Mediul si modelele de dezvoltare economica durabila 29.03.2012 Modelele de dezvoltare economica se pot grupa in modele cantitative si calitative.

Din prima categorie fac parte modelele marxiste si cele liberale.Din cele calitative fac parte ecodezvoltarea,dezvoltarea autocentrata si cea durabila. Caracteristicile modelelor cantitative -alocarea resurselor se face prin pret sau prin planificare centralizata -strategia evolutiei spre starea de optimalitate se bazeaza pe analiza cost-beneficiu -criteriul de performanta este cel al maximizarii profitului pe termen scurt si mediu -suveranitatea consumatorului. Caracteristicile modelelor calitative -in alocarea resurselor este implicata piata,dar si puterea publica -strategia evolutiei spre starea de optimalitate si maximizarea fluxului energetic -criteriul de performanta este minimizarea entropiei -rolul edicatiei consumatorului Caracterul complex am dezvoltarii durabile Caracterul economic,social si ecologic al dezvoltarii durabile face ca acest concept sa fie pentru inceput si pentru mare parte a societatii un black box,adica in aceasta etapa dezvoltarea durabila este ori o cutie neagra ori este numai speranta. In prezent sunt mai multe puncte de vedere in privinta dezvoltarii durabile acestea grupandu-se in: I punct de vedere->dezvoltarea conceptuala si operationala care are la baza abordarea economica II lea punct de vedere-se bazeaza pe abordarea ecologica

Ambele curente isi concentreaza demersul pe doua probleme:luarea sau nu in calcul a dimensiunii ecologice a dezvoltarii durabile;raportul dintre rationalizare(productie-consum) si dezvoltare durabila.(fig 1-Abordari ale dezvoltarii durabile)->XAE

Se remarca in abordarea dezvoltarii durabile de mai sus ca axa verticala este marcata de 2 poli-durabilitate economica si durabilitate ecologica. Caracterul ecologic al durabilitatii poate sa fie: -foarte slab(durabilitate economica) -slab(in cazul durabilitatii economice modificate) puternic(durabilitate ecologica-economica) Rationalizarea procedurala consta in a formula obiective subsumate corespunzand unui obiectiv global,pentru care trebuie sa se caute cele mai potrivite mijloace de realizare.Spre exemplu,daca obiectivul global este dezvoltarea durabila se poate stabili obiective intermediare(ecologice,biofizice economice). Abordarea ecocentrica a dezvoltarii durabile are ca premisa prezervarea naturii ca un scop in sine si nu cu scopul bunastarii pentru generatiile viitoare Sustinatorii ecocentrismului condamna conceptia neoclasica prin care mediul este considerat ca o rezerva infinita de resurse precum si cu o capacitate nelimitata de asimilare a deseurilor.Aceasta conceptie constituie o respingere a antropocentrismului Scoala de la Londra,invocata in model,a sesisat faptul ca nu se poate economie fara ecologie si nici ecologie fara economie.Economistii si ecologistii au renuntat la pozitiile reductioniste, dezvoltand modele care includ durabilitatea ecologica ca factor limitat in raport cu alte forme de durabilitate,dar fara ai conferi rol determinant exclusiv. Astfel se impune: -nedepasirea capacitatii de asimilare a subst poluante de catre un ecosistem -mentinerea stocului de resurse si deci includerea in model a criteriului de conservare a resurselor naturale in economie. Barbier si Markandia adeptii scolii de la Londra au elaborat in 1990 un model al dezvoltarii durabile potrivit caruia: S=f[(W-A)x(R-G)+E],in care: S=rata de degradare a mediului W=fluxul deseurilor A= fluxul de asimilare a deseurilor de catre mediu R=fluxul resurselor reinnoibile G=fluxul productiei biologice E=fluxul resurselor epuizabile Functia f este presupusa crescatoare. Variabilele W,A,R,G,E marcheaza: -legaturi in activitatea economica C(W,R,E) -legaturi in productivitatea naturala x(A,G), C reprezentand consumul si x stocul de capital natural. Autorii modelului fixeaza modelul minim al calitatii mediului sub care sistemul socioeconomic risca sa dispara. Dezvoltarea durabila se poate asigura printr-o serie de restrictii ecologice : -utilizarea resurselor naturale reinnoibile(care nu trb sa depaseasca rata de refacere) -rata de exloatare a resurselor epuizabile (trebuie sa permita inlocuirea acestora cu cele regenerabile) -volumul emisiei de deseuri fa fie inferior capacitatii de asimilare a mediului.

Un comportament este substantial rational cand este potrivit realizarii unor obiective stabilite in limitele impuse de conditiile date si de restrictii. De asemenea un comportament este considerat procedural rational cand constituie rezultatul unei deliberari potrivite.Rationalitatea proceduala depinde de procesul pe care o genereaza. Daca este sa ne raportam la continutul deciziei,rationalitatea este de tip substantial,iar daca ne raportam la procedeul de stabilire a deciziei,rationalitatea este de tip procedural. Primul tip poate duce la dezastre ecologice,iar cel de-al doilea ofera stabilirea obiectivelor optimale. Trecerea de la rationalitatea substantiala la cea procedurala se datoreaza incertitudinii.Cu cat o decizie este mai incerta cu atat risca sa fie ireversibila prin efecte.
Dezvoltarea durabila se confrunta cu incertitudini,cu complexitati,ireversabilitati,datorita criteriilor multidimensionale(economice,ecologice,sociale,politice),precum si a caracterului globalist al efectelor.