarea aciunilor firmei. Se calculeaz ca raport ntre profitul net i capitalurile proprii
profit _ net capitaluri _ proprii
Rentabilitatea financiar este prin urmare influenat de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situaia ndatorrii firmei. Este de dorit ca rentabilitatea financiara sa fie mai mare dect rata medie a dobnzii pe piaa capitalului de mprumut, pentru a face atractive aciunile ntreprinderii si a creste cursul lor bursier.
98
2. Rata de rentabilitate financiara neta se calculeaz ca raport intre rezultatul net al ntreprinderii si capitalurile proprii al acesteia. Din capitalurile proprii se exclud profitul nerepartizat.
Interpretare: rentabilitatea astfel exprimata remunereaz capitalurile proprii prin acordarea dividendelor avnd o dimensiune de remunerare a mprumuturilor prin plata dobnzilor.
99
Interpretare: aceasta rata evideniaz condiia de finanare a imobilizrilor. O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizrilor e finanat din resurse durabile permanente. 2. Rata fondului de rulment propriu se calculeaz ca raport intre capitalurile proprii si activele imobilizate brute. respectiv din capitaluri
100
Interpretare: aceasta reprezint o rata referitoare la finanarea proprie a imobilizrilor motiv pentru care se dorete ca acesta rata sa fie supraunitara. 3. Rata de finanare a nevoii de fond de rulment de exploatare se calculeaz dup formula:
FR NFR
Interpretare: aceast rat evideniaz proporia corespunztoare din fondul de rulment care evideniaz partea cea mai stabila a nevoii de fond de rulment legata de exploatare. Ratele de lichiditate 1. Rata lichiditii generale sau rata capacitii de plata a ciclului de
exploatare se calculeaz ca raport intre activele circulante si datoriile exigibile pe termen scurt.
101
34508700 8265075
= 4,14
Interpretare: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma ntr-un termen scurt in lichiditi pentru a satisface obligaiile de plata exigibile. 2. Rata lichiditii reduse se calculeaz astfel:
active _ circulante stocuri datorii _ termen _ scurt
Interpretare: aceast rat exprim capacitatea unei firme de a-i onora datoriile pe termen scurt din creane i din disponibiliti. 3. Rata lichiditii imediate sau rata capacitii de plat imediate se
calculeaz cu formula:
102
disponibilitati DTS
Interpretare: caracterizeaz capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor innd cont de ncasrile existente. 4. Rata solvabilitii pe termen lung se calculeaz astfel:
Ratele de ndatorare
1. Levierul =
103
Acesta se interpreteaz si ca rata automoniei financiare a ntreprinderii, respectiv daca angajamentele sale pe termen mediu si lung sunt suficient garantate prin capitalul propriu al firmei. 2. Rata datoriilor financiare se calculeaz astfel:
Aceasta rata caracterizeaz gradul de ndatorare al ntreprinderii pe termen lung. Rata datoriilor financiare trebuie sa fie mai mica de 0,5;
104
Interpretare: aceasta rat este complementar cu rata datoriilor financiare i msoar ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In general aceasta rata trebuie sa fie superioara sau cel puin egala cu 0,5 din considerente impuse de norme bancare n relaiile de credit cu ntreprinderea. 4. Rata capacitii de mprumut se calculeaz astfel:
105
Interpretare: exprima teoretic n numr de ani capacitatea ntreprinderii de a rambursa in totalitate mprumuturile contractate pe termen lung. Cu cat valoarea raportului e mai mica cu att mai mare va fi capacitatea de rambursare. Rata capacitii de rambursare exprima, n numr de ani, capacitatea ntreprinderii de a rambursa datoriile financiare. Teoretic normele bancare impun un numr de 3 ani pentru rambursarea datoriilor financiare prin capacitate de autofinanare. 6. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este egala cu raportul:
cheltuieli _ financiare EBE
106
Interpretare: aceasta rata separa ntreprinderile sntoase de cele falimentare. n cazul n care aceasta rata e >60% ntreprinderea nregistreaz probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre in stare de faliment. 7. Costul ndatorrii se calculeaz astfel:
107
Interpretare: msoar ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispoziia ntreprinderii in mod permanent in totalul activului 2. Rata imobilizrilor corporale se calculeaz astfel:
108
Interpretare: fiind dependenta de specificul activitii cat si de caracteristicile tehnice ale ntreprinderii rata va nregistra valori diferite de la o ramur la alta. Pentru ntreprinderile comparabile aceasta rata arata n ce msur ea va putea rezista unei crize economice tiut fiind faptul ca o imobilizare ridicata a capitalurilor in active fixe implica riscul netransformrii rapide a acestora in lichiditi. 3. Rata imobilizrilor financiare se calculeaz cu formula:
Interpretare: ca msur a politicii de investiii financiare valoarea indicatorului este strns legata de mrimea ntreprinderii. 4. Rata activelor circulante se exprima astfel:
109
Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata activelor imobilizate. 5. Rata stocurilor se calculeaz astfel:
Interpretare: aceasta rata este influenat de natura activitii ntreprinderii i de lungimea ciclului ei de exploatare. 6. Rata activelor de trezorerie se calculeaz astfel:
Interpretare: reflecta ponderea disponibilitilor bneti si a valorilor mobiliare de plasament in patrimoniul ntreprinderii.
Interpretare: este un indicator global referitor la autonomia financiar a ntreprinderii apreciata n ansamblul ei.
111
26053950 49872000
= 0,52
Interpretare: msoar ponderea datoriilor globale indiferent de durata si originea lor in patrimoniul ntreprinderii. Prin natura ei aceasta rata este mai mica dect 1i pe msura ce valoarea raportului se diminueaz autonomia.
112